Memoriu Tehnic Justificativ

Date generale:
Denumire obiectiv: Pod peste raul Crisul Alb intre localitatile Bocsig si Beliu, DN79 Km 1+192

1. Date privind amplasarea viaductului:

Podul face parte dintr-o lucrare complexa prin care se urmareste finalizarea drumului national DN79. Aceast drum national se dezvolta in judetul Arad iar tronsonul din care face parte lucrarea de arta se este itnre localitatile Bocsig si Beliu. Podul va asigura traversarea raului Crisul Ab cu un drum in sistem expres cu 2 benzi de circulatie si o trotuare B=2x3.0+2x0.9=8.9m (alcatuirea drumului este pentru un sens de circulatie), pe marginile exterioare ale drumului pastrandu-se cate 0.9m pentru evitarea efectului optic de bordura.

2.1. Studii de teren:

La elaborarea proiectului am folosit planul de situatie si fisele forajelor executate in amplasament.

2.2. Studii geotehnice:

Studiile geotehnice care se efectueaza cuprind date referitoare la: - Grosimea stratului de pamant - Natura pamanturilor de fundatie a podului, determinarea pe probele prelevate si anume: tipul pamanturilor, caracteristicile fizico-mecanice, caracteristicile de compactare. In scopul identificarii litologiei zonale au fost effectuate forajele F1, F2, care au interceptat sub solul vegetal de 0.3m grosime, stratul de praf argilos, cafeniu, de grosime cuprinsa intre 9.0m 21.0m, apoi stratul de argila cafenie care se stabileste conform Studiului Geotehnic ca fiind stratul de baza pentru fundare. Nu a fost interceptata apa subterana in niciunul dintre foraje, cum de altfel ape de suprafata existand raul.

2.3. Conditii climatice:

In general clima zonei de amplasare a viaductului este temperat continentala, cu particularitati ce tin de geografia zonei (zona Aradului). Evaporarea continua a apei din Crisul Alb produce umiditatea constanta a aerului. - Temperatura medie multianuala a aerului este de 7-10C - Umezeala relative 62-89% - Numar mediu anual de zile senine 75-110 - Numar mediu anual de zile acoperite 120-160 - Numar mediu anual de zile cu cantitate de precipitatii p>0.1mm 110-130 - Media lunara de precipitatii atmosferice 480-560l/mp

Vant: N-E si S-V (pe timp de iarna) S-E (pe timp de vara) vitez medie 7.515.2m/sec Adancimea de inghet conform STAS 6054-77 pentru amplasament este de 8090cm.

3. Descrierea solutie de Pod:

Prin tema s-a cerut proiectarea infrastructurilor de tip culee si pila: Pod peste raul Crisul Alb intre localitatile Bocsig si Beliu, DN79 Km 1+192 peste raul Crisul Alb. Solutia de schema statica: grinzi simplu rezemate cu 3 deschideri: 2x18.0+1x30.0m. Podul este destinat unei circulatii corespunzatoare traficului in sistem de drum expres cu viteze de proiectare de pana la 90km/h. Elementele de rezistenta ale podului fiind dimensionate pentru gruparea 1a de incarcari. Durata de viata proiectata pentru acest tip de viaduct este de 120 ani. Din punct de vedere seismic conform normativului P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0.16g, pentru cutremure IMR=100 ani.

3.1.

Suprastructura Podului:

Alcatuita din 9 grinzi prefabricate cu armatura preintinsa. S-au folosit grinzi de tip IPTANA cu o inaltime de 93cm si 1.03m. Grinzile au fost solidarizate cu o placa de suprabetonare cu inaltime variabila. S-a urmarit atat reducerea grosimii placii de suprabetonare in vederea atingerii grosimii minime de 10cm, cat si evitarea cofrarii in timpul turnarii placii. Podul este alcatuit din 3 deschideri propriu-zise, asezate in aliniament si palier. Partea carosabila pentru un sens de circulatie este de 8.8m, podul permite intrarea pietonilor. Scurgerea apelor meteorice este asigurata de panta suprastructurii in sens transversal de 2.4%, colectarea acesteia realizandu-se prin intermediul bordurilor drenante.

3.2.

Infrastructura Podului:

Se va realiza din doua pile si doua culei fundate indirect pe piloti de diametru 1.20m, solutie. Pilotii au fost calculati conform NP 123/2010. Radierele fundatiilor sunt de tip ingropat, cu adancime de fundare determinata in functie de andacimea de inghet, etc. Aparatele de reazem sunt din elastomer cu dimensiunile de 250x300x85mm pentru cele mobile si 250x400x41mm pentru cele fixe.

4. Etape parcurse in proiectarea elementelor:

Primii pasi in vederea proiectarii elementelor de infrastructura au fost cei ai evaluarii eforturilor transmise de catre suprastructura la nivelul infrastructurilor, eforturi provenite din greutatea proprie a tablierului, actiuni mobile si forte orizontale precum forta de franare sau de tractiune. Dupa centralizarea eforturilor si evaluarea reactiunilor pe aparatele de reazem s-au proiectat elementele de tip cuzienti din beton armat, fiind analizate ca elemente supuse la compresiuni locale. Riglele pilelor au fost urmatoarele elemente dimensionate si verificate, zonele de calcul au fost consolele, practic sistemul static de analiza a fost consola. Elevatiile

pilelor sunt elemente solicitate la compresiuni excentrice iar analiza in cazul lor a fost una detaliata din punct de vedere al proiectarii. S-a pus problema ca fiind elemente foarte inalte, ele pot intra in partea de efect al flexibilitatii unde ne poate conduce intr-o sfera de analiza statica de ordinal II. S-a procedat la un calcul de armare si verificarea acestuia in functie de procentele minime de armare si de curba de interactiune N-M. Toate eforturile sectionale fiind concentrate catre infrastructuri s-a dispus analiza si calculul elementelor de fundatie. Radierele sunt elemente de fundatie directa, in prezentul proiect s-au folosite radiere ingropate cu descarcare directa la fundatiile indirecte. O problema importanta la radiere este verificarea la strapungere atat din punct de vedere al pilelor/culeelor cat si al pilotilor. Am analizat in continuare coeficientul de pat, un element vital in proiectarea fundatiilor si in analiza de tip interactiune teren-structura. Pilotii fiind elemente fisate, au necesitat verificari la compresiune, smulgere si moment capabil. Interfata dintre piloti si radiere este o zona potential plastic astfel, eforturile sectionale din aceasta zona conduc la o armatura speciala ce trebuie tratata cu atentie.

5. Tehnologia de executie:
Se delimiteaza santierul pe care se vor desfasura lucrarile de realizare ale podului. Se indeparteaza straturile vegetale si se vor incepe lucrarile la fundatiile indirecte (pe piloti cu diametrul de 1.20m realizati cu tubaj recuperabil sistem CFA). Dupa finalizarea fundatiei se vor realiza radierele apoi elevatiile infrastructurilor. Se realizeaza suprastructura prin aducerea grinzilor prefabricate in santier si se vor ridica cu ajutorul unor macarale pe aparatele de reazem aflate pe infrastructura. Se vor executa antretoazele dupa care se va turna placa monolita urmata de straturile rutiere si restul lucrarilor anexe.

6. Verificarea INFRASTRUCTURILOR: 6.1.

-

Clase de expunere:

XC2+XA1+(XF1) pentru piloti XC2+XA1+(XF1) pentru radiere XC4+XF4+XD3 pentru elevatii

6.2.
-

La starea limita de rezistenta:

Radier C1 (C2): MEd=26609.5 kNm < MRd=28862.5 kNm Pilotii P1 (P2): NEd=4892.65 kN < NRd=12851.97 kN VEd=131.5 kN < VRd=3701.447 kN MEd=4050.933 < MRd=4160.75 kNm Pilotii C1 (C2): NEd=3451.433 kN < NRd=12851.97 kN VEd=137.5 kN < VRd=3307.82 kN MEd=544.587 kNm < MRd=2228.15 kNm