Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
economia mediului cap2

economia mediului cap2

Ratings: (0)|Views: 58|Likes:
Published by Remus Ion
economia mediului cap2.pdf
economia mediului cap2.pdf

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Remus Ion on Jul 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/02/2013

pdf

text

original

 
 
Capitolul
1
 
ECONOMIA MEDIULUI ÎN SISTEMUL
Ş
TIIN
Ţ
ELOR ECONOMICE
Ş
I AMBIENTALE
1.1. Con
ţ
inutul
ş
i importan
ţ
a Economiei mediului
Chiar dac
ă
diversitatea formul
ă
rilor conceptuale de baz
ă
cu privire la acela
ş
i segment alrealit
ăţ
ii este legat
ă
mai ales de etapa de început a unui nou domeniu al
ş
tiin
ţ
ei,în cazul de fat
ă
acestfenomen se amplific
ă
mult ca urmare a importan
ţ
ei spa
ţ
iului
ş
i timpului.A opera cu delimit
ă
ri spa
ţ
iale sau temporale în cercetarea mediului reprezint
ă
fie un demersdidactic sau experimental, fie reflexul limitelor cunoa
ş
terii umane. Argumentul cel mai evident înfavoarea unei astfel de aprecieri este faptul c
ă
problemele mediului sunt tot mai frecventrecunoscute ca probleme globale ale omenirii, definit
ă
în timp
ş
i spa
ţ
iu .Abordarea mediului din punct de vedere economic ocazioneaz
ă
precizarea sferei de cercetare prin formul
ă
ri diverse :-
 
Economia mediului înconjur 
ă
tor ;-
 
Economia ambiental
ă
;-
 
Economia mediului natural ;-
 
Economia protec
ţ
iei mediului natural .Capacitatea oamenilor de a comunica între ei depinde, printre altele, de respectareaconven
ţ
ionalismului dintre limbaj
ş
i realitate, recunoscând îns
ă
 
ş
i o anumit
ă
dinamic
ă
a acestuiconven
ţ
ionalism.În acest context, în Micul Dic
ţ
ionar Enciclopedic, edi
ţ
ia 1986, mediul este definit drept “complexteritorial în care se imbin
ă
elementele de relief, structur 
ă
geologic
ă
 
ş
i resursele de subsol,apele
ş
icondi
ţ
iile de clim
ă
, solul, vegeta
ţ
ia
ş
i fauna
ş
i care constituie cadrul natural de desf 
ă
surare a vie
ţ
iimateriale a societ
ăţ
ii omene
ş
ti “.Prin urmare, de
ş
i obiectul analizei este mediul, sunt utilizate concepte diferite : “mediuînconjurator” , “mediu ambiental” , “mediu natural”.Or, atât “mediu înconjur 
ă
tor” cât
ş
i mediuambiental” cuprind nu numai avu
ţ
ia natural
ă
ci, cel pu
ţ
in,
ş
i aceea creat
ă
de om. În acela
ş
i timp,“mediul natural” reprezint
ă
o formulare pleonastic
ă
, singura menit
ă
s
ă
asigure concordan
ţ
a cucon
ţ
inutul cercet
ă
rii fiind aceea de “mediu”.De asemenea, se poate aprecia ca “Economia protec
ţ
iei mediului “ nu r 
ă
spunde în totalitate preocup
ă
rilor reconcilierii dintre om
ş
i natura, asa cum o poate face “Economia mediului“; în timpce prima ia în calcul capacitatea de autoportant
ă
a sistemului natural doar în forma implicit
ă
,oferind spa
ţ
iu de manifestare a “ ecolo - gismului abuziv” , a doua o poate face
ş
i în formaexplicit
ă
, promovând un demers
ş
tiin
ţ
ific echidistant fat
ă
de economist
ş
i ecolog.Mai mult, în primul caz, putem considera c
ă
se face referire doar la un element component alEconomiei mediului, acela al evalu
ă
rii impactului m
ă
surilor tehnico – economice asupra mediuluica factor economic, comparativ cu efortul presupus de acestea.Desigur, analiza cost-beneficiu reprezint
ă
o metod
ă
decizional
ă
importanta având ca suportevaluarea avantajelor ambientale, dar “Economia mediului” trebuie s
ă
abordeze deja
ş
i problemelereconstruc
ţ
iei ecologice, cu toat
ă
prioritatea acordat
ă
ac
ţ
iunilor preventive. Contradic
ţ
ia dintremediu
ş
i activitatea economic
ă
se manifest
ă
prin tot mai multe
ş
i ample dezastre ecologice ale caror urm
ă
ri nu pot fi stopate decât prin costisitoare ac
ţ
iuni de restabilire a integrit
ăţ
ii avu
ţ
iei naturale.
 
 
Se apreciaz
ă
c
ă
emergen
ţ
a “Economiei Mediului” este marcat
ă
de ceea ce s-a numit “starea de bun
ă
stare” din timpul epocii victoriene
1
la începutul c
ă
reia a fost semnat “Actul reformei”,cuprinzând un ansamblu de m
ă
suri menite s
ă
contracareze consecin
ţ
ele Revolu
ţ
iei industriale.Dup
ă
1865 (pâna în 1900) “starea de bun
ă
stare” s-a definit mai mul
ţ
i în raport cu unele realiz
ă
ri pe plan social, de unde
ş
i denumirea de “colectivism victorian”
ş
i aceasta sub influen
ţ
areformismului lui Gladstone sau a statului tradi
ţ
ionalist a lui Disraeli. În perioada 1900 – 1914,ambi
ţ
iosul obiectiv al “st
ă
rii de bun
ă
stare” s-a limitat la inten
ţ
ia de a atinge un “minimum na
ţ
ional”al bun
ă
st
ă
rii, pentru c
ă
pân
ă
la sfar 
ş
itul celui de-al doilea razboi mondial s
ă
apar 
ă
primele preocup
ă
ri pentru conservarea mediului, al
ă
turi de cele mai vechi legate de educa
ţ
ie, s
ă
n
ă
tate
ş
iasigurarea locurilor de munc
ă
.Perioada de reconstruc
ţ
ie de dup
ă
al doilea r 
ă
zboi mondial, puternicul impact al teoriei luiKeynes, nivelul înalt al ratei cre
ş
terii economice, precum
ş
i stabilitatea pre
ţ
urilor, au favorizatsc
ă
derea preocup
ă
rilor sociale de ordin “calitativ” în favoarea acelora de ordin “cantitativ” .Ultimii ani ai celui de–al saselea deceniu se apreciaz
ă
c
ă
o faz
ă
de r 
ă
spuns constând amplificareaconvulsiilor sociale reprezint
ă
perioada final
ă
a “miracolelor economice”, c
ă
rora le-a urmat o faz
ă
 de
ă
spuns constând amplificarea convulsiilor sociale
ş
i extinderea preocup
ă
rilor pentru analizalimitelor modelului economic promovat de
ţă
rile occidentale ; în acest context au ap
ă
rut lucr 
ă
ridespre costurile cre
ş
terii economice, care au eviden
ţ
iat enormul cost social ce contrabalanseaz
ă
 cre
ş
terea economic
ă
accelerat
ă
.Fapte ulterioare, cum ar fi rapoartele Clubului de la Roma din anii 1972
ş
i 1974
ş
i lunga
ş
i profunda criz
ă
derivat
ă
din cre
ş
terile succesive ale pre
ţ
ului petrolului (1974, 1978, 1980) aumodificat în mod substan
ţ
ial tabloul realit
ăţ
ilor în favoarea unei reconsider 
ă
ri a indicatorilor  bun
ă
st
ă
rii sociale, a relans
ă
rii teoriei în domeniul Economiei bun
ă
st
ă
rii.Într-o prim
ă
aproximare, se poate afirma c
ă
Economia bun
ă
st
ă
rii recurge la conceptele de“minim” sau “maxim” în scopul aplic
ă
rii principiului abord
ă
rii sistemice în studiul politiciieconomice.“Scopul economiei bun
ă
st
ă
rii este de a influen
ţ
a consensul social f 
ă
când mai clare direc
ţ
iile
ş
iobiectivele diferitelor politici, demonstrând consisten
ţ
a sau inconsisten
ţ
a unor anumite rela
ţ
ii dintrescopurile finale”
2
.Economia bun
ă
st
ă
rii ar încerca deci s
ă
defineasc
ă
un criteriu sau obiectiv globalizant pentru politica economic
ă
, un indicator social pentru care se aprecizeaz
ă
o func
ţ
ie de optim, astfel încâtobiectivele strategiei s
ă
poat
ă
fi formulate cu mai mult
ă
claritate, inclusiv prin intermediulmodel
ă
rii matematice.Problema fundamental
ă
a economiei bun
ă
st
ă
rii este reprezentat
ă
de atingerea unei situa
ţ
ii optime,în
ţ
eleas
ă
ca un ansamblu de op
ţ
iuni considerate mai bune decât oricare altele posibile.Calea de atingere a unei astfel de situa
ţ
ii optime (a consecin
ţ
elor sale) a fost abordat
ă
din punctede vedere diferite, care eviden
ţ
iaz
ă
distinc
ţ
ia dintre economia bun
ă
st
ă
rii “clasice”
ş
i“noua”economie a bun
ă
st
ă
rii.Pentru Pigou, economia bun
ă
st
ă
rii presupune fixarea unui obiectiv economic considerat ca “dorit”din punct de vedere social; acest obiectiv implic
ă
, la rândul sau, maximizarea bun
ă
st
ă
rii economicecare, în principiu, nu se identific
ă
cu bun
ă
starea general
ă
(bun
ă
starea economic
ă
fiind doar unelement al bun
ă
st
ă
rii generale).Când vorbe
ş
te de bun
ă
stare, Pigou se limiteaz
ă
deci la aspectele economice, susceptibile a fiexprimate în termeni monetari. Pe de alt
ă
parte, el consider 
ă
ca avu
ţ
ia na
ţ
ional
ă
este un indicator aproximativ al bunast
ă
rii economice, mai precis, baz
ă
material
ă
a acesteia.
1
Epoca victorian
ă
se plaseaz
ă
în a doua jum
ă
tate a secolului al XIX-lea când Marea Britanie sub regina Victoria(1837-1901) atinge, datorit
ă
politicii expansioniste, apogeul puterii maritime.
2
Mark Blauf, Teoria economic
ă
în retrospectiv
ă
, EDP, 1992, pg. 626
 
 
Rela
ţ
ia dintre bun
ă
starea economic
ă
 
ş
i avu
ţ
ia na
ţ
ional
ă
genereaz
ă
, conform aprecierilor lui Pigou,dou
ă
tipuri de efecte :-
 
efecte volumetrice;-
 
efecte de distribu
ţ
ie.Primul tip de efecte ne arat
ă
c
ă
atunci când nu se înregistreaz
ă
o sc
ă
dere a accesibilit
ăţ
ii laelementele avu
ţ
iei pentru cei mai s
ă
raci
ş
i când nu intervin cauze exterioare procesului (de tipnormativ, prin intermediul statului), orice cre
ş
tere în volumul total al avu
ţ
iei (efectul volumetric)se traduce, în general, printr-o cre
ş
tere a bunast
ă
rii economice.Efectele de distribu
ţ
ie ne arat
ă
ca orice cauz
ă
care limiteaz
ă
accesul la elementele avu
ţ
iei pentrucei mai s
ă
raci, dar care nu implic
ă
niciodat
ă
o sc
ă
dere în volum a avu
ţ
iei na
ţ
ionale(ca urmare aaloc
ă
rii optime a resurselor, n.n) va presupune o cre
ş
tere, în linii generale, a bun
ă
st
ă
rii economice.În concluzie, se poate afirma c
ă
Pigou atribuie politicii economice dou
ă
sarcini fundamentale :-
 
transferarea de avu
ţ
ie de la cei care au mai mult la cei care au mai pu
ţ
in;-
 
imbun
ă
t
ăţ
irea performan
ţ
elor sistemului productiv.Conform concep
ţ
iei lui Pareto, economia bun
ă
st
ă
rii trebuie s
ă
promoveze solu
ţ
ii privindcompara
ţ
iile interpersonale ale utilit
ăţ
ilor de care dispun indivizii în scopul atingerii unui maximdefinit în raport cu colectivitatea în ansamblul sau (facând distinc
ţ
ie între maximul uneicolectivit
ăţ
i – oricare ar fi ea
ş
i maximul pentru o colectivitate anume). Prin urmare, Pareto,respinge ideea utilit
ăţ
ilor cardinale precum
ş
i pe aceea a utilit
ăţ
ilor aditive (bun
ă
starea uneicolectivit
ăţ
i este suma bun
ă
st
ă
rilor individuale)
ş
i,
ă
când abstrac
ţ
ie de dificult
ăţ
ile compara
ţ
iilor interpersonale privind utilit
ăţ
ile, sugereaz
ă
necesitatea unui optim social.“Noua” economie a bun
ă
st
ă
rii, fondat
ă
în jurul anilor ’30, graviteaz
ă
în jurul a 2 principiifundamentale :-
 
 principiul bun
ă
st
ă
rii sociale ;-
 
 principiul compens
ă
rii.Importan
ţ
a mai mare sau mai mic
ă
acordat
ă
fiecaruia dintre aceste principii a condus la curentediferite de abordare a problemei
ş
i chiar la polemici. În cadrul unuia din curente se sus
ţ
ine c
ă
  beneficiul ob
ţ
inut de comunitate în ansamblul s
ă
u poate fi considerat acceptabil în compara
ţ
ie cu pierderile înregistrate de unele grupuri din cadrul acesteia numai atunci când grupurile respectivevor fi tratate pe baza unui postulat de egalitate între diver 
ş
i indivizi (prin aplicarea principiuluicompens
ă
rii).Un alt curent de gândire respinge acest ra
ţ
ionament, negând presupusele “capacit
ăţ
i egale desatisfacere “ în numele deosebirii dintre economia liber 
ă
 
ş
i cea normativ
ă
(aceasta din urmamanifestând o tendin
ţă
spre un egalitarism subiectiv
ş
i neeficient).Într-un astfel de context s-a sugerat solu
ţ
ia compens
ă
rii pierderilor suferite de unii membri aicolectivit
ăţ
ii cu ca
ş
tigurile altora, pe baza unui criteriu obiectiv, de eficient
ă
economic
ă
 
ş
iregularizarea distribu
ţ
iei venitului prin intermediul unei ac
ţ
iuni guvernamentale de compensare a pierderilor. Pentru aceasta se impune îns
ă
distinc
ţ
ia între situa
ţ
iile de ca
ş
tig pentru unii membri aisociet
ăţ
ii în dauna altora, de situa
ţ
iile favorizante care permit ob
ţ
inerea de beneficii pentru unii
ă
ă
ca aceasta s
ă
presupun
ă
o pierdere pentru al
ţ
ii.În primul caz nu se poate afirma ca are loc o cre
ş
tere a bun
ă
st
ă
riiGenerale (în ansamblul), chiar dac
ă
exist
ă
posibilitatea utiliz
ă
rii unei unit
ăţ
i de masur 
ă
pentrucompararea interpersonal
ă
a utilit
ăţ
ilor(nivelul avu
ţ
iei înregistrând modific
ă
ri nesemnificative).Dimpotriva, în al doi-lea caz are loc o imbun
ă
t
ăţ
ire a bun
ă
st
ă
rii colectivit
ăţ
ii, a eficien
ţ
ei însistemul economic, ca mecanism de satisfacere a necesit
ăţ
ilor.Dezvolt
ă
rile ulterioare ale problematicii economiei bun
ă
st
ă
rii sau centrat pe eficien
ţ
a distribu
ţ
ieivenitului, a trecerii de la func
ţ
ia bun
ă
st
ă
rii individuale la func
ţ
ia bun
ă
st
ă
rii sociale.Acest
ă
scurt
ă
incursiune, în planul cercet
ă
rii economice, de la “starea de bun
ă
stare” la“bun
ă
starea economic
ă
” este menit
ă
s
ă
pun
ă
în eviden
ţă
faptul ca pe m
ă
sura extinderii accesuluiomului la resursele de produc
ţ
ie, gra
ţ
ie, în principal, progresului tehnic
ş
i tehnologic,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->