Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Economia Mediului Introducere Cap1

Economia Mediului Introducere Cap1

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by Remus Ion
Economia Mediului Introducere Cap1
Economia Mediului Introducere Cap1

More info:

Published by: Remus Ion on Jul 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

 
 
INTRODUCERE
1. Criza mediului - o realitate incontestabil
ă
 
În timp ce la întrebarea dac
ă
omul a fost sau nu primit de natur 
ă
pe “u
ş
a din fa
ţă
”, întrebarece
ţ
ine de spiritul pur al existen
ţ
ialismului, r 
ă
spunsul nu poate fi decât deductiv
ş
i destul deaproximativ, atitudinea tot mai agresiv
ă
cu care acesta a în
ţ
eles s
ă
participe la festinul Universului
ă
mâne o relitate incontestabil
ă
.Judecate în raport cu faptele, momentele de contemplare a naturii de c
ă
tre om par mai multesemne ale neputin
ţ
ei decât ale recuno
ş
tiin
ţ
ei ; admira
ţ
ia pentru zborul p
ă
s
ă
rii a murit odat
ă
ce omula reu
ş
it s
ă
în
ţ
eleag
ă
 
ş
i s
ă
înving
ă
for 
ţ
a gravita
ţ
ional
ă
, alungând lini
ş
tea
ş
i cur 
ăţ
enia în
ă
l
ţ
imilor 
ş
i punând în miscare colosale for 
ţ
e de distrugere
ş
i autodistrugere.Teama de r 
ă
zbunarea naturii nu l-a p
ă
ă
sit niciodat
ă
pe om,
ş
i totu
ş
i acesta a continuat
ş
icontinu
ă
într-un ritm dezechilibrant s
ă
substituie natura în loc s
ă
o completeze, s
ă
o corijeze;acumularea
ş
i accentuarea st
ă
rilor conflictuale dintre om
ş
i natur 
ă
au început astfel s
ă
-
ş
i multipliceformele concrete de manifestare, ale c
ă
ror implica
ţ
ii devin tot mai alarmante.Din punct de vedere spa
ţ
ial, impactul activit
ăţ
ii umane asupra mediului s
ă
u poate avea oîntindere planetar 
ă
, regional
ă
sau local
ă
,
ă
ă
a idetifica prin aceasta intensitatea dezechilibrelor ecologice sau caracterul lor mai mult sau mai pu
ţ
in periculos.La nivelul planetar, principalele fenomene sunt reprezentate de: efectul de ser 
ă
, distrugereastratului de ozon, poluarea m
ă
rilor interioare din vechiul continent
ş
i a fluviilor, distrugerea p
ă
durilor.Efectul de ser 
ă
const
ă
în re
ţ
inerea unei cantit
ăţ
i tot mai mari din energia reemis
ă
de sol
ş
iatmosfer 
ă
, sub forma de infraro
ş
ii, de c
ă
tre nori
ş
i gazele cu efect de ser 
ă
. Dac
ă
în absen
ţ
a efectuluide ser 
ă
temperatura medie la suprafa
ţ
a P
ă
mantului ar fi fost de aproximativ –19
o
C, intensificareaacestuia va determina, pan
ă
în anul 2100, o cre
ş
tere a temperaturii medii cu 1
o
C pan
ă
la 5
o
C (înfunc
ţ
ie de scenariile elaborate).Faptul c
ă
60% din efectul de ser 
ă
se datoreaz
ă
dioxidului de carbon, relev
ă
leg
ă
tura strâns
ă
 dintre acest fenomen
ş
i activitatea economico-social
ă
, principalele cauze ale cre
ş
terii concentra
ţ
ieiatmosferice a CO
2
fiind: arderea combustibililor fosili, activit
ăţ
ile umane, desp
ă
duririle,modificarea modului de folosin
ţă
a terenului.Aceast
ă
corela
ţ
ie se reg
ă
se
ş
te, logic, în contribu
ţ
ia diferitelor state
ş
i regiuni la procesul desupraînc
ă
lzire a planetei ; conformUS EPA, Policy Options for Stabilising Global Climate, 1989, Statelor Unite ale Americii lerevine 21%, Statelor din fosta U.R.S.S. 14%, Comunit
ăţ
ii Economice Europene 14 %, Chinei 7%,Braziliei
ş
i Indiei c
ă
tre 4%, celorlalte state 36%.Din grupa gazelor cu efect de ser 
ă
, al
ă
turi de CO
2
, mai fac parte : metanul, substan
ţ
eleclorofluorocarbonice, ozonul troposferic
ş
i oxizii de azot.Metanul este rezultatul activit
ăţ
ii microbiene din procesul de mineralizare a carbonuluiorganic în condi
ţ
ii anaerobe (descompunerea de
ş
eurilor organice), principalele surse de origineantropic
ă
fiind : orez
ă
riile, animalele domestice, scurgerile de gaz natural, combustia biomasei
ş
i adeseurilor solide. (Metanul mai poate avea îns
ă
 
ş
i surse naturale, cum sunt zonele umede
ş
ianimalele s
ă
lbatice). Acest gaz contribuie cu 15% la efectul de ser 
ă
.Oxizii de azot din atmosfer 
ă
au ca principal
ă
provenien
ţă
activitatea microbian
ă
din sol
ş
idin ap
ă
, precum
ş
i arderea combustibililor fosili
ş
i contribuie cu 4%-6% la cre
ş
terea temperaturii planetei.
 
 
Ozonul troposferic, (datorat, între altele, emisiilor de oxizi de azot de c
ă
tre motoarelevehiculelor)
ş
i substan
ţ
ele clorofluorocarbonice, contribuie cu 8%
ş
i respectiv cu 11%-20% laefectul de ser 
ă
.Aceast
ă
scurt
ă
inventariere a cauzelor cre
ş
terii temperaturii medii pe planeta noastr 
ă
poate permite schi
ţ
area unor scenarii mai mult sau mai pu
ţ
in optimiste privind dinamica unui fenomen ac
ă
rui implica
ţ
ii preocup
ă
tot mai evident oamenii de
ş
tiin
ţ
a din diferite domenii. Motiva
ţ
ia unor asemenea cercet
ă
ri se reg
ă
se
ş
te îns
ă
nu numai în plan economico-social, ci
ş
i în plan politic, ceea ce poate complica întregul sistem al rela
ţ
iilor dintre state
ş
i regiuni, atâta vreme cât op
ţ
iunile pentru unnivel de trai ridicat presupun c
ă
i diferite de ac
ţ
iune. Caracterul global al efectului de ser 
ă
face calumea industrializat
ă
, a c
ă
rei contribu
ţ
ie la acest proces este mai mare de o treime, s
ă
nu
ă
man
ă
 indiferent
ă
fat
ă
de strategiile de dezvoltare a celorlalte state ale lumii, aceast
ă
depinzând îns
ă
deconsecin
ţ
ele efectului de ser 
ă
.În principal, cre
ş
terea temperaturii medii pe planeta P
ă
mant va avea urmatoarelerepercursiuni:-
 
cre
ş
terea, pan
ă
la sfar 
ş
itul secolului al XXI-lea, cu 0,2-1 m (în func
ţ
ie de scenariu) anivelului m
ă
rilor, ca urmare a topirii ghe
ţ
arilor terestri;-
 
modificarea productivit
ăţ
ii agroecosistemelor, în sensul cre
ş
terii în emisfera de nord
ş
i asc
ă
derii în emisfer 
ă
de sud, ceea ce va avea un important impact economico- social;-
 
transform
ă
ri semnificative la nivelul ecosistemelor, mai ales în leg
ă
tura cu distribuireasuprafe
ţ
elor imp
ă
durite.Evaluarea corect
ă
a implica
ţ
iilor social-economice
ş
i politice ale acestor transform
ă
ri presupune îns
ă
un cadru amplu de analiz
ă
, care s
ă
cuprind
ă
:-
 
soldul global al balan
ţ
ei resurselor, dat fiind faptul c
ă
în unele zone acestea se vor reduce iar în altele vor cre
ş
te;-
 
raportul dintre diferitele for 
ţ
e politico-militare
ş
i importan
ţ
a lui în solu
ţ
ionarea problemelor globale ale planetei;-
 
