Introducere n comunicare politic

Brian McNair

Politica in era mediatizarii

-prezinta conceptul de comunicare politica

-identifica clasa actorilor politici implicati in procesul de comunicare

Comunicarea ce vizeaza direct politica:

Toate

formele de comunicare ale persoanelor ce apartin sferei politice, care au ca scop atingerea unor anumite obiective; Comunicarea adresata acestor persoane de catre cei care nu fac parte din sfera politica, inclusiv presa; Comunicarea mass-mediei (de analiza politica) referitoare la actorii politici si la activitatile lor.

 Comunicarile interpersonale au un caracter foarte important, chiar daca prin natura lor sunt ascunse analistului, deoarece necesita o cercetare stiintifica si anevoioasa.
Un aspect foarte important lipseste din abordarea comunicarii guvernamentale: politica locala.

Organizatiile politice
- Sunt formate din acei actori politici/indivizi care doresc sa influenteze procesul de luare a deciziilor prin mijloace organizationale si institutionale.

Partidele politice
Sunt acele grupari colective in care se incadreaza actorii politici cu viziuni si puncte de vedere relativ comune. Ei se unesc intr-o structura organizationala si ideologica acceptata de comun acord pentru a urmari scpuri asemanatoare.

Organizatiile publice
Sunt

organizatii napartinice cu obiectivele politice Exemple: -sindicate -grupuri de consum -asociatii profesionale Ele sunt unite de probleme comune legate de munca sau de lipsa de putere a cetatenilor in fata marilor corporatii Militeaza pentru o schimbare si solicita sprijinul politicienilor in acest sens

Grupurile de presiune
Sunt Sunt

axate pe o singura problema mai putin institutionalizate decat organizatiile politice Membrii lor provin din mai multe categorii sociale Utilizeaza tehnici de publicitate Folosesc mijloace neconstitutionale de transmitere a informatiei: forme simbolice de protest si demonstratii care atrag atentia jurnalistilor Exemplu: Miscarea ecologista (infiinteaza in Europa partide verzi)

Organizatii teroriste

Sunt alcatuite din actori politici nepartinici Termenul terorist este folosit pentru a desemna grupuri care recurg la tactica terorii (atentate cu bomba in spatii urbane, asasinate si rapiri, deturnari de avioane) State ale Africii de Sud, Franta, S.U.A., Israelul au savarsit acte teroriste Exemple: -ETA in Tara Bascilor (Spania) -Armata Republicii Irlandeze (Irlanda de Nord) - Hamas si Hezbollah ( Orientul Mijlociu) Au in comun urmarirea scopurilor fara a tine cont de Constitutie. Doresc sa intre in atentia mediilor de informare. Actele de violenta pot fi intelese ca o comunicare politica, deoarece sunt menite sa transmita mesaje unui anumit electorat.

Publicul
Reprezinta

tinta persuasiunii, deoarece scopul oricarei comunicari este de a convinge Este de 2 feluri: larg si restrans Comunicarea politica urmareste sa produca un efect asupra destinatarilor mesajului transmis.

Eficacitatea comunicarii publice a fost investigata prin:

Importanta infatisarii fizice a unui politician Impactul reportajelor mediatice partinitoare Relatia dintre opinia publica si incercarile de a stabili o agenda publica

Mijloacele de comunicare

Al treilea element al procesului comunicarii politice ar fi organizatiile mediatice. Au rol de transmitatori ai comunicarii politice provenite din afara organizatiei mediatice propriu-zise,dar si de expeditori de mesaje politice concepute de catre jurnalisti.

 Mijloacele

de comunicare trebuie folosite , in mod cat se poate de evident, de catre actorii politici pentru a-si comunica mesajele,avand acces la mass-media , fie prin mijloace legislative (ex:serviciul public de radio si tv din Marea Britanie), fie printro intelegere a mecanismelor de functionare a mass-media, suficienta ca sa asigure transmiterea unui mesaj.

