or ETINER pals Bitten teriatie : seta ee RA -TEHNEUn capitol important din lucrare trateaza intretinerea gi repa- rarea elementelor de actionare a utilajului industrial. Menfionim ci utilajele sau alte tipurt de tnstalafii cum sint cuptoarele electrice, baile pentru acoperiri: metalice, utilajele gi instalafiile din posturile de transformare etc. care nu sint cu- prinse in lucrare sint tratate corespunzator in alte luertiri de spe- cialitate. Pe aceasti cale mulfumim sincer celor care prin observafiile lor au contribuit la realizarea luerdrii in forma prezentatd, cit si celor eare ne vor comunica observafii ultertoare. AUTORIT 1, ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATIL ALE INSTALATHLOR SI APARATAJULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE 11, GENERALITATI PRIVIND EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA UTILAJELOR INDUSTRIALE Mentinerea utilajului in stare de functionare continud este strins legaté de realizarea unui sistem bine organizat al repara- tillor, Organizarea rationalaé a intretinerli si supravegherii asigura sporirea duratei de serviciu a utilajelor, elimina cauzele care pro- voacé scoaterea lor din functiune prin surprindere, accelereazd executarea reparatiilor si reduce durata lor. Intrefinerea curent&i gi supravegherea zilnicA contribuie la: — finefionarea continu& a utilajului gi aparatajului in stare normala; — asigurarea calit&tli si preciafei de prelucrare a pieselor exe- cutate in conformitate cu condifiile tahnice; — preintimpinarea avariiler, ruperilor si a uzurii progresive; — marirea duratei de functionare a utilajului si aparatajului intre doua reparayli; — reducerea opririlor utilajului din cauza reparatiel. Acestea pot fi asigurate daca reparafia este bine organizata, astfel incit o serie de lucriri si fie pregitite din timp gi s& se faca periodic intr-o ordine strict plantficati, cu un caracter preventiv, bine determinat, care si asigure preintimpinarea oric&ror avaril si a reparatiilor neagteptate si neplanificate, Reparatiile organizate in acest mod poarta denumirea de reparafii preventiv planificate; ele cuprind: controlul si verificarea preciziel de functionare a utilajului; reparaiiile capitale.lm cele ce urmeazd se vor examina scopul gi caracterul aces- tor opera{ii de intretinere, punindu-se accentul in special pe in- trefinerea mecanismelor de comandi si actionare a utilajului. Controlul si verificarea preciziei de functionare a utilajului, Aceasta s¢ execut& lunar gi consté din: — controlul manetelor de comanda, al dispozitivelor de fri- nare si al exteriorului utilajului, aparatului sau al instalatiei res- pective; — verificarea aparatajului de comand4 (intreruptoare, declan- satoare, controlere, reostate, butoane etc.), Curajarea contactelor gi inlocuirea celor defecte, verificarea bornelor, curdfarea gi strin- gerea lor; — verificarea legdturilor de prizd si a legit firul neutru; — verificarea starii refelei de alimentare si a instalafillor elec- trice; — verificarea calltatii $i cantitatii lubrefiantilor; — verificarea stérli instalatfilor si a pleselor usor accesibile supuse uzurii rapide; — réglarea la nevoie a aparatelor de comand& si a dispoziti- velor de frinare. la pimint sau la Reparatii curente. Ele constituie elementul de baz al repara- fiilor, asigurind mentinerea in perfect& stare de funcifonare a uti- lajului, Ia general aceste reparajii constau din executarea urmi- toarelor lueréiri: — curafarea si spalarea completA a aparatajulul si schimba- rea uleiului dac& este cazul; — demontarea parfiali a pieselor ugor demontabile, reconditio- narea si reglarea piesclor gi inléturarea jocurilor inadmisibile, cum gi stringerea pieselor sl&bite; — inlocuirea pieselor uzate care nu pot asigura gradul de pre- cizie sau functionarea normala a aparatulul; — verifiearea functiondrii