Revista Hofigal NR 6

R
www.hofigal.ro | Num\rul 6 | Iunie 2007 | Se distribuie gratuit
Din sumar
Tenta]iile verii din perspectivele psihologice [i biologice S\n\tatea familiei Boli specifice femeilor Boli specifice b\rba]ilor Copiii Enoterapie [i Enoterapice Din miracolele naturii - Echinacea Considera]ii despre alimenta]ia vrstnicului Eveniment Parteneriat COR Congresul Anti-aging II Medalion aniversar: {tefan Manea, la 70 de ani Editorial Puncte de difuzare Nout\]i terapeutice R\spundem cititorilor Adrese utile
2
4
7 12
14
16
18
20 23
24 26 27 28 30 32
icroTop
E ditorial
Din ce `n ce mai des se caut\ r\spuns la `ntrebarea:

Americanii recunosc faptul c\ peste 70% din `mboln\viri se datoreaz\ folosirii medicamentelor de sintez\. S-a constatat c\ acestea au succese rapide `n cazul unor boli acute, dar efectele secundare produse au provocat manifestarea altor afec]iuni, unele chiar mai grave. Secolul trecut a reprezentat, f\r\ `ndoial\, un progres `n industria de medicamente, cu cifre de afaceri impresionante [i profituri pe m\sur\. Arsenalul terapeutic a dep\[it 200.000 de produse farmaceutice [i cre[te mereu. Progresele realizate `n fabrica]ia medicamentelor de sintez\ au fost umbrite de multiple efecte negative. Din p\cate, medicamentele utilizate far\ prescrip]ie medical\ au fost cele care au produs alergii, `mboln\virea grav\ a altor organe, uneori fiind provocatoare de moarte. Antiinflamatoarele de sintez\ [i antibioticele sunt `n fruntea generatorilor de boli alergice. Aceast\ agresiune asupra organismului uman, precum [i reac]iile de respingere a organismului, determin\ `n primul rnd reac]ii de tip alergic, dar [i alte tipuri de reac]ii adverse; num\rul acestora este `n continu\ cre[tere `n `ntreaga lume. Cred c\ multe din binefacerile medicamentelor de sintez\ sunt cunoscute celor ce ne citesc. ~n cartea lor - Cura spre moarte. Efectele prescrip]iilor medicamentoase - Arabella Melville [i Colin Johnson arat\ `n statistici cutremur\toare: `n SUA [i Anglia mor mai mul]i oameni `n urma folosirii medicamentelor de sintez\ dect `n accidentele rutiere. `n Anglia peste 2400 rapoarte
De ce medicina natural\?
Ing. chim. {tefan Manea

Director General HOFIGAL
Am s\ `ncerc s\ fac o sintez\ a multor constat\ri f\cute de studii, cercet\ri, precum [i p\reri ale unor celebrit\]i, de-a lungul istoriei. Dup\ epoca sulfamidelor, antibioticelor, a hormonilor, vitaminelor, cefalosporinelor [i a altor produse de sintez\, `n epoca marilor realiz\ri [tiin]ifice, a progreselor ob]inute de chirurgia modern\, a metodelor de explorare neinvazive, ideea `ntoarcerii la natur\ pare cel pu]in anacronic\. Din p\cate, aici se unesc interese total diferite [i anume cele economice ale marilor trusturi [i cele de comoditate [i inaccesibilitate `n `n]elegerea problemelor de cunoa[tere `n domeniul [tiin]elor de interfa]\. Studii [tiin]ifice, tot mai multe, au demonstrat c\ medicamentele de sintez\, cu structuri necunoscute organismului uman, pot declan[a reac]ii de respingere, cu toxicitate [i uneori cu urm\ri destul de `ntrziate.
arat\ efectele negative [i observ\ c\ medicamentele de sintez\ ajut\ doar `n prima parte a bolii dureroase. Prin reclame [i publicitate de[\n]at\ sunt prescrise tot felul de medicamente sau cosmetice sintetice dar, `n acela[i timp, nu se spune [i adev\rul despre efectele negative. Cine nu a v\zut reclama cu din]ii str\lucitori ai pastei de din]i cu fluor? Ct\ lume [tie c\ fluorul este una din substan]ele toxice care produce demen]a chiar la copii? Este un imens scandal medical referitor la utilizarea s\rurilor de fluor `n apa potabil\. Ora[e `ntregi `n America, Germania, Anglia folosesc aceast\ otrav\, dar interesele economice ale unor mari trusturi sunt mai presus. Florurile sunt de[euri de fabrica]ie `n industria armamentului. ~n]elege oricine ce consecin]e ar fi s\ se recunoasc\ otr\virea permanent\ a popula]iei. Toate lucr\rile [tiin]ifice impar]iale, nelegate de interesele monopolurilor semnaleaz\ aceste aspecte grave [i pledeaz\ pentru terapiile naturale, trebuie s\ devin\ baza `n tratamentul patologiilor organismului uman. Medicina trebuie s\ fie una singur\ [i s\ `mpleteasc\ cercet\rile [i rezultatele ob]inute `n domeniul sintezei, dar adev\ratele tratamente trebuiesc f\cute cu produse naturale, netoxice [i acceptate de organismul uman. Produsele naturale provin din mediul `nconjur\tor [i sunt oferite pentru a fi utilizate a[a cum se g\sesc ele, ca: plante, argil\, ape minerale, vinuri, miere etc.
(continuare `n pagina 26)
1
Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T enta]iile verii [i s\n\tatea familiei
IMPACTUL vacan]elor
asupra vie]ii de familie
eschiderea generoas\ [i ne`ngr\dit\ a [anselor ca noi, romnii, s\ ne putem bucura de binefacerile unor concedii estivale, pe m\sura unor aspira]ii ct mai m\re]e, nu exclude posibilitatea unor eventuale consecin]e nedorite. Altfel spus, se `ntmpl\ ca a[a-numita vacan]\ de vis s\ se transforme `n vacan]\ de... co[mar.
caut eu la coas`, la plivit buruieni, la cules de mere sau la hr`nit or`t`niile? Eu vreau Albena, Istambul, Roma [i Atena. Un circuit cu autocarul [i vaporul este ceea ce-mi place mie! Cnd \ntre membrii unei familii apar motiva]ii sau aspira]ii antagoniste, chiar conflictuale, nu se mai poate vorbi de o comunicare empatic` (las un pic de la mine, las` [i el un pic [i ajungem la un compromis care dovede[te c` se poate \mp`ca fiecare dintre p`r]i). Da, dar cum? Dac` nu sunt incompatibilit`]i de op]iune, \n ceea ce prive[te modul de negociere a vacan]ei, se pot \mbr`]i[a variante scurte (cteva zile), \n care se experimen-
Cine face diferen]a?

Pentru o vacan]` cu impact pozitiv asupra vie]ii de familie este de dorit s` se anticipeze urm`toarele eventualit`]i: Fiecare membru al familiei [i familia ca \ntreg va fi beneficiara unui scop asumat [i respectat ca atare. Armonizarea preferin]elor individuale ale membrilor unei familii \ntr-un consens unanim acceptat pretinde \ns` existen]a unui dialog tip comunicare empatic`.
Ce este comunicarea empatic\ `ntr-o familie?

Aici este vorba de o \n]elegere inteligent` (\n primul rnd), care presupune abandonarea egoismului exacerbat din partea unui membru al familiei - de regul` dominator [i dictatorial. Un exemplu clasic: tat`l agreeaz` tipul de concedii cu prietenii de-o bere [i-un gr`tar, de jocuri de noroc nocturne [i somn non-stop \n timpul zilei, pentru refacere, \n vreme ce nevasta [i copiii se descurc` [i ei cum or putea... |n alte situa]ii s` zicem mama, dore[te s`-[i petreac` vacan]a la ]ar`, unde a copil`rit [i unde treburile gospod`re[ti rurale par s` o regenereze miraculos. Tata \ns` este revoltat [i protesteaz`: Ce s` teaz` solu]ia agreat` de fiecare dintre p`r]i. |n astfel de situa]ii, nu se ajunge la nedorita solu]ie: EU m` duc unde vreau, TU te duci unde vrei! Din nou, aten]ie! Separarea membrilor familiei, cu ocazia vacan]elor estivale reprezint` prima cauz` de ruptur` a rela]iilor fire[ti [i reale dintre membrii unei familii. Altfel spus: pasul cu care se \ncepe mar[ul c`tre divor] \ncepe odat` cu concediul de odihn` separat. Atunci apar tenta]iile adulterului, leg`turile \ntmpl`toare, sarcini nedorite de la partenerii \ntmpl`tori, copii nelegitimi care otr`vesc cli-
matul familial [i-l destram`. [i nu \n ultimul rnd surprize, surprize, adic` herpesul genital, trichomonas, lues (sifilis), gonoree (blenoragie), pediculoz` (p`duchi la]i), hepatit` cu virus B, HIV [i temuta SIDA... Aventura poate avea un gust pl`cut, dar consecin]e grave, chiar devastatoare! Cnd este vorba \ns` de o tn`r` familie, f`r` copii (\nc`), vacan]ele estivale reprezint` un barometru fidel [i obiectiv al coeziunii suflete[ti [i al adev`rului despre partener(`). O mare doz` de adev`r se revars` din clipele, orele, zilele care compun cele 1-2 s`pt`mni de repaus, departe de treburile cotidiene. Unul sau altul dintre cei doi parteneri se poate dovedi responsabil sau aiurit, pe care po]i conta sau o persoan` risipitoare, care nu se gnde[te dect la pl`cerile proprii, cu gust de aventuri frivole sau stabil, fidel [i echilibrat fa]` de asaltul de nudit`]i, oferte. Atunci cnd unul din parteneri este \n dificultate (r`nit, accidentat, bolnav), ce face cel`lalt? |l ajut` cu devotament sau \l abandoneaz` \n patul din hotel, motel, cort [i-[i face mendrele, scuzndu-se c` am venit s` m` distrez, nu s`-]i fac frec]ie, drag`! Concediile de odihn` pot \nsemna un minunat loc [i prilej pentru reconcilierea unor raporturi care \ncepuser` s` nu mai aib` o bun` func]ionalitate, din cauza rutinei cotidiene, a stresului profesional, a polu`rii. Zilele de recreere, revigorare [i somn adnc pot aprinde focul mocnit al unei alte luni de miere! Cu erotism [i armonie sexual` (eupareunie), cu consolidarea \ncrederii \n via]a de cuplu. Cu noi [i \ndr`zne]e proiecte de viitor. Cu r`zboi declarat rutinei. Cu o posibil` [i dorit` sarcin` (iar un puiu] conceput \n climat de odihn` [i recreere este 100% s`n`tos!) S` nu pierdem din vedere c` un concediu de pe urma c`ruia familia c[tig` s`n`tate este ca un fel de alimentare masiv` a cardului biologic [i psihic pentru o bun` perioad` de timp (de dup`...)
Pentru c`, nu-i a[a, adev`rata vacan]` de vis este parc` \ntotdeauna, prea scurt`!
Psih. Maria {erban
2
T enta]iile verii [i s\n\tatea familiei
HOFIGAL, ca de obicei, este [i va r\mne prietenul s\n\t\]ii dumneavoastr\!

De ce sfaturi?
vacan]a, prin \nsu[i mesajul ei - recreere, divertisment, odihn`, recuperare - mai are nevoie de precau]ii, aten]ion`ri, restric]ii? Ei bine, dragi cititori, s-a dovedit experimental c` orice vacan]` implic` un anumit gen de stres, resim]it \n mod individual dar [i ca mesaj integrat \n dinamica vie]ii de familie.
stresul c`l`toriei nu este o expresie gratuit` dar nici o condi]ie obligatorie pentru orice familie. O bun` organizare a acesteia limiteaz` la maximum e[ecurile, accidentele nedorite, dramele, uneori chiar nenorocirile posibile. O list` cu tot ce trebuie luat \n bagaje se dovede[te pe ct de simpl`, pe att de esen]ial` (uneori vital` pentru unele situa]ii-limit`). Cnd este uitat` pelerina de ploaie, rezerva de [osete, trusa de medicamente pentru un prim ajutor sau harta de orientare turistic`, vacan]a poate deveni o problem` de supravie]uire. Rezerva minim` de alimente conlu]ii terapeutice ct mai blnde [i mai eficace. Trusa de familie HOFIGAL, este ideal` pentru un prim ajutor \n astfel de situa]ii. Se va telefona unui specialist, pentru recomand`ri [i se va face tot ceea ce este omene[te posibil, pentru evitarea complica]iilor (lament`ri, acuza]ii, repro[uri, certuri, conflicte, cic`leli). Reintegrarea \n rutina zilnic`, dup` epuizarea vacan]ei, reprezint` un obiectiv care nu trebuie neglijat, iar pentru traducerea lui \n fapte este \n]elept s` aloca]i minimum o zi pentru a transfera efectul vacan]ei \nspre obliga]iile profesionale. Nu se \ncepe \n for]` ceea ce ave]i de f`cut la locul de munc`, \n primele dou` zile, pentru o adaptare progresiv` pe plan mental \n special (pentru acomodarea func]iei aten]iei). Concentrarea, vigilitatea, distribu]ia [i rezisten]a acesteia sunt u[or perturbate dac` organismul este stresat. Dac` \ns`, pe tot parcursul vacan]ei, nu a]i reu[it s` evita]i excesele alimentare [i/sau sexuale, este foarte posibil ca bilan]ul biologic [i psihic s` fie pe minus (regresie a tonusului, oboseal`, surmenaj, nervozitate). Pe scurt, o vacan]` capcan`. Cine este de vin`, \n asemenea cazuri? R`spunsuri posibile: lipsa de cump`stilul de via]` deficitar obiceiuri tare dùn`toare s`n`t`]ii, care se pot corecta o [ans` \n plus pentru a \ndrepta din mers asemenea consecin]e. Un ultim sfat: niciodat` nu este prea trziu, pentru a \nv`]a din ceea ce propria noastr` experien]` ne demonstreaz`. Chiar dac` gre[im, ne putem corecta. Numai s` vrem cu adev`rat s` reu[im!
Despre ce este vorba?

Alegerea destina]iei, pentru un microgrup (familie), care reune[te membri de vrste diferite (deci genera]ii variate) nu este ceva arbitrar. Ceva de genul d`m cu zarul [i mergem \n vacan]` la noroc. S` fie aleas` o destina]ie cu obiectiv bine ]intit. Refacerea optim` a organismului, prin re\nc`rcarea bateriilor bio-psihice, presupune un minim de strategie care \nseamn`: s` nu dùneze nici unui membru al familiei sensibil la diferen]ele de fus orar, care sufer` de boli autoimune, afec]iuni cronice, insomnie rebel`, sensibilitate la alimente exotice, la c`ldur` \n exces, frig sau umezeal` s` satisfac` gusturile, preferin]ele, hobby-urile, tradi]iile majorit`]ii; s` nu fie departe de mijloace de transport, puncte de interven]ie sau ajutor de urgen]`, dac` vreun membru al familiei are probleme (epilepsie, antecedente de infarct, risc de colici biliare sau renale). dac` bilan]ul unei astfel de analize la rece (cu ceva timp \nainte de \nceputul unei vacan]e) este discutat prin dialog [i consens, este mult mai bine dect o decizie pripit`, f`r` discern`mnt.
SFATURI
centrate \n volum mic [i putere caloric` mare este salutar` dac` la vam`, pe aeroport sau pe drum apar distorsiuni [i trebuie s` a[tepta]i 5-10 ore! |n orice familie poate exista un membru care este sensibil [i vulnerabil la: rùl de \n`l]ime, rùl de ap`, rùl de serpentine, frica de [erpi, pr`p`stii, ap`, insecte, furtun`, tr`snete sau spa]ii largi. Uneori nici nu este b`nuit` existen]a acestui gen de fobii, care se pot releva brutal [i dramatic, bulversnd echilibrul familiei.
Ce este de f\cut?
Nu se ridiculizeaz` conduita celui afectat. Nu se consider` fi]` [i nici rea voin]`. Se recomand` o atitudine de cooperare, \n]elegere, complian]`, dialog [i so-
Psih. Maria {erban
S faturi terapeutice
Tratament specifice
toare, indicate mai ales dac` apar [i tulbur`ri neurovegetative (palpita]ii, senza]ie de nod \n gt, crize de plns, nervozitate, insomnie), gemoderivate din castan, rozmarin, zmeur, salcie (amen]i), tei. Amenoreea (lipsa menstrua]iei) poate fi primar` sau secundar`. Amenoreea primar` se \ntlne[te la fetele c`rora nu le vine menstrua]ia pn` la vrsta de 16 ani. Amenoreea secundar` este absen]a menstrua]iei timp de 2 luni, la o femeie care pn` \n acel moment a avut un ciclu normal. Cauzele apari]iei amenoreei sunt disfuctionalit`]i ale sistemului endocrin, modific`ri anatomice ale organelor genitale, anorexia nervoas`, obezitatea, excesul de exerci]ii fizice, stresul, contraceptivele. Se recomand` [i \n aceast` situa]ie plante cu efect de reechilibrare hormonal` (zmeur, salvie, lemn dulce). Dintre gemoderivate se asociaz` cele din smochin, rozmarin, zmeur, salcie (amen]i). Prin snger`ri anormale \n]elegem o menstrua]ie care dureaz` mai multe zile sau o sngerare care apare \ntre menstrua]ii. Aceste tulbur`ri sunt mai frecvente \n primii ani de la instalarea menstrua]iei [i la femeile peste 45 ani. Tratament: plante astringente uterine: traista ciobanului, coada calului, coada [oricelului, castan, urzica. suplimente antioxidante [i tonice venoase: vitamina C cu bioflavonoizi (Flavovit C), ulei de c`tin`, spirulina, Q10. dintre gemoderivate se asociaz` cele din stejar, zmeur, c`tin` ro[ie.
I. SPM - SINDROMUL PREMENSTRUAL

