CUPRINS

Pag. Capitolul 1. Noiuni generale despre funcii Noiunea de funcie 3 Graficul unei funcii 7 Paritatea funciilor .8 Monotonia funciilor ..9 Valori extreme ale unei funcii. Funcie mrginit 10 Bijectivitate ..11 Inversabilitate ..12 Operaii cu funcii .. 13 Compunerea funciilor .. 14 Funcia de gradul I . 15 Bibliografie

FUNCII
DEFINIIE. NOTAIE.
DEFINIIE. Fie A i B dou mulimi nevide. Spunem c am definit o funcie pe mulimea A cu valori n B dac printr-un procedeu oarecare facem ca fiecrui element xA s-i corespund un singur element yB. NOTAIE. O funcie definit pe A cu valori n B se noteaz f:AB (citim f definit pe A cu valori n B). Uneori o funcie se noteaz simbolic AB, xy=(x) (citim: de x), unde y este imaginea elementului x din A prin funcia sau nc, valoarea funciei n x. Elementul x se numete argument al funciei sau variabil independent

Mulimea A se numete domeniul de definiie a funciei . B se numete mulimea n care funcia ia valori sau codomeniul funciei . Dac este o funcie de la A la B, atunci se mai spune c este o aplicaie de la A la B. De obicei funciile se noteaz cu litere mici , g, h, Mulimea funciilor de la A la B se noteaz cu F (A, B). A = domeniul de definiie; B = codomeniul; Legea f care leag cele dou mulimi.
1. 2.

MODURI DE A DEFINI O FUNCIE.

Indiferent de modul n care este definit o funcie trebuie precizate cele trei elemente care o caracterizeaz: domeniul de definiie, codomeniul i legea de coresponden. 1. FUNCII DEFINITE SINTETIC corespund acelor funcii f : A B pentru care se indic fiecrui element x din A elementul y = f (x) din B. Acest lucru se poate face fie cu ajutorul diagramei cu sgei, fie cu ajutorul tabelului de valori sau printr-un tablou. Acest mod de a defini o funcie se utilizeaz cnd A este o mulime finit. EXEMPLE. 1) Fie f : {1, 2, 3} {a,b} definit prin f (1) = f (2) = a, f (3) = b. n diagrama cu sgei sunt reprezentate mulimile prin diagrame, iar legea de coresponden prin sgei. A B Faptul c fiecrui element x din A i corespunde un unic Element y = f (x) din B nseamn pentru diagrama cu sgei c din fiecare element din A pleac o singur sgeat. Cum pentru elementele codomeniului nu avem nici o exigen nseamn c ntr-un astfel de element pot ajunge una, mai multe sgei sau niciuna. Aceeai funcie o putem defini utiliznd tabelul de valori. Acesta este format din dou linii. n prima linie se trec elemetele mulimii pe care este definit funcia, iar n a doua linie valorile funciei n aceste elemente. Pentru cazul analizat tabelul arat astfel: x y = f (x) 1 a 2 a 3 b

2) Funcia : {1, 2, 3, 4} {1, 2, 3, 4} definit prin (1) = 3, (2) = 1, (3) = 4, (4) = 2 poate fi reprezentat sub forma unui tablou unde n prima linie avem domeniul de definiie, 1 = 3 2 1 3 4 4 2

iar n linia a doua sunt valorile funciei n punctele domeniului (3 este valoarea lui n x = 1, 1 este valoarea lui n x = 2, etc.). O astfel de funcie se numete permutare de gradul patru. OBSERVAIE. Nu putem defini sintetic o funcie al crui domeniu de definiie are o infinitate de elemente. 2. FUNCII DEFINITE ANALITIC. Funciile : A B definite cu ajutorul unei (unor) formule sau a unor proprieti sunt funcii definite analitic. Corespondena leag ntre ele elementul arbitrar x din A de imaginea sa (x).
4

EXEMPLE. 1) Fie funcia : R R, (x) = x2. Aceast funcie asociaz fiecrui numr real x patratul lui, x2. 2) Funcia : Z Z, (x) = x - 1, dac x este par x + 1, dac x este impar,

este exemplu de funcie definit prin dou formule. Funciile definite prin mai multe formule se numesc funcii multiforme. OBSERVAIE. n cazul funciilor multiforme, fiecare formul este valabil pe o anumit submulime a lui A i deci dou formule nu pot fi folosite pentru determinarea imaginea unuia i aceluia element. Cea mai frecvent reprezentare a unei funcii n matematic este printr-o formul. n acest caz, elementele domeniului de definiie i ale domeniului valorilor nu pot fi dect numere sau obiecte matematice pentru care s-au introdus reguli de calcul corespunztoare. De exemplu: y = 3x 2. Cnd asupra domeniului de definiie nu s-au fcut ipoteze speciale, se consider ca fcnd parte din acesta toate numerele reale, crora din formula respectiv li se pune n coresponden o anumit valoare. n cazul funciei y = 3x 2, domeniul de definiie este alctuit din mulimea numerelor reale. DEFINIIE. Fie : A B, g : C D dou funcii; , g sunt funcii egale ( = g) dac: 1) A = C (funciile au acelai domeniu de definiie), 2) B = D (funciile au acelai codomeniu) i 3) (x) = g(x), x A (punctual, funciile coincid).

IMAGINEA UNEI FUNCII. PREIMAGINEA UNEI FUNCII.

Fie : A B. Din definiia funciei, fiecrui element x A i se asociaz prin funcia un unic element (x) B, numit imaginea lui x prin sau valoarea funciei n x. DEFINIIE. Fie : A B, iar A A. Se numete imaginea lui A prin , notat cu (A), submulimea lui B format din elementele care sunt imagini prin a cel puin unui element din A. Deci, (A) = {(x) x A} sau (A) = {y B x A astfel nct (x) = y}.

EXEMPLE. Considerm funcia : {1, 2, 3, 4} {a,b,c,d} dat prin diagrama cu sgei. Fie A = {1, 2, 3}. Atunci (A) = {(1), (2), (3)} = {a,c} A B

DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imagine a funciei , notat Im sau (A), partea lui B constituit din toate imaginile elementelor lui A. Deci, Im = V(A) = {(x) x A} sau Im = {y B x A astfel nct (x) = y}. EXEMPLE. n funcia : {-1, 0, 1, 2} {a, b, c, d, e} definit cu ajutorul diagramei cu sgei. Atunci Im = {(-1), (0), (1), (2)} = {a, b, c} B. DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imaginea reciproc a unei pri B a lui B, notat -1(B), submulimea lui A format din acele elemente ale cror imagini prin aparin lui B. Deci, -1(B) = {x A (x) B}. A B

EXEMPLE. Se consider funcia : {-1, 0, 1, 2} {1, 2, 3} definit prin diagrama cu sgei. n acest caz, -1({1}) = {0}, deoarece (0) = 1; -1({2}) = {-1, 1} pentru c (-1) = (1) = 2; -1({1,2}) = {-1, 0, 1}, deoarece (-1) = 2, (0) = 1, (1) = 2. A B

GRAFICUL UNEI FUNCII.

DEFINIIE. Fie o funcie : A B. Se numete graficul funciei mulimea de cupluri G = {(x, (x)) x A} = {(x, y) x A, y = (x)}. Se observ c G A x B. EXEMPLE. 1) Fie funcia : A B, definit prin diagrama alturat. Graficul funciei este mulimea G = {(1, a), (2, a), (3, b)}.

AB 1) Fie funcia numeric : A B definit prin tabelul de valori. x (x) -1 2 0 3 1 -2 2 0 G = {(-1, 2), (0, 3), (1, -2), (2, 0)}. REPREZENTAREA GRAFIC A UNEI FUNCII NUMERICE. Dac funcia : A B este o funcie numeric, atunci la produsul cartezian A x B R x R, unui cuplu (x, y) din A x B i se poate asocia n planul n care se consider un reper cartezian (planul cartezian) un punct M(x, y) (punctul M avnd coordonatele x, y, componentele cuplului). Cum mulimea R x R se reprezint geometric prin planul cartezian, se poate deduce c: graficul funciei numerice se reprezint geometric printr-o anumit submulime a planului. Aceast submulime a planului se numete reprezentarea geometric a graficului funciei. Reprezentarea grafic a unei funcii : A B este, n general, o curb, numit curba reprezentativ a funciei i notat C = {M (x, y) x A, y = (x)}. Prin abuz de limbaj, n loc de reprezentarea geometric a unei funcii vom spune simplu graficul funciei . EXEMPLE. Funcia : {-1, 0, 1} R, (x) = 2x are graficul G = {(-1, -2), (0, 0), (1, 2)}, iar reprezentarea grafic este format din trei puncte: A(-1, -2), O(0, 0), B(1, 2). n acest caz, graficul lui este mulimea

FUNCII PARE. FUNCII IMPARE.

DEFINIIE. D R se numete mulime simetric dac x D -x D Fie : D R, D simetric s.n. funcie par x D (-x) = (x) s.n. funcie impar x D (-x) = -(x) OBSERVAII. par Gf simetric fa de Oy impar Gf simetric fa de O (originea axelor).

MONOTONIA FUNCIILOR.
Fie : A R, o funcie de variabil real i I A. DEFINIIE. Funcia este strict cresctoare pe I dac: Funcia este strict descresctoare pe I dac: ()x1, x2 I x1 < x2 (x1) < (x2) ()x1, x2 I x1 < x2 (x1) > (x2)

O funcie strict cresctoare pe I sau strict descresctoare pe I se numete strict monoton pe I. DEFINIIE. Funcia este cresctoare pe I dac: ()x1, x2 I x1 x2 (x1) (x2) Funcia este descresctoare pe I dac: ()x1, x2 I x1 x2 (x1) (x2)

O funcie cresctoare pe I sau descresctoare pe I se numete monoton pe I. Dac este strict monoton (sau monoton) pe A (pe tot domeniul de definiie ) spunem simplu c funcia este strict mnoton (sau monoton) fr a mai indica mulimea. A studia monotonia unei funcii : A R revine la a preciza submulimile lui A pe care este strict cresctoare (cresctoare) i submulimile lui A pe care este strict descresctoare (descresctoare). Pentru studiul monotoniei unei funcii numerice : A R, se utilizeaz raportul: (x2) - (x1) cu x1, x2 A, x1 x2, numit raportul de variaie asociat x2 - x1 funciei i numerelor x1, x2. Diferena x2 x1 se numete variaia argumentului, iar diferena (x2) - (x1) se numete variia funciei. Prin urmare raportul de variaie asociat lui i numerelor x1, x2 este raportul dintre variaia funciei i variaia argumentului. Are loc urmtoarea: TEOREM. Fie : A R o funcie numeric i I A. Atunci: este strict cresctoare (cresctoare) pe I (x2) - (x1) > ( ) 0, ()x1, x2 I x2 - x1 x1 x2; este strict descresctoare (descresctoare) pe I (x2) - (x1) < ( ) 0, ()x1, x2 I x2 - x1 x1 x2;

VALORI EXTREME ALE UNEI FUNCII. FUNCIE MRGINIT.

Fie funcia numeric : A R, I A. DEFINIIE. Dac exist x0 I astfel nct (x) (x0), x I, atunci (x0) se numete maximul funciei pe mulimea I i scriem (x0) = max(x). Punctul x0 pentru care se obine valoarea maxim a lui pe I se numete punct de maxim pentru funcia pe I.(fig. 1) Dac exist x1 I astfel nct (x) (x1), x I, atunci (x1) se numete minimul funciei pe mulimea I i scriem (x1) = min(x). Punctul x1 pentru care se obine valoarea minim a lui pe I se numete punct de minim pentru funcia pe I.(fig. 2)

Fig. 1

Fig. 2

Valoarea maxim sau minim a lui pe I se numete valoarea extrem a funciei pe I. Punctul x0 de maxim sau x1 de minim se numete punct de extrem pentru funcia pe I. EXEMPLE. Funcia definit prin tabelul de valori are valoarea maxim egal cu 8 i se atinge pentru x = -6. Deci max = (-6)= x -6 -4 -1 0 1 2 = 8. Punctul x=-6 este punct de maxim (x) 8 3 -1 -5 0 1 pentru funcie. Valoarea minim a lui este egal cu 5 i se obine pentru x = 0. Deci min = (0) = -5. Punctul x= 0 este punctul de minim al funciei. n final, valorile extreme ale funciei sunt 5 i 8, iar punctele de extrem sunt 0 i respectiv 6. DEFINITIE. (MARGINIREA UNEI FUNCTII). O functie numerica : A R se numeste marginit dac exist dou numere reale m, M a.. m M, xA.

Semnificaia geometric a unei funcii mrgintite este aceea c graficul funciei este cuprins ntre dreptele orizontale y = m, y = M. (fig. 3)

Fig. 3
10

BIJECTIVITATE FUNCTIA INJECTIVA

DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie) daca orice element din B este imaginea prin a cel mult unui element din A, ceea ce-I echivalent cu faptul ca pentru orice y B ecuatia (x) = y are cel mult o solutie x A. Altfel spus, functia este injective daca si numai daca doua elemente diferite oarecare din A au imagini diferite in B prin , adica x1, x2 A x1 = x2 fi x1,utilizata x2 A pentru a proba ca o functie este injective. Aceasta ultima echivalenta va : A B este cu injectiva x1 daca = x2 in fiecare element al codomeniului Pe diagrama sageti o functie este injective (x ) = (x ) 1 2 ajunge cel mult o sageata. Utilizand graficul unei functii, se poate stabili daca functia este injective ducand prin fiecare punct al codomeniului o paralela la axa Ox. Daca aceasta taie graficul in cel mult un punct, functia este injective. Pentru a arata ca o functie : A B nu este injective este sufficient sa aratam ca exista doua elemente x1, x2 A, x1 x2 pntru care (x1) = (x2). OBSERVAIE. este injectiva (X Y) = (X) - (Y), X,Y A EXEMPLU. S se arate c funcia : R R, (x) = 3x este injectiv. Fie x1, x2 R pentru care (x1)= (x2). Avem achivalena 3x1=3x2, deci x1=x2, de unde rezult c este injectiv.

este injectiva

(x1) (x2)

FUNCTIA SURJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie surjectiva ( sau simplu surjectie), daca orice element din B este imaginea prin a cel putin unui element din A, ceea ce-I echivalent cu faptul ca pentru orice y b ecuatia (x) = y are cel putin o solutie x A. Altfel spus, functia este surjectiva yB, xA astfel incat (x) = y. Din ultima echivalenta se deduce ca:
: A

B este surjectiva (A) =B, adica Im = B.

Pe diagrama cu sageti o funtie este surjectiva daca la fiecare element din B ajunge cel putin o sageata. Graficul unei functii poate preciza daca functia este surjectiva. Daca orice paralela la Ox dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in cel putin un punct. O functie : A B nu este surjectiva daca exista y B astfel incat x A, (x) y. EXEMPLU. Funcia : R R, (x) = 3x este surjectiv, deoarece y R, x R a.. (x) = y 3x= y x= y/3.

FUNCTIA BIJECTIVA
11

DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie bijectiva ( sau simplu biejctie), daca este atat injective cat si surjectiva. Altfel spus functia : A B este functie bijectiva y B, ! x A astfel incat(x) = y. Simbolul ! Inseamna exista si este unic. Pe diagrama cu sageti o functie este bijectiva daca in fiecare element al codomeniului ajunge exact o sageata. Se mai spune despre functia bijectiva ca este o corespondenta one to one (unu la unu). O functie numerica data prin graficul sau este bijectiva daca orice paralela la axa Ox dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in exact un punct. EXEMPLU. Functia : R R , (x) = 3x este bijectiva.

INVERSABILITATE FUNCTIA INVERSA

Daca : A B este bijectiva, atunci pentru orice element y B exista exact un element x din A astfel incat (x) = y, ceea ce inseamna ca x = -1 (y) (adica preimaginea elementului y este elementul x). DEFINITIE. Fie : A B o functie bijectiva. Se numeste functie inversa a functiei , functia g: B A, care asociaza fiecarui element y din B elementul unic x din A astfel incat (x) = y. NOTAIE. Pentru functia g utilizam notatia -1 (citim f la minus unu). O functie care are inversa se spune ca este invesabila. Functia se numeste functie directa, iar -1 functie inversa (a lui ).

OBSERVAII. 1) Sa remarcam ca functia -1: B A exista daca : A B este bijectiva. 2) Functia -1 are ca domeniu de definitie codomeniul functiei directe, iar drept codomeniu, domeniul de definitie al functiei directe. 3) Daca este bijectiva, atunci -1 este bijectiva si avem (-1 ) -1 = . 4) Pentru a construi diagrama cu sageti a lui -1 , schimbam sensul sagetilor de pe diagrama cu sageti a lui . (Se spune ca -1 actioneaza invers decat .) Schema de functionare a lui si -1 este redata mai jos.

xA

By
5) Nu conteaza cum se noteaza argumentul lui -1 . De aceea, vom prefera pe x in locul lui y.

OPERATII CU FUNCTII
DEFINIIE. Fie A, B R. O functie : A B se numeste functie numerica sau functie reala de variabila reala. 12

EXEMPLU. : Z R, (x) = 3x+1 DEFINIIE. 1) Functia +g : A R definita prin ( +g) (x) = (x) + g (x), x A, se numeste suma dintre functia si functia g. 2) Functia g : A R definita prin ( g ) (x) = (x) g (x), x A, se numeste produsul dintre functia si functia g. 3) Functia / g : A { x g (x) = 0 } R definita prin ( / g ) (x) = (x) / g (x), x A, g (x) 0 se numeste catul dintre functia si functia g. OBSERVAII. 1) Se defineste produdul dintre un numar real si o functie : A R, ca fiind functia : A R, ( ) (x) = (x), x A. 2) Daca , g : A R,atunci definim diferenta dintre functia si functia g ca fiind functia - g: A R, ( - g ) (x) = (x) g (x), x A. De fapt , diferenta - g este suma + (g), unde g = (-1) g. EXEMPLU. Fie , g : R R, (x) = 3x+1, g(x) = -x +3. Atunci + g, - g, g : R R prin ( + g )(x) = (x) + g(x) = 3x + 1 x +3 = 2x + 4. ( - g)(x) = (x) g(x) = 3x+1 x 3 = 4x 2. (g)(x) = (x)g(x) = (3x + 1)(-3 + 1) = -3x2+8x+3. PROPRIETATI ALE ADUNARII FUNCTIILOR Fie (A, R) multimea functiilor definite pe A cu valori in R. urmatoarea:

Atunci are loc

TEOREM. Pentru operatia de adunare pe (A, R) au loc proprietatile: 1) ( +g) + h = + (g + h), , g, h (A, R) (adunarea functiilor este asociativa); 2) + g = g + , , g (A, R) (adunarea functiilor este comutativa); 3) exista functia 0 (A, R), 0(x) = 0, x A astfel incat + 0 = 0 + = , (A, R) (0 se numeste functie nula si este element neutru pentru adunarea functiilor); 4) (A, R), (-) (A, R) astfel incat + (-) = (-) + = 0 ( orice functie are o opusa (-)). PROPRIETATI ALE INMULTIRII FUNCTIILOR TEOREM . Pentru operatia de inmultire pe (A, R), au loc proprietatile: ( * g) * h = * (g * h), , g, h (A, R) (inmultirea functiilor este asociativa); * g = g * , , g (A, R) (inmultirea functiilor este comutativa); exista functia 1 (A, R), 1(x) = 1, x A astfel incat * 1 = 1 * = , (A, R) (1 se numeste functia unitate pe multimea A ). PROPOZIIE. Inmultirea este distributiva in raport cu adunarea pe (A, R), adica *(g+ h) =g + h, , g, h (A, R).

13

COMPUNEREA FUNCIILOR
O alt operaie care se poate efectua asupra a dou funcii este cea de compunere. Fie : A B, g : B C, dou funci cu urmtoarea particularitate: codomeniul lui este egal cu domeniul lui g. Cu ajutorul acestor funcii se poate construi o alt funcie h : A C. Funcia h astfel definit se noteaz g (citim g compus cu ) i reprezint compunerea funciei g cu (n aceast ordine). Funcia go are domeniul lui (prima funcie care acioneaz n aceast compunere) i codomeniul lui g (ultima care acioneaz n compunere). DEFINIIE. Fie A, B, C mulimi nevide i funciile : A B, g : B C. Se numete compusa funciei g cu funcia (sau funcia compus din i g), considerat n aceast ordine, funcia notat go , definit astfel: go : A C , (go )(x) = g( (x)), x A. OBSERVAII. 1) Funcia compus go a dou funcii , g nu poate fi definit dect dac codomeniul lui coincide cu domeniul de definiie a lui g. 2) Dac : A B, g : B A, atunci are sens fog i gof. n general ns gof fog. PROPRIETI ALE COMPUNERII FUNCIILOR. 1. Asociativitatea , g , h avem fo(goh) = (fog)oh 2. Comutativitatea , g a.. og go 3. Element neutru o funcie 1A a.. avem o1A = 1Ao = ; 1A : A A; 1A(x) = x (funcie identic) 4. Elemente simetrizabile Nu toate funciile admit inverse! Funcia invers: : A B, g : B C; g s.n inversa lui dac fog = 1B; go = 1A(notaie: g = -1) Proprietti: a) g = -1 (go)(x) = x (og)(x) = x; b) -1((x)) = x x A -1 ( (x)) = x x B; c) inversabil injecie TEOREMA. 1) Dac , g sunt funcii pare, atunci go este o funcie par (Compunerea a dou funcii pare este o funcie par). 2) Dac i g sunt funcii impare, atunci go este funcie impar. (Compunearea a dou funcii impare este o funcie impar). 3) Dac si g au paritti diferite, atunci go este o funcie par. 4) Dac i g au aceiai monotonie, atunci go este cresctoare. (Compunearea a dou funcii de aceiai monotonie este o funcie cresctoare). 5) Dac i g au monotonii diferite, atunci go este descresctoare. (Compunerea a dou funcii de monotonie diferit este o funcie descresctoare). 6) Dac i g sunt bijective, atunci go este bijectiv. (Compunerea a dou funcii bijective este o funcie bijectiv). Compunerea a doua funcii inversabile i g este o funcie inversabil.

14

FUNCIA DE GRADUL I
: R R, (x) = ax + b, a, b R DEFINIIE. Funcia : R R, (x) = ax + b, a, b R se numete funcie afin. Dac a 0, atunci se numete funcie de gradul nti de coeficieni a, b. Dac a 0 i b = 0 atunci se numete funcie liniar ((x) = ax). Pentru funcia de gradul nti, ax se numete termenul de gradul nti, iar b, termenul liber al funciei. Ecuaia ax + b = 0 se numete ecuaia ataat funciei . MONOTONIA FUNCIEI DE GRADUL NTI TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax +b , a 0 este: 1) strict cresctoare daca a > 0
2)

strict descresctoare dac a < 0

OBSERVAII. 1. Semnul lui a precizeaz monotonia funciei de gradul nti. 2. Ecuaia y = ax + b reprezint o pant a 0 (o dreap oblig neparalel cu axa Ox sau cu axa Oy).
a>0 funcia este strict cresctoare; a<0 funcia este strict descresctoare .

SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL NTI TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax + b, a 0 are zeroul x = -b/a, iar semnul funciei este dat n tabelul de semn x (x) - semn contrar lui a -b/a 0 acelai semn cu a

Numrul x = -b/a este rdcina ecuaiei ataate ax + b = 0. Spunem c pn n rdcin, adic pentru x < -b/a, are semn contrar lui a, iar dincolo de rdcin, adic pentru x > -b/a, are semnul lui a.
dac
x - b a

a>0

dac
x

a<0
- b a

f ( x ) - - - - - - - - - 0 ++++++

f ( x ) ++++++0 - - - - - - - -

15

b f ( x < ) 0 , x ( , ) a b dac a>0 f ( x ) = 0 , x= ; a b f ( x ) > 0 , x ( , ) a

b f ( x ) > 0 , x ( , ) a b dac a<0 f ( x ) = 0 , x= ; a b f ( x < ) 0 , x ( , ) a

GRAFICUL FUNCIEI DE GRADUL NTI Graficul funciei de gradul nti este o dreapt oblic de ecuaie y = ax + b. Pentru trasarea unei drepte sunt necesare dou puncte care aparin graficului. EXEMPLU: a) f : R R, f(x)= -2x + 1; b) g : R R, g(x)= 3x; c) h : R R, h(x)= 3; x y= -2x + 1 x y= 3x x y= 4 0 1 0 0 0 3 2 -3 1 3 1 3

16

Fig. a

Fig. b

Fig. c

Graficul functiei : R R, (x) = ax + b, a, b R este o dreapt care nu trece prin origine si nu este paralel cu axa Ox dac, a 0, b 0. care trece prin originea O(0, 0), dac b = 0. paralel cu axa Ox, dac a = 0, b 0 sau axa Ox, dac a = 0, b = 0. Numrul a se numeste panta (coeficientul unghiular) al dreptei graficul functiei de forma : R R, (x) = ax + b, a, b R. BIJECTIVITATEA I INVERSABILITATEA FUNCIEI DE GRADUL COMPUNEREA FUNCIILOR DE GRADUL NTI. TEOREM. 1) Funcia : R R, (x) = ax + b, a 0 este bijectiv. 2) Inversa funciei este funcia -1 : R R, -1(x) = (x-b)/a. 3) Dac g : R R, g(x) = cx + d, c 0, atunci go :R R, (go)(x) = acx + bc + d. (Compunerea a dou funcii de gradul nti este o funcie de gradul nti). NTI.

17

Bibliografie:
1. 2000.
2.

Matematic, manual pentru clasa a-IX-a, profil

M1, M2, autor Mircea Ganga, Editura Mathpress Matematic, manual pentru clasa a-X-a

algebr, profil M1, autor Mircea Ganga, Editura Mathpress 2001.

18