N.Spinrad_SOLARIENII

- 1 -

Norman SpinradSOLARIENIIIURMA s

ă

fie iar

ăş

i o b

ă

t

ă

lie inegal

ă

. Patru la trei, acesta era raportul de for

ţ

e; în cazul defa

ţă

lupta se desf

ăş

ura în sistemul planetar Sylvanna. Palmer avea de înfruntat o flot

ă

de optzecide nave negre ca moartea, care se apropia acum de orbita planetei plasat

ă

în punctul cel maiexterior; o flot

ă

dispus

ă

în forma

ţ

ie conic

ă

, cu baza în fa

ţă

ş

i nava-comand

ă

în vârful din spate. Jay Palmer, comandantul Flotei a Unsprezecea Umane, î

ş

i dispusese navele în forma

ţ

ie dedisc, în

ş

iruri de câte trei, nava-comand

ă

aflându-se în rândul al treilea.Era instalat pe scaunul de comandant din nava lui amiral; avea în fa

ţă

Ecranul deReprezentare care-i înf

ăţ

i

ş

a flota Duglaari sub chipul unui con de lumini

ţ

e ro

ş

ii; propria lui flot

ă

Uman

ă

, inferioar

ă

numerice

ş

te, ap

ă

rea sub chipul a

ş

aizeci de lumini

ţ

e aurii, iar Sylvanna, unastru G-5, se vedea ca un glob verde; în stânga, Tabelul de Control al Pierderilor înf

ăţ

i

ş

a în clipade fa

ţă

ş

aizeci de lumini, toate verzi, reprezentând totalitatea navelor lui în linie de b

ă

taie (olumin

ă

chihlimbarie ar fi însemnat o nav

ă

deteriorat

ă

dar capabil

ă

înc

ă

s

ă

se sus

ţ

in

ă

, iar olumin

ă

albastr

ă

semnifica o carcas

ă

moart

ă

, sau

ş

i mai r

ă

u); în dreapta lui se aflau EcraneleComputerelor.Era îmbr

ă

cat într-un costum-salopet

ă

verzui, lipsit de însemnele rangului, deschis la gât

ş

ifoarte confortabil. Misiunea lui, în calitate de comandant, era aceea de a se identifica, de a secontopi cu flota, sau, mai bine zis, de a considera fiecare nav

ă

ca pe o extensie a spiritului s

ă

u, oparte din el însu

ş

i. Un bun comandant î

ş

i prive

ş

te flota ca pe un organism integrat: navele suntm

ă

dularele, pseudopodele, nava-comand

ă

, nava-computer, creierul; iar el e inima, ego-ul,sufletul.În fiecare dintre urechi avea înfipt

ă

câte o casc

ă

separat

ă

. Casca din dreapta îi stabileacontactul direct cu comandantul Centrului de Computerizare

ş

i evaluare a situa

ţ

iei. Cea dinstânga asigura circuitul de comand

ă

: vocile celor

ş

aizeci de c

ă

pitani individuali.Un microfon de gât îi fusese fixat pe m

ă

rul lui Adam. În mâna dreapt

ă

ţ

inea un dispozitiv cuun comutator cu dou

ă

pozi

ţ

ii – împins în fa

ţă

, stabilea contactul cu comandantul Centrului deComputerizare – împins în spate asigura leg

ă

tura cu cei

ş

aizeci de c

ă

pitani. În mâna stâng

ă

ţ

ineaun dispozitiv similar, dar cu trei pozi

ţ

ii: în fa

ţă

pentru manevrarea c

ăş

tii legate de Centrul deComputerizare, în spate pentru circuitul de comand

ă

, la mijloc pentru contactul concomitent cuambele. – Evaluare, morm

ă

i Palmer, confirma

ţ

i num

ă

rul! – Optzeci de nave ale Doogilor, bâzâi casca din dreapta. Durata estimativ

ă

pân

ă

la contact, oor

ă

.Fa

ţ

a supt

ă

a lui Palmer se crisp

ă

într-o grimas

ă

. O fa

ţă

care putea fi atr

ă

g

ă

toare înmomentele de repaus, dar care acum era br

ă

zdat

ă

de linii dure în jurul buzelor pline,

ş

i de trei

ş

an

ţ

uri s

ă

pate în fruntea înalt

ă

.Deschise circuitul de comand

ă

: – Îndep

ă

rta

ţ

i-v

ă

de nivelul ecliptic cu nou

ă

zeci de grade spre planul galactic Nord, comand

ă

el. Vitez

ă

plin

ă

!Î

ş

i

ţ

inea ochii cenu

ş

ii a

ţ

inti

ţ

i pe Ecranul de Reprezentare. Discul de puncti

ş

oare auriiîncepu s

ă

se deplaseze în sus, deasupra liniei mediane verzi care reprezenta nivelul ecliptic. Primafaz

