Numarul de aur Sirul lui Fibonnaci Daca privim lucrarile unor mari artisti, fie ei pictori, sculptori, arhitecti

sau fotografi, se observa ca multe dintre ele au la baza regula de aur. Conform acesteia,"pentru ca un intreg impartit in parti inegale sa para frumos, trebuie sa existe intre partea mica si cea mare acelasi raport ca intre partea mare si intreg" (Marcus Pollio Vitruvius, arhitect roman). Rudolf Arnheim (psiholog, s-a ocupat de psihologia artei) da o explicatie acestui lucru astfel: "Acest raport este considerat ca deosebit de satisfacator datorita modului in care imbina unitatea cu varietatea dinamica. Intregul si partile sint perfect proportionate, astfel ca intregul predomina fara sa fie amenintat de o scindare, iar partile isi pastreaza in acelasi timp o anumita autonomie" (in "Arta si perceptia vizuala"). Raportul de aur este un numar irational, 1,618033..., putind fi definit in diferite moduri, cel mai important concept matematic asociat cu regula de aur fiind sirul lui Fibonacci, un sir de numere in care fiecare se obtine din suma celor doua dinaintea sa: 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55 etc. Impartind orice numar la predecesorul sau, se obtine aproximativ numarul de aur. Aceste valori au mai putina importanta practica,nimeni nu sta sa masoare exact atunci cind creeaza o opera de arta, dar arata ca exista o legatura strinsa intre matematica si arta. Primii care l-au folosit au fost egiptenii, majoritatea piramidelor fiind construite tinind cont de numarul de aur. Grecii au fost insa cei care l-au denumit astfel, folosindu-l atit in arhitectura cit si pictura si sculptura. Dealtfel el se mai noteaza si cu litera greceasca "fi", de la sculptorul grec Phidias. El a construit Parthenonul pornind de la raportul de aur. In pictura a fost folosit mai ales in Renastere, probabil cea mai discutata utilizare a acestui concept fiind in tabloul lui Leonardo da Vinci, "Mona Lisa". Capul, ca si restul corpului e compus utilizind raportul de aur-raportul divin, cum ii spunea da Vinci. In prima jumatate a secolului trecut pictorul Piet Mondrian utilizeaza in picturile sale "dreptunghiul de aur", avind raportul laturilor de aproximativ 1.618... De fapt, lucrarile sale sint alcatuite numai din asemena dreptunghiuri. Aceasta e considerata cea mai armonioasa dintre formele geometrice. Cu toate astea, rareori e folosit pentru cadraje. Pina si in muzica apare acest raport, se presupune ca Bach sau Beethoven au tinut cont de el in compozitiile lor. Numarul de aur nu este prezent doar in arta, ci mai ales in natura. Aproape peste tot in jurul nostru il gasim:flori(dispunerea petalelor), insecte(de pilda furnica are corpul impartit in trei segmente, dupa diviziunea de aur), cochilia melcului(spirala de aur). Chipul omului are la baza acest principiu. De exemplu raportul dintre distanta de la linia surisului (unde se unesc buzele) pina la virful nasului si de la virful nasului pina la baza sa este aproximativ raportul de aur. Si in mod sigur nu simti ca dintii sint dispusi tot conform aceluiasi principiu si ca, desi fara sa-l cunoasca, medicii stomatologi il folosesc in anumite cazuri... Sau ca, atunci cind scrieti, duceti instinctiv linia din mijloc a literei E aproximativ la 2/3 de baza=raportul de aur. La fel si cu A,F,B,R...

Se remarca de-a lungul istoriei matematicii c, a construi poligoane regulate cu n laturi a fost i este una dintre problemele spectaculoase ale geometrie plane. Pictorii i-au nceput studiul pentru fiecare tema cu veritabile calcule geometrice i construcii de diagrame toate acestea s permit ncadrarea armonioasa a personajelor n decorul stabilit. Autorul celebrei lucrri De Divina Proportione Luca Pacioli, considera proporia divin ca fiind formula frumuseii perfecte.

Pictura lui Luca Pacioli, atribuit lui Jacopo de Barbari , 1495 Clugrul Luca Pacioli i-a definitivat lucrarea n anul de graie 1498 i a dedicat aceast lucrare lui Ludovico il Moro. Acelai autor i-a redactat lucrarea la Milano, n ambiana create de artitii i savanii de la curtea nobililor Sforza, ambian n care Leonardo da Vinci era figura cea mai proeminent. Cea mai mare parte a lucrrii De Divina Proportione este destinat prezentarii a treisprezece efecte dintre cele mai surprinzatoare ale proporiei divine. Prin intermediul acestor efecte se pot crea o gam larg de figure geometrice simple, dintre care se desprinde pentagonul regulat. Asa cum Sectiunea de Aur este regasita in ansamblul si frumusetea naturii, poate fi de asemenea folosita pentru a atinge frumusetea si echilibrul in arta. Aceasta este totusi o unealta si nu o regula pentru compozitie. Sectiunea de aur a fost folosita extensiv de Leonardo da Vinci. Observati cum toate dimensiunile cheie ale camerei si ale mesei in tabloul lui da vinci, Cina cea de Taina se bazau pe Sectiunea de Aur, care era cunoscuta in perioada renascentista ca Proportia Divina.

Sectiunea de aur era considerata de catre antici ca reprezentand proportiile perfecte in orice domeniu. Impartind o linie in doua parti cu raportul de 8:13 inseamna ca raportul dintre partea mai mare si partea mai mica este egal cu raportul dintre partea mai mare si linia intreaga.

Dreptunghiul de Aur este o forma geometrica unica si foarte importanta in matematica. Dreptunghiul de Aur apare in natura, muzica, si de asemenea este folosit deseori in arta si arhitectura. Proprietatea speciala a Dreptunghiului de Aur este ca raportul dintre lungime si latime este egal cu aproximativ 1,618. Acest raport se numeste Raportul de Aur:

un exemplu de dreptughi de aur. Dreptunghiul de Aur este considerat a fi una dintre cele mai placute la vedere si frumoase forme geometrice, acesta fiind motivul pentru care multi artisiti l-au folosit in operele lor. Cei doi artisti, care probabil sunt cei mai faimosi pentru folosirea raportului de aur, sunt Leonardo daVinci si Piet Mondrian. Leonardo da Vinci a fost un mare pictor italian renascentist, dar si un om de stiinta si inventator, care a traiti in secoulul XV. In arta sa, da Vinci a examinat minutios proportiile corpului uman si a gasit multe forme ale raportului de aur si a dreptunghiului de aur. Mona Lisa: O capodopera a artei Cel mai faimos tablou din lume este un exemplu foarte bun pentru a vedea cum a folosit da Vinci raportul de aur in arta. Daca desenati un dreptunghi in jurul chipului Mona Lisei, acel dreptunghi se va dovedi a fi de aur. Dimensiunile picturii in sine formeaza un dreptunghi de aur. De asemenea, proportiile corpului Mona Lisei, dezvaluie mai multe raporturi de aur, daca va uitati atent la imagine. De exemplu, un dreptunghi de aur se poate desena de la gat pana deasupra mainilor. Puteti vedea adevaratul tablou la Louvre, Paris. Piet Mondrian este un artist olandez modern, care a trait intre anii 1872-1944. Desi la inceputul carierei sale, Mondrian a pictat multe peisaje, el a trecut mai tarziu in cariera sa la stilul abstract. Mondrian este faimos pentru utilizarea liniilor negre orizontale si verticale ca baza multor tablouri. Ca da Vinci, Mondrian credea ca matematica si arta sunt apropiat conectate. A folosit cele mai simple forme geometrice si culori primare(albastru, rosu, galben), pentru a exprima realitatea, natura si logica dintr-un punct de vedere diferit .Punctul de vedere a lui Mondrian se bazeaza pe faptu ca fiecare forma este posibil de creat cu formele geometrice de baza la fel cum orice culoare poate fi creata prin diferite combinatii de rosu, albastru si galben. Dreptunghiul de aur este unul din formele de baza, care apare constant in opera lui Mondrian. 1. Compozitia in rosu ,albastru si galben. Mondrian a pictat asta in 1942. Se gasesc multe dreptunghiuri de aur in aceasta opera. 2. Compozitia in rosu, galben si albastru. Aceasta opera a fost pictata in 1962. De asemenea sunt foarte multe dreptunghiuri de aur.

3. Compozitia in albastru-B Mondrian a pictat acest tabou in 1917.O parte din dreptunghiurile din aceasta opera sunt galbene.