Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Didactica Pro Rev16 Mol Rmn t03

Didactica Pro Rev16 Mol Rmn t03

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by Tania Ţurcanu

More info:

Published by: Tania Ţurcanu on Jul 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/10/2014

pdf

text

original

 
CUPRINS
 Nr.6 (16), 2002
Svetlana
Korolevski
RUBRICA REDACTORULUI
 Nadia Cristea
Argument............................................................................................................................2
CURRICULUM VITAE
“Omul – imperativul unui veritabil manager ...”
Interviu cu Taisia Pan
lov
ș
i Ana Gheorghi
ţă
......................................................................3
RUBICON MANAGERIAL
Viorica Gora
ș
-Postic
ă
Înv
ăţ
area ca dimensiune de existen
ţă
a unei organiza
ţ
ii................................................8
Pavel Goiman
Aspectul managerial al implement
ă
rii curriculumului
ș
colar în jude
ţ
ul B
ă
l
ţ
i..........16
EX LIBRISEX CATHEDRA
Vladimir Gu
ţ
u, Petru Cangea
Conceptul managementului strategic ............................................................................32
Sergiu Baciu
Elemente ale unui curriculum la managementul înv
ăţă
mîntului ...............................38
Valentina Chicu, Pavel Cerbu
ș
c
ă
Standarde de competen
ţă
ale directorului adjunctdin institu
ţ
iile de înv
ăţă
mînt preuniversitar..................................................................43
DOCENDO DISCIMUS
Maria Vleju, Margareta Paiul
Modalit
ăţ
i de e
cientizare a
ș
edin
ţ
elor ca instrument de management......................46
Eliza Dulam
ă
Managementul activit
ăţ
ii de evaluare a rezultatelor
ș
colare........................................48
Valeriu Gorincioi
Aplicarea metodei portofoliul clasei în educa
ţ
ia ecologic
ă
a elevilor .........................52
RETROSPECTIVE PEDAGOGICE
Otilia Dandara
Jean-Jacques Rousseau despre libera dezvoltare a personalit
ăţ
ii...............................56
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE
Olga Cosovan
Caragiale fa
ţă
cu reforma ...............................................................................................60
Angela Solcan
Problematizarea – mijloc de dezvoltare a gîndirii critice.............................................63
Ludmila Ursu
Tehnica gînde
ș
te-perechi-prezint
ă
la orele de matematic
ă
 în înv
ăţă
mîntul primar....................................................................................................67
 Nina Uzicov
Jocurile didactice
ș
i semni
ca
ţ
ia lor...............................................................................69
Angela Grama-Tomi
ţă
ESEUL – ce
ș
i cum evalu
ă
m............................................................................................73
DIC
Ţ
IONAR
Sorin Cristea
Managementul educa
ţ
iei..................................................................................................77
SUMMARY
...............................................................................................................................79
 AUTORII NO
Ș
TRI
...................................................................................................................80
 
2
PAGINA REDACTORULUI
 Argument
 N a  d  i a 
  C R I  S T E A
Sfîr 
ș
itul secolului XX a introdus în
ș
tiin
ţ
a pedagogic
ă
un nou concept – 
managementul educa
 ţ 
iei
  – care a atras dup
ă
sine un
ș
ir de discu
ţ
ii. Ce au f 
ă
cut pîn
ă
la aceast
ă
perioad
ă
conduc
ă
torii institu
ţ
iilor de înv
ăţă
mînt
ș
i inspectorii? Nu au elaborat oare planuri, nu au efectuat controale, nu au de
nitobiective, nu au apreciat calitatea muncii?Cu siguran
ţă
, toate acestea au existat. Respectiva experien
ţă
a
ș
i servit drept baz
ă
pentru formulareaunor norme, principii, metode
ș
i tehnici ale conducerii
ș
tiin
ţ
i
ce a unit
ăţ
ii de înv
ăţă
mînt. Noua concep
ţ
iea managementului educa
ţ
iei presupune un laborios proces de promovare a valorilor.Lipsa îndelungat
ă
a unei institu
ţ
ii specializate în preg
ă
tirea cadrelor în domeniul managementuluieduca
ţ
ional ne duce cu gîndul la conduc
ă
torul care s-ar baza doar pe intui
ţ
ie, talent
ș
i aptitudini,urmînd numai “
ș
coala autodidactului”. Sper 
ă
m ca noile institu
ţ
ii de pro
l s
ă
poat
ă
preg
ă
ti veritabilispeciali
ș
ti, capabili s
ă
acrediteze managementului ideea de art
ă
a în
ţ
elegerii
ș
i aplic
ă
rii principiilor,teoriilor, ideilor 
ș
tiin
ţ
ei manageriale.Asimilarea acestei
ș
tiin
ţ
e poate ajunge la constituirea unui sistem de cuno
ș
tin
ţ
e, deprinderi
ș
i abilit
ăţ
i care, aplicate la conducerea
ș
colii, ar determina sporirea e
cien
ţ
ei sociale a unit
ăţ
ii deînv
ăţă
mînt. Aceast
ă
problem
ă
complex
ă
necesit
ă
o rezolvare imediat
ă
 