Aproximativ 1/3 dintre femei (mai ales \ntre 25-40 ani) sufer` de o multitudine de tulbur`ri fizice [i psihice, mai ales \n ultimele 7-14 zile ale ciclului menstrual. Simptomele dispar odat` cu \nceputul menstrua]iei. SPM apare datorit` unui dezechilibru hormonal [i cuprinde mai multe neregularit`]i ciclice: reten]ie de lichide cu edeme ale membrelor inferioare, sensibilitatea snilor, palpita]ii, cre[tere \n greutate, depresii, insomnii, tulbur`ri emo]ionale, fatigabilitate, tulbur`ri de memorie. Tratament: Ulei de c`tin` 1 linguri]` x 1-3/zi; unii cercet`tori sus]in ipoteza c` vitamina A \n doze mari diminueaz` simptomatologia SPM, dar pentru a nu ap`rea efecte secundare datorit` dozei prea mari se poate administra -caroten, care se transform` \n organism \n vitamina A, \n func]ie de necesit`]i. plante care au ac]iune hormonal`: lemn dulce, salvie, zmeur. plante care stimuleaz` func]ionarea ficatului: spirulina, p`p`die, armurariu (Redigest), anghinare (MagAnghinar); alun, ienup`r, coac`z negru, rozmarin, secar`.
plante cu ac]iune asupra sistemului nervos, sedative, antidepresive: valeriana, tei, passiflora, sun`toare, rozmarin, plante diuretice: p`p`die, ienup`r, coada calului, urzica, mesteac`n, brusture. gemoderivate din mesteac`n, asociate cu zmeur.
II. TULBUR|RI ALE MENSTRUA}IEI

Dismenoreea sau menstra dureroas` se datoreaz` fie spasmelor musculaturii uterine, fie congestiei din zona pelvin`. |ntre 30-50% dintre femei au senza]ii de durere \n timpul menstrua]iei. Principiile tratamentului clasic sunt: corectarea afec]iunii de baz`, antispastice, analgezice, sedative. Tratament: plantele cu efecte antispastice [i analgezice calmeaz` simptomele: mu[e]el, valerian`, salcie (scoar]a), coada [oricelului, urzica, galbenele, plante cu ac]iune de echilibrare hormonal`: zmeur (mai ales sub form` de macerat hidrogliceroalcoolic 1-2 dz x 2-3/zi, diluate \n ap`, \nainte de mese, 3 luni cu o luna pauz`), salvie, lemn dulce. plante cu ac]iune sedativ`: melissa, valerian`, p`ducel, tei, passiflor`, sun`-
4
ntul fitoterapeutic al bolilor e persoanelor feminine

III. MENOPAUZA
Menopauza este momentul \n care femeia nu mai are ovula]ie [i menstrua]ia se opre[te, indicnd sfr[itul perioadei fertile. Este foarte important s` preciz`m c` menopauza nu este o boal`. Cu ceva timp \nainte de instalarea menopauzei, uneori ani, \ncepe modificarea echilibrului hormonal (ovarele \ncetinesc produc]ia de hormoni estrogeni, progesteron, testosteron). Perioada se nume[te perimenopauz` [i cnd apar urm`toarele simptome: bufeuri in preajma menstrua]iei, transpira]ii, labilitate emo]ional`, oboseal`, anxietate, iritabilitate, insomnie, sc`derea puterii de concentrare, cefalee, palpita]ii, cre[terea masei corporale, piele uscat`, incontinen]a urinar`, usc`ciune [i prurit vaginal. Menstrua]ia nu se opre[te dintr-o dat`. Pe termen lung sc`derea cantit`]ii de estrogen cre[te probabilitatea bolilor cardiovasculare, osteoporozei, atrofiei vaginale. Tratament: plante cu ac]iuni anxiolitice [i antidepresive: sun`toare, melissa, rozmarin, valerian`, passiflora, tei. plante pentru combaterea bufeurilor, transpira]iilor, edemelor: salvie, lemn dulce, zmeur, coada calului, p`p`die, mesteac`n, urzica, coada [oricelului. pentru prevenirea apari]iei osteoporozei \n tratamentul acestei boli se iau plante bogate \n calciu [i antiinflamatorii: coada calului, fiamarant, spirulin`; Gemoderivat.1DH de brad, pin, rozmarin, mur, mesteac`n pufos, vi]a de vie, meri[or. Co Q10 este indicat` la toate femeile la menopauz`, indiferent de ce simptome se plng. dintre gemoderivate se asociaz` cele din zmeur, rozmarin, stejar, vi]a de vie, mur etc. Pacientele care trec prin aceast` perioad` trebuie s` evite consumul de alcool, cafea, zah`r, condimente, mnc`ruri fierbin]i, deoarece pot declan[a bufeurile, agrava incontinen]a urinar`. Sarea se va reduce. Se cre[te consumul zilnic de lichide, prevenind usc`ciunea pielii [i mucoaselor. Se evit` stresul pe ct e posibil [i se fac exerci]ii fizice moderate zilnic.
IV. MASTOZA FIBROCHISTIC|

Mastopatia fibrochistic` se manifest` prin numeroase chisturi mici [i dure, benigne. Apare mai ales la femeile cu vrste cuprinse \ntre 30-50 de ani, dar poate apare [i dup` instalarea menopauzei. Din cauza acestor chisturi care se formeaz` \n special \nainte de menstrua]ie, snii se \nt`resc [i devin sensibili la palpare. Se crede c` aceste simptome sunt rezultatul dominantei estrogenice. Deoarece chisturile mamare cresc de 2-3 ori riscul de cancer de sn se impune imperios tratatarea acestei probleme cu mult` seriozitate. Femeile trebuie s`-[i fac` \n mod regulat autoexamin`ri ale snilor, pentru a observa orice schimbare a acestor noduli. Tratament: antioxidan]i de tip -caroten, vitamine E, C, B pe care le g`sim \n spirulin`, ulei de c`tin`, extract de m`ce[ (Extravit M), vitamina C cu bioflavonoizi (Flavovit C); coenzima Q10, rozmarin. plante pentru detoxifiere hepatic` [i general`: p`p`die, mesteac`n, anghinare (MagAnghinar), silimarin` (Redigest), coada calului, urzic`. plante ce regleaz` echilibrul hormonal: zmeur. dintre gemoderivate se asociaz` cele din zmeur, mesteac`n, meri[or, ienup`r, arin. Aceste tratamente nu vor resorbi rapid chisturile mamare, dar \n timp le reduc \n dimensiuni [i, cel mai important, previn reapari]ia lor.
(continuare \n pagina 6)
Tratamentul fitoterapeutic al bolilor specifice persoanelor feminine

(urmare din pagina 5)
V. CANCERUL DE SN
Este forma de cancer cea mai des \ntlnit` la femei, afectnd \n special femeile cu vrste cuprinse \ntre 50-60 de ani. Factorii de risc cei mai frecvent implica]i \n apari]ia cancerului de sn sunt: AHC (mama, sora cu cancer de sn), lipsa na[terilor (se pare ca femeile care nu al`pteaz` niciodat` sunt mai predispuse la a face cancer de sn), dac` prima sarcin` a fost la o vrst` avansat`, menarha precoce, menopauza tardiva, s`r`cia [i alimenta]ia proast`. De obicei se prezint` sub forma unui nodul tare, nedureros, fixat sub piele. Pielea poate prezenta modific`ri de aspect [i prin sfrcuri s` se elimine o secre]ie. Nu se [tie cu exactitate care este cauza declan[atoare de cancer. Dezvoltarea multor forme de cancer este influen]at` de hormoni. Tratament: antioxidan]i [i imunostimulatoare: spirulin`, ulei de c`tin`, extract de m`ce[ (Extravit M), vitamina C cu bioflavonoizi (Flavovit C), complet antioxidant; coenzima Q10, rozmarin, echinacea. plante hepatoprotectoare: spirulin`, p`p`die, silimarin` (Redigest), anghinare (MagAnghinar), mesteac`n, ment`, alun, ienup`r, coac`z negru, rozmarin, secar`. plante tonice psihice: sun`toare, meliss`, rozmarin, valerian`, passiflora, tei. Orice tratament contra cancerului, indiferent de natura lui, trebuie s` se fac` sub \ndrumarea unui medic cu experien]` \n domeniul respectiv.
simptomatologia pacientei. Ca \n orice cancer trebuie avut` \n vedere [i o diet` de cru]are [i detoxifiere a organismului: renun]are la fumat, alcool, cofein`, zah`r, sare, fain` alb`, evitare alimente rafinate, alimente sau aditivi care se cunosc a fi cancerigeni. Se recomand` postul cu sucuri de fructe, alimente naturale f`r` chimicale [i o cantitate ct mai mic` de carne, ap` mult`. Se indic` o diet` bazat` pe fructe proaspete [i legume, cereale, pe[te.
VII. FIBROM UTERIN

Se estimeaz` c` 20-30% din femei dezvolt` fibroame uterine (tumori benigne ale uterului). Formarea lui dureaz` de obicei ani de zile [i de multe ori se descoper` mai multe fibroame la aceea[i pacient`. Din motive \nc` necunoscute, fibromul uterin tinde s` se formeze \ntre 35-45 ani, ca apoi s` involueze dup` instalarea menopauzei. |n cele mai multe cazuri fibroamele uterine nu produc nici un simptom, cel mult o senza]ie de greutate \n partea inferioar` a abdomenului, fiind descoperite la un examen de rutin`. Uneori snger`rile menstruale abundente sunt singurul simptom al fibroamelor. De obicei nu cauzeaz` durere, dar fibroamele de m`rimi mari pot duce la contact sexual dureros. Tratamentul fitoterapic poate fi eficient dar ac]ioneaz` \ncet; astfel, durata unui tratament ini]ial trebuie s` fie de 6 luni. Eficien]a tratamentului depinde de m`rimea [i num`rul fibroamelor. Tratament: plante care ac]ioneaz` asupra circula]iei [i snger`rii: coada [oricelului, traista ciobanului, castan, coada calului, afin. plante cu efect de restabilire a echilibrului hormonal: lemn dulce, salvie, zmeur. antioxidante: coenzima Q10, ulei de c`tin`, spirulina, echinacea, vit C cu bioflavonoizi (Flavovit C), Extravit M, dintre gemoderivate: arin alb, meri[or, mur, frasin, coac`z negru, zmeur.
VI. CANCERUL OVARIAN

Cancerul ovarian ocup`, ca frecven]`, al cincilea loc \ntre cancerele care apar la femei (dup` cancerul mamar, pulmonar, de colon, uterin). Unele femei au un risc mai mare de a face acest cancer: cele care au avut cancer mamar, cele care au antecendente familiale de cancer de ovar. |n stadiul precoce este asimptomatic, iar mai trziu apar semne nespecifice: disconfort abdominal, flatulen]`, senza]ie de balonare, disconfort pelvin. Se recomand` \n aceast` situa]ie, ca [i \n cancerul mamar, antioxidan]i, imunostimulatoare, plante hepatoprotectoare, tonice psihice [i tratament simptomatic \n func]ie de
VIII. INFEC}II VAGINALE

Cea mai frecvent` cauz` de leucoree este infec]ia micotic` cu Candida albicans. Secre]ia este vscoas`, alb`, cu miros de
drojdie, care irit` [i inflameaz` mucoasa vaginal`. O alt` cauz` este infec]ia cu Trichomonas, care se manifest` printr-o secre]ie verzuie, urt mirositoare. Infec]ia cu Gardnarella duce la eliminarea unei secre]ii vaginale apoase, cenu[ii. Tratament: plante cu ac]iune antibacterian`: salvie, lavand`, usturoi, echinacea, ment`, brad, mu[e]el. suplimente care cresc rezisten]a organismului la infec]ii: vitamina C cu bioflavonoizi (Flavovit C), spirulina, coenzima Q10, ulei de c`tin`. local - Plantintim, Plantintim gel, Monofemin` 1 [ 2.
Dr. Cristina Costescu Complexul medical HofiMed
6
Tratamentul fitoterapeutic al unor boli specifice persoanelor de sex masculin

Fitoterapia poate juca un rol important `n prevenirea, tratamentul [i `ncetinirea evolu]iei bolilor specifice b\rba]ilor. Produsele fitoterapeutice pot fi mai eficiente dect tratamentele alopate deoarece ele nu produc reac]ii secundare, nu provoac\ dependen]\, pot fi folosite timp `ndelungat pentru tratament, stimuleaz\ mecanismele proprii de autovindecare [i ap\rare.
Cele mai frecvente afec]iuni specifice b`rba]ilor sunt: Uretritele, Epididimita, Orhita, Fimoza, Varicocele, Prostatitele, Hipertrofia benign` de prostat`, Cancerul de prostat`, Cancerul testicular, Infertilitatea masculin`, Disfunc]ii de dinamic` sexual`: disfunc]ii erectile, ejaculare precoce.
Tratamentul fitoterapeutic al uretritelor

Obiective de baz`: Indiferent de germenele patogen care a provocat uretrita, tratamentul fitoterapic trebuie s` includ` urm`toarele obiective: 1. Drenajul gemoterapic al cìlor urinare; 2. Eliminarea factorului infec]ios; 3. Cre[terea rezisten]ei imunitare generale [i locale; 4. Refacerea epiteliului uretral.
Este important ca tratamentul fitoterapic s` includ` \n mod obligatoriu [i m`suri precum reeducarea pacientului [i eliminarea pe ct este posibil a factorilor de risc: - eliminarea focarelor de infec]ii [i inflama]ii cronice \n organism [i \n special \n zona pelvin`; expunerea prelungit` la frig; raporturi sexuale neordonate; regim alimentar incorect; constipa]ie sau diaree. 1. Drenajul gemoterapic al cìlor urinare este o form` de drenaj biologic care
Uretritele
sunt procese inflamatorii ale canalului uretrel. Uretritele totdeauna sunt \nso]ite de prezen]a unuia sau mai multor factori microbieni specifici sau nespecifici. Apari]ia [i evolu]ia uretritelor este diferit` la b`rba]i [i femei \n func]ie de particularit`]ile aparatului urogenital. sunt provocate \n special de bacterii, viru[i, fungi, pe fondul unei rezisten]e imunitare sc`zute a organismului. Factori de risc care pot duce la apari]ia uretritelor: expunerea repetat` la frig; traumatismul penisului; microlitiaza [i litiaza renal` (calculii [i nisipul pot traumatiza peretele uretral); suprasolicitarea fizic`; via]a sexual` neordonat`; aport insuficient de lichide; regim alimentar incorect cu exces de: sare, condimente, alcool; focare de infec]ii cronice \n organism; manopere instrumentale urologice; obstruc]ii ale cìlor urinare.
poate fi util` pentru restabilirea echilibrului natural care st` la baza st`rii de s`n`tate. Gemoderivat din muguri de Nuc (Juglans regia) este considerat un drenor universal, recomandat [i \n tratamentul infec]iilor nespecifice ale cìlor urinare. Gemoderivat din ml`di]e de Meri[or (Vaccinum Vitis Idaea) posed` un organotropism pentru intestin, cì urinare, organe genitale \n general. Gemoderivat din ml`di]e de Iarb` neagr` (Calluna vulgaris) planta posed` pronun]ate efecte antiseptice, cu un organotropism pentru cìle urinare. Gemoderivat din muguri de Plop negru (Populus nigra) compu[ii bioactivi din muguri au propriet`]i antiseptice pronun]ate [i organotropism pentru cìle urinare. 2. Eliminarea factorului microbian: \n cazul uretritelor nespecifice fitoterapia poate fi destul de eficient` deoarece exist` plante care con]in substan]e bioactive capabile s` combat` [i germeni patogeni rezisten]i la antibioticoterapia tradi]ional`.
Prostatita
Afec]iunile inflamatorii prostatice, considerate uneori ca fiind situate la periferia practicii urologice, sunt din ce \n ce mai frecvente la consulta]iile zilnice.
Clasificarea prostatitelor conform National Institutes of Health, SUA (2001) I. Prostatit` bacterian` acut` infec]ie acut` a prostatei. II. Prostatit` bacterian` cronic` infec]ie recurent` a prostatei. III. Prostatit` cronic` abacterian`/sindrom dureros pelvin cronic f`r` infec]ie demonstrabil`. III. (A) Sindrom dureros pelvin cronic inflamator prezen]a leucocitelor \n sperm` sau secre]ie prostatic` \n urin` dup` masaj prostatic. III. (B) Sindrom dureros pelvin cronic noninflamator absen]a leucocitelor \n sperm`, secre]ie prostatic` \n urin` dup` masaj prostatic. IV. Prostatit` inflamatorie asimptomatic` absen]a simptomelor subiective (este depistat` prin biopsie prostatic` sau prin prezen]e leucocitelor \n secre]ia prostatic` sau sperm`, examinate pentru o alt` patologie).
drumurilor. |n scop terapeutic sunt folosi]i mugurii care sunt colecta]i la \nceputul perioadei de \nflorire. Mugurii con]in mai multe substan]e bioactive cu propriet`]i antiseptice, antiinflamatorii, antialgice, antialergice. Echinacea (Echinacea purpurea) propriet`]ile terapeutice ale acestei plante sunt bine cunoscute. Produsele ob]inute din Echinacea stimuleaz` rezisten]a imunitar` nespecific` prin cre[terea num`rului de fagocite [i limfocite, spore[te secre]ia de interferon, au un pronun]at efect antiinflamator, care dep`[e[te efectul unor antiinflamatoare nesteroidine cu renume [i pot fi
ria, ca [i hipertofia [i trabecularea peretelui vezicii urinare, hidrinefroza, instabilitatea sau decompensarea detrusorului. Cele trei componente fundamentale ale HBP sunt cre[terea anatomic` a prostatei (hipertofia), simptomatologia clinic` [i obstruc]ia uretral` dovedit` din punct de vedere urodinamic. Obiective \n tratamentul hipertofiei benigne de prostat`: Reechilibrarea hormonal`: Cea mai cunoscut` plant` care poate restabili echilibrul hormo-
Tratamentul fitoterapeutic al prostatitelor cronice

