Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Facultatea : BIOLOGIE Specializarea : Stiinta Mediului Ecologie si Protectia Mediului An : II , Semigrupa : D

Proiect la Ecofiziologie vegetala :

MANGROVELE

Realizat de: Bulai Petronela Emilia Triscau Adina Simona Ursu Andreea Irina Vatamaniuc Codruta - Crina

pg. 1

MANGROVELE , una din minunile naturale ale lumii

n zona de contact dintre uscat i ocean pe rmurile bogate n golfuri,

lagune, estuare i delte fluviale ale apelor calde din regiunile tropicale i subtropicale se ntlnesc unele dintre cele mai curioase formaiuni vegetale ale planetei mangrovele. Acestea sunt nite comuniti litorale dominate de cteva specii caracteristice de arbori i arbuti, care se pot dezvolta n apa srat ale rmurilor supuse fluxului i refluxului din zona estuarelor. Se dezvolt sub form de hiuri dese de arbuti, uneori sub form de arbori de 30 m care sunt ntotdeauna verzi. Ele ocup locurile adpostite de btaia vnturilor, adic golfurile i estuarele linitite.

Mangrovele ocupa aproximativ 75% din spatial zonelor tropicale si subtropicale,

intinzandu-se pe o suprafata de 172.000 km intre Tropicul Racului (emisfera Nordica) si Tropicul Capricornului (emisfera sudica). Sunt raspandite in doua mari regiuni geografice: regiunea de est cu tarmurile tropicale umede din sudul si sud-estul Asiei, nordestul Australiei, sud-estul Africii; regiunea de vest cu vestul Africii, tarmurile tropicale din estul Americii Centralesi sudul Americii. In functie de locul unde se dezvolta, se pot deosebi trei tipuri de mangrove: mangrove litorale, ce cresc pe coastele plane, nealimentate cu apa dinspre uscat; mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor; mangrove recifale, care cresc in recifele de corali iesite din apa.

Plantele de mangrove au nevoie de o temperatura de cel putin 20C, de

precipitatii abundente (peste 2000 mm/an), de sedimente terigene bogate in substante organice, de un pH cuprins intre 6,6-7,6, cu variatii mici, iar oxigenul dizolvat 27,0-96,6% din saturatie.Deoarece vantul razbate cu greu prin impletitura deasa a ramurilor, in desisurile de mangrove intotdeauna domina zapuseala. In

pg. 2

schimb, aceasta umiditate ridicata este favorabila pentru organismele marine oferindu-le o hrana abundenta. Cele mai luxuriante paduri de mangrove se intalnesc pe tarmurile unde este prezentasi padurea tropicala umeda, care trece direct in desisurile de mangrove. In acest caz, arborii de mangrove sunt inalti pana la 25 metri. In zonele tropicale mai aride sau in cele subtropicale, padurile de mangrove sunt reprezentate de arbori asemanatori unor tufisuri.

Padurile de mangrove ocupa zona situata intre nivelul cel mai scazut al apei la reflux
si cel mai inalt flux, adica zona intermareica (eulitoral). Aceasta zona este inundata de apa de 10-15 ori pe luna, astfel ca intervalul de timp cat mangrovele se afla sub apa reprezinta aproximativ 40%. Actiunea mareei favorizeaza plantele din mangrove prin excluderea altor plante vasculare superioare din punct de vedere competitiv. Mareele aduc apa sarata in estuare, permitand propagarea mangrovelor inspre uscat, transporta sarurile nutritive, previn saraturarea solului pana la nivele letale datorita evaporarii intense si contribuie la propagarea plantelor. Padurile de mangrove se pot dezvolta numai de-a lungul tarmurilor adapostite de actiunea valurilor oceanici. Aceste paduri sunt caracteristice zonelor costiere unde in calea apelor se intind recife de corali, lanturi insulare si bancuri de nisip sau in zona gurilor de varsare a raurilor. Apele linistite determina sedimentarea si acumularea pe fund a particulelor fine. De aceea, substratul padurilor de mangrove este alcatuit din mal. In zona exterioara malul mangrovelor este semifluid, in schimb, in partile interioare ale padurilor de mangrove se formeaza un sol adevarat. In urma amestecului malului sarat cu resturi de frunze, ramuri si trunchiuri ale arborilor de mangrove se formeaza un humus, acizi humici si chiar turba. Ca urmare, apa prezinta o aciditate crescuta, avnd un pH de 6-7. Pentru moluste acest fapt prezinta dificultati in ceea ce priveste formarea cochiliilor calcaroase. In acelasi timp, viata pe sedimentele maloase ale mangrovelor prezinta o serie de avantaje comparativ cu existenta pe suprafetele maloase dezgolite, iar frunzisul arborilor de mangrove protejeaza de actiunea dogoratoare a soarelui tropical. In lume sunt peste 50 specii de mangrove, dintre acestea Rhizophora sunt cele mai usor de recunoscut. Capacitatea mangrovelor de a se adapta la mediul marin depinde

