Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Anatomia Omului

Anatomia Omului

Ratings: (0)|Views: 58 |Likes:
anatomia omului
anatomia omului

More info:

Published by: Cretu Bianca Andrada on Jul 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2013

pdf

text

original

 
ANATOMIA OMULUI
 Delimit 
ă
ri conceptuale:
Defini
ţ
ie: conceptul de Anatomie are un caracter universal, dup
ă
cum reiese
ş
i dindefini
ţ
ia elaborat
ă
de Fr. I. Rainer: “Anatomia este
ş
tiin
ţ
a formei vii”. Deci Anatomia esteaplicabil
ă
ansamblului lumii vii, fiind
ş
tiin
ţ
a care studiaz
ă
forma
ş
i structura organismelor vii. Exist
ă
astfel o Anatomie a râmei, a broa
ş
tei, a plantelor 
ş
i a oric
ă
rei vie
ţ
uitoare,Anatomia Uman
ă
fiind acea ramur 
ă
a Anatomiei destinat
ă
speciei umane.
Anatomia omului este
ş
tiin
ţ
a care are ca obiect de studiu forma, structura
ş
iorganizarea macroscopic
ă
a organismului uman.
Originea termenului: Gr. Ana = prin, tomein = a t
ă
ia.
 Pozi
 ţ 
ia omului în natur 
ă
:
Omul apar 
ţ
ine regnului animal, gupului vertebratelor, subgrupului Mamiferelor,numindu-se ca specie
 Homo sapiens
. Mult
ă
vreme s-a s-a considerat c
ă
omul este cea maievoluat
ă
specie de pe planet
ă
. Linne începea clasificarea lumii animale cu omul, clasificândapoi restul animalelor în func
ţ
ie de gradul de înrudire cu acesta, cu cât mai înrudite cu atâtmai aproape. Numai la începutul anilor 1900, aceast
ă
idee se clatin
ă
, Osborn plasând pe ceamai înalt
ă
treapt
ă
a sistemului s
ă
u de clasificare, ca cel mai evoluat grup, delfinii. Al
ţ
i autoriîncheie clasificarea cu Roz
ă
toarele, considerând c
ă
cel mai evoluat grup de este cel care agenerat cel mai mare num
ă
r de specii adaptate celor mai variate medii de via
ţă
. Pe de alt
ă
  parte nici din punctul de vedere al Anatomiei Comparate omul nu poate fi considerat cea maievoluat
ă
specie, ca urmare a faptului c
ă
în organizarea sa p
ă
streaz
ă
structuri arhaice(organizarea mâinii care reprezint
ă
modelul ini
ţ
ial de organizare al acestei structuri).În concluzie, din punct de vedere strict biologic (f 
ă
ă
a face referiri psihologice sausociologice), omul nu este cea mai evoluat
ă
specie de pe planet
ă
(nici greutatea absolut
ă
acreierului
ş
i nici num
ă
rul de circumvolu
ţ
iuni al acestuia neplasându-l pe pozi
ţ
ia suprem
ă
),dar ca specie apar 
ţ
in
ă
toare Mamiferelor este una dintre cele mai avansate produse aleevolu
ţ
iei lumii vii.
 Nivele de organizare
 ş
i integrare ale individului uman:
a)
 
 Nivelul celular cuprinde celulele. Celula este unitatea structural
ă
 
ş
i func
ţ
ional
ă
deorganizare a materiei vii. b)
 
 Nivelul tisular cuprinde
ţ
esuturile.c)
 
 Nivelul organelor apar 
ţ
ine Anatomiei. Organele sunt grup
ă
ri de celule
ş
i
ţ
esuturidiferen
ţ
iate în vederea îndeplinirii unei anumite func
ţ
ii.d)
 
 Nivelul sistemic apar 
ţ
ine Anatomiei. Sistemele sunt grup
ă
ri de organe care au aceea
ş
istructur 
ă
, fiind alc
ă
tuite din acela
ş
i tip de
ţ
esuturi.e)
 
 Nivelul aparatelor apar 
ţ
ine tot Anatomiei. Aparatele sunt grup
ă
ri de organe cu func
ţ
ie principal
ă
comun
ă
, de
ş
i structura lor morfo-histologic
ă
este diferit
ă
.Diferen
ţ
a dintre Sisteme
ş
i Aparate rezid
ă
în faptul c
ă
primul termen are un sens morfo – func
ţ
ional, în vreme ce Aparatele au o valoare func
ţ
ional
ă
. Spre exemplu, sistemul osos,totalitatea oaselor unui organism are o rezonan
ţă
morfologic
ă
(os), în timp ce aparatul
1
 
locomotor, care este alc
ă
tuit din trei sisteme, osos, articular 
ş
i muscular, are un în
ţ
elesfunc
ţ
ional, fiind definit pe baza func
ţ
iei pe care o îndepline
ş
te, anume locomo
ţ
ia (mi
ş
carea).
f)
 
 Nivelul individual reprezint
ă
organismul uman în ansamblu.
g)
 
 Nivelul supraindividual apar 
ţ
ine Ecologiei, în cazul speciei umane putând fi suprapusîntr-o anumit
ă
m
ă
sur 
ă
nivelului social.
 
TERMENI GENERALI DE ANATOMIA OMULUI
Pozi
ţ
ia anatomic
ă
reprezint
ă
postura de referin
ţă
în anatomia uman
ă
, fiind pozi
ţ
iaortostatic
ă
cu membrele toracale paralele cu corpul, cu fa
ţ
a palmar 
ă
a acestora
ş
i parteaventral
ă
a corpului
ş
i capului orientate înainte.Segmentele corpului umanCorpul uman poate fi divizat în 2 p
ă
ţ
i: segmentul axial
ş
i segmentul apendicular.Segmentul axial este format din cap, gât
ş
i trunchi. Capul
ş
i gâtul alc
ă
tuiesc extremitateacefalic
ă
. Trunchiul este alc
ă
tuit din 3 segmente suprapuse: torace, abdomen
ş
i pelvis.Segmentul apendicular este constituit din 2 perechi de membre cu func
ţ
ie primordial
ă
înlocomo
ţ
ie. Prima pereche – membrul superior, anterior, toracal; perechea a doua – membrulinferior, posterior, pelvian. Membrele au un segment proximal prin intermediul c
ă
ruia sefixeaz
ă
de scheletul axial numit centur 
ă
 
ş
i un segment distal sau membru liber. Membrulliber are trei segmente, numite diferit în func
ţ
ie de membru. La membrul superior se disting bra
ţ
ul, antebra
ţ
ul
ş
i mâna, iar la cel inferior: coapsa, gamba
ş
i piciorul.Termeni de orientare anatomic
ă
 Se refer 
ă
la axele
ş
i planurile de referin
ţă
. Organismul uman poate fi raportat la celetrei dimensiuni ale spa
ţ
iului descriindu-i: lungime, l
ăţ
ime
ş
i volum (adâncime). Fiin
ţ
a uman
ă
 se mai raporteaz
ă
la o dimensiune non-spa
ţ
ial
ă
: timpul.Axele sunt linii ce str 
ă
 bat organismul pe anumite direc
ţ
ii: axul vertical saulongitudinal str 
ă
 bate corpul în lungime; axul antero-posterior sau sagital corespundegrosimii; axul transversal exprim
ă
l
ăţ
imea, str 
ă
 b
ă
tând corpul lateral.Planurile sunt sec
ţ
iuni ale corpului care trec fiecare prin câte dou
ă
axe. Planulmedian, sagital, sau al simetriei bilaterale trece prin axul longitudinal
ş
i sagital. Planulfrontal trece prin axul longitudinal
ş
i transversal. Planul transversal sau orizontal trece prinaxul sagital
ş
i transversal. Fiecare plan împarte corpul în dou
ă
segmente situate de o parte
ş
ide alta a acestuia. Planul transversal împarte într-o jum
ă
tate superioar 
ă
sau cranial
ă
 
ş
i unainferioar 
ă
sau caudal
ă
. Planul frontal împarte corpul într-un segment ventral
ş
i unul dorsal.Planul median împarte într-o jum
ă
tate stâng
ă
 
