MMEETTOODDEEDDEEDDIIMMEENNSSIIOONNAAR R EE AAIINNDDIICCAATTOOR R IILLOOR R BBUUGGEETTAAR R II
Lect.univ.
E
LENA
FLORI
Ş
TEANU
Abstract
The budget financing based on the public financing resources’ allocating aims ataccomplishing certain economic and social goals. The public needs multiplying that need to befulfilled by the State in the conditions of the limited public resources stress out the importanceof the budget indicators in efficient resources’ allocating. Therefore, the decision factors withinpublic sector try to eliminate the subjectivism and the arbitrary in allocating the budget sourcesand aim at fulfilling the institution goals, in proper conditions, as the efficiency, effectiveness,economics and performance is concerned.
Problema central
ă
a întregului management bugetar o constituie punerea în concordan
ţă
a dimension
ă
rii cerin
ţ
elor de resurse financiare cu posibilitatea de asigurare a acestora. Concordan
ţ
a între
„ce se vrea“
cu
„ce se poate“
este realizat
ă
de managementul bugetar prin prisma lui „
cum se va proceda
“ astfel încât, în final, obiectivele s
ă
fie îndeplinite.Prin prisma rolului s
ă
u, statul nu poate l
ă
sa nevoi nesatisf
ă
cute, cifolose
ş
te
bugetul
public
ca instrument de repartizare
pe destinatari aresurselor colectate. Ca document aprobat prin lege, bugetul este un reper important al semnal
ă
rii gradului în care statul se implic
ă
în economie
ş
i învia
ţ
a social
ă
, al capabilit
ăţ
ii economiei na
ţ
ionale de a contribui laconstituirea resurselor financiare, precum
ş
i al modului în care statulîn
ţ
elege s
ă
le gestioneze.Multitudinea nevoilor de satisf
ă
cut, în condi
ţ
iile unor resurse date,implic
ă
din partea utilizatorilor o aten
ţ
ie sporit
ă
în alegerea celor mai bunemetode de previzionare a cheltuielilor
ş
i de aplicare a unor m
ă
suri dealocare
ş
i utilizare eficient
ă
a fondurilor publice.În vederea unei evalu
ă
ri corespunz
ă
toare a veniturilor
ş
i a cheltuielilor bugetare de-a lungul timpului, s-au folosit diverse metode, de la celecunoscute sub denumirea de „
clasice
“
la cele „
moderne
“, prin a c
ă
ror aplicare s-a încercat cre
ş
terea eficien
ţ
ei ac
ţ
iunilor realizate cu resurse de la buget
ş
i corelarea cheltuielilor la nivelul tuturor institu
ţ
iilor ce contribuiela realizarea unui obiectiv [1].Dintre metodele aplicate în perioada contemporan
ă
amintim:1. metoda „
Rationalisation des Chois Budgetaires
“ (RCB) –
Ra
ţ
ionalizarea op
ţ
iunilor bugetare
, aplicat
ă
în Fran
ţ
a;
2. metoda
„
Planning Programming Budgeting System
“, – Sistemul dePlanificare, Programare
ş
i Bugetare, cunoscut
ă
sub denumirea prescurtat
ă
P.P.B.S., utilizat
ă
în SUA;3.
Bugetele bazate pe programe
.
A. Metoda „Rationalisation des Chois Budgetaires“ (RCB)
Ra
ţ
ionalizarea op
ţ
iunilor bugetare a fost utilizat
ă
ini
ţ
ial pentrurealizarea unor studii-pilot în diferite domenii
ş
i începând cu anul 1978 afost utilizat
ă
pentru întocmirea bugetelor pe programe.Metoda se bazeaz
ă
pe analiza sistematic
ă
ş
i pe utilizarea unor indicatori de eficacitate. În urma analizei sistemice se ajunge, prin itera
ţ
iisuccesive, la stabilirea unor noi obiective
ş
i mijloace de realizare.Pentru a armoniza alocarea cu utilizarea eficient
ă
a resurselor laelaborarea proiectului de buget, în func
ţ
ie de resursele de
ţ
inute
ş
iobiectivele urm
ă
rite, se analizeaz
ă
mai multe solu
ţ
ii
ş
i se adopt
ă
decizia pe baza analizei cost-avantaje (se ra
ţ
ionalizeaz
ă
op
ţ
iunile bugetare).
Ra
ţ
ionalizarea cheltuielilor
se bazeaz
ă
pe: definirea politicii optimale
ş
i utilizarea indicatorilor de eficacitate; analizele de sistem
ş
i de obiective;analiza surplusului
ş
i teorema lui Hicks Kaldar privind compensa
ţ
iautilit
ăţ
ilor
ş
i pe principiile managementului bugetar.În evalu
ă
rile din domeniul militar s-a pus accent pe definirea politiciioptimale
ş
i utilizarea indicatorilor de eficacitate (a)
ş
i analizele de sistem
ş
i de obiective (b).
a. Definirea politicii optimale
ş
i utilizarea indicatorilor de eficacitateîn domeniul ap
ă
r
ă
rii
Politica optimal
ă
de ap
ă
rare este rezultatul unor decizii succesivereferitoare la strategia de securitate na
ţ
ional
ă
, care s-a elaborat în bazaanalizei nevoilor de ap
ă
rare vizavi de riscurile la adresa securit
ăţ
ii
ş
isolu
ţ
iile de ap
ă
rare posibile. De exemplu,
ţ
ara noastr
ă
a ales între a-
ş
iasigura securitatea în cadrul NATO cu o armat
ă
restructurat
ă
, cu efectivereduse, profesionalizate
ş
i înzestrate la standardele acestui organism sau înafara NATO cu o armat
ă
numeroas
ă
ş
i slab înzestrat
ă
ş
i cu costuri mairidicate.Pentru realizarea Planului-cadru de ac
ţ
iune, cu cele dou
ă
componenteale sale restructurarea
ş
i modernizarea for
ţ
elor, s-au analizat trei posibilit
ăţ
i de ac
ţ
iune: –
restructurare
ş
i modernizare în acela
ş
i timp; –
restructurare
ş
i apoi modernizare; –
modernizare
ş
i apoi restructurare.Variantele analizate au ar
ă
tat urm
ă
toarele:
●
Restructurarea
ş
i modernizarea în acela
ş
i timp:
–
ac
ţ
iunea era costisitoare, iar structura de for
ţ
e (redus
ă
), ce se putearealiza în condi
ţ
iile respective, nu asigura îndeplinirea cerin
ţ
elor ap
ă
r
ă
riina
ţ
ionale;
●
Restructurarea
ş
i dup
ă
aceea modernizarea înzestr
ă
rii: –
cea mai pu
ţ
in costisitoare op
ţ
iune pe termen lung, în condi
ţ
iileasigur
ă
rii unui echilibru optim pentru o structur
ă
de for
ţ
e modern
ă
, care s
ă
poat
ă
fi sus
ţ
inut
ă
financiar;
●
Modernizarea
ş
i înzestrarea cu echipamente noi, iar dup
ă
aceea,restructurarea: –
cea mai costisitoare op
ţ
iune, iar sus
ţ
inerea programului deînzestrare impunea renun
ţ
area la opera
ţ
ionalizarea structurilor.În condi
ţ
iile constrângerilor bugetare s-a optat pentru cea de-a douaalternativ
ă
, op
ţ
iune ce ofer
ă
realism
ş
i siguran
ţă
în realizarea obiectivelor.În baza variantei alese, Consiliul Suprem de Ap
ă
rare a
Ţă
rii a aprobat castructura de for
ţ
e s
ă
fie realizat
ă
în limita a 90.000 de oameni. Pentrurealizarea acestei structuri, ini
ţ
ial s-a preconizat realizarea unei linii de buget pentru ap
ă
rare la nivelul de minim 710 milioane USD (anul 2000),cresc
ă
tor la minim 1190 milioane USD în 2007. Ulterior aceste sume aufost modificate.Chiar dac
ă
în domeniul militar e mai greu de cuantificat eficien
ţ
aap
ă
r
ă
rii, „beneficiul“ ob
ţ
inut fiind asigurarea unei ap
ă
r
ă
ri credibile pentru popula
ţ
ie, se impune ca o necesitate ra
ţ
ionalizarea rela
ţ
iei costuri – eficien
ţă
. Ra
ţ
ional înseamn
ă
c
ă
sarcinile de îndeplinit în domeniul ap
ă
r
ă
riitrebuie realizate cu un minim de cheltuieli sau în condi
ţ
iile unor credite bugetare limitate, stipulate în legea bugetului de stat, credite ce nu pot fidep
ăş
ite cu care s
ă
se ob
ţ
in
ă
eficacitatea maxim
ă
. Aceasta înseamn
ă
c
ă
pentru o eficien
ţă
constant
ă
trebuie reduse costurile
ş
i, având în vederefaptul c
ă
de fiecare dat
ă
costurile dep
ăş
esc posibilit
ăţ
ile statului, se impunem
ă
rirea eficien
ţ
ei.Urm
ă
rind îndeplinirea unor criterii de performan
ţă
, dinainte stabilite,în fiecare sector public, factorii de decizie încearc
ă
s
ă
eliminesubiectivismul
ş
i arbitrajul în alocarea resurselor bugetare, cât
ş
i
aprecierea corect
ă
a eficien
ţ
ei, eficacit
ăţ
ii
ş
i economicit
ăţ
ii
cu care suntutilizate fondurile publice.În cercetarea eficien
ţ
ei aloc
ă
rii resurselor, conceptul optimalit
ăţ
ii luiPareto joac
ă
un rol esen
ţ
ial. O alocare a resurselor este considerat
ă
corespunz
ă
toare optimului lui Pareto, „
dac
ă
nici o alta nu poate fi f
ă
cut
ă
maibine, f
ă
r
ă
s
ă
-i fac
ă
r
ă
u ultimei persoane consumatoare
“ [2].Alocarea resurselor se bazeaz
ă
pe patru judec
ăţ
i de valoare, dintre careeviden
ţ
iez pe cea care se refer
ă
la bun
ă
starea social
ă
. Considerând asigurareaap
ă
r
ă
rii component
ă
a bun
ă
st
ă
rii sociale, conform optimului lui Pareto,
of 00
dimensionarea indicatorilor bugetari
2,344 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (4 Ratings) |
| Upload Date: | 05/07/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment