Cursul 1.

INFERTILITATEA FEMININ I MASCULIN

Sterilitatea, sau infertilitatea, este o boala care afecteaza aparatul reproducator si care impiedica una dintre functiile de baza ale corpului uman: procreerea. Investigatiile trebuie facute ambilor parteneri (cauza de infertilitate poate fi doar la unul dintre ei sau la amandoi). Infertilitate primara Daca femeia nu a fost gravida niciodata, atunci se vorbeste despre infertilitate primara. Infertilitate secundara Problemele de infertilitate secundara presupun, in esenta, dificultatea de a concepe un copil dupa o sarcina si o nastere anterioara. Cauze si factori de risc ai infertilitii masculine Temperatura scrotala crescuta (boli febrile, sauna, bai fierbinti); Alcool in exces, droguri, fumat; Expuneri profesionale la insecticide, pesticide, solventi organici; Interventii chirurgicale inghino-scrotale (ex. hernie inghinala) Boli cronice (renale, tiroidiene, diabet, neuropatii); Boli cu transmitere sexuala in antecedente; Medicamente sulfasalazina, colchicina, steroizi anabolizanti sau alti hormoni sexuali, unele antihipertensive sau antidepresive, cimetidina, chimioterapice etc. Varicocelul - este o dilatare a venelor din scrot care determina reducerea numarului de spermatozoizi si a mobilitatii lor Testicul necoborat - unul sau ambii testiculi nu au coborat din abdomen in scrot Deficit de testosteron - din cauza proastei functionari fie a testiculului, fie a hipofizei sau hipotalamusului, scaderea sintezei de testosteron reduce productia de spermatozoizi Probleme de sanatate generala si stil de viata consumul de alcool si dependenta de droguri (de exemplu, steroizi anabolizanti, cocaina, marijuana) Fumatul stresul emotional;

boli: traumatisme majore, interventii chirurgicale importante, cancerul, boli renale, ciroza, boala celiaca, anemia cu celule in secera varsta - un declin progresiv al fertilitatii este comun la barbatii > 35 ani malnutritia - deficitul de vitamina C, seleniu, zinc si folat pot contribui la infertilitate obezitatea Expunere la factori de mediu purtatul unor haine stramte expunerea la raze X cancerul si tratamentul cu citostatice sau raze X Cauzele infertilitatii feminine Primul simptom al infertilitatii poate fi chiar ciclul menstrual anormal. Adica, un ciclu prea lung (mai mult de 35 de zile) sau prea scurt (mai putin de 21 de zile). Pe langa varsta, stilul de viata, afectiunile organelor genitale sunt primele care isi pun amprenta asupra fertilitatii unei femei. Ovulatia este afectata de: stres obezitate hrana nesanatoasa alcool si droguri dezechilibre hormonale Afectiunile la nivelul uterului sau al tuburilor uterine sunt cauzate de: boala inflamatorie pelvina o infectie polipi uterini endometrioza fibroze o sarcina ectopica anterioara Anovulatia (lipsa ovulatiei) cu cicluri menstruale regulate

Tratament pentru infertilitatea feminina terapie hormonala pentru stimularea ovulatiei, pentru tratarea edometriozei sau a ciclului menstrual neregulat antibiotice pentru a trata infectiile la nivelul organelor genitale

 o interventie chirugicala pentru a debloca tuburile uterine sau pentru a trata problemele de la nivelul uterului ceasul biologic al femeii isi incepe activitatea inca inainte de nastere . La o varsta de doar 20 de saptamani (in pantecele mamei), fetusul feminin detine aproximativ 7 milioane de ovule, insa pana in momentul nasterii acest numar scade la 1-2 milioane pentru ca in urmatorii 35-40 de ani de viata femeia sa elimine o parte din aceste ovule prin procesul de ovulatie. Restul de ovule se degenereaza si mor gradual pana cand femeia intra la menopazua in jurul varstei de 50 de ani. Conform datelor Societatii Americane de Medicina Reproductiva o femeie sanatoasa, de 30 de ani, are 20 % sanse intr-o luna sa devina insarcinata, in timp ce o femeie de 40 de ani are doar 5% sanse intr-o luna de a ramane insarcinata. Riscul de infertilitate feminina si varsta *sfarsitul anilor 20 inceputul de 30 84% dintre femei sunt fertile; mijlocul varstei de 30 de ani 39 trei sferturi de femei sunt fertile; pana la atingerea varstei de 40 de ani 50% dintre femei devin infertile. Fertilitatea masculina intra in declin in jurul varstei de 24-25 de ani. Exista numite boli rare si malformatii asociate cu conceptia unui copil cu un barbat in varsta: barbatii peste 40 de ani au un risc mai mare de a concepe un copil cu autism, schizofrenie, piticism, defecte cardiace, dimorfism craniofacial, epilepsie, cancer, sindrom Down. Ceea ce afecteaza ceasul biologic este cantitatea, motilitatea(capacitatea anumitor organe de a efectua miscari) si calitatea materialului genetic. Barbatii cu varsta cuprinsa intre 30- 50 de ani se confrunta cu o diminuare cu 30% a volumului de material genetic, iar in termeni de motilitate isi pierd 37% din capacitati.

