Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
125451327 Friedrich Nietzsche Calatorul Si Umbra Sa

125451327 Friedrich Nietzsche Calatorul Si Umbra Sa

Ratings: (0)|Views: 8|Likes:
Published by lucian_panfil

More info:

Published by: lucian_panfil on Jun 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2014

pdf

text

original

 
FRIEDRICH NIETZSCHE
Cltorul
ăă
şi umbra sa
Omenesc, prea omenesc
 Traducerea
Otilia-Ioana PetreANTET
INTRODUCERE
Natura deosebit a scrierilor lui Nietzsche (n.1844 - m.1900) se
ă
 
 
afl grupat, în mod obişnuit, pe trei faze. Karl Jaspers. autorul unei
ă ă
 bogate monografii asupra filosofului, d urmtoarele denumiri
ă ă
 acestor etape: 1)
timpul încrederii în cultur şi genii
ă
(pân la
ă
 1876); 2)
timpul încrederii pozitiviste în ştiin
 ţă
( pân la 1881)
ă
 şi 3)
timpul filosofiei noi
(pân la sfârşitul lui 1888).
ă
Prima faz cuprinde ca lucrri mai importante:
ă ă
Die Geburt der Tragodie
(Nterea tragediei), compus între 1869 şi 1871,
ă
 publicat cu data de 1872, şi
ă
Unzeitgemsse Betrachtungen
ă
 
(Consideraii inactuale), alctuit din patru pri: 1)
ţ ă ă ă ţ
David Straussder Bekenner und Schiift- steller 
(David Strauss mrturisitorul şi
ă
 scriitorul, 1873); 2)
Vom Nutzm und Nachteil der Historie fur das Leben.
(Despre folosul şi neajunsul istoriei pentru via, 1874);
ţă
 3)
Schopenhauer als Erzieher 
(Schopenhauer ca educator, 1874)şi 4)
Richard Wagner in Bayreuth
(1876).A doua faz (de la 1876 la 1882) cuprinde
ă
Menschliches Allzu-menschliches
(„Omenesc, prea omenesc" compus î 
ă
n 1876-1877);
Vermischte Meinungen und Spriiche
(Preri şi sentine
ă ţ
 amestecate", compus de la 1876 la 1878, publicat în 1879 ca o
ă ă
 continuare la
Menschliches Allzumenschliches)-, Der Wanderer und sein Schatten
(„Cltorul şi umbra sa“ compus
ă ă ă
  în 1879, publicat cu data de 1880, ca ultim parte a lui
ă ă
 
Menschliches Allzumenschliches
, reunit cu aceast lucrare în
ă ă
 1886, spre a-i alctui al doilea volum) şi
ă
Morgen- rdthe
(„Aurora"publicat în 1881). Aceste scrieri, probabil şi din pricina bolii sale.
ă
 care-l împiedica de la un efort susinut, au o form aforistic,
ţ ă ă
 fragmentar.
ă
 
Ultima faz (de la 1881 la 1888) cuprinde culegerea aforistic
ă ă
 
Die frohliche Wissenschaft 
(„Ştiina vesel
ţ ă
11
compus în 1881.
ă
 publicat în 1882); poemul în proz
ă ă
 Also sprach Zarathustra
(Aşa gri Zara
ă
thustra
11
în patru pri, prima şi a doua parte
ă ţ
 publicate în 1883. a treia parte în 1884, iar ultima în 1885);
 Jcnscits von Gut und Bose
(„Dincolo de bine şi de ru" publicat
ă ă
  în 1886),
 Zur Genealogie der Moral
(„Pentru genealogia moralei"1887). Ultimul an de lucru al lui Nietzsche, adic 1888, este şi cel
ă
 mai fecund; în acest scurt interval apar într-o goan febril:
ă ă
Der Fall Wagner 
(„Cazul Wagner
11
);
Gotzendm- merung
ă
(„Asfinitul
ţ
 idolilor
11
),
Der Antichrist, Ecce homo, Nietzsche contraWagner.
Printre operele sale postume, cea mai important este
ă
 
Wille zur Macht 
(„Voina de putere
ţ
11
). Vom încerca o scurt carac
ă
-terizare a celor trei momente din cursul gândirii sale.Prima faz, aceea a „încrederii în cultur şi genii
ă ă
11
îşi fixeaz ca
ă
 directiv critica fa de formele vieii contemporane odat cu admi
ă ţă ţ ă
-raia Greciei antice. Lucrarea reprezentativ este „Nterea
ţ ă
 tragediei
11
. Aceast scriere, cea mai frumoas a lui Nietzsche, are
ă ă
 ca el surprinde
ţ
rea unui moment organic, originar înluntrul culturii
ă
 greceşti, situat în contrast cu tendinele raionale inaugurate de
ţ ţ
 Socrate, care pecetluiesc şi spiritualitatea deficient a lumii
ă
 contemporane.Sentimentul primordial, metafizic, al grecului este durerea şispaima existenei. Spre a se elibera de aceast stare apstoare,
ţ ă ă ă
 gste vechiul elen dou ci, una analoag visului, iar cealalt
ă ă ă ă ă
 beiei. Numai în asemenea ipostaze, el se poate simi urat de
ţ ţ
 povara individualitii sale. Prima stare se afl desemnat prin
ăţ ă ă
 termenul de
apolinic,
ă
recunoscut în arta statuar greac şi în
ă ă ă
 spiritul epopeii; Homer apare ca prototip al poetului apolinic. Adoua modalitate, cunoscut sub numele de
ă
dionisiac,
ă
seevideniaz în înfptuirile muzicii. Momentul apolinic este acela al
ţ ă ă
 contemplrii liniştite pe calea visului, la care se sublimeaz toat
ă ă ă
 durerea de a tri; momentul dionisiac exprim, dimpotriv, ca o
ă ă ă
 beie colectiv, acea aspiraie spasmodic a omului de a-şi pierde
ţ ă ţ ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->