Al Doilea RAzboi Mondial

Al doilea razboi mondial a fost un conflict armat generalizat,la mijlocul secolului al XX-lea,care a mistuit cea mai mare parte a globului,fiind considerat cel mai mare si mai ucigator razboi neintrerupt din istoria omenirii.

Perioad

1 septembrie 1939 2 septembrie 1945 Europa, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic,Asia de sud-est, Orientul Mijlociu, Marea Mediteran i Afric a Victoria Aliailor. Crearea ONU. Transformarea SU A i URSS nsupra puterile mondiale dominante. Crearea sferelor de influen american i sovietic i declanarea Rzb oiului Rece.

Loc

Rezultat

Cnd regimul nazist a ajuns la putere n Germania n ianuarie 1933,acesta a trecut imediat la adoptarea unor masuri antisemite sistematice.Un prim decret a reprezentat nsasi definitia termenului evreu. Rolul crucial l avea religia bunicilor unei persoane. Oricine avea trei sau patru bunici evrei era considerat automat de aceeasi confesiune,indiferent de apartenenta la comunitatea evreiasca.Cei pe jumatate evrei deveneau evrei numai daca aveau aceeasi religie sau daca erau casatoriti cu o persoana cu aceasta religie.

Puterile Axei au fost constituite, la nceput,din Germania, Italia i Japonia, care au mprit lumea n trei sfere de influen, prin Pactul Tripartit din 1940, angajndu-se s se apere ntre ele n cazul unei agresiuni din partea altui stat. Acest nou pact a nlocuit vechiul Pact Anticomintern germano-japonez din 1936, la care Italia a aderat n 1937. Guvernul fascist spaniol al lui Francisco Franco a fost un sprijinitor al Axei n perioada rzboiului, Spania rmnnd, ns, pe plan militar neutr n conflict. Mai multe state mici pot fi, de asemenea, numrate printre rile Axei: Bulgaria, Romnia, Ungaria,Slovaci a, Croaia i Finlanda (n acest din urm caz, prerile sunt mprite).

ADOLF HITLER
(n. 20 aprilie 1889-d. 30 aprilie 1945)
A fost om politic al Partidului Muncitoresc German National-Socialist,cancelar al Germaniei din 1933,iar din 1934 conducator absolut(fuhrer)al Germaniei. Ajuns la putere in 1933,liderul miscarii naziste, Hiler,a adus o politica de pregatire si de declansare a celui de al Doilea Razboi Mondial,precum si de punere in aplicare a unui plan natiionalist si rasist de exterminare in masa a evreilor si a altor indezirabili din Europa,precum si de lichidare a adversarilor politici din Germania.

Hitler era convins c: Alterarea sngelui i deteriorarea rasei reprezint singurele cauze care explic declinul civilizaiilor strvechi. Niciodat rzboiul nu a ruinat naiunile. n aceast lume, cine nu este de origine sntoas poate fi considerat pleav.

Obiectivul declarat al regimului nazist era emigrarea evreilor. n noaptea de 9 noiembrie 1938, dupa asasinarea unui diplomat german la Paris de catre un tnar evreu, toate sinagogile din Germania au fost incendiate, geamurile magazinelor evreiesti au fost sparte si 20.000 de oameni arestati. Aceasta Kristallnacht ("Noapte de cristal") a reprezentat un semnal pentru evreii din Germania si Austria sa plece ct mai curnd posibil. Cteva sute de mii de oameni au reusit sa se refugieze n alte tari, dar tot attia, printre care multi batrni si saraci, au ramas sa nfrunte o soarta nesigura.

Participanii la cel de-al Doilea Rzboi Mondial sunt considerai ca aparinnd unuia dintre cele dou blocuri: Axa i Aliaii. Mai multe alte ri mici au participat la rzboi, cu toate c erau sub ocupaie.

Rezistena n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial a aprut n fiecare ar ocupat i a luat o mulime de forme:rzboiul de gheril, sabotajul,propaganda , dezinformare a, ascunderea refugiailor i ajutorul dat celeilalte pri, aa cum era ajutorarea piloilor aliai dobori.Printre cele mai importante micri de rezisten s-au numrat Maquisul francez, Armata polonez local i partizanii iugoslavi. n multe ri au aprut micri de rezisten care doreau s lupte cu invadatorii Axei, chiar i Gemania a avut o micare antinazist. Dei Anglia nu a avut parte de ocupaia german, britanicii s-au pregtit pentru aceast posibilitate, organiznd Unitile Auxiliare i arestnd majoritatea cetenilor strini i pe evreii simpatizani comuniti. Au fost formate mai multe organizaii care s sprijine rezistena din strintate, aa cum au fost SOE, n Anglia, i OSS.

n secolul XIX evreimea din Europa devenea din ce n ce mai emancipata si, n majoritatea tarilor, ajunsese sa aiba o situatie egala cu restul populatiei. Totusi, din cnd n cnd evreii erau defaimati si hartuiti de grupari antisemite care-i considerau o "rasa" straina, ce nu putea fi asimilata n interiorul culturii europene; nsa acestea nu au initiat niciodata cu adevarat o campanie antisemita coerenta.

Holocaustul ( holo-ntreg ; caustos-ars,gr.) reprezenta initial un ritual religios prin care o ofranda adusa zeilor era arsa n ntregime. n zilele noastre cuvntul face legatura mai ales cu exterminarea aproape n totalitate a evreilor din Europa de catre Germania nazista.