caracterul reversibil sau ireversibil al procesului de supraînc
ă
lzire a planetei, respectiv dac
ă
 a fost sau nu dep
ăş
it
ă
capacitatea de autoreglare a acesteia;-
 
importan
ţ
a acordat
ă
factorului timp
ş
i conflictului dintre genera
ţ
ii.Dac
ă
atitudinea fat
ă
de implica
ţ
iile efectului de ser 
ă
poate fi contradictorie – de la un pesimism maladiv pân
ă
la un optimism nejustificat – aceea fat
ă
de distrugerea stratului de ozon nu poate fi decât una : de diminuare
ş
i eliminare a procesului. Cre
ş
terea pericolului de imbolnavire decancer, mai ales al pielii, pentru cei care se expun la soare, atât din pl
ă
cere cât
ş
i prin naturaactivit
ăţ
ilor desf 
ă
surate, este strâns legat
ă
de sub
ţ
ierea stratului de ozon
ş
i deci de reducerea roluluiacestuia în eliminarea excesului de raze ultraviolete. Pe cât de urgent, pe atât de costisitoare estecombaterea acestui fenomen, principala cale reprezentând-o reducerea
ş
i chiar eliminareaconsumului de substan
ţ
e clorofluorocarbonice
ş
i de alte gaze utilizate pentru fabricarea frigiderelor,a vaporizatoarelor etc.“Starea de s
ă
n
ă
tate” a m
ă
rfurilor, fluviilor, lacurilor 
ş
i a padurilor – ecosisteme deimportant
ă
vital
ă
– ofer 
ă
de asemenea serioase motive de îngrijorare, semnele unor deregl
ă
ri fiindevidente nu numai pentru cercet
ă
tor ci
ş
i pentru omul de rând. O activitate pus
ă
, de o concuren
ţă
 acerb
ă
, doar sub semnul profitului imediat, face s
ă
fie speculate limitele unui mecanism economicîn care problemele protej
ă
rii, a conserv
ă
rii mediului se reg
ă
sesc într-o foarte mic
ă
m
ă
sura.Minimalizarea rela
ţ
iei de interdependen
ţă
dintre activitatea economic
ă
 
ş
i mediu face ca efluen
ţ
iiindustriali
ş
i ploile acide s
ă
reprezinte un atentat tot mai grav la echilibrul natural.Deversarea în atmosfer 
ă
 
ş
i în ap
ă
a unor cantit
ăţ
i tot mai mari de substan
ţ
e nocive, carezultat al unor tehnologii “agresive”
ş
i a unui comportament îngust în plan economic, fie c
ă
estevorba de o economie de pia
ţă
sau de o economie centralizat
ă
, are ca efect cre
ş
terea num
ă
rului despecii (ale faunei
ş
i florei) disp
ă
rute sau amenin
ţ
ate cu dispari
ţ
ia, limitarea caracterului func
ţ
ional al
 
 
unor ecosisteme acvatice sau terestre
ş
i, în ultima instant
ă
, afectarea grav
ă
a chiar bazei primordialea oric
ă
rei activit
ăţ
i umane.La
nivelu regional 
, apari
ţ
ia dezechilibrelor ambientale este datorat
ă
accidentelor de pe platformele industriei chimice, de la centralele nucleare, polu
ă
rii apei de suprafa
ţ
a
ş
i freatice precum
ş
i polu
ă
rii aerului.Atât în
ţ
ar 
ă
noastr 
ă
cât
ş
i în alte t
ă
ri, dezvoltarea industriei chimice
ş
i a produc
ţ
iei de energieîn centrale nucleare a f 
ă
cut s
ă
creasc
ă
frecven
ţ
a polu
ă
rii cu substan
ţ
e chimice
ş
i radioactive, via
ţ
aoamenilor fiind afectat
ă
în cea mai mare m
ă
sur 
ă
atât direct, cât
ş
i indirect. Caracteristic acestor situa
ţ
ii este faptul c
ă
sursele de poluare sunt bine localizate dar, ca urmare a lipsei unor mecanismespecifice, eficiente, costurile polu
ă
rii sunt suportate, far 
ă
nici o desp
ă
gubire, uneori pe lungi perioade de timp, de colectivit
ăţ
i ce nu au nici o responsabilitate pentru accidentele produse.Poluarea regional
ă
a apei de suprafat
ă
 
