Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Max Weber Etica Protestanta

Max Weber Etica Protestanta

Ratings: (0)|Views: 16|Likes:
Published by Roxana Achiricesei
about Max Weber
about Max Weber

More info:

Published by: Roxana Achiricesei on Jul 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2014

pdf

text

original

 
 Etica protestanta si spiritul capitalismului
Max Weber Max Weber (1864-1920) a ramas celebru pentru studiul sau despre originilecapitalismului: "Etica protestanta si spiritul capitalismului" (1905). Contemporaneitatea luiWeber nu decurge numai din faptul ca este cel mai citat sociolog, ci, in primul rand, dinactualitatea analizelor sale si din permanenta reactualizare a contributiilor sale metodologice.In "Etica protestanta si spiritul capitalismului", Max Weber demonstreaza felul in care biserica protestanta, a conciliat principiile crestine cu acumularea bogatiei. Etica protestanta ainsemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat tiparul, inovatie care a produs schimbari sociale fara precedent. Cele doua principii - cel al actiunii rationale si cel aldemocratiei exprimate prin libertate, egalitate, fraternitate - au rodit pe continentul european.Inovatiile aduse de biserica protestanta (bogatia ca har de la Dumnezeu si accesul marginalilor lacompetitia sociala) au oferit legitimitate eticii principiilor iluministe.Dar in continuare am sa incerc sa analizez ce l-a determinat pe Weber sa ajunga la acestaconcluzie.Ideea principala a cartii o reprezinta puterea in corelatie cu doua categorii de fapte sianume: religia si dezvoltarea economica. Ca un fapt real capitalismul este evolutia moderna asocietatilor in SUA si Europa Occidentala. Intrebarile la care raspunde Weber sunt :”de ce aaparut capitalismul?” si „Care a fost motivul pentru care in unele dintre aceste zone a avut oinfluienta majora iar in altele una neinsemnata sau chiar nula?”Weber descopera paradigma capitalismului. El spune ca dezvoltarea economica si sociala este posibila datorita dezvoltarii partilor productive, care la randul lor au nevoie de o baza tehnicasolida si moderna, capital, manageriat competitiv si forta de munca calificata. Paradoxul este cazona si conditiile in care a aparut capitalismul nu aveau nimic in comun cu contiile de mai sus.Weber a explicat acest fapt facand corelatia intre etica religioasa si comportamentele economice.El constata ca pentru omul modern munca este o datorie, un semn de virtute, o satisfactie pesonala. Aceasta mentalitate a indivizilor vine din libertatea pe care o dau societetile fortei demunca.Partea I a cartii este numita de sociolog „Problema”. In primul capitol numit „Afiliereareligioasa si stratificarea sociala ” Weber analizeala asemanarile si deosebirile intre protestanti sicatolici. Oamenii de afaceri, detinatorii de capital sunt in proportie covarsitoare catolici daca ar fisa analizam situalia din Germania si Polonia. Pe de alta arte calvinistii afirma ca persoanele cuo educatie superioara sunt in mare parte protestanti. Acesta educatie superioara ar trebui in modsigur sa implice bani. Asadar aceste doua afirmatii de mai sus se dau oarecum cap in cap. Inaceste cazuri detinerea de capital depinde de multe ori de imprejurarile istorice dar acesta nu poate fi numit un motiv strict. Weber isi pune intrebarea „De ce tinuturile cu extrema dezvoltareeconomica sunt strans legate de biserica?”La o analiza superficila sociologul constata ca preocuparea mai intensa pe care o aratacatolicismul fata de idealuri pare sa ii fi educat pe adeptii sai, intr-o indiferenta fata de lucrurile bune din lume. In acest timp protestantii critica idealurile catolice in timp ce catolicii ii critica inacelari fel pe cei dintai.In cele din urma Weber face o scurta caracterizare a tipului catolic respectiv protestant.El spune ca primii sunt mai cumpatati, clasele inferioare sunt interesate sa traiasca bucuriilevietii iar cele superioare sunt absolut indiferente fata de religie. Se poate remarca din aceasta, ca pentru acesti adepti se poate ajunge la o reala instrainare fata de ascentism si lume.1
 