pg. 3

in mare masura de fiecare exemplar in parte de a conserva apa dulce si exista un proces format din trei etape: secretia, eliminarea si acumularea. Furnizarea de apa dulce este limitata in sarurile sarate unde mangrovele traiesc si ca rezultat s-au dezvoltat diferite moduri de a limita pierderile de apa prin intermediul frunzelor. De exemplu suprafata stralucitoare a frunzei s-a adaptat pentru a preveni pierderea de apa. Pe partea cealalta a frunzei, in interior, se realizeaza schimbul de dioxid de carbon si evaporarea apei in timpul fotosintezei. Mangrovele isi orienteaza frunzele in sus pentru a reduce expunerea la soare a intregii frunze si implicit evaporarea in perioadele cu soare intens. Conservarea apei dulci este esentiala pentru supravietuirea mangrovei intr-un mediu sarat dar aici intervine provocarea de a trai si inmulti intr-un mediu sarat. Pe frunzele lor ramane o secretie de exces de sare si ploaia le spala regulat, unele mangrove pot acumula sare in frunzele mai batrane care curand vor cadea. Mangrovele crescute in sump sau acvariu nu necesita vreun fertilizant deoarece hrana pestilor si resturile de excremente le asigura nutrientii suficienti pentru dezvoltare. Au nevoie de lumina si un mediu destul de umed pentru a se dezvolta. Temperatura este alt factor important pentru cresterea si dezvoltarea mangrovelor deoarece acestea cresc in mediul natural la tropice si nu tolereaza temperaturi scazute.Frunzele magrovelor trebuiesc pulverizate cu apa curata si dulce aproape in fiecare zi pentru a se mentine verzi si sanatoase. Se banuieste ca locul de origine a mangrovelor ar fi Insulele Sonde, de unde curentii oceanici au raspandit semintele lor acoperite de un sambure buretos de-a lungul tarmurilor marilor si oceanelor din zona tropicala. Cele mai caracteristice genuri de arbori din zona Oceanului Indian si din Pacificul de Vest sunt Rhizophora,

Avicennia, Bruguiera, Sonneratia, Aegiceras si Lumnitzera. Pe tarmurile vestice

ale Africii si pe cele rasaritene ale Americii de Sud traiesc specii ale genurilor

Rhizophora, Avicennia, Ceriops si Laguncularia. Arborii din padurile de mangrove prezinta o serie de trasaturi caracteristice
comune care le permit sa creasca in apele marine. Asemenea plantelor plajelor marine si saraturilor, mangrovele pot pastra o rezerva de apa dulce, chiar daca sunt inundate de apa marina. Unii dintre arbori prezinta pe frunze glande salifere prin care elimina excesul de sare. Adaptarile speciale asigura fixarea arborilor pe tarmurile maloase instabile. Deoarece malul pe care cresc padurile de mangrove

pg. 4

este anoxic, arborii de aici prezinta un sistem radicular superficial extins sau radacini adventive proptitoare care se dezvolta de pe trunchiuri sau ramuri. Radacinile acestora sunt prevazute cu un tip de filtre care impiedica patrunderea sarii in tulpina si afectarea acesteia. Apa ce se gaseste in radacina mangrovelor este atat de bine filtrata incat devine potabila. Exista insa si alte tipuri de mangrove care permit sarii sa patrunda in tulpina si o depoziteaza in frunzele mai batrane care cad la un moment dat. Alte tipuri de mangrove lasa sarea sa le intre prin radacina, dar o elimina prin anumite glande.Pentru o aprovizionare eficienta a radacinilor cu oxigen, la Avicennia si Sonneratia s-au dezvoltat niste radacini aeriene respiratorii (pneumatofori) care ies in afara din sol, iar la Bruguiera s-au dezvoltat radacini geniculate caracteristice. Filamentele radiculare subtiri ale arborilor de mangrove pot absorbi substantele nutritive numai din stratul superficial de mal, care contine oxigen. Deoarece padurile de mangrove se gasesc si in acele locuri unde in permanenta se depun noi straturi de mal, cresterea radacinilor in sus trebuie sa aiba loc n paralel cu acumularea malului.