ş
i una dreapt
ă
.
2
 
APARATUL LOCOMOTOR 
Aparatul locomotor reprezint
ă
traductorul func
ţ
iei de rela
ţ
ie a sistemului nervos.Func
ţ
ional prezint
ă
dou
ă
componente: una static
ă
având rol de suport anume oasele
ş
ielementele de leg
ă
tur 
ă
dintre acestea – articula
ţ
iile
ş
i una cu rolul de a mobiliza componentastatic
ă
anume musculatura.Aparatul locomotor este alc
ă
tuit din trei sisteme:
sistemul osos; sistemul articular
ş
isistemul muscular.
Sistemul osos
Osteologia este ramura anatomiei care se ocup
ă
cu studiul oaselor. Oasele suntorgane dure, rezistente, de culoare alb-g
ă
lbuie. Ansamblul lor reprezint
ă
scheletul.Clasificarea oaselor. Se realizeaz
ă
dup
ă
forma pe care acestea o prezint
ă
.1) Oasele lungi sunt acele oase la care predomin
ă
lungimea. Apar la nivelulmembrelor. Prezint
ă
un corp sau diafiz
ă
 
ş
i dou
ă
extremit
ăţ
i sau epifize – una proximal
ă
 
ş
iuna distal
ă
.2.) oase plane (turtite sau late) apar la nivelul cutiei craniene.3.) oase scurte, reprezentate spre exemplu de corpurile vertebrelor Periostul este o membran
ă
conjunctiv
ă
, fibroas
ă
, cu grosime variabil
ă
, bogatvascularizat
ă
care învele
ş
te osul (cu excep
ţ
ia inser 
ţ
iilor musculare sau a zonelor acoperite decartilaj articular). Intervine în nutri
ţ
ia osului
ş
i în osteogenez
ă
atât în cea normal
ă
cât
ş
i înosteogeneza care are loc în urma fracturilor.M
ă
duva osoas
ă
este o substan
ţă
semifluid
ă
, bine vascularizat
ă
, situat
ă
în cavit
ăţ
iledin interiorul oaselor. Morfo-func
ţ
ional se deosebesc 3 tipuri de m
ă
duv
ă
osoas
ă
. M
ă
duvaro
ş
ie – este prezent
ă
la copii
ş
i la adul
ţ
i în vertebre, coaste
ş
i stern. La nivelul s
ă
u sunt produce globulele ro
ş
ii, care apoi sunt eliberate în sânge. M
ă
duva galben
ă
– se afl
ă
înmajoritatea oaselor adultului fiind un depozit adipos. M
ă
duva brun
ă
sau gelatinoas
ă
seg
ă
se
ş
te la persoanele în vârst
ă
fiind o form
ă
degenerat
ă
a m
ă
duvei galbene.Osul prezint
ă
o vasculariza
ţ
ie
ş
i o inerva
ţ
ie proprie.Morfologia extern
ă
a oaselor Suprafa
ţ
a extern
ă
de
ţ
ine o mare semnifica
ţ
ie descriptiv
ă
, prezentând o serie de reperecu rol în determinarea oaselor, în identificarea pozi
ţ
iei anatomice
ş
i a raporturilor. Pesuprafa
ţ
a oaselor se afl
ă
dou
ă
tipuri de repere: proeminen
ţ
e
ş
i cavit
ăţ
i.Proeminen
ţ
ele sunt de 2 tipuri: articulare
ş
i nearticulare. Proeminen
ţ
ele articularesunt acoperite de cartilaj articular (fiind astfel netede
ş
i lucioase), contribuind la realizareaunor articula
ţ
ii. Proeminen
ţ
e nearticulare nu prezint
ă
cartilaj articular servind la inser 
ţ
ia unor mu
ş
chi. Sunt de mai multe tipuri: apofize, tuberozit
ăţ
i, eminen
ţ
e, tuberculi, spin
ă
, creast
ă
.Cavit
ăţ
ile sunt de 2 tipuri: articulare
ş
i neaticulare. Cavit
ăţ
ile articulare r 
ă
spund unor  proeminen
ţ
e articulare invers conformate, prezentând cartilaj articular. Cavit
ăţ
i nearticulare:
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->