Mijloacele de comunicare nu relateaza ceea ce se petrece in arena politica,intr o maniera neutra si imaprtiala,ci arata felul in care acestea prezinta evenimentele politice,precum si orice alta categorie de realitate. Putem distinge trei categorii de realitate politica: *o realitate politica obiectiva(evenimentele politice asa cum au loc de fapt),

*o realitate subiectiva(realitatea evenimentelor asa cun sunt percepute de actorii politici si cetateni), *o realitate construita(evenimentele asa cum sunt ele relatate de catre mijloacele de comunicare). Importanta mijloacelor de comunicare se vadeste in moduri directe.

 In

timp ce analistii sustin ca reportajele din presa sunt partinitoare , ziarele se mandresc cu editorialele in care isi exprima opiniile politice(voce publica),si pot fi prezentate drept ,,vocea cititorului ,indreptate catre decidentii politici,sau concepute ca expresie a redactorului-sef care priveste de la distanta scena politica. In ambele cazuri editorialul trebuie sa fie o interventie politica ,citit de catre un guvern sau partid.

 Mesajele

de comunicare sunt importante in procesul politic deoarece transmit mesajele cetatenilor catre conducatorii lor politici.Cand sunt relatate rezultatele unor sondaje de opinie , mass media reprezinta opinia publica , si dobandeste statutul unui lucru real prin care se cere inteleasa sau evaluata situatia politica , in termeni critici sau de avertisment la adresa politicienilor individuali,sau cu efecte vizibile in comportamentul partidelor.

Scena internationale
In

final, ne indreptam atentia catre o categorie de actori politici de o importanta crescinda in studiul comunicarii. In secolul XXI, publicul mass-media constituie tinta comunicarii politice provenite din partea surselor interne si a celor externe.

 Formele

traditionale ale diplomatiei Internationale bazate pe constracte interpersonale persista, insa razboaiele moderne, luptele de eliberare si disputele teritoriale se poarta din ce in ce mai mult in mass-media, premiul reprezentandu-l opinia publica. Asa cum recunoaste Walter Lippmann: guvernele procedeaza astazi in conformitate cu principiul ca nu este de ajuns sa iti guvernezi bine proprii cetateni si sa asiguri

popurul ca actionezi din toata inima in folosul sau.Ele inteleg ca, pentru binele lor, opinia publica din intreaga lume devine importanta(citat in Bernays,1923,p.44) Eforturile de a influenta opinia publica si politica internationala tin in mod clar de comunicarea politica.

Datorita nemultumirii prezentei puterii divine numerosi filozofi precum Locke si Milton au criticat puterea autocratica si au sustinuta o teorie democratica reprezentativa,care se baza pe drepturi si libertati cetatenesti si individuale. Instituirea votului universal,o alta caracteristica a sistemului democratic,s-a dezvoltat treptat pe segmente foarte largi de populatie odata cu Reforma engleza din anul 1832. Trecerea la regimul democratic a reprezentat pentru burghezie numeroase nemultumiri datorita faptului ca puterea acestora era subminata ,cetatenii manifestandu-si preferintele politice prin intermediul consimtamantuluivotul.

 Conform

ideilor lui Norberto Bobbio cu privire la democratie,acesta sustine ideea :pentru ca o democratie sa fie reala ,aceasta trebuie sa se bazeze pe cetateni informati si rationali,intrucat doar acestia contribuie la votarea cel mai intelepti,onesti si luminati. Totodata,trasaturile definitorii ale unui regim democratic se caracterizeaza prin:constitutionalitate,participare si alegere rationala.

Politica,democratie si mass-media
Teoria democratiei liberale
Principiile

democratiei liberale,definite dintr-o perspectiva contemporana s-au remarcat din 1789-Revolutia Franceza,al carei slogan era:Libertate.Egalitate.Fraternitate In structurile politice autocratice,suveranitatea era detinuta de catre monarh,iar acesta detinea controlul suprem,subordonand doua categorii sociale:taranimea si mestesugarii.