CURSUL 2. Sarcina
n saptamana 2 dup concepie- in zilele 10-14 apar primele simptome ale sarcinii: oprirea menstruatia mamei, apetit crescut; sanii cresc in dimensiuni, greturi matinale.

Toate modificarile din aceasta perioada au loc datorita hormonului progesteron produs la inceput de ovar si mai tarziu de placenta. Saptamana 4 - embrionul are 0.5-1 cm lungime si creste aproximativ 1 mm/zi. -incep sa se formeze ochii si organele fetei (nas, gura, urechi). -inima incepe sa bata cu 65 batai/ minut,se formeaza un sistem circulator format din artere si vene -se formeaza ficatul, rinichii, tubul digestiv -placenta formeaza o bariera unica ce permite ca sangele mamei sa ramana separat, dar in acelasi timp permite hranei si oxigenului sa treaca prin ea spre copilas. Saptamana 5 -embrionul are acum 2-3 mm lungime si este mai adanc implantat in peretele uterin -in jurul lui s-a format sacul amniotic cu rol protector - apar mugurii bratelor si ai picioarelor Saptamana 6 -incepand din ziua a 40-a se poate inregistra activitatea bioelectrica a creierului -incepand cu ziua a 45-a s-a reusit inregistrarea electrica a activitatii inimii (electrocardiograma), desi ea a inceput sa bata mult mai devreme -in saptamana a 6-a ficatul preia producerea celulelor sangelui Saptamana 7 -intre 7-8 saptamani copilasul isi misca manutele si piciorusele -saptamana a 7-a debuteaza cu formarea maxilarelor, inclusiv a radacinilor dintilor in gingii -in aceasta saptamana se formeaza 100.000 de noi celule nervoase pe minut -are deja reflexe si reactioneaza la atingere si simte durerea Saptamana 8 -fatul masoara aproximativ 2-4 cm si cantarind 13 grame -stomacul produce sucuri gastrice -grupurile de muschi functioneaza in armonie cu sistemul nervos, asa ca copilasul isi poate strange pumnul sau poate prinde cordonul ombilical -fatul pluteste in lichidul amniotic, fiind astfel protejat de socuri si presiune Saptamana 9 -fatul isi va indoi degetele -pielea raspunde si la stimularea tactila Saptamana 10 -uterul se dubleaza in marime -fatul se poate uita cu ochii intredeschisi, poate inghiti si isi poate incrunta fruntea. Saptamana 11 -12

-fata are deja profilul unui copilas -fatul are 6 cm lungime si cantareste circa 30 de grame -de la aceasta varsta se pot distinge amprentele, care nu se mai modifica toata viata, fiind o dovada in plus ca fatul este o persoana distincta -ficatul, splina si maduva osoasa sunt suficient de mature pentru a produce celulele sanguine -la aceasta varsta se poate determina deja grupa sanguina -fatul inghite si inspira lichid amniotic pentru dezvoltarea aparatului respirator, sughite, doarme, isi incrunta fruntea, pipaie cu mainile si picioarele, isi misca globii oculari, urineaza, isi suge degetul. -dezvoltarea simtului echilibrului face ca miscarile sale sa fie mai coordonate, astfel incat el se poate chiar rostogoli -simte caldura, lumina si zgomotul -fatul doarme, se trezeste si-si exerseaza energic muschii isi intoarce capul, indoaie degetele de la picioare, isi deschide gura Modificri la nivelul organismului mamei in primul trimestru sangerarari - aproximativ 25% dintre femeile gravide experimenteaza o usoara sangerare in timpul primului trimestru. Sangerearea usoara si sporadica din perioada ovulatiei poate fi un semn ca embrionul a fost fertilizat in uter.

sensibilitate a sanilor - umflarea sanilor este unul din primele semne de sarcina. Se vor declansa schimbari hormonale prin care sunt pregatite ductele galactofore pentru hranirea copilului. constipatiea - in timpul sarcinii, contractiile musculare de la nivelul intestinelor sunt incetinite, ca urmare a nivelurilor ridicate de progesteron. La aceasta se adauga fierul continut de suplimentele vitaminice prenatale recomandate de medic. constipatiea - in timpul sarcinii, contractiile musculare de la nivelul intestinelor sunt incetinite, ca urmare a nivelurilor ridicate de progesteron. La aceasta se adauga fierul continut de suplimentele vitaminice prenatale recomandate de medic. urinare frecventa - desi copilul este inca mic, uterul este in crestere si preseaza vezica urinara. Ca urmare, s-ar putea sa simt nevoia de a merge tot mai des la baie. oboseala - corpul mamei lucreaza din greu pentru a sustine cresterea fatului.