Cnd regimul nazist a ajuns la putere n Germania n ianuarie 1933, acesta a trecut imediat la adoptarea unor masuri antisemite sistematice. Un prim decret a reprezentat nsasi definitia termenului evreu. Rolul crucial l avea religia bunicilor unei persoane. Oricine avea trei sau patru bunici evrei era considerat automat de aceeasi confesiune, indiferent de apartenenta la comunitatea evreiasca. Cei pe jumatate evrei deveneau evrei numai daca aveau aceeasi religie sau daca erau casatoriti cu o persoana cu aceasta religie. Toti ceilalti jumatate-evrei si persoanele cu un singur bunic evreu erau denumiti Mischlinge (corcituri, hibrizi). Evreii si Mischlinge erau "non-arieni". n doctrina nazista o astfel de subliniere a descendentei era privita ca o confirmare a "rasei", dar scopul principal al acestor categorisiri era de fapt delimitarea unei tinte a legilor si directivelor discriminatorii.

ntre 1933 si 1939 s-au facut eforturi deosebite din partea Partidului Nazist, agentiilor guvernamentale, bancilor si a lumii afacerilor pentru eliminarea evreilor din viata economica. Non-arienii erau eliberati din posturile publice iar avocatii si medicii evrei si pierdeau aproape toti clientii. Firmele evreiesti fie erau lichidate si patrimoniul lor era confiscat, fie erau cumparate la preturi mult mai mici dect adevarata lor valoare de catre companii care nu apartineau sau nu erau conduse de evrei. Transferul prin contract al ntreprinderilor evreiesti catre patroni germani era denumit "arianizare". Cstigurile oricaror vnzari, precum si economiile tuturor evreilor erau supuse unor taxe de proprietate speciale. Angajatii evrei ai firmelor lichidate sau arianizate si pierdeau locurile de munca.

Toti ceilalti jumatate-evrei si persoanele cu un singur bunic evreu erau denumiti Mischlinge (corcituri, hibrizi).Evreii si Mischlinge erau "non-arieni". n doctrina nazista o astfel de subliniere a descendentei era privita ca o confirmare a "rasei", dar scopul principal al acestor categorisiri era de fapt delimitarea unei tinte a legilor si directivelor discriminatorii.

Viziunea lui ADOLF HITLER

Hitler lansa o alta ide interesanta ce in viziunea lui urma sa redefineasca teritoriile din Europa. El considera ca cresterea populatiei germane si calitatea lor superioara ca rasa le dadea dreptul legitim la facilitarea obtinerii unui spatiu vital (Lebensraum) chiar daca acest lucru insemna actiuni in dauna intereselor altor natiuni. Prin punerea in aplicare a acestui principiu, Hitler dorea sa redea Germaniei statutul de mare putere avut inainte de primul razboi mondial, declarand de altfel ca frontierele Germaniei trebuiau marite in asa fel incat sa incorporeze toate teritoriile in care populatia germana era majoritara. Cel mai important obiectiv de indeplinit pentru Hitler era exterminarea comunismului a Rusiei si a statelor vasale de la frontiera ei si credea cu putere ca persoanele ce se aflau la conducerea acestor tari urmau sa fuga casobolanii in fata asediului german.

Winston Churchill, Iosif Vissarionovici Stalin i Franklin D. Roosevelt au negociat aranjamentele pentru Europa postbelic n timpul Conferinei de la Ialta din februarie 1945. Printre hotrrile luate au fost nfiinarea ONU, formarea statelor naionale n Europa Rsritean, organizarea de alegeri libere n Polonia (pn la urm, alegerile au fost msluite de sovietici), repatrierea cetenilor sovietici i atacarea Japoniei de ctre URSS la cel mult trei luni dup nfrngerea Germaniei. Armata Roie, (inclusiv cei 78.556 soldai ai Armatei I polonez), au nceput asaltul final asupra Berlinului la 19 aprilie 1945. Armata german terminase retragerea n oraul puternic fortificat. Capitala german fusese supus unor intense bombardamente aeriene n tot acest timp. Cei mai importani lideri naziti fuseser ucii n lupt sau czuser prizonieri. Hitler era nc n via i sntatea sa mintal prea c se deterioreaz pe zi ce trecea. Ca un ultim efort de rzboi, Fhrerul a cerut tuturor civililor, inclusiv copiilor, s participe la lupta de aprare a capitalei n rndurile miliiilor Volkssturm.

Cnd aceast ultim ncercare a euat, Hitler a fost profund deziluzionat, imaginndu-i c toat lumea este mpotriva lui, dar c mai are nc soldai pe care poate s-i trimit n lupt. Hitler i statul su major s-au mutat n Fhrerbunker, Fhrerbunker, un buncr de beton de sub Cancelaria Reichului, unde, la 30 aprilie 1945, Fhrerul s-a sinucismpreun cu soia sa, Eva Braun. Amiralul Karl sinucismpreun Dnitz a devenit eful guvernului german i a trimis repede un reprezentant la Reims, n Frana, Frana, pentru a semna ocapitulare ocapitulare necondiionat cu Aliaii. Generalul Alfred Jodl a semnat capitularea necondiionat la 7 mai, mai, ale crei prevederi au intrat n vigoare la 8 mai. Sovieticii au avut pretenia ca actul de capitulare s fie semnat i la sediul statului major al forelor sovietice. Acest lucru s-a ntmplat la 8 mai, ncetarea focului intrnd n vigoare pe frontul sovietic la 9 mai. Acesta este motivul pentru care aliaii occidentali au srbtorit Ziua victoriei n Europa n 8 mai, iar Uniunea Sovietic a srbtorit Ziua Victoriei mpotriva fascismului pe 9 mai.

Pierderi omenesti:
-militari mori: peste 16.000.000 -civili mori: peste 45.000.000 -total: peste 61.000.000 -militari mori: peste 8.000.000 -civili mori: peste 4.000.000 -total peste 12.000.000