Vegetatia de mangrove are nevoie si de adaptari speciale care sa ajute la

popularea bancurilor maloase nou-aparute. La Rhizophora si alte specii, plantulele germineaza direct din fruct cand nca se afla pe planta-mama. Cand plantulele devin mai mari si mai grele ele se desprind si, fie ca se infig in malul moale dedesubtul plantei-mama, fie ca sunt antrenate de apa si purtate in alt loc unde se nradacineaza. Sunt cunoscute 110 specii de mangrove,dar doar aproximativ 54 de specii din 16 familii constituie "mangrovele adevarate", specii care apar aproape exclusiv in habitatele de mangrove. Mangrovele sunt singurii arbori adaptati special pentru a trai in apa sarata. Capacitatea lor de a tolera faptul ca radacinile lor sunt acoperite de apa marii le-a fost utila, permitandu-le sa colonizeze zone intinse din estuare si de-a lungul tarmurilor, la tropice. Toate mangrovele absorb aerul prin porii de pe radacini. La unele specii, porii exista pe trunchiurile care ies din mal sau nisip si sunt expuse la reflux. Altele au radacini de sprijin, cu porii concentrati pe partile cu acces la aer.

pg. 5

Semintele de mangrove au forma de sulita, asa incat sa se infiga in mal cand cad. Cele care cad in timpul fluxului sunt deseori maturate de ape, dar pot sa pluteasca si sa supravietuiasca la calatorii lungi pe mare, germinand acolo unde ajung la mal.

Vegetaia lemnoas a mangrovelor, la rndul ei, creeaz o serie de condiii

particulare de via pentru organismelor bentice. Din cauza abundenei resturilor organice n mangrove chiar la civa milimetri de la suprafaa sedimentelor nu mai exist oxigen. n locurile n care roca-mam nu este format din depuneri calcaroase, ci const din roci vulcanice, volumul mare de fibre de lemn greu degradabile face ca n substratul mlos s se formeze humus, acizi humici i chiar turb. Ca urmare, apa interstiial prezint o aciditate crescut, avnd un pH de 67. Pentru molute acest fapt prezint dificulti n ceea ce privete formarea cochiliilor calcaroase. n acelai timp, viaa pe sedimentele mloase ale mangrovelor prezint o serie de avantaje comparativ cu existena pe suprafeele mloase dezgolite. Frunziul arborilor de mangrove protejeaz de aciunea dogortoare a soarelui tropical. Deoarece vntul rzbate cu greu prin mpletitura deas a ramurilor, n desiurile de mangrove ntotdeauna domin zpueala. n schimb, aceast umiditate ridicat este favorabil pentru organismele marine. n fine, aici exist o hran abundent.

Comunitile de organisme din mangrove

Pdurile de mangrove se caracterizeaz printr-o ntreptrundere de organisme terestre i marine. Prin coronamentul arborilor vieuitoarele din pdure ptrund spre mare, iar prin bancurile mloase n direcia uscatului nainteaz, att ct permite salinitatea apei, organismele marine. Organismele terestre se pare c nu prezint adaptri speciale pentru viaa n pdurile de mangrove. Acestea aparin de fapt comunitii pdurii tropicale umede i care ptrund n mangrove pentru a se hrni. n coronamentul arborilor de mangrove sud-americane triesc iguane, iar n cele din insula Kalimantan vieuiete kahanul sau maimua cu nas (Nasalis larvatus), ambele hrnindu-se cu frunze. Florile multor arbori de mangrove sunt polenizate de albine. n Australia lng desiurile de mangrove din copaci de Aegiceras sunt amenajate stuprii mari. Liliecii contribuie la polenizarea florilor inodore de Sonneratia, care se deschid numai la lsarea ntunericului. Furnicile folosesc frunzele arborilor de mangrove la construirea muuroaielor lor i se hrnesc cu afidele care sug seva din frunze. Diverse artropode terestre triesc pe sau sub scoara arborilor din mangrove sau n lemnul putred. Unii porumbei i papagali folosesc desiurile de mangrove ca locuri