ş
i freatice este cauzat
ă
atât de de
ş
eurile industriale cât
ş
i de activitatea din agricultur 
ă
, prin nitra
ţ
ii proveni
ţ
i de la utilizarea îngr 
ăşă
mintelor chimice, a pesticidelor, erbicidelor etc.De
ş
i paleta instrumentelor economice pentru protec
ţ
ia mediului are o larg
ă
extindere în acestdomeniu, utilizarea lor este restrâns
ă
 
ş
i pu
ţ
in eficient
ă
, atâta vreme cât nu se creeaza un suportlogistic corespunz
ă
tor (de la baza tehnico- material
ă
pân
ă
la realizarea unui cadru specific decooperare regional
ă
).Poluarea aerului are loc mai ales cu SO
2
,CO,CO
2
etc.emise de centrale electrice, uzinechimice, uzine de incinerare a de
ş
eurilor organice
ş
i anorganice, fabrici de ciment, vehicule etc. Întoate aceste cazuri, fenomenul polu
ă
rii este recunoscut dar limitarea sau eliminarea acestuia ar  presupune suprimarea unor locuri de munc
ă
, iar importan
ţ
a lui cre
ş
te odat
ă
cu dobândirea unuicaracter nociv.La
nivel local 
sunt frecvente poluarea prin mirosuri urâte, poluarea prin zgomot, precum
ş
i poluarea estetic
ă
. Pentru primele dou
ă
cazuri exista posibilitatea localiz
ă
rii sursei de poluare
ş
iefectuarea unei analize cost-beneficiu care s
ă
stea la baza deciziei de reducere a polu
ă
rii.În cazul poluarii estetice, esteticianul trebuie s
ă
se substituie economistului, fiind posibiledoar formularea unor aprecieri în termeni nemonetari.
2. Grija pentru mediu – o întoarcere la mit, la religie ?
În hiperviziunea sa, Dumnezeu, dupa ce a creat Universul, a pus omului o singura restric
ţ
ie :s
ă
nu se înfrupte din pomul cuno
ş
tin
ţ
ei binelui
ş
i
ă
ului, c
ă
ci de acolo se va na
ş
te discordia.Discordia dintre cine? Discordia dintre via
ţă
 
ş
i moarte, dintre b
ă
rbat
ş
i femeie, dintre oameni îngeneral, dintre om
ş
i ceea ce îl înconjoar 
ă
? Este greu s
ă
g
ă
se
ş
ti adev
ă
rul originar când acesta e-ntoate
ş
i nu e în nimic, când este peste tot
ş
i nu undeva anume !Mitul intangibilit
ăţ
ii nu a fost îns
ă
respectat,
ş
i s-au “r 
ă
sculat” apoi oamenii împotrivanaturii într-un adevarat perpetuum, s-au r 
ă
sculat oamenii contra oamenilor, c
ă
ci mitul puterii I-aîndrumat (de ce oare oamenii ac
ţ
ioneaz
ă
în numele acestui mit atâta vreme cât îi neag
ă
origineadumnezeiasc
ă
?), împ
ă
ţ
indu-se în dou
ă
: unii care au v
ă
zut în pomul cuno
ş
tin
ţ
ei binelui
ş
i rauluidoar o valoare spiritual
ă
 
ş
i al
ţ
ii, la fel de ignoran
ţ
i, dar mai “periculo
ş
i”, care au v
ă
zut în aceast
ă
 negare dreptului omului de a c
ă
uta adev
ă
rul, a dreptului la logica unui existen
ţ
ialism bazat pecunoa
ş
tere
ş
i în
ţ
elegere. Nimic mai fals, c
ă
ci acesta era adev
ă
rul fundamental : pomul era
ş
i trebiua s
ă
ă
mân
ă
 intangibil.S
ă
revenim : Dumnezeu a pus la dispozi
ţ
ia omului mai mult decât strictul necesar, creându-iimaginea frumosului
ş
i armoniei, s
ă
dindu-i gustul pl
ă
cerii, dar a propov
ă
duit
ş
i o restric
ţ
ieabsolut
ă

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->