ă

a unei b

ă

t

ă

lii spa

ţ

iale o constituie competi

ţ

ia pentru pozi

ţ

ii. Sub nici un chip nu trebuie s

ă

tela

ş

i prins între inamic

ş

i un astru, mai cu seam

ă

când flota ta e inferioar

ă

numerice

ş

te. Tactica derutin

ă

a flotei Duglaari era aceea de a împinge inamicul spre astrul pe care-l ap

ă

rau; dac

ă

erauîndeajuns de rapizi, î

ţ

i puteau crea o ambuscad

ă

din care orice evadare devenea cu neputin

ţă

: unnum

ă

r superior de nave în fa

ţă

,

ş

i un astru în spate; nici o posibilitate de sc

ă

pare. Frontul deComand

ă

al flotei Duglaari era mai puternic

ş

i aproape întotdeauna Doogii de

ţ

ineau un num

ă

rmai mare de nave – împingeau Flota Uman

ă

înd

ă

r

ă

t, pân

ă

la marginea cuptorului stelar, pân

ă

când Oamenii se vedeau nevoi

ţ

i s

ă

-

ş

i dezmembreze forma

ţ

ia

ş

i s

ă

poarte o lupt

ă

de nav

ă

-la-nav

ă

,în disperat

ă

inferioritate numeric

ă

…Pic

ă

turi de transpira

ţ

ie periau buza de sus a lui Palmer. Flota Uman

ă

se în

ă

l

ţ

a deasupranivelului ecliptic, dar comandantul Duglaari detectase manevra

ş

i conul ro

ş

u începuse s

ă

seînal

ţ

e la rândul lui, flotele apropiindu-se una de cealalt

ă

cu o vitez

ă

înfrico

şă

toare. Era ca un jocde

ş

ah, solu

ţ

iile fiind mai mult sau mai pu

ţ

in standard. Dac

ă

Flota Uman

ă

reu

ş

ea s

ă

se înal

ţ

edeasupra Flotei Duglaari, ar fi putut ulterior coborî înd

ă

r

ă

tul lor,

ş

i atunci Doogii ar fi fost ceicare luptau având un astru în spate;