pg. 6

sigure pentru culcu. Psrile cltoare se adun aici pentru iernat; cormoranii, strcii, ibisul rou i pescruii cuibresc n mangrove. Cu puine excepii, aici se stabilesc speciile ntlnite de obicei n alte locuri pe malurile rurilor. Organismele marine formeaz dou comuniti diferite: acelea care populeaz substratul dur reprezentat de numeroasele rdcini adventive ale manglierilor i acelea care triesc pe ml. Comunitatea de organisme marine care populeaz trunchiurile i rdcinile pivotante ale arborilor de mangrove este asemntoare comunitii vieuitoarelor fundurilor stncoase din alte zone. Pe rdcinile manglierilor se fixeaz ciripedele (Balanus amphitrite), stridiile (Ostrea spp., Crassostrea cucullata) i ascidiile. Acestea se hrnesc numai cu plancton, adic numai n timpul fluxului. Aici vieuiesc i o serie de alge roii caracteristice (Bostrychia, Catenella), ntlnite, n afar de aceasta, i prin crpturile umbrite dintre pietre i stnci. Mici nevertebrate, precum nematodele, copepodele i larvele de nari, se in printre filamentele de alge, fiind astfel protejate de uscciune. Lemnul manglierilor este gurit de viermele corbiilor sau taret (Teredo) sau de izopodul Sphaeroma terebrans. Cu algele microscopice de pe trunchiurile i rdcinile umezite de apa marin se hrnesc melcii Littorina i Melampus, care se in tot timpul ceva mai sus de nivelul apei i se deplaseaz ba n sus, ba n jos urmrind n permanen nivelul mareei. Crabii din familia Grapsidae, nrudii cu cei care populeaz rmurile marine stncoase, se car pe rdcinile adventive ale arborilor de mangrove. n manglierii ce cresc de-a lungul coastelor oceanelor Indian i Pacific triesc crabii genului Metapograpsus, iar n cele sud-americane Goniopsis. Crabii de mangrove (Aratus pisonii) din mangrovele caraibiene i braziliene n caz de pericol urc pe cele mai subiri ramuri ale copacilor, cu frunzele crora se hrnesc parial. Pe fund nisipos se ntlnesc speciile psamofile, ns pentru mangrove sunt mult mai caracteristice sedimentele mloase, unde se gsesc aceleai forme ca i pe sedimentele moi ale rmurilor tropicale. Majoritatea organismelor marine care triesc pe ml se hrnesc cu particulele de detritus pe care le culeg de la suprafaa mlului. Ele se pot hrni i cu diatomeele edafice abundente; n plus, la fiecare flux pe ml se depun organismele planctonice moarte. n mangrovele rmurilor oceanelor Pacific i Indian suprafaa mloas bogat n hran este inspectat de guvizii marini ai genului Boleophthalmus, de crabii-fantom din familia Ocypodidae (Dotilla, Cleistostoma) i de numeroi crabi-violoniti ai genului Uca. Crabii genului Sesarma consum frunzele czute. Guvizii de mare iau n gur mlul de la suprafa i separ particulele comestibile de cele de ml. La crabii-violoniti (genul Uca) aceast triere o realizeaz prima i a doua pereche de apendici bucali special transformai. Unii periori cu vrfurile n

pg. 7

form de lingur in granulele de sediment, n timp ce ali periori cur cocoloae alimentare, care mpreun cu apa nimeresc n gur. Dup aceasta crabul face din mlul eliberat de particulele alimentare un fel de crnciori pe care i arunc. La sfritul refluxului mlul este presrat cu astfel de crnciori, mrturie a faptului ct de eficieni sunt aceti crabi n prelucrarea mlului. n mangrovele din Malaezia deseori se pot observa construciile din argil ale homarului de ml (Thalassina anomala), rud ndeprtat a crabului-sihastru. Galeriile spate de acest crustaceu servesc drept refugii contra prdtorilor, ca locuri de nmulire i pentru hrnire. Exist crabi teretri (familia Gecarcinidae i Grapsidae), dintre care cei mai importani sunt reprezentanii genului Sesarma (crabii scormonitori). Acetia sunt n general omnivori, dar se hrnesc mai ales cu frunzele i lstarii arborilor de mangrove. Pe toi aceti crabi i reunete faptul c au devenit mai mult sau mai puin independeni de mediul marin. Ca organisme cu adevrat marine, crabii respir prin branhii. Muli crabi de mangrove respir prin branhii i pe uscat, avnd grij ca atunci cnd sunt n afara apei cavitile lor branhiale s fie ntotdeauna pline cu ap. Pentru mprosptarea rezervei de oxigen crabii-violoniti trec n mod regulat prin cavitile branhiale bule de aer. Crabii genului Sesarma din cnd n cnd elibereaz de acolo apa neproaspt care se scurge prin anumite nulee acoperite de periori din corpul crabului, se mbogete cu oxigenul atmosferic i din nou este absorbit n cavitile branhiale. De aceea din cnd n cnd crabii sunt nevoii s completeze rezerva de ap din cavitile branhiale. Pentru aceasta ei trebuie s se ascund n galeriile lor, care sunt inundate de apa freatic. La crabul terestru caraibian Cardisoma guanhumi branhiile sunt reduse, iar pereii cavitilor branhiale sunt transformai ntr-un fel de plmni, capabili s extrag apa necesar din aerul umed. Acest crab, precum i crabul-rou Gigantinus lateralis de pe rmurile caraibiene, trebuie considerai mai degrab drept organisme terestre dect marine. Totui dezvoltarea larvelor tuturor crabilor de mangrove are loc cu precdere n ap marin liber. Printre petii de mangrove sunt unele forme relativ independente de ap, de exemplu genurile Boleophthalmus i Scartelaos. Acetia salt pe mlul umed, iar n caz de pericol i la sfritul refluxului se ngroap n ml. La aceti peti respiraia se face prin tegumentul bogat vascularizat care prezint numeroase papile dispuse pe spate i pe laturile corpului. Mult mai departe au mers speciile genului Periophthalmus. Aceti peti stau aproape tot timpul n afara apei. Cnd mangrovele sunt inundate de ap unele specii urc pe trunchiurile sau pe rdcinile adventive ale arborilor de mangrove. Cnd apa se retrage, aceti peti vneaz nari i crabi. n timpul reproducerii aceti peti i fac n ml cuiburi n form de plnie, care ajung la apa interstiial i unde se dezvolt puietul pn n momentul cnd se

