INTRODUCERE
Freud şi ocultismul
1.In celebra sa autobiografie,
„Ma vie"- souvenirs reves et pen- sees
x
,
C. G. Jung aminteşte o interesantă scenăpetrecută între el şi maestrul său spiritual din aceavreme, Freud. Este o întâmplare
care spune multe despreatitudinea pe care a încarnat-o Freud
faţă de aşa ziselefenomene oculte. O atitudine care, la prima vedere,vine să confirme impresia generală a opiniei publicecare a văzut în Freud personificarea raţiuniiabsolute.Dar să cităm relatarea lui Jung apelând şi lacomentariile
aferente:
Mai am încă o vie amintire a lui Freudzicându-mi:„Dragul meu Jung, promite mi că nu vei abandonaniciodată teoria sexuală. Este cea mai esenţială!Vezi tu, noi trebuie să facem din ea o dogmă, unbas
tion de neclintit". îmi spunea aceasta plin de
pasiune şi pe tonul unui tată care zice: "Dragul meu fiu, pro-mite-mi că vei merge în fiecare duminică labiserică". Puţin cam zăpăcit, îl întrebai: "Unbastion împotriva a ce?" El îmi
' Există o traducere românească a acestei lucrări. Noi amfolosit versiunea franţuzească apărută la Gallimard în 1973.
răspunse: "împotriva talazului de mîl al... " Aiciezită un moment pentru a adăuga:
"
...al ocultismului". Ceea ce m-a alarmat, m
ai întîi, era"bastionul" şi "dogma"'; o dogmă, adică o profesiune de credinţă indiscutabilă, nu se impunedecîl acolo unde vrem să îndepărtăm odată pentrutotdeauna o îndoială. Aceasta nu mai are nimicdintr-o judecată ştiinţifică, ci relevă numai dintr-ovoinţă personală de putere. Acest şoc a izbit în plin prietenia noastră. Ştiamcă nu voi putea adopta această poziţie. Freud părea să înţeleagă prin"ocultism" aproape tot ceea ce filozofia şireligia - ca şi parapsihologia care se năştea camîn acea vreme - puteau săspună despre suflet..."
în realitate, atitudinea lui Freud nu era atît decategorică în privinţa ocultului. Pentru că, cam înaceleaşi împrejurări istorice, părintele psihanalizeiavea să-i scrie lui Jung o epistolă în care accepta săse plece în faţa fenomenelor oculte, adică să lerecunoască existenţa, dar, fireşte, cu o anumitărezervă. (Faptul că Jung deplînge cu atîta vigoaredogmatismul mai vîrstnicului său confrate, s-arputea interpreta într-o perspectivă subiectivă, unaspect care nu ne va ocupa aici). Să cităm, aşadar,şi din scrisoarea lui Freud - amintim: adresată lui Jung - care aruncă o altă lumină asupra relaţieiautorului cu ocultul:
în cele ale ocultismului
- scrie Freud -
am devenit umil decînd cu m
area lecţie dată de experienţele lui Ferenczi.Promit să cred tot ceea ce poate fi cumva rezonabil.Şi n-o fac bucuros, o ştiţi. Dar hibrisul meu s-adestrămat de atunci...
2
C.G.Jung,op.cit., p.177.
3
S.Freud & C.G.Jung: "Correspondance",vol.2, 1910-1914, p.183.
Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol alpsihanalizei freudi-ene, nu este deloc întîmplătoare.La întîlnirea lor de la Munchen, Jung îi comunicaselui Freud experienţele lui Ferenczi în materie
detelepatie. La care, Freud îi scrisese lui Ferenczi: „Jung scrie
căar trebui să cucerim de asemenea şi ocultismul, şi îmi cere permisiunea de a încerca o expediţie în împărăţia misticii. Văd că nu vă pot opri nici peunul şi nici pe celălalt; procedaţi, cel puţin, în acordmutual; aceste expediţii sîn
t periculoase iar eu nu
vă pot însoţi"
4
.
Din cele de mai sus rezultă limpede că Freud, înciuda repulsiei pe care i-o provoacă "talazul de mîlal ocultismului", nu ezita totuşi să-şi îndemneucenicii să cucerească - desigur, în numelepsihanalizei -, şi târîmul misticii. Ba chiar el renunţăoarecum la orgoliul său ştiinţific, şi admite înlimitele raţionalului (dacă putem vorbi de aşa ceva în cazul ocultismului) să se plieze în faţa faptelor.Ferenczi studiase deja telepatia, aşa încît existenţafenomenelor telepatice nu mai putea fi negată. în aceeaşi perioadă, Jung, care avea să criticeaşa cum am văzut, în memoriile sale, poziţia luiFreud, privea abordarea ocultismului din aceeaşidirecţie ca şi părintele său spiritual. Iată ce scrie el în scrisoarea pomenită de Freud:
Pare-mi-se că va trebui să cucerim şi ocultismul pornind de la teoria libidoul ui. Actualmente, măorientez spre astrologie, a cărei cunoaştere pareindispensabilă pentru înţelegerea mitologiei. Existălucruri foarte ciudate în aceste obscurităţi extreme.Lăsaţi-mă, rogu-vă, să rătăcesc fără grijă în acesteinfinităţi. Voi aduna o recoltă bogată pentrucunoaşterea sufletului omenesc. Pentru moment trebuie să mă îmbăt cu efluvii magice
4
S.Freud & C.G.Jung, op. cit., p. 173, n.5.