ş

i, cu toate c

ă

Frontul lor de Comand

ă

ar fi continuat s

ă

fiemai puternic, flota ar fi fost supus

ă

atât atrac

ţ

iei exercitate de planeta Sylvanna cât

ş

i presiunii

- 2 -

Flotei Umane, ceea ce ar fi f

ă

cut ca b

ă

t

ă

lia s

ă

devin

ă

mai egal

ă

.Dar Duglaari se în

ă

l

ţ

au cu aceea

ş

i vitez

ă

ca

ş

i Oamenii; ba chiar, ochiul exersat al luiPalmer deslu

ş

ea c

ă

se în

ă

l

ţ

au cu cinci la sut

ă

mai rapid. Flota Uman

ă

nu va fi în stare s

ă

seridice deasupra lor.Palmer pufni dispre

ţ

uitor. Totu

ş

i inamicul mu

ş

case din nad

ă

. Dac

ă

s-ar l

ă

sa am

ă

gi

ţ

i destultimp încât s

ă

… – Reduce

ţ

i viteza la trei sferturi, comand

ă

Palmer.Flota Uman

ă

î

ş

i încetini viteza de în

ă

l

ţ

are; acum era limpede c

ă

Duglaari se vor ridicadeasupra lor, dar Palmer spera c

ă

distan

ţ

ele vor fi suficient de apropiate încât comandantul s

ă

cread

ă

c

ă

Flota Uman

ă

încearc

ă

s

ă

-i dep

ăş

easc

ă

ş

i s

ă

-i înconjoare. Dac

ă

Doogii ar putea fidetermina

ţ

i s

ă

-

ş

i men

ţ

in

ă

suficient timp viteza de în

ă

l

ţ

are, atunci…Curând flotele se vor înc

ă

leca. – Reduce

ţ

i viteza la dou

ă

treimi!Flota Uman

ă

î

ş

i încetini din nou în

ă

l

ţ

area.Palmer studie cu aten

ţ

ie Ecranul de Reprezentare. Duglaari nu încetineau. Tactica lui sedovedea bun

ă

. Men

ţ

inându-

ş

i ritmul actual. Duglaari s-ar fi g

ă

sit deasupra lor: baza forma

ţ

ieiconice ar fi presat partea frontal

ă

a discului Uman, împingându-l înd

ă

r

ă

t, c

ă

tre astru.Dar în foarte scurt timp Duglaari vor fi angaja

ţ

i în dep

ăş

ire; se în

ă

l

ţ

au acum cu o vitez

ă

aproape de dou

ă

ori mai mare decât cea a Flotei Umane, a

ş

a încât nu le va mai fi posibil s

ă

întoarc

ă

la timp.

Acum!

– Stopa

ţ

i viteza de în

ă

l

ţ

are! l

ă

tr

ă

Palmer. Frâna

ţ

i de urgen

ţă

! Întoarce

ţ

i direc

ţ

ia cu o sut

ă

optzeci de grade. Coborâ

ţ

i! Coborâ

ţ

i! Coborâ

ţ

i!Flota Uman

ă

opri în

ă

l

ţ

area. Porni s

ă

coboare înd

ă

r

ă

t c

ă

tre ecliptic. Cobora din ce în ce mairapid, prin nivelul ecliptic,

ş

i apoi mai jos de el.Duglaari încetinir

ă

brusc, schimbar

ă

direc

ţ

ia

ş

i încercar

ă

s

ă

urm

ă

reasc

ă

Flota Uman

ă

în jos. Dar comandantul lor reac

ţ

ionase prea lent. Pierduse efectiv competi

ţ

ia pentru pozi

ţ

ii din chiarmomentul în care nu-

ş

i d

ă

duse seama c

ă

Flota Uman

ă

î

ş

i încetinise deliberat în

ă

l

ţ

area.În loc ca distan

ţ

a dintre flote s

ă

se închid

ă

, se l

ă

rgea. – Întoarcere de nou

ă

zeci de grade! comand

ă

Palmer.Flota Uman

ă

î

ş

i schimb

ă

din nou direc

ţ

ia. De ast

ă

dat

ă

. se îndrept

ă

pe o linie paralel

ă

cueclipticul, dar sub nivelul acestuia, afar

ă

din sfera de atrac

ţ

ie a Sylvannei,

ş

i mult dedesubtulFlotei Duglaari. Trecu de aceasta din urm

ă

,

ş

i acum Doogii se aflau prin

ş

i între Flota Uman

ă

ş

iSylvanna. – În

ă

l

ţ

a

ţ

i-v

ă

! În

ă

l

ţ

a

ţ

i-v

ă

! Sus! Sus!Flota Uman

ă

porni s

ă

se ridice. Duglaari î

ş

i frânar

ă

coborârea

ş

i încercar

ă

s

ă

se înal

ţ

erapid, dar Oamenii aveau acum avantajul: pozi

ţ

iile celor dou

ă

flote fuseser

ă

r

ă

sturnate.Acum, vârful conului Duglaari se afla îndreptat spre Sylvanna. Baza se confrunta cu parteafrontal

ă

a discului Uman.

Tactica reu

ş

ise.

Duglaari erau prin

ş

i între Flota Uman

ă

ş

i Sylvanna.Palmer deschise contactul cu Centrul de Computerizare. – De

ţ

inem for

ţ

a de a-i împinge în spate? întreb

ă

el, dar cuno

ş

tea dinainte r

ă

spunsul.Frontul de Comand

ă

era menit s

ă

direc

ţ

ioneze navele într-un spa

ţ

iu normal. Asigura rotireaelectronilor din întreaga cantitate de mase într-un vector unidirec

