Curs 01 Teoria Arhitecturii Ta021

COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 01
Putem vorbi de o paradigma a arhitecturii ? Este ea universal valabila ? Exista un limbaj al arhitecturii, cu care sa putem compune si descifra arhitectura ?
| 2009-2010
| SEMESTRUL
INTRODUCERE
TA02
ORDINELE CLASICE VITRUVIU

Vitruviu a stabilit regulile de baza ale arhitecturii clasice, clasice, reguli care sunt valabile si astazi. astazi. El a facut din arhitectura o stiinta, stiinta, totul fiind precis determinat determinat. . Vitruviu a integrat arhitecturii 1. Arta constructiei = firmitas 2. Functionalitatea = utilitas 3. Estetica = venustas Elementele de baza ale teoriei preluate apoi de Renastere sunt sunt: : a. Ordinea geometrica a tramei si trimpartitia = reguli ale pozitionarii elementelor arhitecturale b. Reguli ale celor 5 ordine c. Simetria Simetria, , ritmul si proportiile = reguli de compozitie a intregului
LEON KRIER:
(despre clasicism) In trecut s-au facut asemena progrese in stabilirea regulilor in arhitectura incat astazi putem cu greu sa inregistram evolutii.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
INTRODUCERE
TA02
ORDINUL COLOSAL
La inceputuri arhitectura se adresa nu oamenilor ci zeilor, Scara arhitecturii era colosala
De De-a lungul timpului a existat o permanenta tentatie a raportarii la univers, univers, dincolo de scara umana Fiecare epoca isi are propriul ORDIN COLOSAL.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
INTRODUCERE
TA02
MISCAREA MODERNA
NEGAREA TRADITIEI
noi motivatii si teoretizari ale arhitecturii respingerea vehementa a traditiei n general un nou program estetic cautarea de noi limbaje plastice implicarea arhitectului n politica sociala sociala noi tehnologii / materiale: peretii portanti au fost inlocuiti cu stalpi plinul nu mai e dominant se modifica sensul tectonicii cladirile se desprind de pamant echilibrul nu mai este bazat pe simetrie ci pe modul de dispunere a maselor Acoperirea cladirilor in terasa in loc de pante
| 2009-2010
| SEMESTRUL
INTRODUCERE
TA02
POSTPOST -MODERNISMUL
Recuperarea limbajului formal al arhitecturii traditionale si decoratiei Citare si reinterpretare Distorsionarea scarii elementelor Mizarea pe conflict si contradictie
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Postmodernismul a avut un istoric Charles Jencks care a catalogat toate miscarile postpost-moderne si un teoretician Robert Venturi Complexity & Contradiction in Architecture (1966) LESS I A BORE
INTRODUCERE
TA02
DECONSTRUCTIVISMUL
Expresie a filozofiei lui Derrida in arhitectura, incercarile grupate sub aceasta denumire se cantoneaza in jurul ideii ca o societate ca cea de astazi internet, virtual, media, 3D reasezarea relatiilor de familie mobilitate maxima, disparitia apartenentei de loc, comunitate noi tehnologii si materiale Nu se mai poate exprima printr-un Limbaj apartinand altro epoci Arhitectura in cautarea unei Noi paradigme, paradigme, unei noi identitati Limbajul arhitectural in plina transformare
| 2009-2010
| SEMESTRUL
INTRODUCERE
TA02
Existenta unor principii relativ stabile in arhitectura este astazi contestata de un numar din ce in ce mai mare de istorici ai arhitecturii. Aceasta idee pare sa fie justificata de:
Diversitatea istorica
Karnak-Egipt Notre-Dame Paris Angkor-Cambodgia
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Existenta unor principii relativ stabile in arhitectura este astazi contestata de un numar din ce in ce mai mare de istorici ai arhitecturii. Aceasta idee pare sa fie justificata de:
Pluralitatea contemporana
Charles Moore Mario Botta Alvaro Siza
| SEMESTRUL
Incercam sa gasim un raspuns intrebarii. Sa gasim principiile comune arhitecturii Cum se scrie si se descrie arhitectura. Care sunt mijloacele arhitectului.
TA02
| 2009-2010
In sens mai larg Actul de creatie in este un proces de rezolvare a unui set de probleme In faza initiala, orice este un proces de identificare a conditiilor ce pun probleme si de luare a unor decizii pentru a gasi solutiile convenabile acestor conditii.
Arhitectura proiect
Deci , inainte de orice, isi defineste contextul = setul de probleme.
arhitectul
| SEMESTRUL
Aceasta este faza critica a procesului de proiectare, atata timp cat natura solutiilor propuse este legata inexorabil de cum este
TA02
| 2009-2010
contextul
problematic perceput, definit si articulat.
Piet Hein (poet danez): consta in rezolvarea unor probleme ce nu puteau fi formulate inainte de a fi solutionate. Formularea unei intrebari este parte a raspunsului la intrebare.
Arta
Un va prefigura inevitabil solutii la problemele cu care se confrunta.
arhitect
Dar de profunzimea si complexitatea
vocabularului limbajul
| 2009-2010
| SEMESTRUL
de care dispune va Depinde atat stiinta de a-si pune intrebarile cat si modul in care va gasi raspunsurile. Daca este limitat, atunci si gama posibilelor solutii va fi restransa.
TA02
Scopul acestui curs este de a defini elementele de care sa va contureze un limbaj cat mai complex, mai clar si mai coerent.
vocabular
Pentru a va imbogati acest vocabular vom
elementele principiile sale esentiale.