pofte alimentare si modificarea gusturilor - gusturile se pot modifica pe parcursul sarcinii. Poate simti repulsie fata de alimente care inainte i facea placere. Peste 60% dintre femeile gravide experimenteaza pofte alimentare si peste 50% dintre acestea au aversiune fata de anumite produse alimentare

arsuri stomacale - in timpul sarcinii, corpul va produce mai mult progesteron care relaxeaza muschii netezi din organism, inclusiv inelul musculos prezent in partea inferioara a esofagului, care in mod normal pastreaza produsele alimentare si acizii in stomac. Aceasta relaxare musculara poate duce la refluxul de acid si apar arsurile stomacale. Pentru a evita acest fenomen, se mannca frecvent si putin i se vor evita alimentele grase, condimentate si acide. modificari emotionale greata - poate sa rezulte partial din cauza cresterii rapide a valorilor testosteronului si estrogenului, care determina golirea mai lenta a stomacului.

Trimestru II Luna a 4-a -fatul are intre 16-20 cm lungime si cantareste circa 250 grame -simte gustul lichidului amniotic - placenta este pe deplin formata -se pot distinge deja unghiile si parul este mai evident -fatul devine mai vioi, iar mama ii simte pentru prima data miscarile -urechile functioneaza si exista probe ca fatul aude vocea mamei si bataile inimii precum si zgomotele din exterior -fatul clipeste, executa miscari de prindere, miscari ale gurii si ale picioarelor. Luna a 5-a -fatul are aproximativ 24 cm, iar greutatea de 350-450 g -cu ajutorul ultrasunetelor, se poate vedea sexul copilului -apar genele si sprancenele Luna a 6-a -glandele sebacee si cele sudoripare functioneaza -pielea delicata a copilasului care creste este protejata impotriva lichidului fetal de o grasime numita vernix -are aproape 35 cm lungime si aproximativ 500-600 g greutate -ochii sunt dezvoltati complet, se deschid, se inchid, pot privi in toate directiile. - daca bebelusul s-ar naste in aceasta luna si i s-ar acorda grija corespunzatoare ar supravietui

Modificri la nivelul organismului mamei Uterul mamei se va extinde pentru a face loc cresterii rapide a fatului. Sanii se vor mari pentru ca glandele producatoare de lapte se pregatesc pentru a oferi hrana naturala a copilului. Multe femei vor experimenta crampe la nivelul membrelor inferioare, dar si constipatie sau chiar hemoroizi. Consumul marit de lichide si alimente cu fibre pot preveni declansarea acestor probleme.

Uterul ar putea incepe sa se contracte pentru a se pregati pentru travaliu. Astfel, se pot experimenta contractiile false Braxton Hicks in zona inferioara a abdomenului si in regiunea inghinala. De obicei, acestea sunt destul de slabe in aceasta perioada si nu persista prea mult timp. Se poate observa aparitia de dungi roz, rosii si violete de-a lungul abdomenului, sanilor, partii superioare a bratelor, feselor sau coapselor care vor fi insotite de mancarime. Acestea nu sunt altceva decat vergeturi care pot fi estompate cu ajutorul cremelor hidratante si a consumului suficient de lichide. Schimbarile hormonale incetinesc fluxul de urina, iar acest factor, alaturi de extinderea uterului ar putea creste riscul aparitiei infectiilor renale si ale vezicii urinare. Greutatea corporala castigata in decursul sarcinii, de ctre viitoarea mama, ar putea fi principala cauza a aparitiei durerilor de spate. Pentru a le ameliora femeia insarcinata ar trebui sa foloseasca cat mai des un scaun care sa ofere sprijin pentru spate. Se va evita ridicarea sau transportarea obiectelor grele si se nu se vor purta pantofi cu tocuri inalte. Somnul ar putea fi mai odihnitor daca se va pune o perna intre picioare. Durerile de cap sunt destul de frecvent intalnite in timpul sarcinii. Nu se va lua aspirina si ibuprofen in timpul sarcinii si nici alte medicamente, fara recomandarea medicului. Exista insa si vesti bune: in aceasta perioada se vor simti primele miscari ale copilului. Daca este prima sarcina, acestea s-ar putea auzi asemenea unui falfait si ar putea fi identificate intre saptamanile 18-20 de sarcina. Daca nu este primul bebelus, miscarile ar putea fi reperate mult mai repede.

Trimestru III Bebelusul se va mari tot mai mult si va cantari aproximativ 1.500 de grame si va masura aproximativ 40 cm pana la sfarsitul saptamanii 28 de sarcina. In trimestrul trei de sarcina, bebelusul va putea visa, clipi si isi va putea regla temperatura propriului corp. Oasele bebelusului sunt complet dezvoltate, dar sunt inca moi si flexibile. In saptamana 31 de sarcina va avea toate cele cinci simturi active, va putea percepe lumina si intunericul, va simti gustul a ceea ce inghite si va putea asculta zgomote. Desi plamanii bebelusului sunt pe deplin formati, acesta inca nu poate practica actul respiratiei. Stratul de par moale si pufos, care a acoperit pielea bebelusului in ultimele luni (lanugo) incepe sa cada.

In saptamana 34 de sarcina, testiculele copilului coboara din abdomen in scrot. Sub piele incepe sa i se acumuleze grasime. Dupa saptamana 38 de sarcina, de pe pielea copilului se va desprinde si vernixul (substanta ceroasa care ii protejeaza pielea de lichidul amniotic). Pe masura ce se apropie de data estimata a nasterii, capul copilului va cobori in pelvis. In trimestrul trei de sarcina mama va face atat investigatii prin care i se va depsista nivelul de glucoza din sange, dar si analize ce au rolul de a diagnostica anemia sau streptococul de grup B. De asemenea, medicul va examina colul uterin pentru a vedea daca acesta s-a subtiat si s-a dilatat. Cresterea in greutate Contractii Braxton Hicks - ajuta organismul sa se pregateasca pentru nastere. Comparativ cu acestea, contractiile dinaintea nasterii sunt mai dureroase, mai intense si mai constante. Edeme care pot fi uneori generalizate Se accentueaza varicele i durerile de spate - Viitoarea mama ar putea resimti disconfort la nivelul pelvisului si soldurilor, intrucat ligamentele se vor intinde in procesul pregatirii corpului pentru travaliu. urinari frecvente Cu cat copilul va cobori in pelvis, cu atat va creste presiunea asupra vezicii urinare. Este important depistarea la timp a eventualelor infectii urinare care se manifesta pe lng nevoia mai frecventa ca de obicei de a urina, i prin arsuri sau usturimi in timpul urinatului, dureri abdominale sau dureri de spate. Netratate, infectiile urinare cresc riscul complicatiilor in sarcina. Amorteala, furnicaturi si rigiditatea mainilor si articulatiilor mainilor Acestea sunt manifestari experimentate de multe dintre femei, in ultimul trimestru de sarcina. Afectiunea careia ii sunt caracteristice aceste simptome se numeste sindrom de tunel carpian. Lichidul care se acumuleaza in organism de cele mai multe ori in timpul sarcinii se poate colecta si in zona incheieturilor si va presa nervul median. Nervul median este implicat in inervatia musculaturii, responsabila de miscarile fine si functia de prindere a mainii. Oboseala din primul trimestru reapare pierderi de lichid in cazul fisurrii sacului amiotic

CURSUL3. Luzia sau perioada postpartum

Masuri care se impun a fi luate imediat dup natere

masarea uterului prin apasarea abdomenului inferior la fiecare 15 minute. Acest lucru duce la contractia acestuia (micsorarea) si oprirea hemoragiei. In cazul in care uterul nu se va contracta pot aparea hemoragii masive (in cazul hemoragiilor masive se administreaza medicatie pentru a incetini sangerarea si se verifica uterul pentru detectarea resturilor de placenta, o cauza frecventa de sangerare). se verifica plenitudinea vezicii urinare. O vezica plina creeaza presiune pe uter si poate interfera cu contractiile acestuia. In unele cazuri se indica urinarea, ce poate fi greu de realizat din cauza durerii si edemului. In cazul in care gravida nu poate urina, se va introduce o sonda vezicala. Dupa nastere (perioada postpartum), organismul mamei trece prin numeroase modificari, unele dintre ele vor persista timp de cateva saptamani. Ca si sarcina, modificarile din aceasta perioada difera de la o persoana la alta. Diminuarea dimensiunilor uterului pana la cele de dinaintea sarcinii incepe din mometul expulziei placentei si dureaza pana la 2 luni. In primele 24 de ore uterul ajunge la dimensiunile din timpul celei de-a 20-a saptamana de sarcina, iar dupa o saptamana dimensiunile sunt la jumatate fata de cele din timpul travaliului. La aproximativ 6 saptamani dupa nastere, uterul are aceleasi dimensiuni ca inainte de sarcina. In zilele urmatoare dupa nastere apar contractii numite "dureri de dupa", ce vor micsora uterul. Aceste dureri ascutite nu sunt problematice de obicei la primipare, dar vor fi mai intense la nasterile ulterioare. Aceste dureri se amelioreaza de obicei in timpul celei de-a 3-a zi. Durerile musculare, in special la nivelul mainilor, gatului sau maxilarului sunt frecvente dupa nastere. Acestea apar ca rezultat al efortului depus in timpul nasterii si vor disparea in cateva zile. De asemenea, pot aparea echimoze (vanatai) sau zone rosii datorate efortului de impingere.