Meri[orul (Vaccinum vitis-idaea) sunt folosite pentru tratament frunzele [i ml`di]ele. Efectul terapeutic antibacterian asupra cìlor urinare [i a prostatei se datoreaz` con]inutului ridicat de tanin, glicozizi hidrochinonici, \n mod deosebit arbutinei. Cea mai eficient` este considerat` infuzia din frunze de meri[or. Infuzia se prepar` \n felul urm`tor: la 3-4 linguri]e de frunze uscate se adaug` un pahar de ap` clocotit`, se ]ine 15 minute la baia cu abur, se r`ce[te [i se strecoar`. Se administreaz` cte pahar de 4 ori/zi, la care se mai adaug` 40 pic`turi de Tinctur` de Sun`toare [i 25 pic`turi Tinctur` de Echinacea. Sun`toarea (Hypericum perforatum) \n scop terapeutic este folosit` partea aerin` a plantei. Au fost demonstrate experimental efectele antibacteriene ale extractelor ob]inute din Sun`toare asupra Stafilococului auriu [i altor bacterii, fapt care permite utilizarea extractelor alcoolice de sun`toare \n tratamentul infec]iilor cìlor urinare [i prostatitelor bacteriene Plopul negru (Populus nigra) este un arbore r`spndit \n toat` Europa, folosit \n special ca plant` decorativ` pe marginea
folosite \n tratamentul infec]iilor cìlor urinare, cistitelor, prostatitelor, HBP, nefritelor, \n tratamentul oric`ror procese inflamatorii acute sau cronice din organism. Echinacea are [i un efect stimulator asupra SNC, stimulez` poten]a masculin`. Hipertofia benign` de prostat` (HBP) este o afec]iune specific` b`rbatului vrstnic. De[i prevenirea ei este dificil de estimat, se apreciaz` c` HBP simptomatic` afecteaz` un sfert dintre b`rba]ii de peste 50 de ani, 50% dintre b`rba]ii de peste 60 de ani, 80% din cazuri se produc dup` vrsta de 70 ani. Evolu]ia hipertrofiei benigne de prostat` Evolu]ia HBP este agravat` de o serie de complica]ii: reten]ia acut` de urin`, insuficien]a renal` cronic`, infec]ii recurente de tract urinar, litiaz` vezical`, hematu-
nal este Palmierul pitic (Serenoa repens) care con]ine acizi gra[i nesatura]i, steroli (-sitosterol), flavonoizi, vitamine, fitosteroli. Urzica (Urtica dioica) \n tratamentul HBP este folosit` \n special r`d`cina pentru compu[ii bioactivi: lignani, steroli (-sitosterol), polizaharide, carotenoizi, vitamine, minerale. Lignanii, \n special, au un efect de reglare a echilibrului hormonal. Ei cresc cantitatea de globulin` legat` de hormonii sexuali, care leag` estrogenul [i ajut` la eliminarea acestuia din organism, \mpiedic` producerea excesului de testosteron. Plopul tremur`tor (Popula tremula), Plopul negru (Populus nigra) au propriet`]i antiseptice, diuretice, antiinflamatorii. Prezen]a fenolglicozidelor: populin` [i crizin`, asigur` un efect antiinflamator [i permite blocarea activit`]ii enzimei aromataza, ce contribuie la dezechilibrul hormonal.
Diminuarea inflama]iei: Castanul s`lbatic (Aesculus hipocastanum) \n scop terapeutic se folosesc extractele alcoolice [i apoase din scoar]a fructelor coapte de castan, gemoderivatele din muguri de castan. Infuzia [i tinctura din scoar]a fructelor de castan reduce procesul inflamator, \ncetine[te transformarea adenomatoas` a ]esutului prostatic, stimulnd totodat` resorb]ia nodulilor adenomato[i [i procesele reparative. Gemoderivatul din muguri de Castan s`lbatic are un tropism marcant pentru vasele venoase [i constituie un remediu specific pentru staza [i congestia venoas`, factori marcan]i ai patogeniei. Alunul (Corylus avellana) scoar]a con]ine uleiuri eterice, triterpenoide (betulin`), taninuri. Frunzele con]in aldehide, uleiuri eterice, taninuri, vitamina C, carotenoizi, flavonoide (cvercitin`, miricitrin`). Aceste substan]ele bioactive asigur` un efect antiinflamator, antisclerotic [i vasotonic. |n tratamentul HBP pot fi folosite decoctul din frunzele, scoar]a ml`di]elor tinere [i a alunelor. Gemoderivatul din muguri de Alun ac]ioneaz` asupra stazei circulatorii [i are efect antisclerotic asupra ]esutului prostatic. Stimularea proceselor reparatorii: Prin stimularea proceselor reparatorii sub\n]elegem stimularea cu ajutorul unor produse fito- [i apiterapice a mai multor func]ii ale organismului masculin care ar contribui la prevenirea, stoparea evolu]iei [i chiar involu]ia HBP. Aici trebuiesc men]ionate: Polenul [i p`stura aceste produse apicole sunt extrem de complexe prin compozi]ia lor. Con]in vitamine, s`ruri minerale, oligoelemente, enzime, fitohormoni, aminoacizi etc. Tot att de complex` este [i ac]iunea lor asupra organismului uman prin stimulare func]iei sistemului imunitar, a SNC, a func]iei sistemului endocrin; sporesc func]ia glandelor sexuale, reduc colesterolul, previn \mb`trnirea.
Dr. Victor }`ran, Complexul de Diagnostic [i Tratament HofiMed

de a stimula induc]ia fazei II, avnd [i propriet`]i antioxidante pronun]ate. Glucozinola]ii se g`sesc \n legumele din familia Cruciferelor, sunt precursori ai fen-etil-isocianatului substan]a care inhib` superproduc]ia enzimelor specifice ale fazei I (CytP450) [i stimuleaz` enzimele fazei II: glutation-S-transferaza [i chinon-reductaza. Polifenolii din Ceaiul verde (Camelia sinensis) poten]eaz` induc]ia a dou` enzime ale fazei a II-a: glutation-S-transferaza [i chinon-reductaza, concomitent cu diminuarea hiperstimul`rii enzimelor specifice fazei I, CytP450. Studiile clinice au demonstrat c` polifenolii au un efect protector \n special \n cancerele hormon-dependente (de sn, de col uterin, de prosat`). Acidul elagic, care este con]inut \n struguri, mere, rodii, ceai, are activitate modulatoare bifunc]ional`: diminueaz` efectele negative ale hiperactivit`]ii fazei I [i \n acela[i timp stimuleaz` intens induc]ia enzimelor fazei a II-a. Vitamina E: Un studiu finlandez efectuat pe un grup de 29 000 de fum`tori care au luat zilnic un supliment de 50 UI de vitamina E a eviden]iat o sc`dere cu 32% a morbidit`]ii [i cu 41 % a deceselor prin cancer de prostat`. Vitamina D are un efect antitumoral protector fa]` de cancerul de prostat`. Un studiu efectuat pe un num`r de 47 000 b`rba]i a demonstrat c` vitamina D ([i consumul de legume [i fructe) reduce considerabil riscul cancerului de prostat`. Seleniul este un element mineral cu propriet`]i antioxidante \n organism. Un studiu clinic efectuat pe un lot de 1312 persoane c`rora le-au fost administrate zilnic 200 mcg de seleniu timp de 4,5 ani a demonstrat o diminuare cu 50 % a cancerului de prostat` fa]` de lotul martor c`ruia nu i-a fost administrat seleniu. Regimul alimentar hipocaloric protejeaz` nu numai \mpotriva obezit`]ii ci [i a cancerului de prostat`. Un studiu efectuat \n Canada pe 197 de b`rba]i a demonstrat c` regimul alimentar hipercaloric cre[te riscul de cancer de prostat` de 2,7 ori fa]` de persoanele care aveau un regim alimentar hipocaloric. Consum de gr`simi (acizi gra[i satura]i) redus: Consumul ridicat de gr`simi animale [i vegetale care con]in acizi gra[i satura]i sporesc riscul \mboln`virii de cancer de prostat` de 2-3 ori. Excep]ie fac uleiurile de m`sline, nuci [i de in, care con]in acizi gra[i nesatura]i Omega -3 cu un marcant efect antitumoral. Consum redus de produse lactate: Unele studii au demonstrat o leg`tur` \ntre consumul crescut de produse lactate [i riscul de cancer de prostat`.
Cancerul de prostat\
Este o problem` important` de s`n`tate public`. Aproximativ 200.000 de b`rba]i din Statele Unite sunt diagnostica]i cu cancer de prostat` [i mai mult de 30 000 mor \n fiecare an. Boala are inciden]` mare \n rndul popula]iei masculine trecute de vrsta de 50 de ani, fiind totodat` pentru ace[tia una din cele mai frecvente cauze de deces neoplazic. Factori de risc \n cancerul de prostat` Predispozi]ie genetic`; Influen]a dezechilibrelor hormonale provocate de \naintarea \n vrst`; Expunerea la noxe chimice cancerigene; Bolilile sexual transmisibile; Vrsta de peste 60 de ani; Prezen]a unor procese inflamatorii la prostat`; Dereglarea func]iei de detoxifiere a ficatului.
Fitonutrien]i [i factori alimentari protectori \n prevenirea [i tratamentul cancerului de prostat`

Silimarina: este un complex de flavonoide cu un pronun]at efect antioxidant [i se gaseste \n Armurariu (Syllibum marianum). De[i nu este considerat` o plant` cu efect de echilibrare hormonal`, armurariul poate avea efecte benefice indirecte prin \mbun`t`]irea func]iei ficatului [i a metabolismului hormonilor. S-a descoperit c` silimarina este de 10 ori mai eficient` ca antioxidant dect vitamina E, care e recunoscut` ca antioxidant puternic. D-glucaratul este un fitonutrient care se g`se[te \n stare natural` \n fructe [i legume, cum sunt merele, broccoli, varza, lucerna, cire[ele, grape fruit-ul. Sub aceast` form` natural` este cunoscut sub numele de acid glucaric. Are un rol important \n desf`[urarea eficient` a celor dou` faze de detoxifiere hepatic` [i \n special la metabolizarea hormonilor [i a multor altor substan]e poten]ial nocive [i \n corectarea dezechilibrului hormonal. Studiile clinice au demonstrat c` suplimentarea cu 2% a d-glucaratului \n alimenta]ie: inhib` cu 50% sinteza -glucuronhidrazei enzim` produs` de bacterii intestinale disbiotice care, inversnd degradarea normal` a hormonilor, permite acumularea \n organism a unor cantit`]i riscante de hormoni. reduce cu 23% nivelul de estradiol [i al altor metaboli]i ai estrogenului. scade de 4 ori num`rul tumorilor. Indol-3-carbinolul [i sulforafanul sunt con]inute \n legumele din familia Cruciferelor. Ace[ti compu[i bioactivi au rol important \n detoxifierea hepatic`, \n special la metabolizarea hormonilor. Sunt modulatori bifunc]ionali datorit` capacit`]ii lor de a inhiba hiperinduc]ia reac]iilor fazei I,
Disfunc]ia erectil\
(DE) este o condi]ie medical` recunoscut`, care are un impact profund asupra celor afecta]i. Consecin]ele DE pot fi devastatoare pentru b`rbat, afectndu-i sentimentul de identitate [i stim` fa]` de propria persoan`, uneori ducnd la izolarea fa]` de partener`.
Cauze ale disfunc]iilor erectile

Unii exper]i consider` c` pn` la 80% din cazurile de DE se datoreaz` unor condi]ii fizice (somatice), \n timp ce factorii psihologici explic` restul de 20% din cazuri. Cu toate acestea, \n multe cazuri sunt implicate ambele categorii de factori. Boli vasculare: Ateroscleroza, bolile de inim` sau accidentele vasculare, hipertensiunea arterial` [i hipercolesterolemia
pot s` afecteze circula]ia sngelui spre [i dinspre penis. Bolile vasculare sunt cauza cea mai frecvent` a DE. Diabetul: Este o condi]ie cronic` ce poate produce leziuni nervoase (neuropatii) [i s` afecteze vasele de snge care irig` penisul. Doi din trei b`rba]i care sufer` de diabet pot avea DE. Leziuni ale nervilor: Condi]iile neurologice includ leziunile m`duvei spin`rii [i a nervilor periferici (scleroz` multipl`, dorsopatii, diabet, alcoolism [i alte intoxica]ii) Traumatism: Leziuni ale m`duvei spin`rii, fracturi pelvine Endocrine: Nivel redus al testosteronului ca rezultat al hipogonadismului sau adenom hipofizar. Obezitatea: 30% din DE sunt cauzate de obezitate. DE este una din complica]iile obezit`]ii (ateroscleroz`, dislipidemie, HTA etc). Interven]ii chirurgicale: Interven]iile chirurgicale pentru cancerul de colon, rectal sau de prostat` [i chiar [i radioterapia asupra zonei pelvisului pot s` lezeze nervii [i vasele de snge, ceea ce poate produce DE. Sclerozarea corpurillor cavernoase: Traumatism, priapism, erec]ie prelungit`. Efectele secundare ale medicamentelor: Exist` o list` lung` de medicamente care au ca poten]ial efect secundar DE (antihipertensivele, anticonvulsivantele, antihistaminicele, antidepresivele, -blocantele, antisecretoare gastrice) Factori care ]in de stilul de via]`: Alcoolul: Consumul excesiv poate s` reduc` imediat capacitatea de avea o erec]ie puternic`. Consumul excesiv, \ndelungat al alcoolului, poate s` produc` leziuni ale nervilor, SNC, ficatului, precum [i dezechilibre hormonale. Stilul de via]` sedentar: Lipsa efor-
10
turilor fizice poate s` duc` la DE. Fumatul: B`rba]ii care fumeaz` au o probabilitate mai mare de a face DE dect cei nefum`tori, conform unui studiu clinic al acestei probleme. Drogurile: Au o ac]iune toxic` asupra SNC provocnd DE. Cauze psihologice: Acestea pot s` intervin` singure sau \n asociere cu una sau mai multe din cauzele DE. Anxietatea de performan]` (teama de a \ncerca): Atunci cnd b`rbatul se teme c` nu va avea o activitatea sexual` la \n`l]ime func]ia sa erectil` poate fi afectat`. Stres: Stresul poate s` afecteze performan]ele sexuale. Depresia: B`rba]ii cu DE pot avea un anumit grad de depresie iar cei cu depresie pot avea DE. Problemele rela]ionale: Tensiunile cu partenera sexual`, indiferent dac` sunt legate de tensiuni sexuale sau de alte probleme, precum cele financiare, de familie, pot afecta negativ func]ia sexual`. net superior renumitelor produse Prozac, Paxil, Zoloft DE provocate de hiperexcitabilitatea SNC: Hiperexcitabilitatea SNC conduce \n primul rnd la st`ri de ejaculare precoce. |n aceste cazuri sunt indicate urm`toarele plante: Valeriana (Valeriana officinalis), Talpa g[tei (Leonurus cardiaca), Hameiul (Humulus lupulus), Melissa (Melissa officinalis), Nuf`rul (Nimphea alba). DE provocate de hipofunc]ia neuroendocrin`: inciden]a acestei forme de DE cre[te odat` cu vrsta, poate fi provocat` de diverse afec]iuni cronice, abstinen]` prelungit`. |n acest caz sunt recomandate plantele care au ca efect principal stimularea [i reglarea func]iei neuro-endocrine: Urzica (Urtica dioica). Sunt recomandate \n special semin]ele de urzic`, care sunt un tonic general al organismului, stimuleaz` poten]a [i spermatogeneza. Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) este recomandat datorit` ac]iunii sale asupra glandelor suprarenale [i reechilibr`rii hormonale. Ghimbir (Zingiber officinalis) este recomandat ca afrodiastic \n impoten]` (pulbere cu miere de albine, tinctur`, ceai). Leu[tean (Levisticum officinale). R`d`cina este recomandat` \n hipogonadism primar, stimuleaz` libidoul, tonic general, intensific` circula]ia sangvin` pelvin`, previne ejacularea precoce. Experimental a fost demonstrat efectul androgen. Paltin de cmp, Ar]ar mic (Acer platanoides). Sunt folosite \n special seva [i ml`di]ele, ca tonice generale (infuzie [i tinctur`. Schinduf (Trigonrlla foenum-graecum). Are un rol important \n metabolismul sistemului nervos, stimuleaz` func]ia sexual`. Scul`toare (Orchis maculata), Stupini]` (Orchis morio), Poroinic (Orchis militaris). Tuberculii tineri ai acestor plante sunt folosi]i pentru sporirea poten]ei, prevenirea ejacul`rii precoce, pentru \nt`rirea general` a organismului.
Dr. Victor }`ran, Complexul de Diagnostic [i Tratament HofiMed
Obiectivele de baz` \n tratamentul fitoterapeutic al disfunc]iilor de dinamic` sexual`

\ni]ierea \nceperii oric`rui tratament este necesar` recomandarea schimb`rii stilului de via]` a pacientului, ceea ce include: mi[care, regim alimentar pentru reducerea colesterolului \n snge, \ncetarea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea stresului [i oboselii. DE cauzate de perturbarea circula]iei periferice. Cea mai cunoscut` plant` cu ac]iune asupra circula]iei periferice este Ginkgo biloba. Aloe (Aloe arborescens) sucul de Aloe este un tonic general al organismului, extractul liofilizat \mbun`t`]e[te circula]ia \n zona pelvin`. Castanul s`lbatic (Aesculus hippocastanum) vasoprotector (flebotonic [i capilarotonic) datorit` glicozidelor escin` [i esculin`. DE cauzate de suprasolicitarea sistemului nervos, stres. Pot fi recomandate Valeriana (Valeriana oficinalis) care reduce hiperexcitabilitetea SNC, are un efect calmant, \mbun`t`]e[te somnul, Talpa g[tei (Leonurus cardiaca) cu efect calmant [i de reglare a func]iei SNC [i cardiovascular, Teiul argintiu (Tilia tomentosa) recomandat \n distonii neuro-vegetative, nevroze, st`ri anxioase Gemoderivat din muguri de Tei argintiu, Smochin (Ficus carica) Gemoderivatul din muguri de Smochin regleaz` circuitul cortico-diencefalic, sistemul neuro-vegetativ. DE provocate de st`ri depresive [i stres: cea mai eficient` solu]ie \n aceste situa]ii este Sun`toarea (Hypericum perforatum). Pe plan mondial este recunoscut` ca un remediu antidepresiv remarcabil, Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
11
Alergiile de var\ la copii

~n ultimii 10-15 ani, medicii [colari [i medicii de familie au fost [i sunt confrunta]i cu un num\r din ce `n ce mai mare de cazuri diverse de alergii, cu manifest\ri respiratorii (alergie, bron[ite astmatiforme, astm bron[ic alergic), manifest\ri dermatologice (eczeme, dermatite atopice, reac]ii alergice violente ap\rute dup\ `n]ep\turile de albin\, viespe, p\ianjen, dermatit\ alergic\ de contact).
Ce este o alergie?
Trebuie s` preciz`m c` alergia este un r`spuns neadecvat al sistemului imunologic (\n cazul unei persoane alergice) la o substan]` care, pentru alte persoane este inofensiv`. Aceast` substan]` poate fi, de exemplu, con]inut` \n diverse alimente (lapte, ou`, gru, arahide etc). Simptomele alergiilor alimentare sunt variabile, individuale [i pot s` cuprind` apari]ia unei erup]ii pruriginoase, repartizat` la nivelul fe]ei, toracelui, abdomenului [i la nivelul membrelor. Uneori pot ap`rea, de diverse intensit`]i: edemul glotic [i insuficien]a respiratorie, tulbur`ri digestive (colici, vom`, diaree). De regul`, \n cazurile obi[nuite, alergiile pot dispare cu timpul, dup` vrsta de 3 ani, cel mai trziu \n jurul vrstei de 6 ani. Alt` form` de manifestare o constituie Sindromul alergiei orale ce apare dup` ingestul de anumite fructe sau legume (c`p[uni, kiwi, pepene), cazuri \n care apar mnc`rimi, senza]ia de prurit \n jurul gurii [i pe buze, uneori \n jurul orificiului extern ale urechilor. La fel se pot manifesta [i alergiile la polen, cazuri \n care apar secre]ii nazale (rinoree), prurit nazal, str`nut, l`crimare, conjuctivit`, senza]ie de moderat` dispnee [i jen` respiratorie moderat` sau senza]ia
de constric]ie toracic`. Sezonul de vrf al acestei alergii este desigur, vara, \ncepnd cu luna mai [i terminndu-se dup` a doua jum`tate a lunii august. De remarcat este [i asocierea dintre alergia la polenul gramineelor [i alergia la praful de cas` (\n componen]a c`ruia g`sim prezen]a acarienilor, considera]i ca principali factori alergenici). |n ceea ce prive[te alergia la praful de cas`, trebuie men]ionat c` factorii alergenici incrimina]i, microorganismele din praf, sunt ni[te creaturi invizibile cu ochiul liber; sunt microscopice [i se dezvolt` \n condi]ii de umiditate [i caldur` chiar [i \n cele mai curate [i moderne locuin]e, dotate cu sisteme de aer condi]ionat, dar cu mobil` tapisat`, covoare groase, multe obiecte care re]in praful. De exemplu, o saltea obi[nuit` con]ine pn` la 2 milioane de ou` [i aproape 1000 microorganisme vii.
Dac` ave]i copii cu probleme, adresa]i-v` unor cabinete sau clinici specializate pentru \ncercarea preparatelor de desensibilizare. |n paralel cu tratamentul alopat, v` recomand folosirea urm`toarelor produse ale companiei Hofigal: SPIRULINA, capsule a 200 mg, care pot fi administrate la copii \nc` din primii ani de via]`, 4-6 comprimate/zi dup` mesele principale, zilnic, 2-3 luni;
ULEI DE C~TIN~, care, de asemenea, poate fi administrat \nc` din primii ani de via]`, 4-6 pic`turi x 3 ori/zi, administrate \n pu]in` miere Hofimel produs` de firma Hofigal, cu 15 minute \nainte de mesele principale, 15-20 zile/lun`, \n cure de 2-3 luni; ECHINACEA, 500mg, care poate fi administrat` din primii ani de via]`, 1-2 capsule/zi dup` mesele principale, 15-20 zile/lun`, \n cure de 2-3 luni; FLAVOVIT C, a 200 mg, administrat \nc` din primii ani de via]`, 2-3 cp./zi dup` mesele principale, 15-20 zile/lun`, \n cure de 2-3 luni; GEMODERIVAT DIN MUGURI DE COAC~Z NEGRU sub form` de monodoze. Poate fi administrat de la vrsta de 3 ani \n sus, monodoz`/zi diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` cu \nghi]ituri mici, cu 15 minute \nainte de mas`, 15 zile, \n cure de 2-3 luni; GEMODERIVAT DIN MUGURI DE BRAD ALB, sub form` de monodoze. Poate fi administrat de la vrsta de 3 ani, monodoz`/zi, diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` \n \nghi]ituri mici, \nainte de mas` cu 15 minute, 15 zile/lun`, \n cure de 2-3 luni; GEMODERIVAT DIN ML~DI}E DE M~CE{, sub form` de monodoze. Poate fi administrat de la vrsta de 3 ani \n sus, monodoz`/zi, diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` \n \nghi]ituri mici, cu 15 minute \nainte de mas`, 15 zile/lun`, \n curs de 2-3 luni.
12
De exemplu, pentru un copil de 4 ani care prezint` alergie la praful de cas`, de polen, la capsuni, la kiwi sau la al]i alergeni (conserve, alimente etc), recomand urm`toarea schem` de tratament:
1. SPIRULINA, a 200 mg, 4 comprimate/zi (2+2+0), sau luate 6 comprimate/zi (2+2+2), administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; 2. ULEI DE C~TIN~, 4 pic.+4pic.+4pic./zi, administrate \n linguri]` de miere Hofimel, cu 15 min. \nainte de mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; 3. ECHINACEA, 2 capsule/zi (1+0+1) administrate dup` mese, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; 4. FLAVOVIT C, a 200 mg, 3 comprimate/zi (1+1+1) administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; 5. GEMODERIVAT DIN MUGURI DE COA C~Z NEGRU: 1/2 monodoz`/zi diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de diminea]`, timp de 3 luni;
6. GEMODERIVAT DIN MUGURI DE BRAD ALB, monodoz`/zi, diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de prnz, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; 7. GEMODERIVAT DIN ML~DI}E DE M~CE{, monodoz`/zi diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de sear`, 15 zile/lun`, timp de 3 luni.
Dr. Sissea Teodor
13
E noterapie [i enoterapice
inurile medicinale, din cele mai vechi timpuri [i pn\ ast\zi, au fost adev\rate elixire, benefice pentru s\n\tate [i starea de spirit. Poten]ialul lor fitoterapeutic, `n special propriet\]ile antioxidante, care contribuie `n mod direct la atenuarea dezvolt\rii arterosclerozei, a bolilor inflamatorii [i a cancerului, s-a concretizat `ntr-un program special de cercetare [i produc]ie la Hofigal. Rezultatul este materializat `ntr-o larg\ varietate de vinuri medicinale asociate cu diferite plante si cu un spectru fitoterapeutic foarte bogat. O parte dintre aceste vinuri [i propriet\]ile lor curative vi le-am prezentat `n edi]ile anterioare ale revistei noastre. ~n acest num\r v\ prezent\m o nou\ serie din aceste vinuri ce se afl\, `n prezent, pe fluxul de produc]ie al companiei Hofigal.
VIN MEDICINAL CU ROINI}|

|mbin` calit`]ile vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n frunzele de roini]`. Frunzele sunt recoltate de la specia Melissa officinalis (lat.)., apar]innd familiei Labiatae, denumit` popular l`mi]`, roini]`, iarba roilor, iarba stupilor. Este o plant` spontan` \n ]`rile mediteraneene, care ajunge pn` \n zonele Europei meridionale. |n ]ara noastr` cre[te spontan \n regiunile deluroase. Datorit` calit`]ilor sale aromatice este cultivat` \ndeosebi \n Fran]a, dar [i \n alte ]`ri europene centrale, meridionale [i orientale, precum [i \n Asia [i America de Nord. Roini]a este o plant` vivace, cu tulpina cvadrangular` dreapt`, ramificat`, glabrescent` sau pubescent`, \nalt` de 30 pan` la 90 cm. Frunzele oval-ordiforme sunt opuse, iar florile dispuse \n cime axilare la inser]ia frunzelor superioare au o alc`tuire bilabiat`, de culoare alb` sau ro[ie. Ob]inerea produsului vegetal. Frunzele de roini]` se recolteaz` pe timp frumos, \nainte de \nflorire. Dac` recoltarea \ntrzie, produsul cap`t` miros nepl`cut. |n primul an de vegeta]ie recoltarea se face \n luna august iar \n urm`torii ani, la jum`tatea lunii iunie. Dup` ce au fost recoltate, frunzele se \ntind pe site metalice sau \mpletituri de nuiele [i se usuc` rapid \n \nc`peri bine aerisite, ferite de umezeal`, la temperaturi ce nu trebuie s` dep`[easc` 300C. Caractere macroscopice. Frunzele sunt de form` oval-triunghiular` sau oval-cordiform`, lung pe]iolate, obtuze la vrf. Sunt lungi de 3-6 cm, late de 4-5 cm. Culoarea este verde \nchis, u[or mai deschis` pe fa]a inferioar`. Gustul este aromat, u[or amar, iar mirosul este pl`cut, asem`n`tor celui de l`mie, \n special, atunci cnd frunzele uscate sunt sf`rmate \ntre degete. Compozi]ia chimic`. Principiul activ al frunzelor de roini]` este uleiul volatil, care poate ajunge de la 0.02 la 0.15 % \n frunzele proaspete [i 0.10 - 0.40 \n cele uscate. |n afar` de uleiul volatil, mai con]in taninuri, depside ale acidului cafeic, ca acid cafeil-cafeic [i hidroxi-hidrocafeil-cafeic, un principiu amar, rezine, pectine, acid succinic, ursolic [i oleanolic, precum [i 0.23 % substan]e flavonoide, \ntre care men]ion`m ramnazina si cinarozida. Ac]iune terapeutic`: Frunzele posed` ac]iune carminativ` [i stomahic`. |n ultimul timp au fost \ntreprinse cercet`ri \n leg`tur` cu ac]iunea spmasmolitic` a frunzelor [i s-a stabilit c` aceast` ac]iune se datoreaz` componen]ilor polifenolici [i \n special, depsidelor acidului cafeic, care m`re[te totodat` [i colereza. Este posibil` [i ac]iunea sedativ central`. Prin cercet`ri electrofizice pe creierul de pisic`, s-a putut demon-
stra c` uleiul volatil de roini]` are ca punct de atac sistemul limbic, organ r`spunz`tor de dirijarea func]iilor vegetative [i de ecranare a creierului mare fa]` de excitan]ii puternici de la periferia corpului. Din aceast` cauz`, roini]a este produsul vegetal de elec]ie, indicat \n tratamentul gastropatiei func]ionale ( nevroza gastric`) [i a distoniei vegetative. Compu[ii terpenici imprim` o activitate analog` papaverinei, iar substan]ele cu caracter de taninuri, imprim` activitate antiherpetic`. Sinergismul creat \ntre principiile active existente, determin` ca VINUL MEDICINAL CU ROINI}~ s` aib` propriet`]i sedative, antispasmodice, detoxifiante, antivirale, fiind totodat` un stimulent general. Produsul este recomandat \n combaterea insomniei, previne [i combate unele boli infec]ioase ale cìlor respiratorii (gripa, guturaiul, infec]ii intestinale), afec]iuni pulmonare (traheobron[ite, laringite, tuse iritativ`), intoxica]ii. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml de 1-2 ori pe zi. Produsul VIN MEDICINAL CU ROINI}~ se prezint` ambalat \n monodoze de 50 ml, introduse cte 10, \n cutii pliante de carton inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.
14
E noterapie [i enoterapice
VIN MEDICINAL CU ROZMARIN
VIN MEDICINAL CU ROZMARIN - VIN DE VIA}~ LUNG~ este ob]inut prin macerarea frunzelor uscate de rozmarin Rosmarini folium (lat.) \n vin ro[u natural, ajuns la maturitatate. Produsul \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n plant`. Din punct de vedere chimic frunzele de rozmarin con]in ulei volatil (0,5-9%) format din hidrocarburi terpenice (-pinen, -pinen, camfen, limonen, dipenten, mircen, p cimen, cariofilen, humulen, santen, -tujen, fenechen, sabinen, 3 caren, - [i g - terpinen, - [i - felandren, tansocimen), alcooli (borneol, a - [i - terpineol, verbenol), oxizi (1,8 cineol), cetone (camfor, verberon`, octanon`). Frunzele con]in flavonide libere (luteolin`, diosmetin`, 6 metoxiluteolin`, 6 metoxiluteolin 7 metileter, gencvanin`, gencvanin 4 metileter, 6 metoxigencvanin`, hispidulin`) [i flavonide glexozidate (diosmin`, 7 glucozida luteolinei, 7 glucozida 6 metoxiluteolinei, 7 glucozida apigeninei). Mai con]in o serie de triterpene (- [i - amirin`, epi - - amirin`, betulin`, germanicol), acizi triterpenici (ursolic, 19 - a - hidroxiursolic), oleanolic, 2 -hidroxioleanolic etc.), tanin, saponin` neprecizat`, -sitosterol, colin`, acid glicolic, acid gliceric, urme de acid nicotinic, vitamina C. Principiile active din frunze au propriet`]i coleretice, colagoge, antiseptice, diuretice [i antigonadotrope. Stimuleaz` secre]ia bilei [i eliminarea ei \n intestine; distrug microorganismele; ac]ioneaz` asupra epiteliului renal m`rind cantitatea de urin` eliminat`; inhib` formarea celulelor sexuale. Uleiul volatil este emenagog [i coleretic. Provoac` sau face s` reapar` ciclurile menstruale \ntrziate, stimuleaz` eliminarea bilei \n intestin. Uleiul volatil ajuns \n pl`mn prin inspira]ie se resoarbe, ajunge \n snge [i prin el la sistemul nervos central, exercitnd un efect psihostabilizant f`r` a imprima o stare euforic`. Contribuie la \mbun`t`]irea irig`rii [i oxigen`rii cerebrale. Se administreaz` tinerilor palizi, cu debilitate fizic` [i vrstnicilor cu st`ri de astenie, cu tulbur`ri vasculare [i dup` eforturi fizice mari. Acest tonic medicinal se ob]ine prin macerarea timp de 7 zile a frunzelor uscate de rozmarin \n vin ro[u natural, ajuns la maturitate,. Produsul VIN MEDICINAL CU ROZMARIN sau VIN DE VIA}~ LUNG~, are efect de stimulare general` [i o ac]iune de \mbun`t`]ire a digestiei. Stimuleaz` func]iile celulei nervoase, \nt`re[te [i \mprosp`teaz` memoria, \mbun`t`]e[te performan]ele de memorare, reface agilitatea intelectual`, protejeaz` sistemul nervos central, ac]ioneaz` favorabil asupra creierului, \n dureri de cap [i insomnie, are efect tonic cardiac [i imunostimulator, antisenescent. Produsul este recomandat \n astenie, pierderi de memorie [i alte afec]iuni ale sistemului nervos, oboseal`, stres fizic [i intelectual, sistem imunitar sl`bit, convalescen]`. Se administreaz` o monodoz` zilnic, dup` masa de diminea]` [i de prnz, \n cure de cte 20 zile, sau la recomandarea medicului. Se recomand` s` nu fie folosit seara. Produsul VIN MEDICINAL CU ROZMARIN - VIN DE VIA}~ LUNG~ se prezint` ambalat \n monodoze de 50 ml introduse cte 10, \n cutii pliante de carton, sigilate [i etichetate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.
VIN MEDICINAL CU SCOAR}| DE SALCIE

Supliment alimentar predozat, ob]inut prin macerarea pulberii de scoar]` de salcie, recoltat` de pe ramurile cu vrsta de 2 3 ani, uscat` la maximum 600C, \n vin alb, natural, ajuns la maturitate. Salcia Salix alba (lat.) din familia Salicaceae, este un arbore foios r`spndit \n Europa, Africa de Nord [i \n zonele cu clim` temperat` ale Asiei. Are o longevitate de 80 100 ani. Heterozidele salicilice din preparatele de scoar]` de salcie au propriet`]i antireumatice, analgezice, febrifuge [i sedative nervoase, iar taninurile au ac]iune tonic`, astringent`, coagulant` [i u[or hemostatic`. Previne sau trateaz` reumatismul, suprim` sau diminueaz` senza]ia de durere, \nl`tur` febra [i \mpiedic` recidiva acceselor de febr`, calmeaz` st`rile de excita]ie cerebral`. Scoar]a de salcie este folosit` la tratarea insomniilor nevrotice, \n dismenoree cu simptome dureroase, hiperexcitabilitate nervoas`, dureri pelvine, \n anxietate (nelini[te psihomotorie, team` nedefinit`), reumatism, eritem genital, neuroastenie, grip`, rinit`, nevralgii, stomatite, hemoroizi, b`t`turi (clavus), transpira]ia picioarelor. Sinergismul creat \ntre principiile active existente, confer` produsului VIN MEDICINAL CU SCOAR}~ DE SALCIE mai multe propriet`]i: sedativ (pentru sistemul nervos), febrifug, analgezic, antiinflamator, antireumatic, tonic general. Este recomandat \n nevralgii, migrene, insomnii, r`celi, friguri, bufeuri din perioada de instalare a menopauzei, grip`, guturai, traheobron[ite, laringite, dureri reumatice. Produsul VIN MEDICINAL CU SCOAR}~ DE SALCIE este ambalat \n
monodoze de 50 ml, introduse cte 10 \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` o monodoz` de 50 ml de 3 ori pe zi, \nainte de fiecare mas`.
15
D in miracolele naturii
- modul natural de a v\ proteja de infec]ii
E
16
chinacea este o plant\ exotic\, cu o inflorescen]\ care impresioneaz\ de la prima vedere, cre[te `n special pe continentul american dar s-a aclimatizat foarte bine [i la noi, `n Romnia.
partea aerian` a florii ct [i r`d`cina. Mecanismul imunostimulator al Echinacei poate fi explicat prin rezultatele unor studii publicate \n revista de specialitate Planta Medica. Aceste studii au dovedit rolul jucat de Echinacea \n stimularea produc]iei de interferoni a sistemului imunitar. Interferonii sunt compu[i din una sau mai multe proteine care se formeaz` atunci cnd celulele organismului uman sunt atacate de viru[i. Ei combat infec]iile virale din organism.
Virtu]i terapeutice
Valoarea terapeutic` a Echinacei este recunoscut` ast`zi att de medici ct [i de fitoterapeu]i, \n special pentru efectul imunostimulator. Virtu]ile terapeutice ale Echinacei se datoreaz` prezen]ei unei game largi de substan]e bioactive cum sunt acidul clorogenic, acid cafeic, ester, echinacozide, polizaharide etc. |n tratament pot fi folosite att
D in miracolele naturii
Studiile arat` totodat` c` Echinacea stimuleaz` producerea \n organism de limfocite T [i alte celule albe imunocompetente (limfocitele asigur` imunitatea celular` ac]ionnd \mpotriva antigenilor).
Antibotic natural
Echinacea stimuleaz` activitatea macrofogenelor, ceea ce men]ine func]ionarea sistemului limfatic la un ritm normal. Macrofagele sunt ni[te celule gigante din noduli limfatici avnd menirea s` m`nnce orice impuritate, orice celul` strain` aparut` \n organism. Efectul de antibiotic natural prin m`rirea num`rului de celule albe este demonstrat ast`zi prin multiple studii clinice [i de laborator. Astfel cercet`torul D. Marley din SUA men]ioneaz` c`: Planta ac]ioneaz` eficient la \nchiderea uneia dintre rutele principale ale invaziei bacteriene. Recent a fost dovedit [i efectul antiinflamator al Echinacei prin ac]iu-
nea sinergic` a acidului hialuronic [i a altor mediatori ai inflama]iei, putnd fi folosit` ca antiinflamator natural. Echinacea este recomandat` \n special pentru prevenirea [i tratarea infec]iilor respiratorii acute. Administrarea unor produse care au la baza Echinacea \n perioada epidemiilor de infec]ii respiratorii va fi cu mult mai eficient` dect folosirea necontrolat` a antibioticelor care au multiple reac]ii
adverse. Echinacea este folosit` din toate timpurile [i pentru tratarea afec]iunilor cutanate datorit` efectului cicatrizant. Un studiu clinic f`cut \n Germania pe un lot de 4598 pacien]i cu afec]iuni ale pieli greu tratabile, \n special ulcere varicoase, eczeme, r`ni, abcese a demonstrat ameliorarea acestora \n 85% din cazuri prin aplicarea unei lo]iuni care avea la baz` Echinacea.
Pe lng` binecunoscutele produse: Tinctura de echinacea, Ceai de echinacea, Hof.Imun, Hof.Imun forte, HOFIGAL S.A. ofer` clien]ilor sì un nou produs ECHINACEA capsule cu extract concentrat.
17
S \ `mb\trnim frumos
Pe parcursul anilor au fost exprimate fel [i fel de idei privitoare la regimul alimentar optim al persoanelor vrstnice [i s-a comentat pe larg despre diete miraculoase, cu aplicabilitate cvasigeneral\. ~ntre timp, lucrurile s-au mai clarificat [i nuan]at.
Ast\zi este mai clar ca oricnd c\ nu exist\ o diet\ cu propriet\]i miraculoase anti-aging. Cea mai bun\ recomandare apar]ine lui Roy Walford, care sugereaz\ o diet\ moderat hipocaloric\, cu `ncepere din perioada de maturitate, de 1800-2200 calorii/zi.
Alimenta]ia vrstnicului nu suport` restric]ion`ri generalizate [i nejustificate precum: consum` f`r` sare, f`r` carne, f`r` cafea, f`r` ou` etc. Exist`, \ns`, anumite particularit`]i determinate de anumi]i factori, dintre care amintim: condi]ia biologic` individual`; starea economico-social`; nivelul de cultur`; anumite bariere/obstacole.
Condi]ia biologic\ individual\ are `n vedere:

starea aparatului digestiv: probleme buco-masticatorii, capacitate modificat` de digestie [i absorb]ie, probleme de tranzit intestinal, anumite intoleran]e (lapte, pr`jeli, alergii); gradul de autonomie si autoservire: handicapuri neuromotorii, dezorientare temporo-spa]ial`, tremor; boli care impun regim dietetic: diabet, ulcer, incontinen]e, tulbur`ri de tranzit, obezitate sau ca[exie; obiceiuri [i situa]ii dùn`toare: alcoolism, sevraj proteic, abuz de medica]ie, refuz de medica]ie, lipsa senza]iei de satietate (eucoria), lipsa senza]iei de sete [i, extrem de frecvent, prezen]a depresiei. conservare, ceea ce poate duce cel mai des la dezechilibre importante \n propor]ia principiilor alimentare (lipide, protide), aportul de lichide, vitamine [i minerale ca [i \n aportul caloric necesar (ex: alimenta]ie strict vegetarian`, posturi prelungite aberant, restriic]ii nejustificate de lipide, protide [.a) Anumite bariere/obstacole: arhitectonice (lipsa liftului), amplasare excentric` \n ora[ sau sat, persoana \n varst` mutat` de curnd \ntr-un cartier necunoscut [.a.
Starea economico-social` se refer` la nivelul material sc`zut (mizerie), izolare, autodepreciere, autodeconsiderare, lipsa de ajutor.
Calitatea cultural` reflectat` prin: idei preconcepute, tabuuri, percepte religioase, concepte dietetice neadecvate, defecte de gastronomie [i de
18
S \ `mb\trnim frumos
Necesitatea unei aprecieri complexe
|n practic` cel mai frecvent sunt \ntlnite urm`torele situa]ii:
aport sc`zut sau foarte redus de proteine din motiva]ii economice, ori ca urmare a adopt`rii unei diete aberante. Necesarul zilnic este de 1-1,5 grame proteine/kg corp, din care cel pu]in jum`tate se impune a fi de origine animal`. aport sc`zut de lichide, datorat fie faptului c` vrstnicul percepe mai greu senza]ia de sete, fie prin restric]ii nejustificate. cum ar fi incontinen]a urinar`. Cel mai des suntem [i \n fa]a unei restric]ii de aport de sare, ceea ce poate duce, \n perioada sezonului cald, la apari]ia unor fenomene de deshidratare (chiar uremie extra renal`), uneori \n form` grav`. |n mod obligatoriu se vor bea cel pu]in 2 litri de lichide pe zi. excluderea nejustificat` din alimenta]ie a ou`lelor, untului, cafelei, ceaiului, berii [i a vinului, chiar \n cazul \n care nu exist` abuz; excesul de hidrocarbonate, mai ales sub form` de pine alb`, pr`jituri, biscui]i, ceea ce cre[te nejustificat num`rul de calorii; lipsa fibrelor cu efecte imediate asupra tranzitului intestinal; lipsa poftei de mncare \nso]it` [i de lipsa senza]iei de satietate; deficitul buco-masticator, prin edenta]ie par]ial` sau total`, ca [i lipsa protezelor necesare sau utilizarea lor defectuoas`; diverse manifestari, cum ar fii: balon`ri, regurgit`ri, vom`, dureri, care creaz` discomfort [i \mpiedic` un aport alimentar normal; aici reamintim de hernia hiatal`, att de frecvent` la vrstnicii de peste 80 de ani.
|n concluzie, pentru o alimenta]ie corect` este necesar s` efectu`m o apreciere complex` [i complet` a fiec`rui caz \n parte. O recomandare individualizat` poate rezolva majoritatea cazurilor care se prezint` la cabinetele noastre.
Dr. Florian Cuibu[, Centrul de Diagnostic [i Tratament HofiMed
19
E veniment
HOFIGAL ESTE APROAPE DE MI{C

La \nceputul lunii aprilie, Complexul Olimpic [i Sportiv Romn Sydney 2000 de la Izvorani a fost gazda unui eveniment remarcabil: semnarea contractului de parteneriat \ntre Comitetul Olimpic [i Sportiv Romn [i Societatea Comercial` Hofigal Export Import SA Bucure[ti. Acest parteneriat reprezint` o colaborare pe termen lung \ntre cele dou` p`r]i [i se concretizeaz` printr-un program complex de asigurare [i administrare a unor sus]in`toare de efort [i suplimente alimentare naturale sportivilor olimpici, precum [i aplicarea unui program special pentru preg`tirea juniorilor din centrele olimpice. Au fost prezen]i speciali[ti din mai multe domenii de activitate care au reprezentat unele institu]ii ale statului [i nu numai, cointeresate de aceast` ac]iune, precum: Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei, Ministerul Administra]iei [i Internelor, Uniunea Sportiv` a M.A.I., Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Ministerul Justi]iei, Agen]ia Na]ional` de Analiz` Doping, Agen]ia Na]ional` Antidrog, Institutul de Cercet`ri Alimentare, Centrul de Medicin` Aerospa]ial`, Academia Na]ional` de
Alocu]iunea pre[edintelui COSR dl Octavian Morariu:

M` bucur c` \ncepnd de azi, al`turi de sponsorii [i partenerii no[tri tradi]ionali (Romtelecom, Alexandrion Grup, Radiodifuziunea Romn`, Prosport, Ringier Romnia, Lenovo [i Adecco) vom putea adùga [i numele companiei Hofigal. Pentru ob]inerea de performan]e este important nu numai modul \n care se preg`tesc sportivii ci [i cum sunt alimenta]i [i hr`ni]i ace[tia. De aici, parteneriatul cu Hofigal, o societate comercial` de marc`, recunoscut` att \n ]ar` ct [i \n afara ei pentru produsele sale, sut` la sut` naturale. Hofigal \[i propune s` urm`reasc` [i evolu]ia performan]elor realizate de juniorii din centrele olimpice, \n urma administr`rii sus]in`toarelor de efort [i suplimentelor alimentare. F`r` s` ne \ntoarcem aten]ia de la Beijing, care r`mne obiectivul principal pentru anii 2007 [i 2008, ne concentr`m aten]ia tot mai mult pe activitatea de juniori, pe o selec]ie ct mai temeinic` [i s` pornim motoarele pentru viitorul pozitiv al sportului olimpic romnesc.
20
E veniment
{CAREA OLIMPIC| ROMNEASC|

Educa]ie Fizic` [i Sport, Universitatea de Medicin` [i Farmacie Carol Davila Bucure[ti, Crucea Ro[ie Romn`, Spitalul Universitar de Urgen]` - Bucure[ti, Asocia]ia de Medicin` Anti Aging, Patronatul Planta Romanica, Centrul Medical Biomedica, Federa]ia Romn` Sportul pentru to]i, Polimed APACA. [.a. Pe lng` cei doi protagoni[ti, semnatari ai parteneriatului, Octavian Morariu, pre[edintele COSR [i {tefan Manea, directorul general al Hofigal S.A., a fost remarcat` prezen]a unor personalit`]i ale vie]ii sportive romne[ti, dintre care amintim pe Mariana Bitang [i Octavian Belu, Iolanda Bala[ Soter, Cornel O]elea, Violeta Beclea Szilagyi, Nicolae M`r`[escu, Monica Iag`r, Elisabeta Lip`, Ioan Dobrescu, Cristian }opescu. Printre ceilal]i invita]i de onoare s-a remarcat [i prezen]a cunoscutei Lavinia Pintea Tatomir, recent absolvent` a Facult`]ii de Medicin`, denumit` [i tomograful viu pentru calit`]ile sale paranormale, care, de altfel, a [i f`cut cteva demonstra]ii pe viu \n fa]a celor prezen]i. Trebuie men]ionat faptul c` evenimentul s-a desf`[urat de la \nceput [i pn` la sfr[it \ntr-o atmosfer` de destindere [i fair olimpic.
Alocu]iunea directorului general al SC Hofigal SA dl {tefan Manea:

Este o onoare pentru noi s` ne al`tur`m numele de cel al Comitetului Olimpic [i Sportiv Romn [i sper`m s` nu v` dezam`gim. Consider c` este nu numai un parteneriat pentru Jocurle Olimpice, ci [i un \nceput \n ceea ce prive[te aplicarea unei noi [tiin]e pentru \mbun`t`]irea performan]elor sportive [i a s`n`t`]ii, prin folosirea produselor naturale. |n afara administr`rii unor scheme de sus]in`toare de efort [i suplimente alimentare naturale, vom monitoriza sportivii din punct de vedere al s`n`t`]ii avnd \nc` de pe acum, echipe de medici special preg`tite pentru aceast` ac]iune complex` [i de lung` durat`. Odat` demarat` aceast` ac]iune este indicat (este bine s` se [tie de la \nceput) ca sportivul de performan]` s` continue consumul acestora [i dup` \ncetarea activit`]ii sportive. V` asigur c` prin semnarea [i parafarea acestor documente Hofigal s-a apropiat [i mai mult de mi[carea olimpic` romneasc` [i sper ca aceste deziderate s` le \mplinim \mpreun`, ct mai repede.
21
E veniment
Scurt istoric COSR
Opinii despre eveniment
Comitetul Olimpic [i Sportiv Romn a luat fiin]` \n anul 1914 dar prima participare oficial` a sportivilor romni a fost la cea de-a VIII-a edi]ie a Jocurilor Olimpice de var` de la Paris, \n anul 1924. Aici, a fost cucerit` prima medaAm discutat cu mul]i sportivi despre lie din istoria olimpic` a sportului romnesc, ob]inut` de echipa de rugby un element foarte important din preg`ticare s-a clasat pe locul al III-lea. De la rea lor: sus]in`toarele de efort. edi]ia Paris - 1924 [i pn` la Atena Desigur, folosirea acestor sus]in`toare 2004, olimpicii romni au cucerit 264 (a nu se \n]elege stimulente, fiindc` de medalii din care 82 de aur, 88 de ele sunt \nceputul unui drum care duce argint [i 114 de bronz. Amintim c` Jocurile Olimpice se desf`[oar` la un inla DOPING reprezint` un pericol morterval de patru ani, reune[te sportivi tal pentru sportivul de performan]`) tredin toat` lumea [i reprezint` un prilej buie s` fie dozat` de medicii sportivi de a cunoa[te, de a respecta [i de a onora pe \nving`tori. Astfel, putem afirma c` sportul olimpic a detea lor corespunde normelor [i exigen]elor intervenit de mult un limbaj universal. na]ionale, sunt avizate GMP. Succesele prezenIstoria sportului olimpic romtate sunt rezultatul unei \ndelungate [i sus]inute nesc contemporan a fost scris` sub activit`]i de cercetare [i dezvoltare, desf`[urate ochii actualei genera]ii, din rndul \n laboratoarele proprii de c`tre un colectiv de c`reia s-au desprins [i s-au afirS.C. Hofigal Export - Import S.A., a fost consti- cercet`tori, doctori \n [tiin]e, farmaci[ti, ingineri, mat sportivii de elit` ai Romniei. tuit` \n anul 1990, este o companie integrat`, chimi[ti, medici, biologi, microbiologi, biochimi[ti, Amintim doar pe c]iva: Nadia specializat` \n principal pe fabrica]ia de produse agronomi, sprijini]i de un management profesioCom`neci, cea mai bun` sportiv` farmaceutice [i de igien`, suplimente alimentare, nist. Acest colectiv colaboreaz` cu cele mai ima secolului al XX-lea, Ivan Patzacosmetice, ingredien]i activi de origine vegetal`, portante institu]ii de \nv`]`mnt superior [i inchin, amiralul flotei de caiacproduse de uz veterinar, exclusiv naturale [i are stitute na]ionale de cercetare [i dezvoltare din canoe, Elisabeta Lip`, canotoarea carecteristic faptul c` \[i produce majoritatea ma- Romnia. secolului al XX-lea, Iosif Srbu, teriilor prime \n serele [i pe terenurile agricole primul campion olimpic romn, Lia Diversitatea portofoliului [i calitatea produproprii. Materiile prime active folosite \n procesul selor impun Hofigal ca unul dintre cei mai puterManoliu, Viorica Viscopoleanu, de fabrica]ie se ob]in \n condi]ii complet contro- nici concuren]i pentru firme cu tradi]ie din FranIolanda Bala[, Maricica Puic`, Paula Ivan, Gabriela Szabo,Violeta late, \n cadrul unei agriculturi strict ecologice. ]a, Italia, Germania, Elve]ia, Canada, SUA. Pentru Beclea, Maria Ciocan, Toma SimioPortofoliul produselor ce poart` marca HOFIGAL a ne reg`si \ntr-un spirit olimpic, amintim c` panov, Gheorghe Berceanu, Francisc [i care au intrat \n sistemul comercial din ]ar` noplia trofeelor Hofigal, con]ine 80 de medalii Va[tag, Leonard Doroftei, Vasile [i strìn`tate este de aproximativ 400 de reu[ite. dintre care 45 de aur, numeroase diplome [i Dba, Laura Badea, Mihai Covaliu, Acestea sunt ob]inute pe baza unor re]ete [i teh- premii, ob]inute cu prilejul particip`rii la trguri, Gheorghe Gruia, Cornel O]elea, nologii proprii, brevetate \n ]ar`, multe dintre ele congrese, colocvii interna]ionale \n ]ar` [i str`Cristian Ga]u etc., etc., etc. constituind premier` mondial` absolut`. Calita- in`tate.
Comentator sportiv Cristian }opescu:
\n colaborare cu speciali[tii fitoterapeu]i. Produsele HOFIGAL (nu fac reclam` fiindc` nu m` pricep la a[a ceva) sunt la urma urmei VITAMINE [i MINERALE NA TU RALE. Cine nu are nevoie de acestea \nc` din copil`rie pn` la vrste \naintate? |n plus, ele nu con]in conservan]i. Deci, dragi sportivi [i stima]i medici sportivi, gndi]i-v` c` a[a cum voi a]i c[tigat [i mai aspira]i la medalii [i onoruri pe stadioanele lumii la diferite competi]ii, a[a a cucerit [i Hofigal pn` \n prezent cu produsele sale peste 80 de medalii, dintre care 45 de aur, la concursuri [i trguri interna]ionale de notorietate, din ]ar` [i strìn`tate.
Scurt istoric al SC Hofigal SA.
Micii Sanitari la concurs

Pe 11 mai a.c., Parcul Ci[migiu a fost gazda fazei pe Capital` a concursului Micii Sanitari. Organizat de Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti [i Societatea Studen]ilor \n Medicin`, concursul a reunit \n competi]ia pentru premiile municipale pe to]i elevii cstig`torii ai etapelor de sector. Hofigal Export- Import S.A. reprezentat` de Dr. Sorin M`rgineanu a fost sponsorul oficial al acestui eveniment.
22
E veniment
AL DOILEA CONGRES INTERNA}IONAL DE MEDICIN| ANTI-AGING DIN ROMNIA

socia]ia de Medicin` AntiAging, sub \naltul patronaj al Comisiei de S`n`tate si Familie din Camera Deputa]ilor, a organizat la Palatul Parlamentului, \n perioada 4-6 mai a.c., a doua edi]ie a Congresului Interna]ional Anti-Aging din Romnia. Sub deviza |mb`trnirea nu este inevitabil`! R`zboiul \mb`trnirii a \nceput!, organizatorii [i-au propus ca lucr`rile [i dezbaterile acestui eveniment s` creeze un nou concept de s`n`tate ce abordeaz`, dintr-o nou` perspectiv`, \mb`trnirea. De asemenea, s-a dorit conjugarea posibilit`]ilor tuturor domeniilor medicale [i chirurgicale care se ocup` de acest proces [i prin aceasta, reu[ita \n a oferi pacien]ilor o vrst` adult` lipsit` de team` [i \mboln`vire, de boli lungi [i chinuitoare la b`trne]e.
Pre[edintele de onoare al acestui congres a fost Acad. prof. dr. Mircea Ifrim, iar invitat de onoare a fost dr. Michael Klentze, Secretar General al Societ`]ii Europene de Medicin` AntiAging. Au fost prezente la lucr`rile \n plen [i la dezbateri cteva sute de cadre medicale cu preg`tire superioar` \n aproape toate domeniile medicale. Cele trei zile au avut un program deosebit de \nc`rcat, remarcndu-se num`rul mare de titluri [tiin]ifice [i referate prezentate de c`tre mul]i dintre participan]i, cu prec`dere abordndu-se cele mai noi formule [i di-
rec]ii \n lupta cu efectele distructive ale b`trne]ii. Ca [i la edi]ia precedent`, firma Hofigal s-a remarcat printr-o dubl` calitate, pe de o parte ca sponsor al acestui eveniment, pe de alt` parte prin prezen]a unor speciali[ti, care au supus aten]iei Congresului urm`toarele lucr`ri [tiin]ifice: Omega3 Omega6 \n ulei de pe[te-capsule 400 mg (Dr. Sorin Marina[, Farm. Gabriela Vl`sceanu); Siguran]a alimentelor [i s`n`tatea (Farm. Gabriela Vl`sceanu); Lupta contra maladiei Alzheimer-un capitol deschis (Dr. Theodor Sissea); Reechilibrarea organismului uman la vrste \naintate prin utilizarea uleiurilor esen]iale \n forme noi de administrare pentru tulbur`rile neuropsihice ({tefan Manea, Viorica Tama[, Florin Ionescu, Daniela Raiciu, Vila R`dan]`, Mihai P`v`loiu).
23
M edalion aniversar
La 70 de ani, {tefan Manea este, a[a cum \l [tiu dintotdeauna, la fel de plin de energie [i spirit inventiv. Cu sufletul sù deosebit, dar si cu chibzuin]a unui manager excep]ional, a insuflat oamenilor minuna]i de lng` el puteri [i capacit`]i neb`nuite de a crea cea mai mare companie de produse fitoterapeutice din Romnia. |l felicit pentru tot ceea
Voca]ie [i caracter
Despre acest om vorbeau, cndva, \n secolul XX, cercet`tori, descoperitori, inventatori romni, exaspera]i de formalism, de prejudec`]i [i de birocra]ie. El era un militant discret ([i, nu rareori, eficient, de[i nu avea cine [tie ce rang) pentru gndire, [tiin]` [i dezvoltare. F`cea binele cu gesturi fire[ti, de om comprehensiv [i ambi]ios. Avea confrunt`ri cu stagnarea, cu politichia, cu servilismul. Am discutat cu {tefan Manea [i cred c` problema se rezolv`. Astfel se exprima descoperitorul, purtat de colo colo [i care, \ntr-un trziu, g`sea \n]elegere tocmai la acest om de con[tiin]`. De [tiin]` [i con[tiin]`. Om de voca]ie [i caracter. Birocra]ia de dinainte de 1990 s-a multiplicat \ntr-o obositoare birocra]ie contemporan`. Fostul om de curaj al unei perioade amenin]ate de stagnare [i-a luat \n serios voca]ia [i a devenit un om de ac]iune, \ntr-o vreme amenin]at` de anarhie. Dogmei colectivismului i-a urmat, nu a[teptata valorizare a ideii de individualitate, ci dogma egoismului. {tefan Manea nu s-a izolat, \ns`, [i nu s-a dedicat sie[i. El a r`spuns concret comandamentelor, oarecum confuze, dar urgente, ale unei comunit`]i pe care diver[i la[i ori renega]i voiau s-o conving` ([i aproape o convinseser`) c` n-are dreptul s` gndeasc` [i s` participe la competi]iile lumii. Manea a inventat re]eta incredibil` Hofigal. Nu \mpotriva cursului lucrurilor din [tiin]a modial`, ci \n consens cu eforturile oamenilor de gndire [i de produc]ie de pretutindeni. Prin Hofigal, Romnia s-a \nscris [i respir`, \n constela]ia tuturor proximit`]ilor de valoare [i de eficien]`. Avem acces, \n materie de [tiin]` [i produc]ie, \n materie de cercetare [i valorificare [i pe drumul de venire \n ]ar`, [i pe drumul de ie[ire \n lume. F`r` lozinci [i f`r` temenele, f`r` umilin]` [i f`r` trufie, prin {tefan Manea [i al]i pu]ini oameni ca el, gndirea original` devine ac]iune. Trziu, \ncoace, am aflat am`nuntul (de altfel, foarte semnificativ!) c` {tefan Manea se trage dintr-o localitate binecuvntat` a Olteniei, Goicea. Satul copil`riei mele, Brca,
se termin`, paradoxal, \n Goicea, a[a cum Goicea \ncepe \n Brca. |ntre cele dou` comune au existat [i rivalit`]i [i compatibilit`]i, mult mai multe compatibilit`]i dect rivalit`]i. Probabil c`, de la Port`re[ti [i Giurgi]a, \n jos spre Bistre], M`ce[, Plosca, S`pata, comunele Goicea [i Brca vor forma, \mpreun` cu ele, unul dintre ora[ele semnificative ale Sudului romnesc. Acum, \n aceast` perioad` tulbure a istoriei, noi \nc` avem de \nv`]at lec]ia grea a solidarit`]ii, \n m`sur` s` pun` \n valoare pe fiecare, nu s` anuleze individualitatea fiec`ruia. |n aceast` perspectiv`, copil`ria mea [i \nceputul adolescen]ei lui {tefan Manea se vor putea \ntlni, pe malul aceluia[i Dezn`]ui, a[a cum eu, avansnd gr`bit spre 64 de ani, m` \nvecinez, pe malul aceleia[i Dmbovi]e, cu {tefan Manea, despre care aflu c` \mpline[te 70 de ani. {i zic aflu, pentru c` mi se pare incredibil ca un om de vitalitatea [i de dinamismul [i de prospe]imea intelectual` a lui {tefan Manea s` \mplineasc`, a[a, pe nea[teptate, aceast` vrst` de gal` [i de hofigal`: 70 de ani. D`ruit propriei voca]ii, dar generos cu ceilal]i purt`tori de voca]ii, nelini[tit \n cùt`rile lui, att \n natur`, ct [i \n bibliotec`, {tefan Manea a reu[it s` ne distrag` aten]ia de la aceast` inexorabil` lucrare a aparatului de taxat vrste, \n a[a fel \nct el, om complex, c`ruia cei ce-l iubesc \i preg`tesc meritata s`rb`toare, la 70 de ani, s` fie, ca totdeauna, generos, cnd achit` o not` de plat`, prin care deconteaz` un fel de consum de eternitate. {i \nc` un lucru. {tefan Manea nu se formalizeaz`, cnd e s`-[i aduc` aminte, de exemplu, c` am fost lng` dumnealui, \n sprijinul dumnealui, \n clipe de r`scruce ale vie]ii sale. Nu m` formalizez nici eu [i declar aici, la s`rb`toarea acestui goicean-oltean-romn-european emerit: {tefan Manea a fost lng` mine, atunci cnd aveam nevoie de un sprijin, de un leac, de un om. Resimt dureros \mprejurarea c` trebuie s` treac` atta via]` ca s` ne d`m seama, cu vehemen]` [i claritate, c` exist` oameni \mpreun` cu care am putea s` lu`m via]a de la \nceput.
Adrian P\unescu
24
M edalion aniversar
ce face, pentru generozitatea sa, pentru ideile [i lupta sa. La mul]i ani, cu mult` s`n`tate, cu [i mai multe realiz`ri [i \mpliniri. O respectuoas` urare de LA MUL}I ANI domnului {tefan Manea, din partea unui absolvent al unei [coli de chimie, care a ajuns ziarist sportiv. A[a-i \n via]`: pentru una te preg`te[ti [i altceva faci pn` la urm`.
Cristian }opescu, director Prosport
Prof. Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercet\ri Alimentare

Neastmp`rul care a pus st`pnire din totdeauna pe dl {tefan Manea [i \l \ndeamn` s` caute [i s` descopere noi remedii pentru s`n`tatea semenilor sì este simptomul cel mai elocvent c` suferin]a sa se nume[te altruism. Cercet`torul devine necesar [i valoros numai dac` \[i utilizeaz` \n bine valoarea sa intelectual`, dac` adopt` cu fervoare soarta lumn`rii s` se consume pe sine spre a lumina celor din preajm`. F`r` s` vrea [i chiar f`r` s` [tie, dl {tefan Manea este [i un foarte bun cre[tin pentru c` \nf`ptuie[te binele f`r` emfaz` [i f`r` s` a[tepte r`splata gestului sù. Eu m`rturisesc c` sunt un cre[tin mndru c` sunt oltean, coregional cu s`rb`toritul nostru, care confer` meleagurilor oltene[ti faim` [i frumoase perspective.
70 de ani? Pì ce vrst` este aceasta cnd ai atta poft` de nou [i o minte scotocitoare? {tefan Manea este un argint viu. |n fiecare zi, \n munca lui vrea s` fie ct mai proasp`t. Pentru aceasta cite[te sear` de sear`, \n revistele planetei, tot ce s-a scris nou, despre cum s` fim mai s`n`to[i. |nva]`, \nva]` zi de zi, el care este tob` de carte. La 70 de ani, {tefan Manea continu` s` remorcheze \n aventura lui sute de oameni, deschiznd por]i noi \n tot ceea ce face. Eu mi-l amintesc conducnd cu o energie clocotitoare un combinat uria[ cum era Combinatul Chimic de la Giurgiu. |l pre]uiesc pe {tefan Manea. Exist` oameni cu atta lumin` [i zbor \n suflet \nct vrsta lor este mereu: TINERE}EA. Din aceast` rar` familie face]i parte dumneavostr`, domnule {tefan Manea. La mul]i ani, s` ne trì]i!.
Florin Condur\]eanu, jurnalist
Profesor Diacon Jean Lupu, dirijorul corului Symbol al Patriarhiei Romne
Este o mare satisfac]ie pentru mine c` la aceast` frumoas` aniversare a prietenului [i cons`teanului meu, {tefan Manea, s` pot spune cteva cuvinte. |l felicit pentru \ntreaga sa carier` de excep]ie. Este cet`]ean de onoare al Comunei Goicea, ne mndrim cu el [i ne rug`m s` fie si pe mai departe acela[i neobosit cùt`tor \n lumea miraculoas` a plantelor pentru s`n`tatea noastr`. A \nfiin]at [i este managerul celei mai mari companii na]ionale de produse fitoterapeutice. Are succes pentru c` [tie s` lucreze cu colaboratorii sì, dovedind tact, r`bdare, diploma]ie, nefiind sclavul prejudec`]ilor [i al dogmelor. La ceas aniversar \]i urez din toat` inima ani multi, s`n`tate [i fericire [i s` ai acela[i spirit echilibrat [i inventiv!
Petre Gigea Gorun, scriitor, fost ambasador
Parafraznd versurile marelui nostru poet Vasile Alecsandri: Zori de zi se revars` peste vesela natur`, Prevestind un soare dulce, cu lumin` [i c`ldur` |n curnd [i el apare pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimine]ii de pe cmpul \nverzit, {tefan Manea s-a n`scut \ntr-o ploaie de lumin`, cnd Soarele urc` ecliptic c`tre solsti]iul de var`, cnd natura \[i des`vr[e[te opera [i totul este fream`t, veselie si zbucium. Zodia \n care s-a n`scut {tefan Manea este intersectat` de numeroase valen]e, \n mod deosebit dorin]a intens` de a fi \n cùtarea lui de ce [i pentru ce. Verbul a gndi reprezint` propria lui natur`. {tie s` d`ruiasc` celor din jur ct mai mult [i cere de la oameni [i de la societate ct mai pu]in. Sub acest aspect domnul {tefan Manea a d`ruit mult, foarte mult pentru s`n`tatea celor mul]i [i suferinzi.
M` refer la multele produse Hofigal pe care le elaboreaz` \n condi]ii de maxim` calitate. O realizare important` este [i Complexul de Terapie Natural` de la Breaza, Alexandra, o oaz` de lini[te pentru preven]ie [i tratament a bolilor care se instaleaz` odat` cu vrsta. Este membru fondator al Patronatului PLANTA ROMANICA [i al revistei cu acela[i nume. Dac` a[ avea \mputernicirea de a pune \n balan]` pozitivul [i negativul din activitatea domniei sale, desigur c` balan]a s-ar \nclina spre cele bune \nf`ptuite. De aceea, cu ocazia acestei anivers`ri, \i doresc domnului inginer chimist {tefan Manea putere de munc` \nc` mul]i ani de acum \nainte [i, \n special, s` lase urma[i pentru ca bobul s`dit de domnia s` se \nzeceasc`.
Dr. Farm. Ovidiu Ardelean - Bojor, Pre[edintele Patronatului Planta Romanica

25
E ditorial
De ce medicina natural\?
Din ce `n ce mai des se caut\ r\spuns la `ntrebarea:

nismul uman nu are un sistem care s\ `l apere de agresiuni permanente din afar\, iar insatisfac]iile [i spaimele permanente `l epuizeaz\ psihic [i fizic. Se constat\ c\ peste 25% din cet\]eni au probleme psihice, c\ 40% din popula]ie sufer\ de obezitate, cauza de baz\ fiind STRESUL. Ei bine, toate acestea pot fi st\pnite. Fitoterapia reprezint\ o surs\ de ameliorare [i vindecare a bolilor prin utilizarea efectelor benefice ale plantelor medicinale. Maurice Messegu, celebrul fitoterapeut francez arat\ c\ prin fitoterapie au fost vindeca]i oameni celebri: amiralul Dorlan, Eduard Heriot (fost pre[edinte al Fran]ei), Konrad Adenauer, Winston Churchil s.a.. De altfel, despre faptul ca plantele medicinale sunt cunoscute [i elogiate din antichitate [i pn\ azi am mai spus [i `n alte articole. Este greu s\ te lup]i cu dogmele, incultura [i formalismul. Este de ne`n]eles cum oameni care r\spund de r\spndirea informa]iei corecte sunt prezen]i `n mass-media romneasc\ f\cnd jocul intereselor trusturilor de medicamente. Personal nu pot s\ ì acuz de mituire, mai degrab\, cred c\ nu-[i dau seama [i r\spund prompt la solicit\rile celor interesa]i. P\cat, mare p\cat, pentru c\ omul de rnd are nevoie de informa]ie cinstit\ [i corect\, aceasta cu att mai mult cu ct Romnia ar trebui s\ fie recunoscut\ ca purt\toare de fanion european `n acest domeniu fitoterapia. Fitoterapia are `n Romnia o tradi]ie de invidiat, dac\ amintim numai c\r]ile: Herbarium prima carte de plante medicinale la 1578 Pravila lui Matei Basarab 1652 Trgovi[te Lexiconul slovo-romn 1694 Medicul satului Dr. Voiculescu, 1912 {i multe altele, care arat\ vechimea [i continuitatea acestui domeniu. Iat\ argumente care demonstreaz\, far\ echivoc, c\ plantele au rolul lor deosebit `n via]a noastr\ imediat\. Ovidiu Bojor spune c\ cel pu]in 50% din medicamente pot fi `nlocuite cu produse din plante. Nu pot s\ `nchei far\ s\ men]ionez c\ dintre plantele medicinale se vor utiliza doar acelea care au fost cultivate pe soluri nepoluate [i nu au fost tratate cu nici o substan]\ chimic\ (ierbicid, insecticid etc). Din p\cate avem cazuri, mai ales `n pie]e, cnd se mai utilizeaz\ plante din flora spontan\, care sunt adev\rate surse de otr\vire a popula]iei [i discreditare a ceea ce se cheam\ plant\ medicinal\. Dau numai un exemplu: coada [oricelului recoltat\ de pe marginea drumului, [tiindu-se faptul c\ planta este stimulat\ [i re]ine plumbul. Se pot ob]ine plante cu doza admis\ dep\[it\ de peste 10 ori. Po]i face saturnism cnd bei ceai de coada soricelului culeas\ de neaveni]i de pe marginea drumului. Cred c\ a[ mai putea aduce multe argumente pentru a sus]ine miraculoasele [i `nc\ misterioasele plante medicinale. Am spus misterioasele plante pentru c\ ele mai au multe fa]ete pe care pot s\ ni le arate. S\ nu uit\m c\ pretindem a cunoa[te circa 700-800 plante din cele peste 300.000 existente pe planet\. De aceea putem spune c\ avem `nc\ a descoperi multe mistere `n lumea plantelor. Cercet\rile vibra]ionare arat\ clar c\ plantele comunic\ `ntre ele, c\ se mi[c\, c\ se sacrific\, c\ au antipatii, c\ transmit informa]ii etc. Iat\ de ce lumea plantelor este tot att de misterioas\ ca [i Cosmosul. Poate c\ ar merita ca acestui domeniu al cunoa[terii s\-i acord\m alt\ importan]\, pentru c\, de fapt, cunoa[terea plantelor `nseamn\ cunoa[terea noastr\. Ori, noi [tim att de pu]in despre noi `n[ine [i despre plante. Aici putem g\si legile s\n\t\]ii noastre.
Curele balneare, masajul, presopunctura, exerci]iile fizice au un rol deosebit. Hipocrate spunea: Medicul trateaz\. Natura vindec\! A[ dori s\ citez cteva versuri din Balada pentru echilibrul naturii de Adrian P\unescu: S\ p\zim echilibul naturii, S\ d\m cump\na vie]ii-napoi Viitorul este `n minile noastre Reg\sirea naturii e-n noi. Personal am r\mas extrem de impresionat de profunzimea acestor versuri; ele vorbesc att de gre[elile f\cute dar [i de ce trebuie f\cut. Reg\sirea naturii presupune `n]elegerea gre[elilor f\cute [i cel mai greu, schimbarea unei mentalit\]i alimentat\ `n permanen]\ de reclame [i interese meschine. ~n anul 1984 doctorul Russ Jaffe spunea: S\n\tatea este mai u[or de p\strat dect de ob]inut. Multe din maladiile lumii moderne sunt cauzate de stilul de via]\ total necorespunz\tor, consumul de cafea, alcool, tutun, droguri, medicamente de sintez\, cosmetice cu E-uri, factori toxici de mediu, malnutri]ie, poluarea chimic\ a alimentelor (ierbicide, insecticide etc) la care se adaug\ stresul cronic, iradierea cu microunde. Toate acestea trebuie cunoscute [i recunoscute pentru a se putea lupta `mpotriva lor. ~n sprijinul acestei idei este relevant\ sintagma lui Francis Bacon: Cunoa[terea `nseamn\ putere. Aceast\ cunoa[tere este semnificativ\ `n contextul vie]ii cotidiene dominate de stres. Tratatele medicale atribuie stresului o pondere de 50 - 75% drept cauz\ principal\ a declan[\rii bolilor cronice. Stresul a fost maladia ultimului deceniu [i se anun]\ c\ principala maladie a acestui `nceput de mileniu. Tot mai mul]i cercet\tori ajung la concluzia c\ STRESUL AGRAVEAZ| [i gr\be[te toate bolile. Trebuie s\ ]inem cont c\ orga-
26
P uncte de difuzare
~ncepnd cu anul 2007, asigur\m disponibilitatea revistei Hofigal Natur\ [i S\n\tate (apari]ie la 2 luni), la nivel de jude], prin sprijinul Colegiilor Jude]ene ale Farmaci[tilor.
Adres\m mul]umiri pentru `n]elegere [i sus]inere Colegiului Farmaci[tilor din Romnia.

27
N out\]i terapeutice
ICFRUCT NATURAL - CEAI INSTANT DIN SUC DE FRUCTE {I PULP~ USCAT~ DE ZMEUR~ este un produs nou. Prezentat \n doze plicuri, din folie protectoare termosudabil`, este u[or utilizabil prin dizolvarea con]inutului \ntr-un pahar de ap` obi[nuit`, fierbinte sau rece, sau \ntr-un pahar de ap` mineral`. Dulce-acri[or, natural, avnd aroma caracteristic` zmeurei, produsul este extrem de pl`cut la gust [i poate fi consumat egal ca ceai rece sau cald sau ca bùtur` r`coritoare carbogazoas`.
normalizeaz` tranzitul intestinal, favorizeaz` eliminarea toxinelor, stimuleaz` diureza [i sudora]ia, stopeaz` colicile intestinale, fiind vitaminizante [i revigorante. Produsele din zmeur` se pot utiliza \n tratamentul complementar al multor maladii. oul produs este recomandat, ca supliment alimentar, \n gastrite cronice hiperacide, ulcer gastric, constipa]ie cronic`, oboseal` general`, surmenaj, dureri reumatismale, litiaz` urinar` [i biliar`, st`ri febrile (guturai,
P
P
rodusul |NLOCUITOR CAFEA INSTANT, realizat de firma Hofigal S.A. este o asociere de 6 extracte din plante cu un con]inut bogat \n principii active benefice pentru organism [i cu o ac]iune pregnant` de depurare [i protec]ie a func]iilor hepatice. `p`dia - Taraxacum officinalis L familia Asteraceae, constituie o bogat` surs` de minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier, siliciu), vitamine (A, complex B, C, K, D), colin` o important` component` \n tratare steatozei hepatice. Principiul amar taraxacina stimuleaz` eliminarea bilei. Intern, ac]ioneaz` ca tonic amar, drenor hepato-protector biliar, diuretic, colagog. nghinarea - Cynara Scolymus L familia Asteraceae, datorit` con]inutului bogat \n acizi:1-4dicafeilchinic (cinarin`), clorogenic, malic, flavonozide (cinarozid`, scolinozid`), pectine, zaharuri, are propriet`]i de regenerare a celulelor hepatice [i cre[te ac]iunea antitoxic` a ficatului. Anghinarea este de multe secole utilizat` pentru efectul coleretic, favoriznd func]iile de eliminare renale [i digestive. Ac]ioneaz` \n steatoz` hepatic`, hepatite cronice, ciroze [i insuficien]` hepatic`. rmurariu - Silybum marianum L familia Asteraceae con]ine principii active din grupul flavonoidelor lignanice, 3 izomeri: silibin`, silidianin`, silicristin`, cunoscute sub numele de Silimarin`, care \i confer` efectele benefice asupra ficatului [i vezicii urinare. Ac]ioneaz` la nivelul membranei hepatocitelor, \mpiedic` distrugerea celulei [i favorizeaz` refacerea celulei hepatice degradate. Silimarina are capacitatea de a mic[ora viteza de absorb]ie a substan]elor toxice de c`tre ficat.
ICFRUCT este realizat prin tehnologii avansate, care protejeaz` compu[ii organici activi existen]i \n zmeur`: antioxidan]i cu structuri polifenolice, flavonice [i carotenoidice, vitamine hidro [i liposolubile (A, B1, B2, D, PP) pectine, zaharuri, proteine, enzime [i minerale (Na, K, P, Ca, Mg, Mn, Zn, Cu, Fe) de pericolul degrad`rii. ate din literatur` (A. ROMMEL-J Agric Food Chemistry 1993) men]ioneaz` ac]iunea anticancerigen` a polifenolilor existen]i \n sucul de zmeur`, \ndeosebi, equercetin` [i acid elagic. ructele de zmeur` au ac]iune tonic general`, favorizeaz` digestia,
D F
grip`), diabet, gut`, anemii feriprive, caren]e \n aportul alimentar al unor vitamine [i microelemente [i ca adjuvant \n afec]iuni hepatobiliare. ICFRUCT Ceai instant se prezint` ca granulele de culoare roz care con]in suc natural de zmeur`, fixat pe suport de sorbitol. Produsul este introdus \n plicuri inscrip]ionate, \n cantit`]i de 4g/plic. licurile sunt introduse \n cutii de carton inscrip]ionate. O cutie con]ine 25 plicuri SICFRUCT ceai de zmeur`. e pot consuma 2-4 plicuri pe zi \n cure prelungite, (ca ceai sau bùtur` r`coritoare).
P S
28
N out\]i terapeutice
oini]` - Melissa officinalis L- familia Laminaceae. Con]inutul bogat
maltoz`, zaharoz`, acizi malic, salicilic, vitamine din grupul B, etc., cu
Proteja]i-v\ ficatul cu
Cafeaua Hofigal
carminativ, diuretic. Datorit` con]inutului bogat \n uleiuri esen]iale, vitamine, minerale, zaharuri, principii amare, din acest amestec de extracte vegetale, prin dizolvare \n ap`, se ob]ine o bùtur` instant, cu un gust pl`cut am`rui aromat, care \nlocuie[te cu succes cafeaua, al c`rui con]inut \n cafein` nu creeaz` efecte secundare. Produsul este recomandat ca \nlocuitor de cafea prin efectele tonice [i hepatoprotectoare \n acela[i timp.
Se recomand\ `n:
Hepatite cronice, ciroz`, insuficien]` hepatic`, steatoz` hepatic`, icter, afec]iuni inflamatorii [i spasme ale vezicii biliare (vezic` aton` cu stagnare de secre]ie biliar`) cu excep]ia prezen]ei calculilor biliari de dimensiuni medii [i mari. |n perioada tratamentelor chimioterapice [i radioterapice favorizeaz` detoxifierea [i eliminarea produ[ilor de degradare metabolic` rezulta]i.
\n polifenoli, acizi fenolici (acid rosmarinic, acid cafeic, acid clorogenic), uleiuri esen]iale, terpene, \i confer` produsului o ac]iune spasmolitic` [i sedativ`. Principiile active din plant` determin` [i alte efecte de detoxifiere prin stimularea elimin`rii bilei \n duoden.
propriet`]i imunomodulatoare [i emoliente. Con]inutul mare \n zaharoz` \i confer` [i propriet`]i edulcorante.
Constipa]ie cronic`, indigestie, toxiinfec]ii alimentare. Congestii splenice, hemoroizi, varice. Produsul este benefic la toate vrstele.
Produsul se prezint` sub form` de plicuri x5g. Se administreaz` prin dizolvarea unui plic con]innd 5g \n 50 ml ap` fierbinte. Se pot consuma 2-4 plicuri pe zi. Se poate administra [i \n cure prelungite.
emnul Dulce - Glycyrrhiza glabra L familia Fabaceae Compozi]ia chimic` complex` a r`d`cinii care con]ine saponine reprezentate prin acid glicirizinic sub form` de s`ruri de calciu, potasiu [i magneziu, flavonoide, glicerol, cumarine,
enta - (Izma bun`) Metha piperita familia Laminaceae, are un con]inut bogat \n ulei esen]ial, acizi fenolici (cafeic, clorogenic), cumarine, taninuri, flavone, carotenoide, glucide, vitamine, s`rurile minerale. Uleiul esen]ial este format din mentol, pinen, limonen, camfen, mircen [i alcoolii carvacrol [i timol. Compu[ii activi ac]ioneaz` ca antiseptic gastrointestinal, calmant al colicilor hepatobiliare, coleretic, colagog,
29
R \spundem cititorilor
Medicul de serviciu
Teodor Sissea v\ r\spunde
Fetita mea `n vrst\ de 11 ani m\nnc\ foarte multe dulciuri, nu se poate ab]ine. Acum are 39 de kg, dar nu vreau s\ ajung\ obez\. Medicul mi-a spus c\ nu este bine s\ ]inem copilul la cur\ de sl\bire. V\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament cu produse naturale (T.I., Tulcea)
\ntrebare asem`n`toare a mai fost adresat` [i de alte cititoare, dar \mi face pl`cere s` revin asupra acestui subiect. |ntr-adev`r, pozi]ia medicului pe care l-a]i consultat, probabil medicul de familie, a fost corect`: un organism \n plin` cre[tere [i dezvoltare, precum este un copil de 11 ani, nu trebuie supus la un regim alimentar de sl`bire! Dimpotriv`, trebuiesc asigura]i to]i nutrien]ii necesari unei dezvolt`ri armonioase [i insistat asupra exerci]iilor fizice. Sunt recomandate sporturi acvatice, deci v` recomand s` merge]i de 2-3 ori pe s`pt`mn` cu feti]a la bazin. De asemenea, expunerea la razele soarelui este foarte important`. Deci este bine s` merge]i \n parcuri, zone verzi, spa]ii largi, eventual s` obi[nui]i copilul cu rolele, pentru a consuma ct mai multe calorii. |n rezumat, soarele, \notul, rolele, pot contribui la o dezvoltare armonioas`. De asemenea, programul de odihn` va trebui s` fie repartizat dup` cum urmeaz`: 8-10 ore \n cursul nop]ii (\ntre orele 22.00-8.00) [i dac` este posibil, dou` ore de odihn` \n cursul dup`-amiezei. |n ceea ce prive[te alimenta]ia unui copil care prezint` predispozi]ie pentru exces ponderal, sunt recomandate urm`toarele: vor fi evitate pastele fìnoase [i alimentele gen fast-food, pizza, snack-uri, produse de patiserie. De asemenea, este bine ca bùturile carbogazoase gen Pepsi, Cola, bùturi aromatizate s` fie consumate moderat. Sunt recomandate sucurile naturale din fructe,
Cur\ fitoterapeutic\ pentru copii
de mncare. Orele de mas` vor fi respectate cu sfin]enie, iar la mas`, copilul va fi ferit de orice fel de surs` de stres, va mnca lini[tit. Foarte important: dac` m`nnc` prea mult sau prea repede nu-l certa]i, nu-l for]a]i [i ceea ce este important, nu-l l`sa]i s` con[tientizeze tendin]a la \ngr`[are. Regimul, sportul, odihna [i o gndire pozitiv` vor rezolva toate aceste inconveniente.
fructele ca atare, compoturile de cas`, f`r` conservan]i, brnz` proasp`t` de vaci, telemeaua des`rat`, ou`le de gìn` (de preferin]` vor fi consumate fierte), carnea de pas`re, vit` sau pe[te (preparate fierte, gr`tar sau \n ciorbe, supe); legumele vor f\ consumate ca garnitur` pentru friptur` sau ca atare, \n compozi]ia diverselor feluri
|n ceea ce prive[te un tratament fitoterapeutic adjuvant, v` recomand urm`toarele produse Hofigal: Spirulina, 500 mg - 3 capsule pe zi (1+1+1), administrate cu 20-30 de minute \nainte de mesele principale, 15 zile pe lun`, timp de 3 luni. Redigest - 3 capsule/zi (1+1+1), administrate cu 20-30 de minute \nainte de mesele principale, 15 zile pe lun`, timp de 3 luni. Flavovit C, 200mg - 3 comprimate pe zi (1+1+1), administrate dup` mesele principale, 15 zile pe lun`, timp de 3 luni. Tinctur` de angelic` - 20 de pic`turi pe zi (1+0+1), diluate \n pu]in` ap` (50 ml) [i bùte cu 15-20 de minute \nainte de mese, 15 zile pe lun`, timp de 3 luni.
ste bine ca Spirulina [i Redigestul s\ fie administrate `n intervalul 16-30 ale lunii, iar Flavovit C [i Tinctura de angelic\ (20 pic\turi pe zi), s\ fie administrate `n cealalt\ jum\tate de lun\, adic\ `n intervalul 1-15 ale lunii. Pentru informa]ii suplimentare, v\ rug\m s\ ne contacta]i telefonic la 021/ 334.00.26, de luni pn\ vineri inclusiv, `ntre orele 9.00-14.00 sau direct la mobil 0788.257.407 `ntre acelea[i ore [i zile. Mult succes!
30
A pari]ii editoriale
O exemplar\ pild\ de via]\

Recentul volum semnat de Petre GigeaGorun [i tip`rit la Craiova, sub egida Funda]iei Scrisul romnesc, este, a[a cum ne-a mai obi[nuit scriitorul, unul memorialistic. Este o lucrare ampl`, de peste 600 de pagini, dedicat` vie]ii, carierei, dar [i timpului istoric \n care a trìt timp de 7 decenii inginerul chimist {tefan Manea. Sunt \n aceast` carte evocate locuri [i evenimente, oameni [i faptele lor de care se leag`, \n mod fundamendal, destinul directorului general al companiei Hofigal. |n sine, acest` carte nu este doar o simpl` \n[iruire de date [i repere ce contureaz` o biografie. Este o nara]iune plin` de savoare [i omenesc. Referindu-se la eroul principal din acest volum, \n prefa]`, academicianul {tefan {tef`nescu remarc`: {tefan Manea este unul dintre numele ilustre de speciali[ti romni \n domeniul Bioingineriei [i Biotehnologiei. Student eminent al Institutului Politehnic din Bucure[ti, Facultatea de Chimie Industrial`, Sec]ia Chimie Organic`, Specialitatea Medicamente. A parcurs cu r`bdare, uneori cu zbucium [i grele osteneli, un drum de remarcabile \nf`pturi, oferind azi - la un frumos popas aniversar, a 70-a aniversare a zilei de na[tere - o exemplar` pild` de via]`. Activitatea sa [tin]ific` este concretizat` unui num`r impresionant de lucr`ri de larg orizont [i realizarea unor documenta]ii privind unele instala]ii deosebite pentru fabricarea medicamentelor. |n realiz`rile de excep]ie ale minunatului {tefan Manea este incorporat`, \n mare m`sur`, [i o frumoas` atmosfer` de familie, stimulatoare crea]iei de valoare. Constitu]ia francez`, din 1975, proclamnd principiul: Nimeni nu este un bun cet`]ean, dac` nu este un bun fiu, un bun tat`, un bun so], f`cea din familie cadrul de baz` al \nnobil`rii fin]ei umane. {tefan Manea, Cet`]ean de onoare al comunei Goicea - jud. Dolj, pre]uie[te acest principiu c`ruia i s-a d`ruit [i care l-a \n`l]at.
31
A drese utile
UNITATE
CLEOFARM 1 - Colentina CLEOFARM 2 - Crnga[i FARMACON
ADRESA
{os. Colentina, nr. 76, S2 Calea Cr=nga[i, nr. 87, S6 Str. Col]ei, nr. 7, S3
TELEFON / FAX
021 - 240.28.53 / 021 - 240.73.40 fax: 021 - 241.15.41 021 - 220.02.87 fax: 021 - 220.01.93 021 - 314.15.45 / 021 - 315.93.11 fax: 021 - 315.93.11 021 - 424.22.69 / 021 - 424.22.70 021 - 334.51.35 / 021 - 334.78.52 fax: 021 - 334.59.05 0246 - 221246 021 - 2121894 / 021 - 2121893 fax: 021 - 212.18.93 021 - 312.45.30 / 021 - 212.85.01 fax: 021 - 212.85.01 0244 - 51.90.24 fax: 0244 - 40.75.44 0244 - 34.32.22 fax: 0244 - 34.30.94 0244 - 34.29.75 / 0244 - 34.32.96 fax: 0244 - 34.30.94 240.73.40 / 031 - 8088998 0341 - 805.257 0241 - 515.427
MOBIL
0788 157 781 0788 157 806
0788 257 406 0788 257 405 0788 257 407 0788 157 809 0721.75.09.03 0745.85.55.36
Farmaciile HYM - Malcoci Str. Malcoci, nr. 2B, S5 SEDIUL HOFIGAL Hof Natural Plant TERAFARM VICTORIA
Intrarea Serelor, nr. 2, S4 Str. Tineretului, bl.206, parter, Giurgiu Bd. Lacul Tei, nr. 65, S2 Bd. N. Titulescu, nr. 3, S1 Str. Grigore Cantacuzino, nr. Str. Libert`]ii, nr. 82, Str. Libert`]ii, nr. 82, Breaza, Prahova Sos. Colentina, nr.76, bl.111, parter, S2 Constan]a, Str. Ci[melei 19, bl. 3, sc. B, ap. 23 Constan]a, Str. Mihai Viteazu, nr. 51
SPIRU-S|N|TATEA - Ploie[ti 185, bl. 150 A
SPIRU-S|N|TATEA - Breaza Breaza, Prahova COMPLEX Terapie Natural\ Alexandra COMPLEX Terapie Naturala HofiMed LIDA NATURAL FARMACON
~n aceste unit\]i se acord\ consiliere gratuit\, iar `n unele dintre ele produsele Hofigal pot fi cump\rate f\r\ adaos comercial.
Revista HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate este editat` de Funda]ia HERON / ISSN: 1842 - 3310
Redac]ie: E-mail: heron_mike2005@yahoo.com / heron_flg2005@yahoo.com, Tel: 0721.405.788, 0721.820.776, 0740.319.965 Din partea Hofigal au colaborat: I. Cri[an, Iv. Cre]u, C. Durnac, Fl. Ionescu, {t. Manea, S. Marina[, S. M`rgineanu, A. Mu]iu, N. R`dulescu, M. Neagu, V. Tama[, R. Tudor, M. V`tafu, G. Vl`sceanu.
32
Tiraj: 20.000 de exemplare
DTP: Ovidiu ZANFIR
Str. Libert\]ii Nr. 82, Breaza Jud. Prahova, 105400 Tel: 0244/343296; 0244/342975 Fax: 0244/343094
Alexandra v\ ofer\:
hidrotermoterapie (b\i, saun\) masaj, reflexoterapie kinetoterapie (gimnastic\ medical\) laseroterapie `mpachet\ri cu spirulin\, parafin\ (umede sau uscate) dietoterapie, fitoterapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ acupunctur\, aeroterapie, cure de www.alexandra-hofigal.ro teren meloterapie, aromaterapie, fitness tenis de mas\
e-mail: ctn_alexandra@yahoo.com
Centru de dignostic [i tratament - pus la dispozi]ia publicului de c\tre firma Hofigal Aparatur\ de ultim\ genera]ie `n investigarea [i stabilirea dignosticului Asisten]\ profesional\ asigurat\ de medici speciali[ti `n medicin\ intern\, medicina familiei, cu competen]e `n fitoterapie, homeopatie [i acupunctur\.
Bucure[ti, {oseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parter, sector 2 Tel: 021-240.73.40 / 031.808.89.98
S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!
Modul natural de a v\ proteja de infec]ii!
Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ ti, cod 042124, Tel./ Fax: 021-334.59.05.; Email: office@hofigal.ro web: www.hofigal.ro

Revista Hofigal NR 6

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista Hofigal NR 6

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

R

www.hofigal.ro | Num\rul 6 | Iunie 2007 | Se distribuie gratuit

Din ce `n ce mai des se caut\ r\spuns la `ntrebarea:

Ing. chim. {tefan Manea

T enta]iile verii [i s\n\tatea familiei

Cine face diferen]a?

Ce este comunicarea empatic\ `ntr-o familie?

Psih. Maria {erban

T enta]iile verii [i s\n\tatea familiei

HOFIGAL, ca de obicei, este [i va r\mne prietenul s\n\t\]ii dumneavoastr\!

Despre ce este vorba?

Psih. Maria {erban

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

I. SPM - SINDROMUL PREMENSTRUAL

II. TULBUR|RI ALE MENSTRUA}IEI

ntul fitoterapeutic al bolilor e persoanelor feminine

IV. MASTOZA FIBROCHISTIC|

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Tratamentul fitoterapeutic al bolilor specifice persoanelor feminine

VII. FIBROM UTERIN

VI. CANCERUL OVARIAN

VIII. INFEC}II VAGINALE

Dr. Cristina Costescu Complexul medical HofiMed

Tratamentul fitoterapeutic al unor boli specifice persoanelor de sex masculin

Tratamentul fitoterapeutic al uretritelor

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Tratamentul fitoterapeutic al prostatitelor cronice

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Dr. Victor }`ran, Complexul de Diagnostic [i Tratament HofiMed

Fitonutrien]i [i factori alimentari protectori \n prevenirea [i tratamentul cancerului de prostat`

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

(urmare din pagina 9)

Cauze ale disfunc]iilor erectile

Dr. Victor }`ran, Complexul de Diagnostic [i Tratament HofiMed

Obiectivele de baz` \n tratamentul fitoterapeutic al disfunc]iilor de dinamic` sexual`

Alergiile de var\ la copii

Dr. Sissea Teodor

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

VIN MEDICINAL CU ROINI}|

VIN MEDICINAL CU SCOAR}| DE SALCIE

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

- modul natural de a v\ proteja de infec]ii

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Condi]ia biologic\ individual\ are `n vedere:

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL ESTE APROAPE DE MI{C

Alocu]iunea pre[edintelui COSR dl Octavian Morariu:

{CAREA OLIMPIC| ROMNEASC|

Alocu]iunea directorului general al SC Hofigal SA dl {tefan Manea:

Opinii despre eveniment

Comentator sportiv Cristian }opescu:

Scurt istoric al SC Hofigal SA.

Micii Sanitari la concurs

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

AL DOILEA CONGRES INTERNA}IONAL DE MEDICIN| ANTI-AGING DIN ROMNIA

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Cristian }opescu, director Prosport

Prof. Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercet\ri Alimentare

Florin Condur\]eanu, jurnalist

Profesor Diacon Jean Lupu, dirijorul corului Symbol al Patriarhiei Romne

Petre Gigea Gorun, scriitor, fost ambasador