studia mai intai Apoi vom parcurge o gama larga de
si
| SEMESTRUL
solutii prin analiza unor exemplare, pentru a intelege cum s-au gasit de-a ungul istoriei solutii la problemele
proiecte
TA02
| 2009-2010
arhitecturale.
Ca arta este mai mult decat simpla satisfacere a unor nevoi functionale. In mod fundamental prin aspectele ei fizice, concrete, influenteaza desigur activitatea noastra.
arhitectura
arhitectura,
Cu toate acestea rezolvarea conditiilor functionale nu este suficienta, ordonarea si aranjarea
formelor
si
spatiilor
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
putand sa ne influenteze comportamentul si sa ne comunice semnificatii.
Ne vom concentra eforturile pe
analiza formala arhitecturii.
Asta nu inseamna insa ca ignoram importanta altor factori determinanti ai arhitecturii aspectele economice, sociale, politice precum si componenta
simbolica si poetica arhitecturii.

Ne vom concentra asupra
formei
si
spatiului, functiune
| SEMESTRUL
nu ca scop in sine ci ca mijloc de a solutiona probleme drept raspuns la conditiile impuse de si , adica determinante arhitectural.
TA02
| 2009-2010
context
Trebuie sa invatam si sa intelegem
alfabetul sintaxa
inainte de a alcatui cuvinte si a contura un vocabular; trebuie sa intelegem regulile gramaticii si inainte de a face propozitii; trebuie sa intelegm
principiile compozitiei
inainte de a scrie poeme, eseuri sau romane. La fel este necesar sa fii in stare sa recunosti elementele de baza ale
formei
| SEMESTRUL
si si sa intelegi cum pot fi manipulate si organizate in dezvoltarea unui
spatiului
| 2009-2010
concept,
inainte de a jongla cu semnificatii complexe.
TA02
In orice situatie, aceste elemente si sisteme ar trebui sa fie inter-relationate pentru a forma un tot cu o structura unitara si coerenta.
Ordinea
| SEMESTRUL
in este creata cand Organizarea partilor face vizibil sistemul lor de relationare si structura lor ca un intreg. Cand aceste relationari sunt percepute ca facand parte integranta dintr-un tot, intarindu-se reciproc, atunci exista
arhitectura
| 2009-2010
TA02
ordine conceptuala.
SISTEMELE ARHITECTURII
Numim sistemele arhitecturii constituentii care conditioneaza arhitectura. arhitectura. Aceste elemente ale arhitecturii pot fi percepute si traite. traite.
SPATIUL STRUCTURA INCHIDERILE DEPLASAREA SPATIU - TIMP
TEHNOLOGIILE
PROGRAMUL FUNCTIUNEA Unele se dezvaluie intelectului si simturilor noastre imediat, imediat, direct, altele nu. Unele sunt mai importante, importante, altele joasa un rol secundar Unele sunt generatoare de imagini, imagini, altele de semnificatii. semnificatii.
| SEMESTRUL
TA02
| 2009-2010
CONTEXTUL
SPATIUL Scheme de organizare / relationari /ierarhie STRUCTURA Imagine formala si definirea spatiala / claritate INCHIDERILE Contur / culoare / textura / scara / proportii Calitatea suprafetelor / colturi / goluri
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Apropierea de obiectul arhitectural / intrarea DEPLASAREA Configurarea traseului / accesul SPATIU - TIMP Secvente ale spatiului Lumina / vazul / atingerea / auzul / mirosul
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TEHNOLOGIILE Structura / inchideri Protectia mediului / confortul Sanatate /siguranta / bunastarea Durabilitatea / sustenabilitatea
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
PROGRAMUL Cerintele utilizatorului / nevoi / aspiratii FUNCTIUNEA Factorii socio-culturali Factorii economici Legislatie / Constrangeri Traditii istorice / precedente
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
| SEMESTRUL
CONTEXTUL Situl / mediul / vecinatatile Clima: soare / vant / temperatura / precipitatii Geografia: terenul / topografia / vegetatia / apa Caracteristici senzoriale / culturale ale locului
TA02
| 2009-2010
Arhitectura