pg. 8

vor adapta la mediul terestru. Phascolosoma lurco este un sipunculid din mangrovele din Arhipelagul Indian care s-a adaptat la viaa terestr, respirnd oxigen atmosferic. Dar i larvele acestei specii se dezvolt n ap. n timpul refluxului sedimentele mloase sunt locuri bune pentru hrnirea strcilor i altor psri de ap. Aici vin s vneze crabi maimuele i porcii slbatici. n timpul fluxului, dimpotriv, petii sunt aceia care vneaz crabii care nu au apucat s se ascund la timp n galeriile lor sau care s-au ngropat prea aproape de suprafaa mlului. erpii marini pot vna chiar i crabii ascuni adnc n galeriile lor. n mangrovele Indo-Pacifice se gsete chiar i o specie filipinez de broasc (Rana cancrivora) rezistent la saliniti ridicate, care triete tot pe seama crabilor. Mormolocii acestei broate suport apa marin cu o concentraie de sruri de 26, ceea ce este cu totul excepional printre amfibieni. Aceste organisme sunt vnate la rndul lor de crocodili. Chiar i omul pescuiete petii i crevetele de aici. Nu trebuie uitat aciunea omului, care determin reducerea suprafeelor ocupate de pdurile de mangrove. Trunchiurile drepte de Rhizophora i Bruguiera sunt preuite n rile arabe ca lemn de construcii i sunt exportate din Africa. n unele regiuni arborii de mangrove servesc drept materie prim pentru fabricile de hrtie i pentru tbcrii, dar i ca lemn de foc. n unele zone mangrovele au czut prad tierilor i fie c au disprut de tot, fie din ele au rmas rmie jalnice. Biotopul mangrovelor joac un rol important n nmulirea unor specii de peti i crustacee care au o mare importan economic n zonele adiacente. Pentru ecologi mangrovele prezint un interes deosebit mai ales din punct de vedere al amestecului eterogen al comunitilor. Aici se reunesc locuitorii marini ai substraturilor dure i mobile, trunchiurilor i coroanelor arborilor pdurii tropicale. n plus, animalele de mangrove, aparinnd la linii evolutive diferite, au elaborat numeroase adaptri la existena temporar sau prelungit pe uscat, oferind rspunsuri asupra modului cum animalele au cucerit uscatul.

Cateva roluri impotante ale mangrovelor

***CAMPIONII SUPRAVIETUIRII Mangrovele taie aria, hrnesc solul deficient n oxigen i filtreaz apele srate din Florida i Asia de Sud. n pdurile dese pe care le formeaz, i gsesc adpost i alte specii, maimue, canguri, tigri, corali. Oamenii din zonele cu mangrove le

pg. 9

folosesc pentru hran, lemn i leacuri. Despduririle i furtunile tropicale au distrus pdurile de mangrove cu 35%, ceea ce i-a determinat pe ecologiti s investigheze cu mai mult atenie aceste habitate. Dup tsunamiul din Oceanul Indian din 2004, un studiu condus de ecologistul danez Finn Danielsen a raportat c zonele de coast mpdurite cu mangrove au fost mai puin lovite dect celelalte. Un alt specialist n mediu, Gail Chmura, a descoperit c mangrovele absorb carbonul mai rapid dect alte tipuri de copaci. n fiecare an, mangrovele absorb 42 de milioane de tone, cam ct emit 25 de milioane de maini. ***bariere naturale impotriva valurilor ucigase

