Hidegcuti Catalin_Calea Dacilor

CALEA DACILOR

De Hidegcuti Catalin

1

ă

deasupra poporului meu, iar eu sunt prea b

ă

trân

ş

ineputincios s

ă

schimb ceva. Singura speran

ţă

pe care o mai avemr

ă

mâne Decebal, care fuge ca vântul c

ă

tre podi

ş

urile împ

ă

durite din Nord pentrua aduna o nou

ă

armat

ă

. Dar speran

ţ

a este slab

ă

, mai mult o iluzie fantomatic

ă

gata s

ă

se spulbere odat

ă

cu apari

ţ

ia zorilor. Armatele invadatoare au distrus dejacapitala noastr

ă

iubit

ă

, Sarmisegetusa,

ş

i au l

ă

sat mii de daci f

ă

r

ă

case. Alte miiau fost împr

ăş

tiate în drumul lor c

ă

tre capital

ă

. Mun

ţ

ii, în toate direc

ţ

iile, sunt plini de refugia

ţ

i care se ascund de cetele pr

ă

d

ă

toare ale romanilor. Chiar inimaregatului dac este în mâinile du

ş

manilor.”

“N

Astfel de gânduri se înv

ă

lm

ăş

eau în mintea lui Vezina, Înalt Preot a luiZamolxes, sf

ă

tuitor de tain

ă

a lui Decebal, regele dacilor. Un om atât de b

ă

trânîncât anii nu mai contau pentru el. În timpul s

ă

u v

ă

zuse lumea de la p

ă

durile f

ă

r

ă

fund ale Germanei, trecând prin mândra Roma, locul de unde era condus

ă

lumea

ş

i pân

ă

în decadenta Atena cazut

ă

din m

ă

re

ţ

ie, acum doar o umbr

ă

a ceea cefusese odat

ă

. Era sf

ă

tuitorul lui Decebal de mult timp, îl ajutase s

ă

uneasc

ă

o parte dintre triburile dacice sub o singur

ă

conducere, dac

ă

ar mai fi avut timp ar fiunit

ş

i triburile gete de pe malurile Danubiului.Traian îns

ă

nu era a

ş

a de u

ş

or de p

ă

c

ă

lit cum fuseser

ă

înainta

ş

ii lui, Vezina î

ş

iamintea cum cedaser

ă

în fa

ţ

a promisiunilor de aur

ş

i plec

ă

ciunilor pân

ă

la p

ă

mânt. Încrezu

ţ

i romani f

ă

r

ă

minte, armia dacic

ă

crescuse în fiecare an, unflat

ă

,asemenea râurilor de munte, cu triburi roxolane, sarmate

ş

i getice. Traian îns

ă

nuascultase. Î

ş

i vroia numele în istorie ca

ş

i cuceritorul dacilor.Poate la b

ă

trâne

ţ

e ne pierdem suflul, gândi marele preot. El se sim

ţ

ea cuadev

ă

rat b

ă

trân, nu numai în ani, datorit

ă

talentului s

ă

u extraordinar tr

ă

ise maimult decât era normal, dar în suflet, acolo era cu totul altceva. Îmb

ă

trânise o via

ţă

de om când v

ă

zuse mult iubita Sarmisegetusa în fl

ă

c

ă

ri.

2

ă

la urm

ă

toate gândurile i se îndreptau c

ă

tre regele fugar. Exista înc

ă

ş

ansaca Decebal s

ă

ajung

ă

la alia

ţ

ii roxolani

ş

i sarma

ţ

i din Nord. Atunci, poate, s-ar fiîntors cu destule for

ţ

e s

ă

-

ş

i elibereze neamul.Situa

ţ

ia în restul regatului era disperat

ă

. Fort

ă

re

ţ

ele din mun

ţ

i c

ă

deau una dupaalta în mâinile legionarilor romani, unele prin puterea banilor iar altele prin puterea armelor.Un sunet u

ş

or de pa

ş

i îi întrerupse medita

ţ

ia. Un dac intr

ă

ş

ov

ă

ietor înînc

ă

perea Templului Sacru, aflat adânc în mun

ţ

i

ş

i a c

ă

rui loca

ţ

ie fusese secret

ă

timp de sute de ani. Doar cei mai înal

ţ

i în ierarhia preo

ţ

ilor si tagma regilor cuno

ş

tea loca

ţ

ia lui exact

ă

. Templul era t

ă

iat în piatr

ă

seac

ă

ş

i plin de catacombeartificiale, doar un tunel luminat de sute de tor

ţ

e ducea în inima sa, Sanctuarul.Sala era înalt

ă

cât zece persoane

ş

i lat

ă

în unele locuri de dou

ă

duzini. Aici se aflalocul de retragere

ş

i medita

ţ

ie a Marelui Preot, prim slujitor a lui Zamolxes.Cel ce intrase

ş

i a

ş

tepta ca Marele Preot s

ă

-

ş

i întoarc

ă

aten

ţ

ia spre el eraDapyx, nepot a lui Decebal,

ş

i cu toate c

ă

înc

ă

foarte tân

ă

r conduc

ă

tor arefugia

ţ

ilor din mun

ţ

i. Inclusiv a pu

ţ

inilor r

ă

zboinici daci care înc

ă

doreau s

ă

lupte

ş

i s

ă

urmeze pe cineva din stirpea lui Decebal.Tân

ă

rul purta hainele obi

ş

nuite ale dacilor: cama

ş

a de in simpl

ă

ş

i pantalonilungi, dar mai purta

ş

i o c

ă

ma

şă

de zale fin

ă

pe deasupra, lucrat

ă

minunat de c

ă

tremae

ş

trii din îndep

ă

rtata Persie. Tân

ă

rul o pre

ţ

uia mai mult decât orice, îi fusesed

ă

ruit

ă

chiar de Decebal care o primise în dar de la per

ş

i când c

ă

utase alian

ţ

a lor pentru a opri extinderea roman

ă

. Pe ea era prins însemnul casei regale, simbol purtat cu mândrie chiar

ş

i acum când echivala cu o condamnare la moarte sigur

ă

pentru purt

ă

tor. La brâu avea o sabie, una roman

ă

de cavalerie, pe care mul

ţ

itineri daci o considerau mai folositoare în lupt

ă

decât propriile lor arme. Dup

ă

tr

ă

s

ă

turile fe

ţ

ei preotul î

ş

i d

ă

du seama cât de obosit este.-

M

ă

rite Vezina, am nevoie de sfatul t

ă

u.Preotul îl invit

ă

s

ă

ia loc pe una din b

ă

ncile de lemn a

ş

ezate de-a lungul pere

ţ

ilor înc

ă

perii.-

Ce sfat cau

ţ

i tinere taraboste ? Nu te pot ajuta dac

ă

este vorba de b

ă

t

ă

lii, nusunt general.-

Nu despre b

ă

t

ă

lii vin s

ă

-

ţ

i vorbesc. Poporul nostru este pe duc

ă

, romanii îimân

ă

din spate ca pe vite. Doar cei din triburile nordice vor sc

ă

pa de domina

ţ

iaroman

ă

. Eu am în grija mea aproape dou

ă

zeci de mii de suflete

ş

i asta f

ă

r

ă

s

ă

num

ă

r pe cei care sunt str

ă

muta

ţ

i din valea interioar

ă

în sud. Ce s

ă

fac cu ei? Nuvor rezista iernii iar majoritatea nu vor s

ă

se întoarc

ă

la satele distruse

ş

i s

ă

fielua

ţ

i sclavi de romani.-

Du-i spre Nord. Exist

ă

destul p

ă

mânt pentru to

ţ

i. Sarma

ţ

ii

ş

i roxolanii îi vor primi pe supravie

ţ

uitori. Decebal a negociat pl

ă

tindu-i în aur greu.

3

Category:	Uncategorized.
Rating:
Upload Date:	05/08/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People