ș
i nu accept
ă
amînare. Oricetergiversare ar atrage dup
ă
sine lipsa calit
ăţ
ii în conducerea institu
ţ
iilor.În diferite sisteme sociale, politice, economice
ș
i culturale exist
ă
multiple stiluri de conducere (maistabile decît sistemele), iar reu
ș
ita activit
ăţ
ii conduc
ă
torului depinde de capacitatea lui de adaptare.Pentru ca institu
ţ
ia s
ă
devin
ă
cu adev
ă
rat o organiza
ţ
ie de succes, este nevoie de mult tact
ș
i diploma
ţ
ie,curaj
ș
i fermitate. Responsabilitatea managerului nu se limiteaz
ă
doar la sprijinul pe care îl acord
ă
 institu
ţ
iei, ci
ș
i comunit
ăţ
ii în ansamblu.Se pare c
ă
directorii institu
ţ
iilor noastre educa
ţ
ionale reu
ș
esc s
ă
-
ș
i planifice activit
ăţ
ile, s
ă
 organizeze personalul
ș
i resursele materiale, s
ă
controleze func
ţ
ionarea sistemului, s
ă
motiveze, s
ă
 coordoneze întregul mecanism
ș
colar... Atunci de ce sînt atîtea s
ă
li friguroase, cl
ă
diri deteriorate, oredesf 
ăș
urate necalitativ, atitudine formal
ă
fa
ţă
de obliga
ţ
iunile de serviciu? De ce uit
ă
m de formareacontinu
ă
? De ce tinerii au lacune în cuno
ș
tin
ţ
e? De ce s
ă
nu ac
ţ
ion
ă
m din perspectiva
copiii no
 ș
tri,
 ș
coala noastr 
ă
 , localitatea noast
ă
? Sau ne lipse
ș
te capacitatea de a sus
ţ
ine un dialog, nevoia dea realiza ceva valoros? Ne lipse
ș
te oare încredere, loialitate, empatie, respect
ș
i sinceritate? Toateaceste calit
ăţ
i trebuie s
ă
le manifest
ă
m fa
ţă
de colegi (deoarece depindem de ei în aceea
ș
i m
ă
sur 
ă
încare depind
ș
i ei de noi)
ș
i fa
ţă
de cei din jur, pentru a ini
ţ
ia o colaborare
ș
i a-i implica în realizareascopului nostru comun.Dac
ă
credem c
ă
totul este bine organizat la nivel de structur 
ă
, a
cazul s
ă
trecem la analizae
cien
ţ
ei. Managementul
ș
colar se deosebe
ș
te de conducerea tradi
ţ
ional
ă
prin faptul c
ă
la bazaoric
ă
rei decizii se a
ă
sau trebuie s
ă
se a
e e
cien
ţ
a instruirii
ș
i educa
ţ
iei. Orice judecat
ă
a actului deînv
ăţă
mînt, care se face în al
ţ
i termeni decît e
cien
ţă
, poate avea orice semni
ca
ţ
ie, dar nu constituiemanagement
ș
colar.
 
3
CURRICULUM VITAE
Se
 ș
tie c
ă
în Republica Moldova nu a existat oinstitu
 ţ 
ie ce ar preg 
ă
ticonduc
ă
tori
 ș
colari. Cuma
 ţ 
i reu
 ș
it s
ă
v
ă
forma
 ţ 
i camanager?
Taisia Pan
lov:
Experien
ţ
a mea vine dinactivitatea de diriginte timp de zece ani (cl.I-X),astfel m-am familiarizat cu speci
cul tuturor treptelor înv
ăţă
mîntului general.Cred c
ă
un director trebuie s
ă
cunoasc
ă
foarte bine psihologia, care îl va ajuta s
ă
p
ă
trund
ă
întainele omului; s
ă
 
e un autodidact, deoarece nuau existat institu
ţ
ii specializate în preg
ă
tirea unor conduc
ă
tori de unit
ăţ
i educa
ţ
ionale.
Ana Gheorghi
ţă
:
La UniversitateaPedagogic
ă
de Stat
 Ion Creang 
ă
a fost în
in
ţ
at
ă
 Facultatea de Psihologie
ș
i Management. Inten
ţ
ii bune are
ș
i DE
Ș
TS din municipiul Chi
ș
in
ă
u, caretimp de 2 ani preg
ă
te
ș
te cadre de conducere.Exist
ă
 
ș
i alte posibilit
ăţ
i de perfec
ţ
ionare,o alternativ
ă
constituind-o cursurile de perfec
ţ
ionare de la Centrul Educa
ţ
ional PRODIDACTICA, pe care le-am frecventat cu pl
ă
cere. Nu am ratat nici o
ș
ans
ă
de a studiacît mai multe din domeniul managementuluieduca
ţ
ional. Orice seminar este util pentru mine,deoarece de
ecare dat
ă
descop
ă
r ceva nou.Conduc
ă
torul, ca
ș
i un bun profesor, trebuies
ă
 
e mereu în c
ă
utare, s
ă
tind
ă
spre schimbare.M
ă
bucur c
ă
lucrez cu oameni care aspir 
ă
spre perfec
ţ
ionare. În 1982, cînd am fost numit
ă
înfunc
ţ
ia de director, am fost sus
ţ
inut
ă
de to
ţ
icolegii, iar actualii directori adjunc
ţ
i provin, deasemenea, din colectivul nostru.
 Managerul 
 ș
colar are un rol aparte în asigurarea bunei func
 ţ 
ion
ă
ri a unit 
ăţ 
ii de înv
ăţă
mînt. Am realizat uninterviu care ne-ar facilita în
 ţ 
elegerea fenomenului managerial din Liceul Teoretic
 Principesa Natalia Dadiani 
 (fosta
 ș
coal 
ă
nr.22 din mun. Chi
 ș
in
ă
u). Invita
 ţ 
ii no
 ș
tri sînt: Taisia Panfilov, director al 
 ș
colii în perioada 1972-1982,
 ș
i Ana Gheorghi
 ţă
 , manager al institu
 ţ 
iei din 1982
 ș
i pîn
ă
în prezent.
 T a  i s  i a 
     P     A     N     F     I     L     O     V
 A n a 
     G     H     E     O     R     G     H     I
     Ţ       Ă
“Omul – imperativul unui veritabil manager ...”

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->