răspunse: "împotriva talazului de mîl al... " Aiciezită un moment pentru a adăuga: "...alocultismului". Ceea ce m-a alarmat, mai întîi, era"bastionul" şi "dogma"; o dogmă, adică o profesiune de credinţă indiscutabilă
, nu se impunedecît acolo
unde vrem să îndepărtăm odată pentrutotdeauna o îndoială. Aceasta nu mai are nimicdintr-o judecată ştiinţifică, ci relevă numai dintr-ovoinţă personală de putere. Acest şoc a izbit în plin prietenia noastră. Ştiamcă nu voi
pu
tea adopta această poziţie. Freud părea să înţeleagă prin"ocultism" aproape tot ceea ce filozofia şireligia - ca şi parapsihologia care se năştea camîn acea vreme - puteau săspună despre suflet...
2
In realitate, atitudinea lui Freud nu era atî
t de categorică în privinţa ocultului. Pentru că, cam în aceleaşi împrejurări istorice, părintele psihanalizei avea să-iscrie lui Jung o epistolă în care accepta să se plece în faţa fenomenelor oculte, adică să le recunoascăexistenţa, dar, fireşte, cu o anumită rezervă. (Faptulcă Jung deplînge cu atîta vigoare dogmatismul maivîrstnicului său confrate, s-ar putea interpreta într-operspectivă subiectivă, un aspect care nu ne vaocupa aici). Să cităm, aşadar, şi din scri
soarea luiFreud - amintim: adres
ată lui Jung - care aruncă o altălumină asupra relaţiei autorului cu ocultul:
în cele ale ocultismului
- scrie Freud -
am devenit umil de
cînd cu marea lecţie dată de experienţele luiFerenczi. Promit să cred tot ceea ce poate fi. cumvarezonabil. Ş
i n-o fac bucuros, o
ştiţi. Dar hibrisul meu s-a destrămat de atunci...
2
C.G.Jung,op.cit.,p.l77.
3
S.Freud & C.G.Jung: ••Correspondance",vol.2, 1910-1914, p.183.
Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol al psihanalizei freudi-
ene,
nu este deloc
întîmplăt
oare. La
întîlnirea lor
de
laMunchen,
Jung îi comunicase lui Freud experienţelelui Ferenczi în materie
de telepatie. La care, Freud îiscrisese lui Ferenczi: „Jung scrie
că ar trebui să cucerimde asemenea şi ocultismul, şi îmi cere
permisiunea dea î
ncerca o expediţie în împărăţia misticii. Văd cănu vă pot opri nici pe unul şi nici pe celălalt;procedaţi, cel puţin, în acord mutual; acesteexpediţii sînt periculoase iar eu nu vă pot însoţi" .Din cele de mai sus rezultă limpede că Freud, înciuda rep
ul
siei pe care i-o provoacă "talazul de mîlal ocultismului", nu ezita totuşi să-şi îndemneucenicii să cucerească - desigur, în numelepsihanalizei -, şi tărîmul misticii. Ba chiar el renunţăoarecum la orgoliul său ştiinţific, şi admite înlimitele raţi
ona
lului (dacă putem vorbi de aşa ceva în cazul ocultismului) să se plieze în faţa faptelor.Ferenczi studiase deja telepatia, aşa încît existenţafenomenelor telepatice nu mai putea fi negată. în aceeaşi perioadă, Jung, care avea să criticeaşa cum am văzut, în memoriile sale, poziţia luiFreud, privea abordarea ocultismului din aceeaşidirecţie ca şi părintele său spiritual. Iată ce scrie el în scrisoarea pomenită de Freud:
Pare-mi-se că va trebui să cucerim şi ocultismul pornind de la teoria libidoului. Actualmente, măorientez spre astrologie, a cărei cunoaştere pareindispensabilă pentru înţelegerea mitologiei. Existălucruri foarte ciudate în aceste obscurităţi extreme.Lăsaţi-mă, rogu-vă, să rătăcesc fără grijă în acesteinfinităţi. Voi aduna o recoltă bogată pentrucunoaşterea sufletului omenesc. Pentru moment trebuie să mă îmbăt cu efluvii magice
4
S.Freud & C.G.Jung, op. cit., p. 173, n.5.
of 00
_Psihanaliza Fenomenelor Oculte. Freud
404 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 05/05/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment