Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mihail Sadoveanu - Tara de Dincolo de Negura

Mihail Sadoveanu - Tara de Dincolo de Negura

Ratings: (0)|Views: 553|Likes:
Published by mykk
Mihail Sadoveanu a fost supranumit poet al prozei. Este, într-adevăr, un scriitor minunat.
Mihail Sadoveanu a fost supranumit poet al prozei. Este, într-adevăr, un scriitor minunat.

More info:

Published by: mykk on Jul 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

09/10/2013

pdf

text

original

 
1 TARA DE DINCOLO DE NEGURA (Povestiri de vînatoare) Mihail Sadoveanu Despre aceastaTara si despre vînat si pescuit prefata autorului din 1 octombrie 1936 Mirajul I. Maica-mea era marefarmazoana * II. Ucenicie, într-o breasla veche * III. Povestile de vînatoare sunt de la Dumnezeu *IV. Vînatori de lupi, în veacuri vechi * V. April - o clipa * VI. Tovarasul meu Voisel e vrednicvînator, ca multi altii * VII. Sitarii, cînd prietinii mei se cearta * VIII. Ploaie, în paduri departate *IX. Lupii de la Cucoara, urmeaza un razboi neistovit * X. Pasaj de rate, sara * XI. Gîste salbatice -adica numere incomensurabile * XII. Oameni din balti, lînga Ostrovul lui Caliniuc * XIII. Cînd acazut Mos Calistru, pe Deleleu * XIV. Caprele lui Sfîntu-Antonie * XV. Vînt dinspre Caliman *XVI. în singuratatile Raraului a cîntat cucosul salbatic * XVII. Kiki da examen în fata onorateicomisii * XVIII. Tom a fost odata tînar, ca si Kiki Acum cîtiva ani, d-l Badauta a tiparit o foartefrumoasa carte. Putini au vazut cuprinsul ei; e o carte de ilustratii fotografice. Putini cunoscmaterialul de inspiratie al acestei carti, pentru ca romînul, fiind din nastere esential si integral patriot, n-are nevoie sa-si cunoasca tara. Patriotismul verbal se poate lipsi de fapta, chiar atunci cîndea ne leaga de trecut si de Dumnezeu; iar albumul d-lui Badauta e o asemenea fapta. în aceasta cartevorbesc privelistile si oamenii acestui pamînt. Muntii în care au împietrit parca îndrazneli de gîndiresinguratice; pîclele care acopar linistile vailor; apele care zvonesc cîntarea vietii etern înoite; codriicare suie rîpile si coboara vagaunile, deschizînd luminii poieni si gramadind întuneric în sihlenestrabatute; satele însirate pe coline, cu bisericile poetice; Dunarea si Marea; oameni în costume pitoresti rîzînd clipei care trece: cartea aceasta e un tribut de pietate Celui care elibereaza necontenitminunile, de la margaritarul din scoica oceanului pîna la zîmbetul delicat al unei fecioare din muntiiBucovinei. Psalmistul cel din veacuri a spus frumos cu vorba ceea ce dl Badauta exprima cuimagini fotografice: "Doamne, Dumnezeul meu, zic chipurile si privelistile aceste, ca si Davidregelepoet; mare si minunat esti tu: cu slava si cu stralucire împodobit! Te îmbraci în lumina ca-ntr-o haina; întinzi cerul ca un cort. Tu din ape îti faci lacasurile cele de sus; nourii sunt caruta ta si te porti pe aripile vînturilor. 2 Tu faci vînturile, trimesii tai si flacarile focului sunt slugile tale. Cît deminunate-s lucrurile tale, Doamne, toate cu întelepciune le-ai facut si e plin pamîntul de faptura ta!Toate de la tine asteapta sa le dai hrana la vreme: De le-o dai ele-o primesc; de le iei duhul, mor siîn tarîna se prefac. De privesti pamîntul, el tremura; de te-atingi de munti, ei fumega. Cînd trimetitu, însa, duhul tau, toate iarasi se zidesc si se înoieste fata
 
 pamîntului!' Rasfoiti aceste planse, ca sa vedeti cîte frumuseti cuprinde pamîntul romînesc. Sa nuaveti, însa, nici o clipa de mîndrie, caci toate sunt ale Celui ce cladeste, preface si înoieste. Omulzgîrie îndeobste fata pamîntului si o pateaza. Cele etern-frumoase sunt numai ale lui Dumnezeu.Uitati versurile proaste pe care le-ati învatat cîndva în scolile primare: Tara mea are cîmpiimanoase, Dealuri înalte cu mîndre flori... Uitati paginile de antologie ieftina, discursurile de lirismsi prezumtie, caci noua nu ni se datoreste nimic din ce-i frumos pe acest pamînt romînesc. Nu ni sedatoreste nici macar pastrarea a tot cei primitiv, caci, unde s-a putut, sondele au spart scoarta pamîntului, fierastraiele au ucis padurile. Unde au spart, n-au adus nici o compensatie; unde au ucis,n-au atîtat din nou viata; au ramas munti dezgoliti si dealuri care se risipesc în vai. Minunea privelistilor primitive s-a pastrat în afara de vointa si tendinta oamenilor trecatori. Acesti oamenitrecatori niciodata n-au cunoscuto; au prefereat tinuturile si privelistile la moda din alte tari, unde aurisipit averile agonisite de altii. Catra minunile acestea primitive nu sunt drumuri; în preajma lor nuse afla locuri de popas, omul trecator n-a cheltuit pentru ele nici dragoste, nici inteligenta. Asa încît,iubiti prietini si frati, sa nu cadeti în pacatul mîndriei. Numai dupa ce vom fi adaos ceva al nostru lafrumuseta lor, dupa ce le vom recunoaste si le vom împresura cu iubire, dupa ce pionierii vor taia sivor asterne drumuri, dupa ce oameni de treaba vor deschide hanuri romantice si prietinestidrumetilor, dupa ce, lasînd în raft cartea, vom merge cu piciorul cercetînd toate ca într-o calatorie deispasire, dupa ce ne vom simti intrînd în noi dragostea acestui pamînt ca un suflet al stramosilor,numai atunci vom avea dreptul sa ridicam ochii si sa multamim cu umilinta Celui pe care-l invocaregele psalmist de demult. Rasfoiti aceste planse numai în tihna chiliei voastre; dupa aceea nu lasatisa treaca zadarnic anii vostri. Daca nu sunteti vînatori si pescari, puneti mîna pe toiag si colindatimostenirea aceasta fara pareche. Nicaieri în lume nu sunt locuri mai frumoase. N-am spus ca avemcele mai alese frumuseti din lume, ci ca si aici sunt privelisti tot asa de frumoase ca cele mai laudatede aiurea. Cel care vede Delta întelege singuratatile Africii. Cel care suie în Calimani ori pe Retezat,ori pe Ceahlau a trecut în zona fara de prihana a altei lumi. Cei care sunteti vînatori ori pescari n-aveti nevoie de îndemnul meu ca sa iesiti în
 
mijlocul naturii. Dupa ani de rataciri si practica, vad ca înca îmi mai ramîn totusi destule,necunoscute, si va îndemn pe cei de la cîmpie sa va suiti la munte, sa ascultati cerbul la începutultoamnei, iar pe tovarasii vînatori din munte îi sfatuiesc sa încerce farmecul unei zile cu luntrea însinguratatile pruteturilor ori dunaritelor. Fara îndoiala ca vînatul si pescuitul sunt cele mai vechisporturi, cu observatia ca s-au nascut sub presiunea necesitatii si nau devenit divertisment decît cutimpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vînatul - forta si rezistenta. 3 Omul de azi nu maiîntrebuinteaza aceste însusiri ca sasi agoniseasca hrana. Cu peste de undita si cu mamaliga de rîsnitanu te îngrasi, cum foarte potrivit observa dictonul popular. Pamîntul si animalele domestice raspundîndestulator nevoilor lui de harna; munca se cheltuieste în alte directii, în domenii diverse cumestesuguri noua; vînatul si pescuitul au ramas o patima, cum spun taranii nostri. Cît de departe,din trecut, vin pornirile care dorm în noi si se desteapta în anume împrejurari cu nebanuita putere, poate oricine sa marturiseasca aducîndu-si aminte de primele impulsii vînatoresti. Copilul doreste saîntovaraseasca în expeditie pe tatal lui ori pe fratele mai mare; pe urma devine nelinistit în dorintanebiruita de a poseda o arma; dupa aceea, catra saisprezece ani, porneste acele expeditii fara sfîrsitdin zori si pîna în noapte pe coclauri si în preajma apelor. în aceasta stradanie nu-i decît placere pura. E o cheltuiala enorma de energie, din care lipsesc cruzimea si foamea ancestrala. în visurileacestei epoci a vietii mele, eram coplesit de un fel de febra, în care îmi apareau în cantitatiimpresionante vînaturile pamîntului paradisiac din preistorie. Din somnul putin si agitat astfel, matrezeam ades, ca sa ascult daca nu s-a stîrnit o vreme rea afara; ieseam uneori ca sa privesc stelelenoptii; îmi faceam socoteala daca am suficiente munitii pentru ziua unica - izolata - devenita scopsuprem al existentei. începutul acestei pasiuni are totdeauna ceva dramatic. îmi aduc aminte caaveam mai putin de cincisprezece ani cînd am iesit, întro primavara, cu pusca, spre revarsarile deapa ale Siretului, la Pascani. Ucenicia acelor zile a avut toate greutatile lipsei de experienta a unui prunc. Totusi, nimic nu m-a oprit, nici baltile cu apa de dezghet, nici nomolurile, nici joculcîrdurilor de salbaticiuni de la o balta la alta, de la o lunca de ici, la alta cine stie unde; nici racealaapei dintr-un siretel, în care am intrat înot ca sa scot prima rata împuscata; nici zilele de ploaie, nici

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->