Protestatii, pentru a fi firi mai aventuroase preferand riscurile cu sume mai mari. Totusiin acest caz indivizii par a fi mai legati de biserica si invatamintele ei. In acelasi timp semiliteaza intr-o oarecare masura pentru pastrarea traditiilor.Cel de-al doilea capitol al partii intai este denumit de catre Weber la fel ca prima parte atilului cartii :”Spiritul capitalismului”. Se incearca o analiza pe baza unor relatii cauzale realitatiistorice, religioase care au un caracter individual si unic. Weber analizeaza in acest acapitoltreasaturile specifice capitalismului intr-un mod cat se poate de detaliat. Eu am incercat sa fac unrezumat. Asadar...:Daca e sa alegem o zicala proprie acestora aceasta ar fi „Timpul inseamna bani”, iar altul„Creditul inseamna bani” . Pentru a putea explica mai bine aceasta idee, Weber continua prin alt proverb care vorbeste fara nici o indoiala de la sine „Bunul platnic este stapan pe punga altuia”.Benjamin Franklin a fost un reprezentant de seama a capitalismului. Acesta a fost adeptulutilitarismului. El spunea ca „Castigul economic nu este subordonat omului ca mijloc desatisfacere a nevoilor sale materiale. Omul este dominat de dorinta de a face bani”. Capitalismulii selecteaza pe cei mai buni pentru a reusi sa supravietuiasca pentru ca vocatia este pentrucapitalisti o trasatura caracteristica. Munca, in societatile de acest fel trebuie sa fie perfectorganizata dar, obstacolul intampinat de economiile capitaliste burgheze au fost legate tocmai deacest criteriu. Muncitorii aleg de obicei plata in acord si asta pentru ca prefera sa munceasca putin si sa castige cat sunt obisnuiti. Pentru a se indeparta acest obstacol, industriasii si-au platitangajatii cu salarii mai mici doar pentru a produce mai mult. Aceasta metoda s-a dovedit a figresita pentru ca desi cantitatea a crescut calitatea a devenit indoielnica. Pentru a rezolva aceasta problema capitalismul a gasit o cale de mijloc: a transformat cu ajutorul factorilor religiosi,munca, nu in vocatie ci in scop. In cele din urma spiritul economic sistematic si organizat andepartat traditiile astfel incat intreprinderile erau bazate pe obiceiuri si tehnici traditonale dar actiunile lor erau capitaliste. Trecerea spre spiritul capitalismului a fost dura, uneori ostila, dar s-a bazat pe etica astfel incat speculantii lipsiti de scrupule nu au avut niciodata nici o sansa in fataoamenilor inteligenti, calculati si indrazneti, cu opinii strict burgheze. Totusi, in prezentcapitalistii nu mai sunt motivati de etica si au o legatura chiar ostila cu biserica si pietateaconsiderand ca „omul exista de dragul afacerii sale in loc sa fie invers” (Weber, 67).In SUA bogatia este strans legata de cantitate, in timp ce in Germania se pot observaexemple care doresc calitate dar in acelasi timp consuma mai putin din ceea ce produc. Acestaeste cu siguranta un instinct pervers de a duce cu sine in mormant o cantitate de bani si bunuri.Urmatorul capitol analizeaza Conceptia lui Luther despre vocatie. Pentru inceput Weber da definitia vocatiei :”valorizarea indeplinirii datoriei in treburile pamantesti ca forma cea maiinalta pe care o poate lua activitatea individului”. In viziunea lui luther renuntarea la indatoririlede pe lumea acesta este produsul egoismului. Reforma incuraja munca organizata in viziuneaunei vocatii, iar vechiul testamnt spunea ca fiecare ar trebui sa isi duca traiul dupa cum este dat sisa ii lase pe necredinciosi sa umble dupa castig. Totusi Luther nu a putut schimba doctrina bisericii cum ca individul are o vocatie de la Dumnezeu si ar trebui sa ramana mareu in aceeasistare de vocatie, fara sa isi depaseasca limitele. Vocatia in conceptia acestuia are o importantaindoielnica si de aceea catolicii ii considera pe calvinisti oponentii sai reali. O privire superficialaarata ca exista o relatie diferita intre viata religioasa si activitatea lumeasca, si asta pentru ca eraconsiderat ca mantuirea sufletului statea la baza idealurilor calviniste. Spiritul economiccapitalist nu a fost creatia reformei dar o parte a trasaturilor caracteristice acestuia pot fi puse pe baza ei.Partea a doua a cartii este denunita de catre Weber „Etica practica a protestantismuluiascetic”.Capitolul patru trateaza bazele religioase a le ascentismului laic. Componentele protestantismuluiascetic adica: calvinismul, pietismul, metodismul si sectele baptiste s-au aflat intr-o pozitieapriga una fata de cealalta inainte de sec al XVII-lea dupa care au ajuns sa aiba un contact strans.2
 
A: CalvinismulEste carecterizat de doctrina predestinarii si este necesara o siguranta optimista ca Dumnezeueste obiectiv. Omul si faptele sale aveau un riol important pentru ca se considera ca mantuireavine exclusiv din partea Domnului si unii oameni sunt meniti Raiului iar altii Iadului. Totusi parintii lutheranismului, considerau ca:” gratia era revocabila si putea fi castigata prin umilinta pertinenta si credinta deplina in cuvantul lui Dumnezeu si in sacramente” (Weber, 85).Doctrina lui Calvin era complet opunsa el afirmand ca „Dumnezeu nu exista petru oameni cioamenii pentru Dumnezeu.” Dezvoltand aceasta ideea rezulta ca doar Dumnezeu este liber iar omul are un destin prestabilit, el neavand posibilitatea sa se salveze prin biserica sau sacramente; chiar si Iisus a murit pentru cei alesi
diferenta majora fata de catolicism. Astfel secreeaza o idee pesimista si deziluzionata despre viata renuntanduse la speranta si la sentimente.Consecinta majora a acestei situatii este ca relatiile intre indivizi devin imporsonale iar muncaeste dingurul mod prin care omul il poate sluji pe Dumnezeu.Dar cum s-a nascut doctrina predestinarii? In viziunea lutheranista alesii sunt bisericainvizibila a lui Dumnezeu. Dar oamenii se intrebau in mod frecvent cum pot afla cu sigurantadaca ei sunt alesii sau nu. Conform dogmelor calvine cel alesi erau cei cu incredere in sine iar aceasta incredere era data de „activitatea lumeasca intensa”. Dupa cum am mai spuslutheranismul dadea oamenilor speranta spunandu-le ca numai prin smerenie Dumnezeu le vaierta pacatele. Viata religioasa a lutheranilor avea in primul rand tendinta spre misticism si maiapoi spre „actiunea ascetica”
trasatura specifica calvinistilor. Calvin spunra ca credinta trebuiadovedita prin rezultate obiective cei alesi fiind voiti de Dumnezeu dar si mantuiti de el. Faptele bune sunt, in viziunea calvinistilir, insispensabile mantuirii, ele nu dau certitudinea acesteia dar iiindeparteaza pe oameni de teama condamnarii. Lutheranii au condamnat aceste conceptespunand ca duc innapoi doctrina mantuirii prin fapta (acuzatie adusa bineinteles pe bunadreptate). In comparatie calatolicii aveau sansa sa diminuieze pacatul cu fapte bune astfel incatsa se apropie cu propriile lor forte de mantuire. In acest timp calvinistii trebuiau sa fie perfectidin punct de vedere etic si religios. In acest fel gandirea devine elementul esential la calvinistilor.Catolicii si calvinistii se aseamana in cazul vietii monahale, care incurajeaza o conduitainteligenta, desprinsa de emotii, cu un stil de viata constant departe de bucurii spontane lipsite desens. In conceptia lutheranista oamenii aveau posibilitatea sa se apropia de Biserica, acest faptfiind incurajat prin idei deschise si flexibile. In comparatie cu acestia calvinistii preiau idei maiconservatoare si fara flexibilitate din Vechiul Testament. In acest caz lutheranistii se dovedesc afi geniali pentru ca ofera individului o sansa-gratia divina si nu forteaza rationalizarea metodicaavietii.B: PietismulIstoric doctrina predestinarii apare la inceput si la pietism in Olanda si Renania Inferioaradar nu si in Anglia. Se dorea se se faca astfel incat biserica invizibila care aprea in capitolulanterior sa devina vizibila pe Pamant. Pietistii erau credinciosi ascentismului si sperau ca asa saajunga la Dumnezeu. Se dorea sa se ajunge la mantuire pe calea rutinei zilnice pe cale lumeasca.In Olanda reprezentantii de seama ai pietismului erau aristrocratii, iar in Germania predestinareaa disparut dar s-au mentinut dogmele specifice pietismului. Piestimul insemna de fapt„patrunderea conduitei controlate metodic si supraviegheate, deci asceice, in confesiunile noncalviniste”. In continuare apare doctrina terminismului
gratia este oferita tuturor oamenilor dar fiecaruia intr-un moment diferit doar odata in viata. Cei care nu ajungeau sa atinga doctrinele pietiste ajungeau mai mult un fel de crestini pasivi. Un alt element specific al pietismului estefratia care este ilustrata de Weber mai mult ca un mare centru misionar, ca o afacere. Incomparatie cu calvinistii, la pietisti rationalizarea vietii era mai putin obligatorie iar atitudineagenerala a credinciosilor era de smerenie si obligatie.C:Metodismul3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->