Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gramatica limbii engleze

Gramatica limbii engleze

Ratings: (0)|Views: 0 |Likes:
Published by Larisa Cebotari

More info:

Published by: Larisa Cebotari on Jun 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

 
SUCCES IN INVATAREA LIMBII ENGLEZE !<titlu>
Gramatica limbii engleze,
pentru uz
colar
</titlu>Autori:Georgiana G

eanuEcaterina Comi
elEditura didactic

i pedagogic
– Bucure
ti1982<coperta I>Sanda Retinschi - asistent universitar Referen
i: Alexandra Vasiliu - profesoar 
Anca Iliescu - profesoar 
</coperta I>Contribu
ia autoarelor la elaborarea lucr 
rii a fost urm
toarea:G. G

eanu: cap. I.O.; 1-2.3; 3.1.-3.6; 7-10; II.0; 43; 18; 19; 22; 23; III.0.; 24-26.E. Comi
el: cap. 2.4.-2.5; 3.7.-3.10; 4-6; 11; 12; 14-17; 20; 21.Redactor: Simona BosettiTehnoredactor: Constantina VelcoviciCoperta: Ion Hacik 
 Pag. 003
<titlu>
CUVÎNT ÎNAINTE
</titlu>Lucrarea de fa

a fost conceput
ca un material de referin

pentru elevi, profesori
i alte categorii de persoane interesate de studiul limbii engleze.în tratarea problemelor, s-a avut în vedere modul în care acestea sunt prezentate în majoritateamanualelor 
i gramaticilor de limb
englez
din
ara noastr 
. Au fost de asemenea în aten
ia autorilor  progresele înregistrate în analiza fenomenului lingvistic în general, nu numai în România, dar 
i în

rileunde se vorbe
te limba englez
, precum
i caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulileflexibil
i nuan
at, în func
ie de scopul comunic
rii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar)
i deaspectul limbii (scris sau oral).Luând în considera
ie toate aceste aspecte, Gramatica limbii engleze pentru uz
colar prezint
fenomenele gramaticale în mod descriptiv.În cadrul p

ii I, Morfologia, sunt studiate regulile privitoare la forma cuvintelor. Aceast
prim
parteeste considerat
ca deosebit de important
pentru cel care studiaz
limba englez
, deoarece primul lucrucare se înva

în gramatica unei limbi str 
ine este cum se formeaz
categoriile gramaticale de baz
:timpurile verbului, pluralul substantivelor, compara
ia adjectivelor etc.Partea a II-a
i partea a III-a, Sintaxa propozi
iei
i Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare laîmbinarea cuvintelor în propozi
ii
i a propozi
iilor în fraze. Aceast
parte este considerat
de. asemeneaimportant
, deoarece ea arat
celui care studiaz
limba englez
cum s
foloseasc
formele gramaticale pe care le-a înv

at. In descrierea formei cuvintelor (în cadrul morfologiei)
i a func
ion
rii lor încomunicare (în cadrul sintaxei), lucrarea reia afirma
iile con
inute în manualele
colare în vigoare.Ceea ce aduce în plus Gramatica limbii engleze, pentru uz
colar este o imagine func
ional
, deansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea atât a unor posibile abateri de
 
la reguli, cât
i a situa
iilor în care se folosesc formele gramaticale: în vorbirea curent
sau în limbascris
, în stilul oficial sau în literatur 
, în varianta britanic
sau cea american
a limbii engleze.în elaborarea lucr 
rii, s-a pornit de la explica
iile gramaticale
i compendiile de gramatic
cuprinse înmanualele de limb
englez
actualmente în uz în
colile din
ara noastr 

i de la experien
a personal

i aaltor cadre didactice în predarea limbii engleze.În primul rând, autoarele s-au bazat pe tradi
ia creat
de gramaticile elaborate de: Leon Levi
chi, IoanPreda - Gramatica limbii engleze, Ed.
tiin
ific
1967; Alice B
descu - Gramatica limbii engleze, Ed.
tiin
ific
, 1963; Catedra de limb

i literatur 
englez
. Universitatea din Bucure
ti - Gramatica limbiiengleze, Ed.
tiin
ific
, 1962; Ioana
tef 
nescu - Lectures in English Morphology, Univ. din Buc., 1978.Având în vedere tendin
ele recente din limba englez
contemporan
, au fost folosite
i lucr 
ri publicateîn Marea Britanie
i în alte

ri (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referin

familiar 
i posibilitatea de a face compara
ii cu structura limbii române, defini
iile generale, structuralucr 
rii
i terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale, limbii române: Academia R.S.R. -Gramatica limbii române, Ed. Academiei R.S.R., 1966; C. Dimitriu - Gramatica limbii române explicat
.Morfologia, Junimea, 1979; I. Iordan, VI. Robu - Limba româna contemporan
, E.D.P., 1978.Trimiterile la sursele folosite -române
ti sau str 
ine -nu au fost de regul
men
ionate pe parcursul lucr 
rii pentru a nu îngreuia lectura, materialele de referin

fiind specificate la sfâr 
itul lucr 
rii.Datorit
caracterului practic al lucr 
rii, faptele de teorie gramatical
con
inute în Gramatic
au fostexpuse succint
i înso
ite de numeroase exemplific
ri. Exemplele prezente în lucrare sunt dintre cele maisimple, a
a cum sunt ele folosite în vorbirea curent
sau prezentate în alte gramatici ale limbii engleze,fiind. construite pe baza unui vocabular redus
i accesibil, u
or de în
eles pentru elevi.Situa
iile în care deosebirile dintre cele dou
limbi prezint
dificult

i pentru elevul român au fostsubliniate în lucrare
i practicate în exerci
iile care urmeaz
fiec
rui capitol. Rezolvarea unui mare num
de exerci
ii a fost inclus
la sfâr 
itul volumului.Autoarele doresc s

i exprime gratitudinea fa

de autorii gramaticilor limbii engleze men
iona
ianterior, care au pus bazele unei solide tradi
ii de anglistic
în România; mul
umirile noastre se îndreapt
de asemenea c
tre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucure
ti, prof. Alexandra Vasiliu,de la liceul de art
„George Enescu"
i prof. Anca Iliescu, de la
coala general
nr. 50 din Bucure
ti, pentru competen
a
i
 bdarea cu care au parcurs lucrarea în' stadiul de elaborare, oferind binevenitesugestii critice.în egal
m
sur 
, autoarele
in s
mul
umeasc
redac
iei de specialitate de la Editura didactic

i pedagogic
pentru recomand
rile pre
ioase date
i munca desf 

urat
în preg
tirea volumului pentru publicare.Elaborarea unei asemenea gramatici prezentând numeroase dificult

i' autoarele a
teapt
eu interessugestii
i recomand
ri din partea cititorilor, în vederea îmbun

irii lucr 
rii, pentru o eventual
reeditare.G. G.
i E. C.
 pag: 005
Partea IMORFOLOGIA(Morphology)
 
I.0. GENERALITA
I0.1. Morfologia
i sintaxa
Cele dou
p

i constitutive ale gramaticii tradi
ionale sunt mofologia
i sintaxa.
Morfologia
cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor 
i la modific
rile formale alecuvintelor studiate pe p

i de vorbire; s i n t a x a cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propozi
ii
i fraze*.
1
<note>1. Gramatica limbii române, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucure
ti, 1966, p.11.</note>
0.2. Criterii de utilizare în definirea p

ilor de vorbire
Unitatea de analiz
în gramatica tradi
ional
este cuvântul.Gramatica tradi
ional
grupeaz
cuvintele în zece clase mari, numite p

i de vorbire:substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepozi
ia, conjunc
ia
iinterjec
ia.Împ

irea cuvintelor în zece p

i de vorbire se bazeaz
de folosirea concomitent
a trei criterii:a) criteriul semantic = sensul lexical cel mai general al claselor de cuvinte; b) criteriul morfologic = schimb
rile ce au loc în forma cuvintelor pentru exprimarea categoriilor gramaticale de gen, num
r, caz, persoan
, compara
ie, mod, timp, aspect
i diatez
;c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a îndeplini func
ii sintactice în cadrul propozi
iei.Definirea p

ilor de vorbire se bazeaz
pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiindinsuficient.
0.2.1
. Din punct de vedere semantic, p

ile de vorbire se disting dup
ceea ce exprim
ele:numele unui obiect (substantivul, indirect
i pronumele, care
ine locul unui substantiv), o însu
ire a unuiobiect (adjectivul), un num
r sau o determinare numeric
(numeralul), o ac
iune sau o stare (verbul), ocaracteristic
a unei ac
iuni, st
ri sau insu
iri (adverbul), exteriorizarea unui sentiment, a unei st
ri fizice,a unui act de voin

sau imitarea unui sunet (interjec
ia)*
2
<note>2. Ibid., p. 12.</note>
 pag: 006 
Din punct de vedre al criteriului semantic, p

ile de vorbire se împart în:a) p

i de vorbire cu sens lexical de sine st

tor,
i care pot fi p

i de propozi
ie: substantivul,adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul
i interjec
ia; b) p

i de vorbire care nu au întotdeauna sens lexical de sine st

tor, exprimând raporturi întreno
iuni,
i care nu pot fi p

i de propozi
ie: prepozi
ia, conjunc
ia
i articolul.
1
Gramatica limbii române, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucureçti, 1966, p. 11.
2
ibid., p. 12

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->