In urmatoarele cateva zile dupa nastere, pot aparea dificultati la urinare sau constipatie. Se indica consumul de lichide si la nevoie, laxative. Sangerarile postpartum (lohiile) pot dura timp de 2-4 saptamani si pot aparea cu intermitenta in urmatoarele 2 luni dupa nastere. Cicatrizarea zonei perineale dupa incizie sau dupa ruptura din timpul nasterii se poate face in cateva saptamani. Se poate diminua durerea cu terapie la domiciliu ce include gheata local, antialgice si bai de sezut. Congestia sanilor este frecventa intre a 3-a si a 4-a zi dupa nastere, cand sanii incep sa se umple cu lapte. Acest lucru poate produce disconfort si marirea de volum a sanilor.

Pentru a se diminua disconfortul, se indica plasarea de greata pe sani, dusurile calde sau compresele calde. Tratamentul include comprese locale cu gheata, antiinflamatorii nesteriodiene si, in unele cazuri, terapie psihica. Activitatea sexual se va relua dup perioda de luzie 6-8 sptmni. In cazul in care nu se alapteaza, menstruatia va aparea la o luna sau doua dupa nastere. In cazul in care se alapteaza, menstruatia poate lipsi pentru cateva luni. Media de amenoree pentru femeile care alapteaza este de 8 luni dupa nastere. Alaptarea nu este o metoda sigura de contraceptie. Depresia postpartum pare sa fie determinata de modificari hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt asociate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara, absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres excesiv. Atat avortul spontan cat si nasterea cu fat mort pot determina aceleasi modificari hormonale care pot duce la depresie postpartum.

Simptome Depresia postpartum se caracterizeazaprin 5 sau mai multe simptome depresive (inclusiv una din primele doua din cele de mai jos), in majoritatea timpului in ultimele doua saptamani: dispozitie depresiva-plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau nu cu anxietate severa absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice modificari in apetit sau greutate - de obicei o scaderea apetitului si a greutatii, mai rar o crestere probleme de somn - de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme modificari in felul de a vorbi si a merge - de obicei neliniste, dar uneori si incetineala oboseala extrema sau pierdere a energiei sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat dorinte de a face rau

Fiecare femeie are risc de tristete postpartum in primele doua saptamani dupa nastere, datorita modificarilor homonale bruste si a solicitarii determinate de ingrijirea nou-nascutului. Femeile care au avut un avort spontan sau o nastere cu fat mort, au de asemeni un risc. In total, 20% din femeile cu tristete postpartum vor suferi de depresie postpartum. Daca femeia a avut depresie postpartum la o sarcina anterioara, exista un risc crescut de a face din nou.

Aproximativ 50% din femeile cu istoric de depresie postpartum vor avea aceasta afectiune si dupa urmatoarea sarcina. Alti factori de risc includ: absenta sprijinului din partea familiei, partenerului sau a prietenilor stres aditional cum ar fi probleme financiare, nou-nascut bolnav sau probleme de familie prima sarcina depresia in timpul sarcinii actuale; 75% din femeile care sunt depresive in timpul sarcinii vor avea depresie postpartum depresie inainte de sarcina; 25% din femeile care au avut un episod depresiv dea lungul vietii vor avea depresie postpartum etc. programarea de vizite si iesiri cu prietenii si familia, care pot suna regulat pacienta pentru a-i oferi sprijin. Izolarea hraneste depresia mai ales cand se asociaza cu stresul ingrijirii unui nou-nascut dieta echilibrata. Daca apetitul este redus, se recomanda mai multe gustari de-a lungul unei zile. Folosirea unor suplimente nutritionale sunt de ajutor pentru mentinerea energiei exercitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos. Miscarea imbunatateste dispozitia si ajut la eliminarea surplusului adipos. profitarea de razele solare cat mai mult timp posibil - mentinerea draperiilor deschise si iesirea in aer liber cat mai des solicitarea ajutorului pentru prepararea hranei si realizarea altor sarcini in casa. Familia si prietenii sunt deseori fericiti sa ajute o mama cu un nou-nascut evitarea alcoolului, a cofeinei si a altor droguri pentru imbunatatirea starii (automedicatie). Solicitarea ajutorului medical in cazul aparitiei simptomelor ce necesita tratament medical. evitarea suprasolicitarii; se recomanda cat mai multa odihna si somn. Oboseala poate creste depresia

CURSUL 4. Cancerul de col uterin si cancerul de prostate

In Romania, cazurile de cancer de col uterin sunt ingrijorator de numeroase. Cancerul de col uterin reprezinta prima cauza de mortalitate la femeile cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani. Romania se situeaza pe primul loc in Europa atat ca incidenta, cat si ca mortalitate.

Exista factori de risc ce cresc sansele de a dezvolta cancer de col uterin. Unii factori pot fi modificati sau evitati (cum ar fi fumatul sau infectia cu virusul HPV), iar alti factorii de risc nu pot fi modificati (cum ar fi varsta si istoricul familial). Factorii de risc pentru cancerul de col uterin? 1. Infectia cu virusul papilloma uman (HPV) Este cel mai important factor de risc. Aproximativ doua treimi din toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de HPV 16 si 18. Infectia cu HPV este comuna, iar n majoritatea cazurilor organismul este capabil de a elimina infectia pe cont propriu. Cu toate acestea, uneori infectia nu dispare i devine cronica. O infectie cronica, mai ales atunci cand este cu grad ridicat de risc, in cele din urma poate provoca cancerul de col uterin. 2.Fumatul Femeile care fumeaza sunt aproximativ de doua ori mai expuse decat cele nonfumatoare de a face cancer de col uterin. Cercetatorii cred ca aceste substante deterioreaza ADN-ul celulelor colului uterin, contribuind la dezvoltarea cancerului de col uterin. Fumatul, de asemenea, face ca sistemul imunitar sa fie mai puin eficace in lupta impotriva infeciilor cu HPV. Imunosupresie Virusul imunodeficientei umane (HIV), virusul care provoaca SIDA, dauneaza sistemului imunitar al organismului si plaseaza femeile la risc mai mare de infectie cu HPV. Acest lucru poate explica riscul crescut de cancer de col uterin la femeile cu SIDA. De asemenea, oamenii de stiinta cred ca sistemul imunitar este important in distrugerea celulelor canceroase, incetinirea ritmului de cretere si raspandirea lor. Un alt grup de femei cu risc de cancer de col uterin sunt cele care iau medicamente pentru a suprima raspunsul sistemului imunitar care ataca propriile celule sau organe, vazandu-le ca fiind straine sau cele care au avut un transplant de organe.

4. Infectia cu Chlamydia Infectia cu Chlamydia este relativ comuna si poate provoca inflamatii pelvine, ceea ce duce la infertilitate. Unele studii au observat un risc mai mare de cancer de col uterin la femeile ale caror analize de sange indic semne de infectie cu Chlamydia, actuale sau trecute (comparativ cu femeile cu rezultate normale de testare). In majoritatea cazurilor, infectia cu Chlamydia nu cauzeaza niciun simpton. Astfel, o femeie poate sa nu stie ca ea este infectata, cu exceptia cazului in care este testata pentru infectia cu Chlamydia sau se prezinta la examenul pelvin. 5. Dieta Femeile cu diete sarace in fructe si legume pot avea un risc crescut de cancer de col uterin. De asemenea, femeile supraponderale sunt mult mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin. 6. Contraceptivele orale (anticonceptionalele) Exista cercetari care sugereaza ca riscul de a dezvolta cancer de col uterin creste daca o femeie ia contraceptive orale, iar riscul scade dupa ce se opreste tratamentul. Intr-un studiu, riscul de cancer de col uterin a fost dublat la femeile care au luat pilule anticonceptionale mai mult de 5 ani, dar riscul a revenit la normal dupa 10 ani de cand au fost intrerupte. Trebuie sa discuti cu medicul tau despre beneficiile si riscurile in utilizarea contraceptivelor orale, pentru a alege cea mai potrivita metoda contraceptica pentru tine. Istoricul familial de cancer de col uterin In cazul in care mama sau o sora a avut cancer de col uterin, sansele de a dezvolta boala sunt 2 sau 3 ori mai mari decat in cazul in care nimeni din familie nu a avut. Unii cercetatori cred ca aceasta tendinta familiala este cauzata de o afectiune mostenita care face unele femei mai putin capabile de a lupta impotriva infectiei cu HPV decat altele. Alti factori de risc Infectia cu virusul herpes hominis tip 2 (herpesul genital, HSV 2) Anticonceptionalele orale (pilula contraceptiva, ACO) Parteneri sexuali multipli Igiena deficitar la partener Sarcini multiple Debutul precoce al vieii sexuale

 Istoric de boli cu transmitere sexual (BTS) Cauzele cancerului de col uterin Una dintre principalele cauze ale cancerului de col uterin este mutatia celulara a tesutului uterin. In acest proces, celulele sanatoase sunt absorbite de celulele canceroase. Acumularea anormala a celulelor canceroase duce la formarea tumorilor canceroase. Exista si cazuri in care celulele canceroase invadeaza celulele si tesuturile altor organe, ducand la metastaza. Semnele cancerului de col uterin Stadiile precoce ale cancerului de col uterin pot fi complet asimptomatice. Sau simptomele pot fi:

sngerare vaginal sngerare la contactul sexual tumor n vagin (rar) durere moderat n cursul actului sexual (dispareunie) scurgere vaginal (leucoree) In stadiile avansate ale cancerului de col uterin, pot fi prezente metastaze n abdomen, plmni sau cu alte localizri. Simptomele pot fi: pierderea apetitului scdere n greutate oboseal durere pelvin durere n spate durere n membrele inferioare un membru inferior umflat sngerare sever din vagin pierdere de urin sau fecale pin vagin fracturi osoase Cancerul de prostat este o afeciune malign n care celulele prostatice se modific, se nmulesc necontrolat i vor crete foarte repede dnd natere unei mase tumorale la nivelul prostatei.

El este rezultatul unei complexe i neclare interaciuni ntre vrst, factori genetici, hormonali, factori de cretere i factori de mediu. Ct de frecvent este cancerul de prostat? Cancerul de prostat reprezint prima boal neoplazic din punct de vedere al frecvenei cu care este ntlnit n urologie. Cancerul de prostat este a doua cauz de moarte legat de cancer dup cancerul pulmonar la barbai. n SUA cancerul de prostat se ntlnete la 95 din 100.000 locuitori, n Europa la 40 din 100.000 locuitori iar n rile asiatice la 4 din 100.000 locuitori. Factori de risc Vrsta - cancerul de prostat apare rareori nainte de vrsta de 50 ani i este foarte frecvent la brbaii de 60-70 ani; peste 75 ani cancerul de prostat va aprea la 1 din 9 brbai Rasa - populaia afro-american este expus unui risc superior celorlalte rase, la polul opus fiind populaiile asiatice. Statusul hormonal - nivelul crescut al testosteronului cu peste 50% fa de nivelul seric mediu determin un risc de 2,34 ori mai mare de apariie a cancerului de prostat.

Istoricul familial - brbaii care au avut o rud de gradul nti diagnosticat cu cancer de prostat au un risc dublu de a dezvolta cancer de prostat, n timp ce prezena n familie a doi sau trei pacieni amplific riscul de 5, respectiv 11 ori. Dieta - o diet bogat n grsimi de origine animal poate crete riscul de cancer prostatic. De obicei simptomele care deranjeaz i aduc pacientul la medic sunt reprezentate de: Urinare frecvent n special noaptea; Nevoia urgent de a urina; Jetul urinar slab proiectat (cade mai aproape de dumneavoastr); Jetul urinar ntrerupt; Senzaia c vezica nu se golete complet dup urinare; Dificulti la nceperea i terminarea urinatului;

 Hematurie - prezena de snge n urin; Hemospermie - prezena de snge n sperm; Impotena; Durere local sub form de jen, neptur, senzaie de corp strin localizat n perineu. CURSUL 5. Andropauza si menopauza Termenul de andropauza desemneaza totalitatea manifestarilor psihologice si organice observate la barbatii intre 50 si 70 ani, datorita diminuarii progresive a productiei de androgeni Andropauza reprezinta o deficienta hormonala ca urmare a reducerii functiei testiculare. Androgenii sunt hormoni sexuali masculini produsi de testicule si glandele suprarenale. Testosteronul, a carui concentratie este de 20 ori mai mare la barbati decat la femei, este principalul hormon androgen. La barbati, androgenii se afla la originea caracterelor sexuale secundare (pilozitate, voce, etc.) si mentin spermatogeneza (producerea de spermatozoizi). Andropauza este definita drept o scadere a nivelului seric de testosteron, la barbatii de o anumita varsta, sub plaja de valori normale observate la barbatii tineri, asociata unui sindrom clinic ce corespunde unei deficiente de androgeni. Sindromul clinic consta in anumite simptome (oboseala, capacitate redusa de concentrare, iritabilitate, pierderea interesului pentru actul sexual) si semne (anemie, pierderea fortei musculare, modificarea masei musculare, diminuarea densitatii osoase, disfunctia erectila). simptomele sunt vagi si variaza foarte mult de la un individ la altul. In plus, diminuarea productiei de hormoni masculini este progresiva, survenind incepand cu 30 ani si continuand in urmatoarele decenii de viata. Modificarile psihologice sunt de ordin emotional: oboseala, iritabilitate, reducerea capacitatii de concentrare, sindrom depresiv, pierdere a stimei de sine, uneori indiferenta, etc. Celelalte manifestari ale andropauzei nu sunt prezente la toti barbatii: - tulburari de memorie - diminuarea volumului muschilor, insotita de o diminuare a fortei musculare si o crestere a masei adipoase - accelerare a osteopeniei (fragilizare progresiva a tesuturilor osoase) - aparitie a obezitatii abdominale - astenie (oboseala) accentuata - tulburari ale somnului (insomnie)

- modificari ale glandelor sudoripare - manifestari vasomotorii: bufeuri (valuri de caldura, modificare a culorii pielii datorita unei tulburari a circulatiei locale) Incepand de la varsta de 30 ani, nivelul de testosteron diminueaza cu 10% in fiecare deceniu de viata Terapia de substitutie hormonala are drept obiectiv cresterea nivelului de testosteron, pentru a preveni efectele imbatranirii la barbati. Riscurile administrarii de hormoni sexuali la barbatii de varsta mijlocie privesc prostata si sistemul cardiovascular. Scopul terapiei este acela de a preveni efectele imbatranirii si restaura libidoul, precum si activitatea sexuala satisfacatoare. Reactiile pozitive ale tratamentului de substitutie hormonala cu testosteron la barbatii cu un nivel scazut al acestui hormon sunt: - ameliorarea starii de spirit - diminuarea iritabilitatii, depresiei, oboselii si nervozitatii - ameliorare a calitatii somnului - ameliorarea a libidoului si activitatii sexuale - crestere a masei musculare - diminuare a masei grase, in special abdominale Menopauza La un an dupa ultima menstra se considera ca femeia a ajuns la menopauza. Media de varsta pentru instalarea menopauzei este de aproximativ 50 de ani dar corpul fiecarei femei are propriul ritm si timp limita. Unele femei ajung la menopauza in mijlocul decadei a patra si altele au menstruatii chiar si in decada a cincea.

Perimenopauza cuprinde perioada de instalare a menopauzei si cea care urmeaza menopauzei. Se refera la cei 2 pana la 8 ani de modificare a nivelului hormonal incluzand si simptomatologia asociata, pana la instalarea menopauzei. Cel mai frecvent semn de premenopauza este menstruatia abundenta, adesea neregulata data de dereglarile hormonale. Majoritatea femeilor au perimenopauza intre 39 si 51 de ani Cauzele menopauzei precoce Unele stiluri de viata si tratamente farmaceutice pot provoca sau sunt corelate cu o menopauza precoce: -fumatul. Femeile de varsta medie, fumatoare ajung la menopauza mai repede, cu 1 an si jumatate mai repede decat cele care nu fumeaza. -radioterapia sau ablatia glandei pituitare -chemoterapia -radioterapia sau alt tratament in zona abdominala sau a pelvisului ce afecteaza

ovarele -bolile genetice si autoimune -ablatia bilaterala a ovarelor (ovarectomie) ce duce la menopauza brusca instalata artificial -traiul la altitudini mari -dieta vegetariana. Cicluri menstruale neregulate Menstruatia poate disparea subit, sau poate deveni treptat mai mult sau mai putin abundenta, inainte de inceta complet. Ciclurile menstruale neregulate pot fi primul indiciu al apropierii menopauzei.

Scaderea fertilitatii. Atunci cand ovulatia incepe sa fluctueze, exista mai putine sanse de a ramene insarcinata. Totusi, inainte de a se implini un an de la incetarea menstruatiei, sarcina este inca posibila. Bufeurile (valurile de caldura) Pe masura ce nivelul de estrogen scade, vasele de sange se dilateaza rapid, determinand cresterea temperaturii pielii. Acest lucru poate duce la aparitia bufeurilor, care se manifesta printr-o senzatie de caldura insotita uneori de inrosirea pielii, care incepe de la nivelul fetei si gatului, si se extinde la piept, umeri sau chiar se generalizeaza. Bufeurile reprezinta cel mai frecvent simptom, iar la unele femei pot fi insotite de transpiratii abundente. In general, bufeurile dureaza de la 30 secunde la cateva minute. Tulburarile urinare Controlul vezicii urinare fiind mai putin eficient, se poate manifesta incontinenta urinara pierderea involuntara de urina, in special in timpul eforturilor (stranut, ras, etc.) si senzatia imperioasa de a urina. Modificarile pielii Structura si textura pielii sunt influentate de hormonii sexuali si de modificarile biologice generale legate de imbatranire. Dupa menopauza, pielea devine mai fina si fragila si se pot observa mai bine ridurile. La femeile care au suferit de acnee la varsta adulta, aceasta se poate agrava. Desi nivelul de estrogen scade, corpul continua sa produca o cantitate mica de hormoni masculini (testosteron). Drept urmare, pot aparea firisoare de par pe fata, piept si abdomen.

 Luarea in greutate Deseori, odata cu menopauza, femeile se ingrasa si observa ca este mai greu sa piarda aceste kilograme decat inainte. Luarea in greutate nu este legata in mod direct de modificarile hormonale ale menopauzei. Totusi, menopauza determina o modificare in repartizarea grasimii, care se acumuleaza mai frecvent la nivelul abdomenului si in jurul taliei, decat pe solduri si fese. Tulburari emotionale si cognitive. Femeile se pot confrunta cu iritabilitate, oboseala, scaderea memoriei si a puterii de concentrare pe masura ce se apropie de menopauza. Aceste simptome au fost puse pe seama fluctuatiilor hormonale. Dar si alti factori sunt implicati: lipsa de somn, evenimente stresante (plecarea copiilor de acasa, pensionarea, etc.)

Alte tulburari ale menopauzei Menopauza poate fi insotita si de alte tulburari: dureri de cap, senzatie de oboseala intensa, tulburari ale somnului, dureri articulare, etc. Unele femei pot avea stari depresive.