 Costituionalitatea,un

termen de o importanta majora,contribuie la stabilirea unor norme,legi,reguli,care stabilesc,de fapt,organizarea alegerea,precum si activitatile opozitiei. In cadrul procesului democratic,la vot este necesara o majoritate substantiala,in perioada contemporana,desi initial barbatii cu o anumita educatile oficiala,sau avand diverse proprietati ,aveau dreptul la vot.Treptat rolul femeilor s-a accentuat predominant in secolul al XX-lea,iar tari, precum SUA ,au acordat drept de vot si populatiei de culoare,in anii 50.

 Ce-a

de-a treia caracteristica a democratiei o presupune disponibilitatea alegerilor,reprezentata de raportul:democrat contra republican,laburist contra conservator,iar ultima idee este constituita de prezenta unor cetateni educati si informati. Desi teoria democratica pune accent pe primatul individului,procesul politic presupune o interventie colectiva,opiniile publice transpunandu-se in preferinte cu privire la vot.Astfel,opinia publica se formeaza in sfera publica,conform sociologului Jurgen Habermas.

 Sfera

publica desemneaza un domeniu,in care cetatenii actioneaza ca un organism public,ce isi manifesta libertatea de exprimare publica a opiniilor. Mc Carthy sustine ca de fapt,puterea sociala reprezentata de opinia publica si-a pus amprenta asupra sistemului politic in care puterea autocratica era slab manifestata in fata poporului. In ceea ce priveste originea sferei publice,Gripsund sustine ca aceasta a aparut asemenea unui ansamblu de institutii,ce constituie o zona tampon intre sfera statului si cea privata. In acelasi timp,pentru Josef Ernst sfera publica constituie un spatiu discursiv singular in cadrul caruia indivizii se reunesc pentru a-si manifesta puterea politica.

 Astfel,sfera

publica cuprinde insitutiile de comunicare,prin intermediul carora sunt puse in evidenta opiniile publice,stabilind un fond comun de cunostinte. Mass-media,manifestata din secolul al XVIII-lea a devenit o sursa principala de manifestare a opiniilor publice,conceptul de stiri devenind motorul central in difuzarea celor mai importante evenimente si informatii.

Funciile mijloacelor de comunicare:

De a-i informa pe cetaeni (funcie de monotorizare/supraveghere) 2. De a educa n privina sensului i a nsemntaii ( aceasta implic obiectivitatea jurnalitilor) 3. De a asigura o platform pentru discursul politic public, care s faciliteze formarea opini publice i s retransmit aceast opinie ctre publicul de unde a venit 4. De a face public activitatea instituiilor politice i guvernamentale ( rolul de cine de paz al jurnalismului; un exemplu bun este episodul Watergate)
1.

5. De a susine puncte de vedere politice , o funcie de persuasiune ( putnd sprijini un partid sau altul) Democraia presupune un stat deschis,n care s li se permit oamenilor sa participe la procesul de luare a deciziilor i li se ofer accesul la mijloacele de comunicare i la alte reele informative prin intermediul crora sunt susinute diverse poziii. Mass media reprezint principala surs de informare cu privire la politic.

 Se

poate crea senzaia c a vota o dat lla 4 sau la 5 ani este un gest insuficient i fr noim. O alt limitare a democraiei o reprezint lipsa pluralismului i a posibilitii de a alege. Ca un exemplu,n anii 90, partidele Laburist i Conservator din Marea Britanie au avut doctrine politice asemntoare. De obicei,procedurile democratice conin anomalii i favorizri care le fac s par mai puin demcratice.

 Fabricarea

consimmntului devine o art de sine stttoare. Cetaenilor li se ascund anumite informaii pentru sigurana naional,opinia este manipulat,aici jurnalitii putnd fi complici. Se creaz o relaie de interdependen i avantaj reciproc ntre politician i profesionalistul din mass media. Reportajele cu caracter politic receptate de cetean au ajuns s fie dominate de un spectacol gol.

 Se

critic,de asemenea, lipsa obiectivitii jurnalistice. Reportajele produse de mass media cu privire la politic sunt prtinitoare i imperfecte,mai curnd subiective. Aa cum afirm Lippman, ziarul este rezultatul anumitor convenii i nu a standardelor obiective.

Realizatori:
Aanei

Ana Maria Cheoseaua Ana Maria Luca Mirela Munteanu Lavinia Oprea Iuliana