dispozitivelor de comanda automata sia limitatoarelor de curse; — reconditionarea instalatiilor de alimentare deteriorate; — repararea frinelor gi cuplajelor electromagnetice; — inlocuirea periilor, curlijarea lag&relor, inlocuirea contac- telor arse, suflarea prafului Ja clectromotoare ete. 3 Reparatii mijlocii, Acestea cuprind in afara lucrarilor prevazute pentru reparatille curente si reparatii suplimentare, prin care se fnlocuiesc majoritatea pieselor care se uzeazi, cum sint: —repararea sau inlocuirea aparatajului de comand& gi por- nire; — repararea si inlocuirea parfilor deteriorate prin scurtcircuite la maginfle si aparatele electrice; — inlocuirea partialA in caz de nevoie a bobinajului de la mo- toarele electrice, si la celelalte aparataje electrice. In cadrul reparatiilor mijlocii, utilajul se demonteaz& partial, jar prin executarea luerdriler de reparatie respective se cauti re- stabilirea preciziei, a capacititii de lucru gi a puterii aparatajului in vederea asigurarii umei fumetionari normale pind la urmitoarea reparatie mijlocie sau capitala. Reparatii capitale. Au in vedere demontarea totala a utilajului cuprinzind totalitatea lucrdrilor de reparatii care au ca scop re- facerea complet a capacitatii de lueru a utilajului sia aparate jului, prin inlocuirea si recondijionarea tuturor pieselor si sul ansamblurilor cu uzurd avansata. Reparatiile capitale, cuprind in acelagi timp toate lucrdrile previzute la reparatiile curente si mijlocii. In cadrul reparatiilor eapitale se inlocuiesc complet pirtile deteriorate prin scurtcir- cuite; la masinile si aparatele electrice, se inlocuieste par{ial sau total bobinajul motorului electric sau al aparatului, se reconditio- neazi cuplajele si frinele electromagnetice, cum gi repararea in- stalatiilor electrice de alimentare. De asemenca se verificd si se reconditieneazt de la celelaite subansambluri ale utilajului (cu de avans, ghidajele batiului si samiilor etc.), gi piesele uzate i de viteze, eutll 12, PRINCIPE DE EXPLOATARE, INTRETINERE $I REPARARE A INSTALATMLOR $I APARATULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE In realizarea unei exploatdri corespunziitoare a echipamentu- Jui electric de pe utilajele industriale o deosebitd important& o are organizarea intretinerli intre reparatii; aceasta asigura: —— starea bund de functionare permanenta a utilajulul; — respectarea stricti a regulilor gi instructiunilor cu privire la exploatarea tehnied a instalafiilor si aparatajului electric de pe utilajele industriale;— supravegherea pieselor expuse uzuril rapide; — inldturarea imediaid a dereglarilor in timpul exploatarii; — prevenirea ugurii premature a instalatiilor si aparatajului electric. Uzura echipamentului elecirie de pe utilajele industriale, con- duce la modificarea dimensiunilor si a formei pieselor. Ea se ma- nifestd prin tocirea suprafetelor in frecare, prin arderea metalului si aparitia crfip&turilor in piese, datorité variatiilor de tempera- turd, prin coroziunea sub actiunea aerului, a umiditatii si a sub- stantelor chimice etc. Uzura poate fi narmala sau de avarie. Uzura normala este efeotul unei exploatari de lung& duraté a instalatiilor gi aparatajului electric de pe utilajele industriale. Uzura de avarie este uzura care ereste intens gi intr-un timp scurt ajunge la o valoare pentru care exploatarea ulterioaré a instalatiei si apanatajului electric devine imposibila. Nerespecta— rea regulilor de exploatare a utilajulul, respectiv a instalatiei si aparatajului electric aferent acestuia, favorizeazd aparijia uzuril de avarie. Aceasta poate sd ducd la scoaterea din functiune a uti- lajului, provocind astfel perturbarea mersului normal al procesu- lui de’ productie. In cazul praductiei de masi pe banda, aceasta poate si ducd la oprirea anumitor sectoare de fabricatie. Din aceste motive, cunoasterea cauzelor care provoacé uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric, cum si a masurilor pentru prevenirea avestora este extrem de necesara. Uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric de pe uti- lajele industriale poate fi produsa din urmatoarele cauze: — nerespectarea regimului de exploatare stabilit prin depagt- rea ine&rearii admisibile a utilajulul (de exemplu, anderea sigu- rantelor fuzibile, a motoarelor electrice si a altor aparate la o magind-unealta) datoriti cresterii adincimii de agchiere, a avan- sului sau vitezel de agchiere; — nerespectarea regimulul de intretinere stabilit in cartea maginii de citre uzina producatoare; — executarea intrejinerii si a reparatiei echipamentului elec- tric de catre persoane necalificate, crea ce poate avea ca efect ne- respectarea termenelor de curitare a aparatajului, neefectuarea la timp a reparatiilor mici, neglijarea stvingerii suruburilor slabite sau a curaétarii contactelor etc.; — nerespectarea graficulul si a condifiilor tehnice de reparat! — nerespectarea regulilar de montare si de instalare a apara- tajului gi instalaliel electrice de pe utilajele industriale. | Defectele de constructie, abaterile de la procesul tetmologic de fabricare a aparatelor electrice nei, cum sint jocurile si ajustajele 30 la piesele de contact necorespunzétoare, modul gresit de asam- blare, saa dimensionarea necorespunzitoare a pieselor, sint de asemenea cauze care contribuie la marirea uzurli acestona, Peniru a preveni uzura si a asigura o dural de serviciu cit mai mare, echipamentul electric de pe utilajele industriale este supus sistemului de contrel si reparatfi planificate. Repararea echipamentului electric de pe utilajele industriale se poate efectua dupa urmatoarele sisteme: —— Sistemul de reparafii executate dupa necesttate. Acest sis- tem consid in efectuarea lucrérilor de reparatii a echipamentu- Ini electric atunci cind acesta ajunge in starea in care nu mal poate fi mentinut in exploatare. Acest sistem prezinta dezavanta- jul c& permite iesirea bse din exploatare a echipamentului elec- tric din cauza usurii intense gi de aceea el nu este recomanda- bil. — Sistemul de reparafii cu planificare rigid®. Acest sistem costé in scoaterea obligatorie din funefiune a ulilajului pe care se afl montat echipamentul electric pentru exeeutarea reparatli- lor la anumite perioade stabilite, independent de starea tehnis a echipamentului electric, cum si repararea sau inlocufrea piese- lor si mecanismelor componente la termenele stabilite in functle de normele de uzur& specifice echipamentului electric de pe utila- jele Industriale. Acest sistem este simplu_atit in ceea ce priveste organizarea, cit si ca planificare gi pregatite a lueririlor de re- paratii. — Sisternu] de reperatii executate dupa controlul stiirit echipa- mentului electric de pe wtilajele industriale. Acest sistem se ba- zeazi pe regultatele controlului periodic al starii echipamentului electric in timpul exploatarii. La acest sistem nu se planifica. repa- ratiile, cl numai controlul stérli si_funcfionaril echipamentului electric de pe utilajele industriale, Daca in urma eontrolului. se constaiA o uzurd avansat&é a pieselor echipamentului electric, care are ca efect oprirea functiune a utilajului, atunci se recurge la reparatie. Pe baza datelor de control se planificd volumul si termenul reparatiel, se pregatesc piesele de schimb gi materialele necesare etc. — Sistemul preventiv de reparajii periodice planificate (SPRPP). Acest sistem se caracterizeazi prin aceca ca repara- tiile se executd planificat dupé un anumit numar de ore de func- fionare a echipamentulu! electric. Acest numar de ore de func- flonare se stabjleste pentru echipamentul electric al fiecdrui utilaj, in raport cu conditiile in care funcjioneazd si pe baza studiu- u