Plantatiile de coasta devin paduri-minune care actioneaza si ca filtre antipoluare . Valuri mortale au lovit in 2004 sudul Indiei , Thailanda si Indonesia .Atunci au dcedat cel putin 216.000 de oameni iar pierderile material au fost imense.Cutremurul care a declansat valurile gigantice, denumite tsunami, a izbucnit
in largul insulelor indoneziene si a avut o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter. Catastrofa naturala, spun oamenii de stiinta, ar fi fost evitata daca mangrovele, vegetatie tropicala alcatuita din arbori si arbusti, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase, inundate in timpul fluxului, ar fi protejat coastele impotriva dezastrului. A fost nevoie de un dezastru ca oamenii sa inteleaga cat de importanta este o bariera vegetala impotriva naturii dezlantuite. Sudul Indiei s-a numarat printre zonele cele mai afectate de tsunamiul din 2004, statul Tamil Nadu fiind in mare parte distrus. Tsunami insa nu a facut nicio victima in localitatile din Tamil Nadu care au beneficiat de protectie naturala, gratie mangrovelor. In concluzie, daca localnicii, impreuna cu autoritatile indiene, ar fi avut grija ca hectare intregi de mangrove sa nu fie defrisate, India, Thailanda, cat si alte state aflate pe coasta oceanului nu ar fi suportat consecintele valurilor ucigase, carora nimic nu li s-a mai putut impotrivi. In parcul national aflat pe malul golfului Mannar exista reale preocupari pentru protejarea biodiversitatii si a mediului marin. i aici vor fi investiti peste un milion de euro de catre statul indian, care intentioneaza sa planteze o mie de hectare cu mangrove. Acest loc este, de altfel, unul in care se poate face ecoturism. Se pare ca tsunamiul dezlantuit in 2004 i-a pus serios pe ganduri pe locuitorii statelor puternic afectate

pg. 10

de ape. Ei au inteles ca nimic nu-i poate salva de furia oceanului decat grija lor pentru mediul in care traiesc.

***Energia valurilor poate fi redus cu 75%... Mangrovele au salvat viei omeneti i au redus considerabil pagubele materiale n statele afectate frecvent de fenomenul tsunami. Mangrovele nu sunt altceva dect pduri de arbuti care au rdcini ce se dezvolt pe diferitele pri ale plantei i care au un rol de tampon ntre mediul marin i cel terestru. Solul pe care cresc mangrovele este recunoscut ca un important ecosistem ale crui caracteristici sunt excepionale. Mangrovele protejeaz habitatele naturale i, n special, fauna slbatic, contribuie la sedimentarea solului, lupt mpotriva erodrii acestuia, conserv diversitatea biologic i materialul genetic i acioneaz ca o perdea n timpul furtunilor, cicloanelor sau altor calamiti naturale. Mangrovele i datoreaz existena ecosistemului din care fac parte. Pdurile de mangrove se numr printre cele mai fascinante locuri din lume, reprezentnd spaii n care viaa adncurilor se ntreptrunde cu viaa terestr. Mangrovele favorizeaz o via subacvatic fabuloas i pot fi un loc ideal pentru dezvoltarea pn la maturitate a vietilor marine. Aceste pduri constituie i un filtru natural mpotriva polurii. Rdcinile "aeriene" ale mangrovelor contribuie la filtrarea i la reinerea poluanilor, a metalelor grele sau a altor ageni toxici, care se afl n ap, dar i la reinerea ngrmintelor chimice i a pulberilor n suspensie.

***Importanta stiintifica si economica Actiunea omului determina reducerea suprafetelor ocupate de padurile de mangrove. Trunchiurile drepte de Rhizophora si Bruguiera sunt pretuite in tarile arabe ca lemn de constructii si sunt exportate din Africa. In unele regiuni, arborii de mangrove servesc drept materie prima pentru fabricile de hartie si pentru

pg. 11

tabacarii, dar si ca lemn de foc. In alte zone, mangrovele au cazut prada taierilor si fie ca au disparut de tot, fie din ele au ramas ramasite jalnice. Biotopul mangrovelor joaca un rol important in inmultirea unor specii de pesti si crustacee care au o mare importanta economica in zonele adiacente. Pentru ecologi mangrovele prezinta un interes deosebit, mai ales din punct de vedere al amestecului eterogen al comunitatilor. Aici se reunesc locuitorii marini ai substraturilor dure si mobile, trunchiurilor si coroanelor arborilor padurii tropicale. In plus, animalele de mangrove, apartinand la linii evolutive diferite, au elaborat numeroase adaptari la existenta temporara sau prelungita pe uscat, oferind raspunsuri asupra modului cum animalele au cucerit uscatul. Mangrovele protejeaza habitatele naturale si, in special, fauna salbatica, contribuie la sedimentarea solului, lupta impotriva erodarii acestuia, conserva diversitatea biologica si materialul genetic si actioneaza ca o perdea in timpul furtunilor, cicloanelor sau altor calamitati naturale. Ele au salvat vieti omenesti si au redus considerabil pagubele materiale in statele afectate frecvent de fenomenul tsunami. Padurile de mangrove se numara printre cele mai fascinante locuri din lume, reprezentand spatii in care viata adancurilor se intrepatrunde cu viata terestra. Mangrovele favorizeaza o viata subacvatica fabuloasa si pot fi un loc ideal pentru dezvoltarea pana la maturitate a vietatilor marine. Aceste paduri constituie si un filtru natural impotriva poluarii. Radacinile "aeriene" ale mangrovelor contribuie la filtrarea si la retinerea poluantilor, a metalelor grele sau a altor agenti toxici, care se afla in apa, dar si la retinerea ingrasamintelor chimice si a pulberilor in suspensie. De aproximativ 25 de ani, 20 la suta din aceste ecosisteme tropicale au fost distruse, dupa cum au estimat reprezentantii Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO). Organizatia considera aceasta pierdere ca fiind una "alarmanta". Disparitia mangrovelor are la baza mai multe cauze, printre care presiunea demografica in continua crestere, dezvoltarea infrastructurilor turistice, dar si poluarea si catastrofele naturale. Mai multe tari si-au aratat ingrijorarea fata de disparitia mangrovelor, fapt pentru care intentioneaza sa ia masuri urgente in acest sens. ***Obiecte decorative Pe anumite site-uri de socializare se gasesc nenumarate reclame , insotite cu imagini ce reprezinta adevarate frumuseti , ce incanta ochiul cand le privesti

pg. 12

infatisand parti din radacinile incalcite ale arborilor de mangrove.Exemple pot fi observate in imaginile urmatoare:

***ne ajuta sa respiram Padurile de mangrove Sunderban joaca un rol ecologic crucial in protejarea Pamantului in fata efectelor adverse ale schimbarilor climatice. Mangrovele functioneaza ca un filtru de carbon si absorb peste patru tone de dioxid de carbon din atmosfera, potrivit unui nou studiu. Padurile indiene de mangrove Sunderban se intind pe o suprafata de peste 2.000 de km patrati si au reusit sa "inghita" 4,15 tone de dioxid de carbon, se arata intr-un nou studiu al cercetatorilor de la Universitatea Calcutta, citat de Thehindu.com. "Mangrovele sunt ca un rezervor natural pentru stocarea dioxidului de carbon. Ele absorb dioxidul de carbon pentru propriile

pg. 13

nevoi, ceea ce este un lucru important pentru oameni. Cu cat avem mai multa astfel de biomasa pe Pamant, cu atat mai mult CO2 va fi extras din atmosfera. Acest lucru va avea pana la urma ca rezultat controlarea temperaturii in crestere a atmosferei si a schimbarilor climatice care ii urmeaza", a declarat profesorul Abhijit Mitrael, cel care a condus studiul. Sudarbans este cea mai mare padure de mangrove din lume si se intinde pe teritoriul Indiei si Bangladeshului, acoperind 56 insule. Dintre teritoriile neinvadate de apa, atrag atentia insulele Tim Kona si Dublar Char. Aceasta este un adevarat paradis al tigrilor bengalezi si al animalelor ierbivore. Speciile de plante predominante ale acestui mediu sunt Sundori(Heritiera fomes) si Gewa(Excoecaria agallocha). Sudarbans s-a format pe sedimentele depuse de fluviile Gange si Brahmaputra, fiind considerata o parte componenta a deltei din bazinul Bengalului. Climatul este in principal tropical maritim, presupunand foarte multe precipitatii, mai ales in timpul musonului care bate din luna mai pana in octombrie. Intreg teritoriul este inundat in timpul mareelor de primavara, instalandu-se un peisaj similar celui lacustru. Locul adaposteste numeroase specii de pasari, mamifere, insecte, reptile si pesti. De pilda, au fost inregistrate peste 110 specii de pesti si 270 specii de pasari. Populatia crocodililor de apa sarata din Bangladesh se ridica astazi la mai putin de 200 de indivizi.