ţ

ional, în punctele necesare aleliniilor sale de for

ţă

. Când se aflau în forma

ţ

ie, Fronturile de Comand

ă

individuale ale navelor secontopeau într-un Front de Comand

ă

unic, care-

ş

i exercita influen

ţ

a asupra întregi flote.Frontul de Comand

ă

avea capacitatea ca, separat de actul propuls

ă

rii propriu zise anavelor, s

ă

împing

ă

tot ce le bara calea în aceea

ş

i direc

ţ

ie în care înainta

ş

i flota,

ş

i, în cazul defa

ţă

, acest

tot

includea Flota Duglaari.Numai c

ă

ş

i Duglaarii de

ţ

ineau un front similar, care ac

ţ

ion

ă

împingând Flota Uman

ă

îndirec

ţ

ia opus

ă

. Existau trei factori ce puteau determina direc

ţ

ia în care aveau s

ă

se mi

ş

te acumcele dou

ă

flote: for

ţ

a Flotei Umane, for

ţ

a Flotei Duglaarii,

ş

i faptul c

ă

Frontul de Comand

ă

Duglaari trebuia s

ă

înfrunte acum

ş

i atrac

ţ

ia planetei Sylvanna.Frontul Duglaari era mai puternic decât cel Uman cu un factor de trei pân

ă

la patru, doarpoate c

ă

sc

ă

zând factorul adi

ţ

ional al gravit

ăţ

ii Sylvannei…Computerul d

ă

duse r

ă

spunsul: – Negativ, rosti vocea în urechea lui Palmer. Oricum, îns

ă

, putea fi

ş

i mai r

ă

u. Îi

ţ

inem încump

ă

n

ă

. Nu-i putem împinge în spate, dar nici ei nu ne pot împinge pe noi, Punct mort.Palmer oft

ă

resemnat. Era întocmai cum se a

ş

teptase. Flota Uman

ă

câ

ş

tigase prima faz

ă

ab

ă

t

ă

liei – competi

ţ

ia pentru pozi

ţ

ie. Anulaser

ă

, temporar, superioritatea numeric

ă

a Doogilor.Acum avea s

ă

urmeze faza a doua: r

ă

zboiul de uzur

ă

.

- 3 -

Prima faz

ă

, cea a pozi

ţ

iilor, se ispr

ă

vea de obicei în mai pu

ţ

in de o or

ă

; cea de-a doua, deuzur

ă

, putea s

ă

se lungeasc

ă

ş

i s

ă

se tot lungeasc

ă

…În împrejur

ă

rile de fa

ţă

, for

ţ

ele de înaintare ale celor dou

ă

flote se anulau reciproc. Nuexista decât o singur

ă

cale de a sparge impasul

ş

i a duce lupta la un rezultat: aceea de a distrugeun num

ă

r mai mare de nave decât ai pierdut tu, astfel încât Frontul t

ă

u de Comand

ă

s

ă

devin

ă

,propor

ţ

ional, mai puternic decât al inamicului.Posibilitatea de alegere a armelor, în acest stadiu, era strict limitat

ă

. Nici o mas

ă

solid

ă

nuar fi putut trece de la o flot

ă

la cealalt

ă

– ar fi fost prins

ă

în staz

ă

, la jum

ă

tatea drumului, întrecele dou

ă

câmpuri de respingere care se confruntau. Fapt care elimina posibilitatea oric

ă

rui tip derachet

ă

. Excluderea chiar

ş

i jeturile anti-proton, pentru c

ă

substan

ţ

ele anti-proton proiectate de jeturi aveau mas

ă

. La fel

ş

i explozivele nucleare sau termo-nucleare, întrucât era cu neputin

ţă

s

ă

le lansezi mai aproape de inamic decât de propriile tale nave.Ceea ce nu l

ă

sa loc de ac

ţ

iune decât pentru armele energetice. – Centrul de Computerizare, morm

ă

i Palmer în microfonul de la gât, prelua

ţ

i comanda.Folosi

ţ

i la început GN-64.Palmer bomb

ă

ni. Era partea de b

ă

t

ă

lie pe care o detesta. Unicele arme ce puteau fi folositecu oarecare efect erau tunurile laser, care proiectau raze de energie de o intensitateînsp

ă

imânt

ă

toare. Dar, asemenea oric

ă

rei arme energetice, razele trebuiau proiectate asupranavei inamice un timp îndeajuns de lung pentru a str

