Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
STRESUL SPORTIV ŞI COMBATEREA SA PRIN METODE PSIHOLOGICE

STRESUL SPORTIV ŞI COMBATEREA SA PRIN METODE PSIHOLOGICE

Ratings: (0)|Views: 19 |Likes:
Published by Bîrlă Andrei
STRESUL SPORTIV ŞI COMBATEREA SA PRIN METODE PSIHOLOGICE
STRESUL SPORTIV ŞI COMBATEREA SA PRIN METODE PSIHOLOGICE

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Bîrlă Andrei on Jun 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/09/2014

pdf

text

original

 
ACADEMIA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTANEFS
REFERAT
EFERAT
 
 Stresul sportiv şi combaterea sa
tresul sportiv şi combaterea sa
  prin metode psihologice
rin metode psihologice
Studentul:
Cirstea Roman
 BUCUREŞTI’ 2009
 
STRESUL SPORTIV ŞI COMBATEREA SA PRIN METODEPSIHOLOGICE
Activitatea sportivă prin caracteristicile ei creează condiţiile sau faciliteaapariţia unor stări afective variate, printre care şi stresul. Noţiunea de stres a fost utilizată pentru prima dată de Hans Selye, care a realizatcercetări în fiziologie şi a descris sindromul general de adaptare, care caracterizeazăreactivitatea organismelor la situaţiile cu care se confruntă.1 Efortul de adaptare produsde organism şi nu situaţia reală produce stresul. De aceea H. Selye afirma “Nu ceea ce ţise înmpeste important, ci felul cum reacţionezi.” Aceei situie poate fiameninţătoare sau chiar insuportabilă pentru o persoană, în timp ce pentru o alta poate fiindiferentă sau incitantă, aceasta reprezentând componenta subiectivă a stresului.H. Selye afirma că reactivitatea organismelor la stres trece prin trei faze:1- faza de alar, care este împărţită la rândul ei în două faze: cea de şoc,caracterizată prin hipotensiune, hipotermie etc. şi cea de contraşoc, în care începsă apară fenomenele de apărare ale organismului, susţinute de hiperactivitateacorticosuprarenală;2- faza de rezistenţă, survenită după o expunere prelungită la stimuliinocivi. În această etapă organismul se adaptează agentului stresant. Dacă este prelungită peste anumite limite, energia de rezistenţă a individului se epuizeazăşi acesta intră în faza următoare;3- faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută şi reapasemnele reacţiei de alarmă, care de această dată sunt ireversibile, ducând lamoartea organismului.Toate aceste etape sunt incluse în sindromul de adaptare sau sindrom Selye.Sportul, datorită elementului competiţional atât de evident, generează uneoriemoţii negative şi stres. Sportivii se află într-o competiţie dură cu ei înşişi sau cuadversari puternici, fiind puşi în situaţia de a depăşi obstacole care vizează limitelerezistenţe umane. Manifestarea emoţiilor în sport, mai ales a celor negative, este o problemă de maxim interes atât pentru sportivi, cât şi pentru antrenori.
1
“Stresul este starea în care se găseşte un organism ameninţat de dezechilibru subacţiunea unor agenţi sau condiţii care pun în pericol mecanismele sale homeostatice...Termenul stres desemnează atât agentul stresor, cât şi reacţia corpului la acesta. DupăSelye, acest răspuns, nespecific, este legat de mecanismele neuroendocrine.” NorbertSillamy, 1996, “Dicţionar de psihologie”, ediţia I, editura Univers Enciclopedic,BucureştiActivitatea sportivă este foarte complexă, în componenţa ei fiind incluşi următoriifactori: structura personalităţii, mai ales acele caracteristici care influenţează rezistenţa lastres (echilibrul emoţional, mobilizarea voluntară etc.), condiţiile externe (tipulcompetiei, importanţa ei, tipul adversarilor, condiile climaterice, condiilemeteorologice, regulile concursului), nivelul expectaţiei asupra performanţei, nivelulexigenţelor faţă de activitate.De exemplu, renumita gimnastă Nadia Comăneci, are o structură de personalitatecare a ajutat-o foarte mult în cariera sportivă. De exemplu, chiar atunci când competiţia la2
 
care participa era de maximă importanţă (Jocurile Olimpice), chiar dacă făcea parte dintr-o echipă care nu se număra printre marile puteri ale lumii şi nici printre favorite, eareuşea să-şi înfrângă emoţiile şi să se odihnească în noaptea dinaintea concursului (faptde importanţă capitapentru orice sportiv) şi se mobilizeze optim în timpulcompetiţiei. Aceste trăsături de personalitate, ca şi aptitudinile sale sportive deosebite austat la baza succesului său magistral.Milman, în 1983, a arătat că factorii stresori implicaţi în activitatea sportivă suntdeterminaţi mai ales de gradul de nedeterminare şi de semnificaţia pe care sportivul oacordă situaţiei. Cercetătorul se orientează către mai multe categorii de stresori:11. Stresori ai nedeterminării interioare – apar atunci când sportivul nu esteconvins că toate mecanismele sale interne, fiziologice şi psihologice, care intervin asuprarezultatului, vor acţiona în mod optim şi la momentul potrivit. Datorită incertitudinii,sportivul poate să oscileze în alegerea unei tehnici sportive adecvate şi să intre încompetiţie nesigur şi nepregătit psihic sau insuficient mobilizat.22. Stresori ai nedetermirii exterioare apar datoriincertitudiniireferitoare la factori care nu pot fi influenţaţi de sportiv, cum ar fi condiţiile de concurs,evoluţia evenimentelor sportive, forma sportivă a coechipierilor sau a adversarilor etc.33. Stresori ai semnificiei interioare – determinaţi de conflictele psihicereferitoare la posibilul final nefavorabil al competiţiei sportive, la probabilitatea producerii unor accidentări etc.44. Stresori ai semnificaţiei exterioare generi de posibila pierdere a prestigiului datorită înfrângerii în competiţia sportivă, de consecinţele neîndepliniriiobiectivelor propuse, de anticiparea pierderilor profesionale şi materiale etc.În sport, mai ales în cel de performanţă, există numeroase situaţii generatoare destres:1- antrenamentul prelungit şi dificil poate provoca uneori disconfort fizic;2- izolarea şi singutatea în cadrul cantonamentelor poate crea disconfortafectiv;3- monotonia antrenamentelor, regulamentele restrictive şi rigide, pedepselesurvenite în cazul încălcării normelor stabilite pot provoca stres;4- barierele în comunicare, lipsa afiniţilor şi conflictele cu coechipierii,antrenorul sau alte persoane implicate în joc reprezintă alte surse de stres;5- de multe ori sportivul este pus într-o situaţie de joc at de complexă,care oferă atât de multe informaţii în perioade scurte de timp, încât este1suprasolicitat pe plan informaţional. El trebuie să aleagă tactica optimă de joc, o modifice dacă este necesar şi ia în calcul toate elementelecaracteristice situaţiei prezente;2- factorii de natură fizică au şi ei o importaă considerabilă uneori: pot fischimbări de fus orar, precipitaţii, variaţii de temperatură, zgomot etc.;3- cel mai dramatic factor este însă frica de eşec, riscul de pierdere a prestigiului cu consecinţele sale asupra diminuării imaginii de sine.3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->