Padurea de mangrove Sudarbans este apreciata ca neprimitoare, monotona si chiar periculoasa, insa reprezinta unul dintre cele mai neatinse ecosisteme din lume. Cei 38.000 km patrati de padure sunt fragmentati prin mii de cursuri serpuite de apa, rauri, golfuri si estuare care-i dau farmecul. Padurea de mangrove Sudarbansa fost inscrisa pe lista patrimoniului mondial in anul 1987 ca urmare a valorilor naturale pe care le promoveaza.

pg. 14

Mangrovele protejeaza habitatele naturale si, in special, fauna salbatica, contribuie la sedimentarea solului, lupta impotriva erodarii acestuia, conserva diversitatea biologica si materialul genetic si actioneaza ca o perdea in timpul furtunilor, cicloanelor sau altor calamitati naturale. Padurile de mangrove se numara printre cele mai fascinante locuri din lume, reprezentand spatii in care viata adancurilor se intrepatrunde cu viata terestra. Mangrovele favorizeaza o viata subacvatica fabuloasa si pot fi un loc ideal pentru dezvoltarea pana la maturitate a vietatilor marine. Aceste paduri constituie si un filtru natural impotriva poluarii. Radacinile "aeriene" ale mangrovelor contribuie la filtrarea si la retinerea poluantilor, a metalelor grele sau a altor agenti toxici care se afla in apa, dar si la retinerea ingrasamintelor chimice si a pulberilor in suspensie

Fenomenul de VIVIPARITATE
Ne-am obinuit cu ideea c viviparitatea - nmulirea prin pui vii - este caracteristic seriei animale i chiar unul din marile praguri ce despart cele dou regnuri biologice. Dar cum la orice regul exist i excepii, viviparitatea se ntlnete i n lumea plantelor. Viviparitatea este o adaptare a plantelor, determinat de condiii deosebit de vitrege pentru nmulire pe care trebuie s le nfrunte unele specii n mediul lor natural. Pe rmurile mltinoase ale fluviilor din regiunile tropicale, n apropiere de vrsarea lor n ocean, unde se exercit cu putere fluxul i refluxul, n originala vegetaie de mangrove crete un copac cunoscut sub numele de manglier sau copacul-pe-picio-roange (Rhizophora mangle). Din capul locului te izbete o particularitate n nfiarea lui. Trunchiul este sprijinit de numeroase rdcini aeriene groase, asemenea unor picioroange care l in suspendat deasupra apei i l fixeaz n terenul nestatornic. Trecnd ntmpltor pe sub coroanele unei astfel de pduri, ne va ntmpina o grindin de "sgei" care se nfig cu putere n mlul din jur. Aceste sgei nu sunt

pg. 15

altceva dect embrionii, care au o form curioas. Sunt nite organe lungi, grele, care n partea de sus, unde e despictura sgeii. poart un mugura, iar n partea de jos, unde se afl vrful sgeii, prezint un col ascuit din care vor aprea n cteva ore rdcini destul de puternice pentru a fixa noua plant. Ne gsim, aadar, n faa unei plante care i crete n propriul ei trup embrionul, eliberndu-1 n mediul nconjurtor gata ncolit. Ca s putem explica aceast excepie de la semine a ntoarcem cu care ntlnim acest Fluxul i refluxul unde triesc Dac planta s-ar modul obinuit de nmulire prin plantelor, trebuie s ne gndul la locurile neprielnice n copac. mtur periodic rmurile arborii-cu-picioroange. nmuli prin semine, acestea ar

avea nevoie de cel puin 2-3 zile s ncoleasc i de cel puin 5-6 zile pentru a-i forma un sistem radicular capabil s reziste deplasrilor apei. n acest timp, ns, refluxul ar smulge-o cu uurin i ar transporta-o ctre largul oceanului, unde sar pierde. Viviparitatea este n acest caz un mijloc de scurtare la maximum a perioadei de germinaie. Gata format, planta cznd pe sol i dezvolt cu repeziciune rdcinile. S nu uitm c puiul de Rtiizophora are la dispoziie doar cele 12 ore ale perioadei de reflux, cnd mlul se descoper prin retragerea apelor. Dac urmtorul flux l-ar gsi insuficient de puternic fixat, existena speciei ar putea fi n primejdie. Aceleai condiii deosebit de vitrege de via explic i viviparitatea unei micue graminee alpine, firua-cu-pui-vii (Poa vivipara). Vremea la munte este adeseori neprielnic i poate ntrzia deschiderea seminelor al cror embrion nu are o via prea lung. Atunci planta-mam ndeplinete pe propriul ei organism ceea ce trebuie s se ntmple n sol: ncolirea seminei. In acest fel, aproape format, plntua reuete n scurt timp dup ce cade pe pmnt s se dezvolte fr a mai fi vtmat de asprimile muntelui

pg. 16