ă

punge metalul carcasei

ş

i a producepagube semnificative.Cercet

ă

Ecranul de Reprezentare. Navele din conul Duglaari începuser

ă

s

ă

se deplaseze încadrul forma

ţ

iei lor, alc

ă

tuind alte forma

ţ

iuni complexe, aparent întâmpl

ă

toare. De bun

ă

seam

ă

,în scopul de a-i împiedica pe Oameni s

ă

centreze o raz

ă

laser asupra unei nave suficient timpîncât s-o str

ă

pung

ă

. Lumini

ţ

ele aurii ale Flotei Umane executau acela

ş

i complex dans al mor

ţ

ii.Forma

ţ

iunile noi p

ă

reau întâmpl

ă

toare, dar nu erau a

ş

a. Nu puteau fi, pentru c

ă

, de

ş

iurm

ă

reau s

ă

evite razele tunurilor laser, navele din ambele forma

ţ

iuni trebuiau s

ă

r

ă

mân

ă

integrate în câmpul de ac

ţ

iune al Fronturilor de Comand

ă

respective, altminteri acesta ar fi fostanulat,

ş

i flotele dezagregate.Aceste deplas

ă

ri într-un perimetru fix erau mult prea complexe pentru a fi fost dirijate deun creier viu, chiar de cel mai eficient

ş

i mai experimentat comandant de flot

ă

Uman sauDuglaari. Erau executate de Computerele Flotei, care în aceast

ă

faz

ă

pilotau ambele forma

ţ

iuni.Palmer

ş

tia care anume dintre miile de posibilit

ăţ

i pre-programate va fi desemnat

ă

decomputer într-un anumit moment dat; ar fi putut indica în orice clip

ă

forma

ţ

iunea care va fialeas

ă

dar asta constituie limita controlului s

ă

u asupra flotei.

Ş

i nu-i pl

ă

cea deloc.O raz

ă

Duglaari str

ă

luci inofensiv asupra unei nave din primul

ş

ir,

ş

i detectoarele vuir

ă

.Acum, o raz

ă

Uman

ă

s

ă

lta în sus

ş

i-n jos pe o nav

ă

Duglaari de la baza conului; într-o frântur

ă

de secund

ă

nava se deplas

ă

ş

i raza laser continu

ă

s

ă

ard

ă

zadarnic în spa

ţ

iul gol.Computerele, fir-ar s

ă

fie, se detectau unele pe celelalte

ş

i încercau s

ă

dea form

ă

ra

ţ

ional

ă

mi

ş

c

ă

rilor “întâmpl

ă

toare” ale inamicului, transformându-le în tipare matematic previzibile.Palmer, asemenea celor mai mul

ţ

i dintre comandan

ţ

ii de flot

ă

, ura computerele. În primulrând, pentru c

ă

îl lipseau de controlul absolut asupra flotei sale,

ş

i în al doilea rând, Computerelede Comand

ă

, amplasate în sistemul planetar Olympia, erau pe cale s

ă

piard

ă

blestematul

ă

sta der

ă

zboi. Computerele Duglaari erau mai exacte decât cele Umane, iar Doogii erau mai numero

ş

idecât Oamenii.Omenirea se confrunta cu posibilitatea extinc

ţ

iei,

ş

i, în ultimii trei sute de ani computereleanun

ţ

aser

ă

în mod repetat acest fapt.Una din lumini

ţ

ele verzi de pe Tabelul de Control al Pierderilor deveni chihlimbarie.Duglaari optaser

ă

pentru linia de forma

ţ

ie GN-64. – Trece

ţ

i pe GP-12, ordon

ă

Palmer.Acum, computerul Duglaari va trebui s

ă

detecteze noul tipar de forma

ţ

ie pân

ă

s

ă

poat

ă

atinge alt

ă

nav

ă

ş

i…

Hop!

Unul din punctule

ţ

ele ro

ş

ii de pe Ecranul de Reprezentare

ţ

â

ş

ni într-o str

ă

lucire purpurieapoi se stinse. Murise.

Doborât un Doog!

Acum era rândul flotei Duglaari s

ă

-

ş

i schimbe tiparul forma

ţ

iei.

Ş

i lucrul

ă

sta se putea prelungi mult

ă

, mult

ă

vreme De îndat

ă

ce computerul unei floteprindea un nou tipar de dispunere a navelor inamicului, comandantul respectiv îl schimba,

ş

icomputerul trebuia s

ă

-

ş

i ia treaba de la cap

ă

t.Nu avea loc o mare conflagra

ţ

ie,

ş

i nimicirea unui mare num

ă

r de nave pe parcursul uneiac

ţ

iuni încinse. Ci numai o lent

ă

m

ă

cinare – ba c

ă

dea o nav

ă

Dooglari, ba una Uman

ă

– pân

ă

ce

Category:	Uncategorized.
Rating:
Upload Date:	05/08/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People