este in general conceputa pentru a raspunde unui set existent de conditii. conditii de natura pur functionala sau reflectand intr-o anume masura climatul politic, economic, social.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
BRUNO ZEVI: Templu grec se caracterizeaza printr-o mare absenta si un element ce detine suprematia. Absenta o constituie lipsa cu desavarsire a spatiului interior iar suprematia o detine scara umana.
Zeitatile convietuiesc cu muritorii: templul nu contine un spatiu ci este mai curand un tipar absolut al casei zeului. Arhitectura templului este conceputa in raport cu dimensiunile pmului avand insa perfectiunea ce se cuvine zeitatii.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
LUCIAN BLAGA Trilogia culturii Catedrala gotica este expresia perfecta a crestinismului de tip occidental unde preotul este intercesorul intre Divinitatea inaccesibila, indepartata, autoritara si credinciosi. Catedrala este spatiul sacru unde este invocata Divinitatea. Spatiul interior este foarte inalt si scaldat in lumina. Cladirea are o silueta ce inteapa cerul in mod simbolic.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
San-Pietro / Vatican Este mai mult decat o catedrala occidentala. Este expresia formala si spatiala a catedralei crestinatatii, a Bisericii Stat. Cladirea bisericii este intregita de exedra lui Bernini si de obelisc.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
LUCIAN BLAGA Trilogia culturii Biserica ortodoxa este expresia crestinismului de tip oriental unde Divinitatea este accesibila, iubitoare si iertatoare. Misterul comuniunii credincios divinitate e esenta ortodoxiei. Biserica este spatiul sacru unde divinitatea se pogoara catre credinciosi. Spatiul interior este la scara omului, lumina filtrata de ferestre mici este plina de mister.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
Functia de templu crestin de tip occidental (catolic) a ramas aceeasi in substanta dar arhitectura a evoluat in timp ca urmare a influentei unor factori determinanti de tip social, politic, economic. Programul bisericii catolice spre deosebire de cel al bisericii ortodoxe a evoluat. Tiparul arhitectural a evoluat si el: foarte putin la biserica ortodoxa (dogmatica) spectaculos la biserica de tip occodental catolic / protestant.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
FUNCTIUNE = TEMPLU
O aceeasi functie publica exprimand puterea statala, poate capata forme diferite, in functie de conditiile politice din epoca: cupola ca expresie a puterii statului (prin analogie cu un patern pre-existent cupola bisericii, expresie a puterii ceresti) poate fi transparenta evocand democratia sau supradimensionata, pentru a inspira autoritatea dictatoriala
REICHSTAG
Cupola emisferica putere Transparenta democratie
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
O aceeasi functie publica exprimand puterea statala, poate capata forme diferite, in functie de conditiile politice din epoca: cupola ca expresie a puterii statului (prin analogie cu un patern pre-existent cupola bisericii, expresie a puterii ceresti) poate fi transparenta evocand democratia sau supradimensionata, iesita din scara pentru a inspira autoritatea dictatoriala
Albert Speer
REICHSTAG
Cupola emisferica putere Scara exagerata totalitarism
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
ARHITECTURA
FORMA SI SPATIU plin / gol interior / exterior
ORDINE
FIZICA PERCEPTUALA
Perceptia senzoriala a elementelor fizice derulata secvential, in timp Intelegerea relatiilor de ordine sau dezordine intre elemente si sisteme si seminificatiilor pe care le evoca CONTEXT SPATIU
CONCEPTUALA
| 2009-2010
| SEMESTRUL
FUNCTIUNE
FORMA
TEHNICI
TA02
ARHITECTURA
FORMA SI SPATIU plin / gol interior / exterior
ORDINE
FIZICA
Sisteme si organizari ale: spatiului structurii inchiderilor instalatiilor
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
ARHITECTURA
ORDINE
PERCEPTUALA
Perceptia senzoriala a elementelor fizice derulata secvential, in timp
Apropiere si indepartare Intrare si iesire Parcurgerea spatiilor ordonate Functiuni si activitati Lumina/culoare Lumina/ culoare/ /textura/ textura/sunet
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
ARHITECTURA
ORDINE
CONCEPTUALA
Intelegerea relatiilor de ordine sau dezordine intre elemente si sisteme si a seminificatiilor acestora
imagini paternuri (scheme tipice) tipice) semne simboluri
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
Analiza grafica ilustreaza modul in care arhitectura intrupeaza o armonioasa integrare a partilor aflate intr-o relationare reciproca in cadrul unui tot unitar si complex
TA02
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| SEMESTRUL
1.Sistemul Spatial
Integrarea tridimensionala a functiunilor si a spatiilor
TA02
| 2009-2010
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| SEMESTRUL
2.Sistemul Structural
Les pilotis + dala orizontala Consola in partea accesului marcheaza axul longitudinal
TA02
| 2009-2010
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| SEMESTRUL
3.Sistemul Inchiderilor
Planurile celor patru pereti exteriori definesc un volum rectangular ce adaposteste functiunile si spatiile
TA02
| 2009-2010
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| SEMESTRUL
4.Sistemul Circulatiilor
Scara si rampa penetreaza si leaga cele trei niveluri si inalta perceptia formelor in spatiu si lumina Forma curbata a foyerului a luat conturul accesului auto
TA02
| 2009-2010
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| SEMESTRUL
5.Contextul
Forma simpla la exterior / complexa la interior Parterul inaltat ofera o mai buna vedere la etaj Un atrium permite patrunderea luminii mai bine
TA02
| 2009-2010
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
| 2009-2010
Exteriorul sever,cvasi-patrat imbraca un interior complex; ordinea sa interioara adaposteste multiplele functiuni ale unei locuinte, la o scara domestica, si cu misterul inerent in sensul privatului. Ordinea exterioara exprima unitatea ideii de casa la o scara potrivita pajistii verzi pe care o domina (Robert Venturi Complexity and Contradiction in Architecture 1966)
TA02
| SEMESTRUL
CURS 02
FUNCTIUNE STRUCTURA - FORMA Sunt factori cu importanta egala care determina impreuna arhitectura. Niciunul dintre acesti factori nu ar trebuie sa fie dominant.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Aeroportul Barajas / Madrid
FUNCTIUNESTRUCTURAFORMA
TA02

Curs 01 Teoria Arhitecturii Ta021

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 01 Teoria Arhitecturii Ta021

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORDINELE CLASICE VITRUVIU

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Deci , inainte de orice, isi defineste contextul = setul de probleme.

problematic perceput, definit si articulat.

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Un va prefigura inevitabil solutii la problemele cu care se confrunta.

Dar de profunzimea si complexitatea

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Pentru a va imbogati acest vocabular vom

elementele principiile sale esentiale.

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Cu toate acestea rezolvarea conditiilor functionale nu este suficienta, ordonarea si aranjarea

putand sa ne influenteze comportamentul si sa ne comunice semnificatii.

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Ne vom concentra eforturile pe

analiza formala arhitecturii.

simbolica si poetica arhitecturii.

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Trebuie sa invatam si sa intelegem

si si sa intelegi cum pot fi manipulate si organizate in dezvoltarea unui

inainte de a jongla cu semnificatii complexe.

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT