Revista Hofigal NR 10

SUMAR
Reflec]ii de prim\var\ Povara `nceputului de an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2 Tradi]ii Prim\vara, anotimpul rena[terii [i dragostei la romni . . . . . . . . pag. 4 Sfaturi de sezon Produse cosmetice pentru `ngrijirea [i regenerarea pielii . . . . . . . . . . . pag. 6 Artroza . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10 Mineralele [i vitaminele prim\verii noastre (I) . . . . . . . pag. 12 ~n sprijinul medicului practician Electroforeza [i diagramele ei, investiga]ii de baz\ la `ndemna medicului practician (III) . . . . . . pag. 16 Nout\]i terapeutice L-Carnitin Complex . . . . . . . . . pag. 19 Aromaterapia - un concept vechi cu baze [tiin]ifice noi. . . . . pag. 20 Din miracolele naturii G\lbenelele . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 Terapii noi Ce s\ alegem `n practica medical\: produsele alopate, fitoterapeutice sau remediile homeopate? (III) . . . . . . . . . . . pag. 26 Nout\]i editoriale Remedii farmaceutice din cele mai vechi timpuri. . . . . . . pag. 30 Biblia alimentar\ o carte f\r\ echivoc despre pericolele E-urilor . . . . . . . . . . pag. 31 Nout\]i terapeutice Colerd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 32 Protector hepatic forte . . . . . . pag. 33 Centre medicale HOFIMED. . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 34 Parteneri HOFIGAL Asocia]ia de Medicin\ Anti Aging. . . . . . . . . . . . . . . . pag. 37 Eveniment Biodiversitatea `n aten]ia factorilor de decizie . . . . . . . . pag. 38 R\spundem cititorilor Tratamente fitoterapeutice pentru pierderea `n greutate . . pag. 40 Restituiri cu {tefan Manea . . . . pag. 43 Re]ete culinare naturale de sezon . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 Adrese utile. . . . . . . . . . . . . . . pag. 48 Sponsori: Parteneri:
Editorial
SPIRULINA,
De ce din nou Spirulina `n actualitate? ~ntrebarea a fost pus\ de un domn doctor care se `ntorcea `n ]ar\ de la un simpozion interna]ional. Ei bine, Spirulina este mereu `n actualitate [i pot spune c\ pe plan mondial, este poate cea mai studiat\ alg\, de c\tre institu]ii de renume de pe `ntreg globul. Am mai spus [i `n bro[ura despre SPIRULIN| c\ este surs\ de hran\, `nc\ de la constituirea civiliza]iei umane. Din punct de vedere biotehnologic, Spirulina a `nceput s\ fie studiat\ din anii 1960-1970, cnd se produceau cca. 150 t/an. Actualmente, se dep\[esc 3000 t/an, iar ca perspective se previzioneaz\ dublarea consumului `n urm\torii 5 ani. Spirulina este definit\ de c\tre Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii [i de c\tre Congresul al 3-lea Interna]ional al {tiin]ei [i Tehnologiei Alimentare, drept surs\ a 49 de substan]e bioactive, care alimentar [i medical trateaz\ app. 70% din maladii (http://www.earthrise.com). Printre componentele biomasei care
DIN NOU ~N ACTUALITATE
Ing. chim. {TEFAN MANEA Director General HOFIGAL
asigur\ derularea normal\ a proceselor vitale `n organismul uman men]ion\m: ficobiliproteinele (ficocianina [i aloficocianina), polizaharidele, carotenoizii, vitaminele liposolubile (E, F), vitaminele hidrosolubile (acid ascorbic, complexul de vitamine B, de la B1 la B12 ; vitamina B12 fiind unicat `n regnul vegetal), aminoacizii (unii `n cantit\]i mari: acid gama-linolic, fosfaditil inozitatul), substan]e fenolice, enzime (SOD super oxid dismutaza, peroxidaza, catalaza), unele microelemente, substan]e cu activitate imunostimulatoare antiradicalic\ [i antioxidant\. Se remarc\ `n mod deosebit c\ `n biomasa de Spirulin\ nu se g\sesc toxine, fapt demonstrat de multiple teste bazate pe sistemul de depistare a acestora - ELISA - (Enzime Linked Imunosorbat Assay). Producerea industrial\ a biomasei de Spirulin\ [i a substantelor bioactive este `n mare ascensiune, existnd su[e specifice, brevetate. ATEN}IE! Pe pia]a noastr\ circul\ Spirulin\ colectat\ din lacuri, f\r\
control, care are `n special utiliz\ri zoo. Dac\ deschide]i capacul, se simte mirosul de "balt\". Actualmente, cercet\rile se reorienteaz\ spre valorificarea ei ca materie prim\ pentru producerea bioaditivilor nutraceutici [i a remediilor farmacologice cu efecte sanogene. Numeroase studii biomedicale sunt elaborate pe baz\ de tehnologii originale de cultivare a Spirulinei, fiind destinate ob]inerii biomasei cu un con]inut determinat `n anumite substan]e bioactive. Optimizarea condi]iilor [i componen]ei mediilor de cultur\, precum [i utilizarea pe parcursul culturii a unor agen]i mutageni sau reglatori chimici, conduc la o biomas\ de Spirulin\ cu compozi]ia dorit\. Aceast\ biomas\ poate fi prelucrat\ dup\ tehnologii proprii, originale [i se pot ob]ine concentrate din anumite produse, cu scop determinat (un exemplu ar fi ob]inerea acidului gama-linoleic sau a concentratelor de Spirulin\ cu diverse metale ca: Se, Zn, Fe, Cu, Mn, etc.)
continuare `n pagina 44
Februarie 2008
HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
Reflec]ii de prim\var\
emo]ional, ci te deprim\ nu-i a[a? Corect, spun romnii, `n cor. cre[terea pre]urilor, imediat dup\ S\rb\tori a fost ca o m\ciuc\, o leuc\, un buzdugan asem\n\tor zmeilor din basmele copil\riei care ne-a buim\cit `ns\, mai ceva ca un K.O. pugilistic; aste ne mai lipsea! colac peste pup\z\, pomelnicul de taxe [i impozite pe care orice romn trebuie s\ le pl\teasc\, la `nceput de an, de lun\ [i gata! Stresul este deja pritocit, incubat [i `n stare de multiplicare agresiv\ `n minte, `n suflet. Ce putem face ca s\ n-o ia mintea "pe ar\tur\", cum se spune? S\ vedem, s\ gndim, s\ hot\rm, s\ ac]ion\m! Da, dar cum? Chestia cu "capra vecinului" de lng\ cas\, de prin alte col]uri de Europ\, de lume, poate fi un mic paleativ terapeutic. "Las' c\ trecem [i hopul \sta", un refren banal, cam s\r\cu] `n esen]\ dar generos `n inten]ii, s\racul, a ac]ionat [i el, ca un firicel anemic de ap\ `n de[ertul din suflet. "Ia s\ vedem ce fac al]ii, cum se descurc\ [i ne-om lua [i noi dup\ ei! O ie[i ceva de aici", zice o alt\ categorie de oameni cu speran]a atrnat\ de beregata firav\ a `ncrederii. {i uite-a[a, din aproape `n aproape, au trecut zilele posomorte ale babei iarna [i ne-am pomenit `n prag de prim\var\. Cu "geamantanul" resemn\rii bun de aruncat la vechituri. Cu dorul de duc\ pe coclaurii naturii regenerate care, `n `n]elepciunea-i proverbial\, ne-a adus aminte de "Balada chiria[ului gr\bit", vorba poetului: "Trec anii [i lunile-n grab\/ {i-n zbor s\pt\mnile trec/ R\mi s\n\toas\ cucoan\/ C\-mi iau geamantanul [i plec!" ~ntrebarea cheie este `ns\ urm\toarea: Unde? R\spunsul cheie este unul singur: la "na[ul" optimism, cu puterea lui miraculoas\ de a ne remonta. Att trupe[te ct [i suflete[te. Numai s\ [tim s\-l `ntmpin\m cum se cuvine: cu `n]elepciune, cu dor [i drag, cu sinceritate [i iubire. Restul va [ti el ce s\ fac\: doar de-aia este optimism. O nou\ prim\var\ `nseamn\ [i un nou `nceput, nu-i a[a?
{i uite-a[a, au trecut S\rb\torile cele dragi, a[teptate cu `nfrigurare - [i la propriu [i la figurat. Pe ct de greu au fost "mo[ite" [i pritocite, pe-att de repede s-au dus! S-a dus [i un purcoi de b\net, dar nu-i \sta cel mai mare bai, ci altul! De la atta amar de feluri de mncare, b\uturi, `ndesate vrtos `n plnia dorului de "porc\rii" de Cr\ciun, Revelion [i liota de sfin]i de dup\, cei mai mul]i romni pot s-o afirme r\spicat [i categoric: las' c\ data viitoare vom fi ceva mai cump\ta]i. Asta dac\ nu vom uita, c\ pn\ la viitoarele s\rb\tori se mai a[terne colbul amneziei, poleit cu dorul [i neastmp\rul care `ncinge temperamentul nostru cel vestit. F\cnd un fel de bilan], nu doar financiar (c\ acesta n-a prea contat, fiecare cheltuind dup\ puterile lui), ci [i biologico-psihologic, romna[ii no[tri au ajuns la unele concluzii foarte interesante [i instructive pentru viitor. Iat\ despre ce este vorba: la capitolul "ce-am avut [i ce-am ad\ugat", se `nscriu urm\toarele probleme: vreo cteva kilograme `n plus (un adev\rat necaz pentru un `nceput de an cu viscol, frig [i cea]\) balon\ri [i dureri suspecte `n zona pntecului crize de diskinezie biliar\, colon iritabil, diaree, toxiinfec]ie alimentar\ mahmureala cu nelipsitele dureri de cap [i somnolen]\ o iritare aliat\ cu nervozitate [i insomnii rebele cearc\ne, buh\ial\, paloare, mutr\ de "stafie" bun\ de speriat copiii... Pe scurt, foarte mul]i dintre noi s-au sim]it nu prea bine, dup\ S\rb\tori!
la capitolul surprize - surprize, ce s\ mai vorbim, c\ ne-apuc\ rsu'plnsu', dac\ ne-aducem aminte de tevatura din aeroporturi, g\ri, vame, [osele, parc\ri, viscole intempestive, sechestr\ri prin cabane (c\ era vremea rea), ambuteiaje [i mii de ciocniri pe drumurile noastre imposibile. Bilan] psihologic: nervi foarte toci]i! la capitolul reluarea sarcinilor cotidiene, durere mare, mai ceva ca la blocul operator, f\r\ anestezie, cum s-ar spune! P\i, de unde atta apetit de munc\, dup\ chiolhanurile avute? Doar oameni suntem, nu-i a[a? Ce-i mai trist e faptul c\ fenomenul de epidemie - mimetism s-a manifestat virulent vreme de cteva zile bunicele. Doar "[treangul" amenin]\tor al concedierii de la locul de munc\ i-a mai trezit, ceva-ceva, pe romnii din sectorul privat, unde domnii patroni sunt (se [tie) din osul lui Harpagon, Hagi Tudose [i alte personaje vestite pentru avari]ie dar [i pentru chiverniseala afacerilor. Pentru prli]ii de bugetari, lesa autodisciplinei la locul de munc\ a fost l\b\r]at\ pn\ peste poate. Dovezi? Cu carul! Treaba `nceput\ `nainte de S\rb\tori, `ncetat\ `n timpul lor [i deloc reluat\ (drumuri, [osele, instala]ii, canalizare, gunoaie neridicate etc. etc.)
Pe scurt, greu, foarte greu, greu de tot, adic\ nefiresc de greu!

Poate-ar trebui s\ `n]elegem [i unele resorturi ceva mai subtile ale acestei iner]ii atitudinale: portofelul anemic [i gol-golu] nu-]i creeaz\ nici un fel de elan
Februarie 2008
Reflec]ii de prim\var\
~ntr-o perpetu\ redefinire [i multiplicare, ale c\rei nuan]e sunt infinite [i `ncnt\toare, prim\vara, acest etern miracol, pe care doar noi, oamenii, o putem evalua la valoarea ei sublim\, inestimabil\, `[i arat\ din nou fa]eta "roz", odat\ cu debutul ei. Aerul din jur, parfumat cu arome de tinere]e clocotitoare, strig\ de dorul vie]ii. ~ntre dulcele fruct al speran]ei [i nostalgie, cu gust de migdale amare, `l alegi, decis, pe primul. Ai [i de ce. A mai trecut un an pe r\bojul timpului, dar nu-i sim]i aproape deloc ap\sarea. Drume]iile prin p\durea plin\ de tainice zvonuri te cheam\ cu glasul iubirii eterne de frumos, de vigoare, de s\n\tate. "Sus, prin crngul adormit", revezi vechi [i noi minuni ale vie]ii. Arbu[ti, pocnind de sev\, cu muguri care strig\ bucuria de a tr\i. "{iruri de m\rg\ritare", topora[i delica]i [i suavi pe care, privindu-i, ai senza]ia unui veritabil catharsis, te `ntmpin\ la tot pasul. "Prim\var\, din ce rai/ Nevisat de p\mnteni/ Vii cu mndrul t\u alai/ Peste crnguri [i poieni?". P\mntul p\durii susur\ `n mii de tonalit\]i o od\ a bucuriei, pe care o ascul]i `nfiorat. {i p\mntul te ascult\ cum respiri precipitat, `mbujorat de perspectiva unor mirifice plimb\ri `n natura `nmugurit\.
Urechea lacom\ prinde-n zbor trilul ciocrliei, "Din ]inutul diafan/ Al cmpiilor de-argint", cu iz proasp\t, ca un s\rut de copil... "Un nor sihastru/ {i-adun\-n poal\/ Argintul tot", iar cerul cunoa[te o nou\ redefinire a albastrului de Vorone]. Un soare "crud `n liliac" cocheteaz\ cu blndul zefir, `ntr-o dulce armonie.
Poposesc peste "B\l]i albastre [i-nsorite/ De om\t topit abia", c\rora le red\ o ambian]\ care cheam\ din adncuri cohorte gr\bite de vie]uitoare cu solzi... Sus `n mun]i, lng\ un pisc, un ied miniatural d\ primul lui extemporal `n fa]a vie]ii... {ov\ie, se clatin\ ca b\tut de stihii, dar... se ridic\ [i p\[e[te tremurat. Prive[te `n jur, iar boticul catifelat parc\ spune: "Aici voi tr\i!". "Gzele depun la soare/ Ou\ microscopice", iar un fluture gr\bit, `naripat `n beteal\ de mireas\, ofer\ ochiului `ncntat un recital de arabescuri. Pe c\r\ri de munte, iarba `nva]\ s\ creasc\. Puiul de vulpe, n\scut `n gerul Bobotezei, te prive[te de undeva dintr-un tufi[, cu ochi ageri [i trup `ncordat. "Pe jos pornesc furnicile la drum", iar dintr-un stejar secular te prive[te [\galnic o veveri]\, ale c\rei acroba]ii aeriene te duc cu gndul la arti[tii cupolelor. Respiri adnc, p\tima[, aerul proasp\t, aerul Prim\verii, aerul Vie]ii, cu gndul curat, limpede [i tonic. Eternul miracol al prim\verii `ntr-o perpetu\ redefinire [i multiplicare...
Psiholog MARIA {ERBAN
Februarie 2008
Tradi]ii
Vechiul Calendar popular, s\rb\torile [i datinile care mai r\zbat prin timp pn\ ast\zi, demonstreaz\, f\r\ de t\gad\, c\ sufletul naturii se `mplete[te armonios cu via]a [i spiritul romnului. Fiecare moment al anului, fiecare `nceput sau sfr[it de anotimp, se reg\sesc `n momentele de s\rb\toare sau `n `ntruchiparea unor personific\ri legendare. Este [i cazul `nceputului de prim\var\.
DRAGOBETELE S|RUT| FETELE

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era s\rb\torit pe 24 februarie ca s\rb\toare a iubirii. Probabil c\ 24 februarie `nsemna pentru omul arhaic `nceputul prim\verii, ziua cnd natura se treze[te, ursul iese din brlog, p\s\rile `[i caut\ cuiburi, iar omul trebuia s\ participe [i el la bucuria naturii. Entitate mitologic\ asem\n\toare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferen]iaz\ de blajinitatea Sf`ntului Valentin din tradi]ia catolic\, fiind un b\rbat chipe[, un neastmp\rat [i un n\valnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un pe]itor [i un na[ al animalelor, romnii au transfigurat Dragobetele `n protectorul iubirii celor care se `ntlnesc `n ziua de Dragobete, iubire care ]ine tot anul, a[a cum [i p\s\rile "se logodesc" `n aceast\ zi. ~n aceast\ zi satele romne[ti r\sunau de veselia tinerilor [i de zicala: Dragobetele s\rut\ fetele. Sunt multe credin]ele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea c\ cine participa la aceast\ s\rb\toare avea s\ fie ferit de bolile anului [i mai ales de febr\ [i c\
Dragobetele ì ajut\ pe gospodari s\ aib\ un an `mbel[ugat. ~mbr\ca]i de s\rb\toare, fetele [i fl\c\ii se `ntlneau `n fa]a bisericii [i plecau s\ caute prin p\duri [i lunci, flori de prim\var\. ~n sudul Romniei (Mehedin]i), fetele se
`ntorceau `n sat alergnd, obicei numit zbur\torit, urm\rite de cte un b\iat c\ruia ì c\zuse drag\. Dac\ b\iatul era iute de picior [i o ajungea, iar fata `l pl\-
cea, `l s\ruta `n v\zul tuturor. S\rutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate spre a afla ce nun]i se mai preg\tesc pentru toamn\. Nici oamenii mai `n vrst\ nu st\teau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua `n care trebuiau s\ aib\ grij\ de toate or\t\niile din ograd\, dar [i de p\s\rile cerului. ~n aceast\ zi, nu se sacrificau animale pentru c\ astfel s-ar fi stricat rostul `mperecherilor. Femeile obi[nuiau s\ ating\ un b\rbat din alt sat, pentru a fi dr\g\stoase tot anul. Fetele mari str`ngeau de cu seara ultimile r\m\[i]e de z\pad\, numit\ z\pada znelor, iar apa topit\ din om\t era folosit\ pe parcursul anului pentru `nfrumuse]are [i pentru diferite descntece de dragoste. O alt\ tradi]ie spune c\ Dragobetele a fost transformat `ntr-o buruian\, numit\ N\valnic, de Maica Precist\, dup\ ce nes\buitul a `ndr\znit s\ ì `ncurce [i ei c\r\rile. Prilej de bucurie [i bun\stare, Dragobetele reprezint\ una dintre cele mai frumoase obiceiuri str\vechi ale poporului nostru. P\cat `ns\ c\ foarte mul]i, mai ales tinerii, nu-i cunosc semnifica]ia [i au substituit-o cu s\rb\toarea occidental\ a Sfntului Valentin.
Februarie 2008
Tradi]ii
M|R}I{ORULUN STR|VECHI OBICEI ROMNESC

Acest str\vechi obicei al prim\verii este specific poporului romn [i `[i are originea `n credin]ele [i practicile agrare. S\rb\toarea lui are loc `n prima zi a lui Martie, considerat\ ca prima lun\ a prim\verii. La Roma, `nceputul anului nou se s\rb\torea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al cmpului [i al turmelor, zeu care personifica rena[terea naturii. La vechii traci, acelea[i atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul s\u fiind legat de glia matern\ [i de vegeta]ie. Lui ì erau consacrate s\rb\torile prim\verii, ale florilor [i fecundit\]ii naturii. ~n multe s\p\turi arheologice din Romnia s-au g\sit m\r]i[oare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Sub forma unor mici pietre de ru vopsite `n alb [i rosu, ele erau `n[irate pe a]\ [i se purtau la gt. Culoarea ro[ie, dat\ de foc, snge [i soare, era atribuit\ vie]ii, deci femeii. ~n schimb, culoarea alb\, conferit\ de limpezimea apelor, de albul norilor era specific\ `n]elepciunii b\rbatului. De altfel, [nurul m\r]i[orului exprima `mpletirea inseparabil\ a celor dou\ principii, ca o permanent\ mi[care a materiei. El semnifica schimbul de for]e vitale care dau na[tere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb [i ro[u au r\mas pn\ `n zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind reg\site [i la bradul de nunt\ sau `nmormntare. R\spndit `n toate provinciile ]\rii, m\r]i[orul este pomenit pentru prima dat\ de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateaz\ c\ `n Moldova [i Bucovina m\r]i[orul consta dintr-o moned\ de aur sau de argint, legat\ cu un [nur alb [i ro[u la gtul copiilor. Era credin]a c\ portul m\r]i[orului face ca ace[tia s\ aib\ noroc. Fetele `l purtau timp de dou\sprezece zile la gt, dup\ care-l prindeau `n p\r [i-l tineau astfel pn\ la so-
sirea berzelor, sau pn\ ce `nflorea primul pom. Dup\ aceea, cu [nurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv `[i cump\rau ca[, pentru ca tot anul s\ le fie fa]a frumoas\ [i alb\. Pornind de la tradi]ia de mai sus, Tudor Arghezi face specula]ii asupra istoricului m\r]i[orului. Reproducem `n form\ original\ cteva pasaje din volumul "Cu bastonul prin Bucure[ti", recunoscute pentru pitorescul lor: M\r]i[orul (martu la romani) este un obicei specific romnesc mo[tenit de la
daci [i romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie "m\r]i[or" este de origine latin\ (martius). La 1 martie, dup\ vechiul calendar roman, este prima zi din an [i se celebra s\rb\toarea "Matronalia". ~n aceast\ zi se desf\[urau serb\rile lui Marte, zeul for]elor naturii, al prim\verii [i agriculturii. Fetele [i femeile primeau diferite cadouri. Pentru str\mo[ii no[tri, anul nou de la 1 martie `nsemna re`nvierea naturii. M\r]i[orul, simbol al prim\verii, se confec]iona din fire de cnep\ sau ln\ (mai trziu din bumbac), albe [i ro[ii, care se leag\ `n form\ de 8. De acest [nur se atrnau monede din aur sau argint, dar [i fire de iarb\, muguri sau flori. ~n zo-
nele romne[ti str\vechi, mamele prindeau copiilor m\r]isorul la gt, la mn\ sau la picior, obiceiul p\strndu-se [i ast\zi `n unele sate. M\r]i[orul se poart\ toat\ luna martie. ~mbinarea culorilor alb [i ro[u e tradi]ional\, purtndu-se la nun]i, cnd se nasc copii, la hainele de `nmormntare ale b\trnilor (in Oltenia), cele dou\ culori simboliznd continuitatea vie]ii dup\ moarte. Cu alb [i rosu se `mpodobesc primele oi care intr\ `n stn\ [i primul plug ie[it la arat. ~ntre 1 [i 9 martie, `n "Zilele babelor", prim\vara se lupt\ cu iarna, alungnd-o. ~n cele nou\ zile, baba Dochia apare torcnd pe lnga oi, `mbr\cat\ `n nou\ cojoace, scuturnd `n fiecare zi cte unul. La `nmnarea m\r]i[orului de 1 martie, ritual arhaic la aromni, copiii vin din locurile `nsorite de pe munte pn\ `n pragul casei cu brazdele de iarb\ [i cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trece de trei ori pragul peste brazd\, mama iese cu colaci, iar florile se trec din gur\ `n gur\, pentru ca oamenii s\ devin\ tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se poart\ legat\ `mpreun\ cu cele dou\ fire, alb [i ro[u, pn\ la sfr[itul s\rb\torilor. ~n ultima zi a lunii martie, `nainte de r\s\ritul soarelui, are loc ritualul scoaterii m\r]i[orului [i pred\rii lui c\tre natur\. ~n localit\]ile de cmpie, m\r]i[orul se pune pe un pom `nflorit sau `n crengile vi[inilor, cire[ilor, prunilor etc. ~n satele de la munte [i deal, m\r]i[orul se pune pe cornul sau m\ce[ul `nflorit. Exist\ credin]a c\ m\r]i[orul este ridicat de rndunele [i purtat spre soare, binecuvntnd astfel norocul celui care l-a pus `n pom.
Mihai CHIREA
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
Pentru prima dat\ f\r\ E-uri PRODUSE COSMETICE PENTRU INGRIJIREA SI REGENERAREA PIELII
mente ale frumuse]ii; reprezint\ un mesaj, un semnal de la o persoan\ la alta, Utilizarea zilnic\ transmis printr-un limbaj non-verbal. a produselor cosmetice este Un ten luminos evoc\ frumuse]ea, f\cndu-ne s\ ne gndim la echiconsiderat\ ast\zi o necesilibru, armonie, senin\tate, s\n\}inta cosmeticii o reprezint\ tate, de c\tre un num\r din tate. frumuse]ea uman\, `n]eleas\ ca De la o vreme `ns\, nevoia ce `n ce mai mare de conexpresie a armoniei `ntre exterinoastr\ de `ntinerire [i suple]e or [i interior, `ntre starea fizic\ sumatori, fiind considerat\ ne face s\ ne gndim [i cum s\ [i psihic\ a omului, a simbiozei ne `ngrijim [i s\ ne `nfrumuse]\m mijloc esen]ial `n individului cu natura. Este esencorpul. Natura ne-a ajutat s\ ne ]ial s\ fii preocupat de felul `n men]inerea frumuse]ii `ndeplinim obiectivele [i dorin]ecare ar\]i, s\ [tii s\ te `ngrije[ti, le, oferindu-ne multiple posibili[i s\n\t\]ii, precum [i `n spre a c\p\ta un tonus bun. Mult t\]i de `nfrumuse]are. Astfel, ultima timp, grija pentru frumuse]e a fost ridicarea standardelor inova]ie `n domeniu a fost introducedominat\ de expresia fe]ei, de felul de igien\ personal\. rea ingredientelor bioactive naturale, care cum ne aranj\m p\rul, de accesoriile fo`ncorporate `n produsele cosmetice de `nlosite. Tenul este unul din principalele elegrijire sau `n articolele de toalet\, aduc beneficii organului ]int\ (pielea, p\rul, membranele, mucoasele sau din]ii). Aceste ingrediente bioactive naturale au `ndep\rtat cosmeticele de zona aparen]elor (modificarea aspectului sau mirosului corporal) [i le-au atribuit func]ionalitate, prin diferite mecanisme de ac]iune asupra corpului, cum ar fi:
NEVOIA DE FRUMUSE}E {I SUPLE}E
>
hidratarea, reducerea sau `ncetinirea procesului de `mb\trnire, protejarea fa]\ de diferitele agresiuni ale factorilor de mediu (radia]ii UV, ploaie, vnt, praf, ger etc.). Pielea este organul care `nvele[te `ntreaga suprafa]\ a corpului [i care, prin func]iile sale principale, contribuie la men]inerea unor procese fiziologice generale, vitale pentru organism: protec]ie: `mpotriva impactului mecanic, termic [i al factorilor de mediu reglare: regleaz\ temperatura corpului; senzorial\: percepe senza]iile de durere, de atingere, de pl\cere, caldur\ sau frig; respiratorie: preia din atmosfer\ oxigenul necesar metabolismului celular, elimin\ dioxidul de carbon [i compu[ii reziduali ai metabolismului.
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
Pentru a [ti dac\ avem o piele s\n\toas\ este necesar un examen `n laboratoarele [i/sau institutele de `nfrumuse]are, prin care s\ stabilim tipologiile [i caracteristicile fiec\rui tip de piele, precum [i orice fel de imperfec]iuni ale acesteia. Alegerea produselor cosmetice trebuie f\cut\ `n concordan]\ cu caracteristicile fiec\rui tip de piele, cu att mai mult cu ct trecerea lunilor de iarn\ las\ urme peste chipul nostru: tenul este sensibilizat, uscat, iritat, lipsit de vigoare [i fermitate. Tenul uscat se caracterizeaz\ prin fragilitate, lipsa elasticit\]ii [i un aspect transparent. Manifest\ o tentin]\ accentu-
at\ spre formarea ridurilor. La vrste mai `naintate, pielea devine mai pergamentoas\. Acest tip de ten impune o hidratare permanent\, pentru a evita problemele care se pot agrava cu trecerea timpului, dar [i pentru a-i conferi un aspect pl\cut [i s\n\tos. Pielea deshidratat\ se coje[te cu u[urin]\, are un aspect lipsit de str\lucire [i de elasticitate, este predispus\ irita]iilor frecvente. Exist\ dou\ tipuri de deshidratare a pielii: superficial\ `n profunzime. Primul tip se datoreaz\ insuficien]ei secre]iilor glandei sebacee [i elimin\rii excesive de ap\ din epiderm\. Aceasta se usuc\, se coje[te u[or, determinnd apari]ia ridurilor. Deshidratarea `n profunzime este cauzat\ de o dereglare a metabolismului celular al apei, prin care ]esuturile nu mai p\streaz\ apa necesar\, eliminnd-o. Pielea devine friabil\, sensibil\ la atingeri [i la factorii climaterici, lipsit\ de elasticitate, favoriznd apari]ia ridurilor. Deshidratarea pielii mai poate fi datorat\ [i: unei alimenta]ii deficitare `n vitaminele E, A [i C, deregl\rii func]ion\rii glandei tiroide, unei st\ri accentuate de oboseal\, dietelor rapide, bazate pe eliminarea for]at\ a apei din ]esuturi. St\rile febrile au [i ele ca rezultat o deshidratare accentuat\, recomandndu-se sporirea consumului de lichide. ~ngrijirea [i `ntre]inerea pielii poate fi considerat\ un ritual, `n care toate ac]iunile au rolul [i locul lor bine stabilite.
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
continuare din pagina 7
O OFERT| DE EXCEP}IE
Produsele cosmetice HOFIGAL au la baz\ un concept propriu, bazat pe o `mbinare perfect\ `ntre know how-ul excep]ional, dobndit de-a lungul a 17 ani de experien]\ [i formulele complexe ultra-performante. ~n cadrul cosmeticii biologice, produsele HOFIGAL destinate `ngrijirii [i `ntre]inerii pielii reprezint\ o selec]ie de ingrediente active naturale; se folose[te tot ceea ce natura are mai bun de oferit: fitoterapie, vitaminoterapie, aromaterapie [i oligoterapie. Pilonii naturali ai produselor cosmetice HOFIGAL sunt: produsele grase naturale vegetale (ulei de c\tin\, ulei de m\sline, ulei de g\lbenele, ulei de lemn dulce etc.); extractele naturale vegetale (mu[e]el, p\tlagin\, echinacea, galbene, lavand\, ghimpe, mesteac\n etc.) alge (spirulin\) enzimele (coenzima Q10) uleiurile aromatice (levan]ic\, rozmarin, ment\, pin, portocal etc.) Toate aceste produse bioactive naturale au mare afinitate pentru pielea uman\. Ele sunt combinate, dup\ criterii [tiintifice, cu materii prime de maxim\ puritate, `n formule cu textur\ bogat\ [i f\r\ conservan]i. Produsele cosmetice HOFIGAL: `nt\resc imunitatea pielii, echilibreaz\ metabolismul, stimuleaz\ capacitatea de regenerare [i autorefacere al pielii,
asigur\ protec]ia pielii `mpotriva proceselor de oxidare care se pot produce la nivelul pielii, asigur\ men]inerea hidrat\rii normale a pielii, previn [i `ntrzie procesul de `mb\trnire al pielii. I. Prima opera]iune care trebuie efectuat\ este cur\]irea tenului [i a gtului. Prin aceasta se `ndep\rteaz\ celulele moarte, impurit\]ile mecanice, urmele de machiaj, precum [i excesul de sebum . ~n acest scop se apeleaz\ la produsul "Lapte demachiant HOF.VIODANA", prezentat `n flacon de 200 ml sau monodoze a 2 ml. Con]ine: extract de mu[etel, ulei de portocal, coezima Q10. Ac]iune: - `ndep\rteaz\ delicat, eficient [i rapid impurit\]ile; - reface echilibrul lipo-hidric al pielii; - men]ine pH-ul pielii `n limite normale; - distruge radicalii liberi rezulta]i `n urma reac]iilor de peroxidare lipidic\. Efect: - las\ pielea curat\, cu senza]ia de prospe]ime [i confort. Utilizare: - se aplic\ zilnic, diminea]a [i seara, pe fa]\ [i pe gt sau ori de c`te ori este necesar\ refacerea machiajului. Distribui]i uniform prin masaj u[or cu v`rful degetelor. ~ndep\rta]i prin [tergere u[oar\ cu [erve]ele sau dischete demachiante . II. Crema pentru `ngrijirea gtului "HOF,VIODANA", prezentat\ `n borcane de 50 ml [i monodoze a 2 ml. Con]ine: ulei de c\tin\, ulei de m\sline, extract de castan s\lbatic,extract de nalb\ mic\ de p\dure, coenzima Q10. Efect: - hidrateaz\ `n profunzime;
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
- reface mantaua lipidic\ protectoare a pielii; - stimuleaz\ regenerarea celular\; - combate ac]iunea radicalilor liberi - previne `mb\trnirea prematur\ a pielii; - `ntrzie procesul de `mb\trnire natural\ a pielii; Ac]iune: - prin aplic\ri repetate pielea devine hidratat\, neted\ [i catifelat\. Utilizare: se aplic\ zilnic, diminea]a, imediat dup\ un du[ revigorant, prin masaj u[or cu v`rful degetelor, de jos `n sus. Excesul de crem\ se `ndep\rteaz\ folosind [erve]ele fine sau dischete demachiante. III. Gel contur ochi "HOF. VIODANA", prezentat `n tub de 50 ml Con]ine: Extract de c\tin\, echinacea, citrus amara, coenzima Q10. Efect: - hidrateaz\ `n profunzime; - `mpiedic\ pierderea apei transepidermale; - previne `mb\trnirea prematur\ a pielii din jurul ochilor; - tonific\ [i relaxeaz\ pielea; - atenueaz\ ridurile de expresie [i cearc\nele; - favorizeaz\ regenerarea cutanat\. Ac]iune: - pielea devine hidratat\, neted\, relaxat\ [i catifelat\. Utilizare: se aplic\ zilnic, prin masare u[oara, cu vrful degetelor. IV. Crema antirid "HOF.VIODANA", prezentat\ `n borcane de 50 ml. [i monodoze a 2 ml. Con]ine: ulei de c\tin\, spirulin\, coenzim\ Q10 Efect: - previne `mb\tr`nirea prematur\ a pielii; - regenerare celular\; - protec]ie intensiv\ `mpotriva radicalilor liberi - cre[terea elasticit\]ii pielii; - reduce vizibil ridurile deja formate; - atenueaz\ ridurilor profunde; Ac]iune: - pielea devine mai luminoas\, mai `ntins\, mai str\lucitoare. Utilizare: - se aplic\ seara, dup\ demachere, pe pielea sensibil\ din jurul ochilor, pe frunte [i `n jurul gurii, prin masaj u[or.
Folosind produsele cosmetice HOFIGAL intra]i `n prim\var\ cu o piele revitalizat\, catifelat\, str\lucitoare, plin\ de s\n\tate.
Ing.chim. VIORICA CARABELA
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
Artroza este cea mai frecvent\ afec]iune reumatismal\ a vrstnicului de peste 70 de ani [i foarte mul]i speciali[ti o consider\ "universal" r\spndit\ `n popula]ie.
Printre factorii determinan]i reamintim: ereditatea: femeile de tip dominant, barba]ii de tip recesiv; procesul de `mb\trnire; presiunile mecanice asupra cartilageelor (obezitatea, manipularea de obiecte grele, mi[c\rile bru[te etc); traumatismele acute [i cronice; inflama]iile din artrite (septice sau imunologice); tulbur\rile endocrine (menopauza, hipotiroidismul, acromegalia); depozitele `n cartilaje (ura]i, cristale de pirofosfat de calciu, hemosiderina); imobilizarea articular\; afec]iuni neurologice din diabet, tabes etc. Ca evolu]ie clinic\ artroza poate fi mult timp "mut\", cele mai evidente
semne fiind cele radiologice, printre care sunt cunoscute: "ciocurile de papagal" [i "pun]ile osoase" la nivelul coloanei vertebrale; `ngustarea spa]iului articular; calcific\rile ligamentare;
deform\ri [i subluxa]ii la extremit\]i; ~n cazul artrozei manifestat\ clinic, simptomele sunt : durerea care poate fi permanent\ sau generat\ de mi[care; limitarea mobilit\]ii articulare cu r\sunet asupra mersului [i sta]ion\rii; deform\rile articulare; instabilitatea articula]iei; rev\rsatul lichidian intra - articular; crepita]iile [i cracmentele; contracturile musculare. Leziunile de artroz\ se localizeaz\ la nivelul articula]iilor diartrozice, periferic sau axial (membre sau coloana vertebral\ `n regiunea mobil\). Diversele localiz\ri au fost determinate dup\ amplasare (coxartroza, gonartroza, cervicartroza, lomartroza ) sau dup\ numele celui care le-a descris ( Bouchard Heberden ) Artroza mai poate fi `nso]it\ de semne neurologice produse prin compresia nervilor (lombosciatica, nevralgia, neuralgia de nerv arnold) care pot evolua de la tulbur\ri de sensibilitate, la dureri puternice [i chiar sec]iuni de nerv cu deficit
10
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
motor permanent [i atrofia masei musculare aferente [i compresia medular\ cu efecte foarte grave (paralizie a membrelor inferioare sau tulbur\ri sfincteriene). Durerea [i redoarea articular\ sunt mai evidente diminea]a [i cedeaz\ sau diminueaz\ dup\ mobilizare. Dup\ localizarea simptomatologiei se descriu mai multe tablouri clinice: sindromul dureros cervical; sindromul dureros um\r - mn\; sindromul dureros lombar; sindromul dureros `n coxartroz\; sindromul dureros `n gonartroz\; piciorul dureros cu diversele sale modific\ri (picior plat, "monturi", deget "`n ciocan") Examenele de laborator prezint\ modific\ri specifice, ele avnd rolul de excludere a manifest\rilor articulare neartrozice. Tratament: este nesatisf\c\tor deoarece este prezent\ tendin]a la recidive [i de progresie a modific\rilor osteoarticulare. Efortul terapeutic se adreseaz\ `n special combaterii simptomatologiei. ~n ce prive[te prevenirea, se va c\uta cu hot\rre sc\derea greut\]ii corporale, corectarea pozi]iilor vicioase, evitarea suprasolicit\rilor articulare traumatizante [i vor fi folosite mijloace adecvate pentru protec]ia, corectarea [i sus]inerea mecanicii articulare [i a staticei. ~n acest sens tratamentul gerontoprofilactic cu GEROVITAL H3 (fiole [i tablete) duce la o reducere a inciden]ei bolii artrozice [i o men]inere satisf\c\toare a dinamicii osteoarticulare.
Medica]ia simptomatic\ este reprezentat\ de antialgice, antiinflamatorii (steroidiene [i nesteroidiene), miorelaxante, sedative, vaso-dilatatoatre; administrate oral sau parenteral contribuie direct la ameliorarea fenomenelor clinice. Se bucur\ de reputa]ie favorabil\, `n sensul regener\rii cartilajului articular, unele produse de apari]ie relativ recent\, cum ar fi cartilajul de rechin. Din arsenalul terapeutic, electrofizio-chinetoterapia [i balneo-terapia fac parte integrant\. Aplicarea acestui sistem de tratament, `n condi]ii de spital sau ambulatoriu, att `n ora[e ct [i `n sta]iuni bine cunoscute, contribuie la efortul nostru terapeutic. Interven]ia ortopedic\ (opera]ii, protez\ri) recomandat\ `n cazurile dep\[ite ale tratamentului de mai sus a ob]inut `n ultimii ani succese remarcabile (vezi coxartroza [i gonartroza invalidant\). Neurochirurgia se impune `n cazurile
complicate ale herniei de disc (sec]iune de nerv, sindrom de coad\ de cal, forme dureroase persistente). ~n cadrul Complexului Medical "HOFIMED" artroza beneficiaz\ de o dubl\ abordare terapeutic\. Infiltra]iile cu GEROVITAL H3 [i tratamentul cu OZON aduc evolu]ia clinic\ a pacientului artrozic `n limite mai mult dect acceptabile. Fenomenele durerose, mobilitatea articular\, rev\rsatul lichidian intraarticular, contractura muscular\ sunt net influen]ate, pacientul p\strndu-[i capacitatea func]ional\ `n limite foarte mul]umitoare. ~n sensul prevenirii [i trat\rii artrozei firma HOFIGAL particip\ cu produse gemoterapice (din coac\z negru, scoar]\ de salcie, pin montan) sau fitoterapice (Condartroz).
Dr. FLORIAN CUIBU{ Medicin\ intern\ Complex medical HofiMed
Februarie 2008
11
Sfaturi de sezon
~n mod implacabil un oaspete de seam\ ne bate la u[\, un oaspete drag, aduc\tor de prospe]ime, c\ldur\, iubire, speran]\, care ne lumineaz\ sufletele [i aduce soarele `n casa inimilor noastre! Aceasta este PRIM|VARA!
Acum Natura rena[te, `ncepe (pentru a cta oar\?) noile dar [i vechile cicluri regenerative, apar ghioceii, printre primii vestitori ai prim\verii [i `n jurul nostru totul este `nv\luit `ntr-o aur\ special\, galben verde-str\lucitoare [i devenim parc\ mai `ncrez\tori [i plini de elan pe drumul d\ruit nou\. Trupurile ne sunt `nv\luite de c\ldura solar\, sufletul este `ncntat de energia razelor solare, purt\toare de adevarate [i pure mesaje de iubire sacr\, iar Mintea [i Spiritul nostru exult\ de frumuse]ea naturii care rena[te, `nflore[te, cre[te, reintr\ `n drepturile ei, un adev\rat spectacol al miracolului vie]ii pe acest p\mnt! Totul este `nv\luit [i p\truns de o energie pozitiv\, cald\, binefac\toare! Natura este o form\ de via]\ pur\, inteligent\, care se bucur\ cel mai mult de venirea Prim\verii. Aceast\ Natur\ pe care noi oamenii nu o respect\m [i nu ì recunoa[tem adev\ratele valen]e [i calit\]i, a avut un rol important, primordial, `n apari]ia, dezvoltarea [i evolu]ia vie]ii pe p\mnt. Leg\tura dintre toate organismele vii [i Natura `ns\[i este mai profund\ [i mai subtil\ dect b\nuim. Natura este negre[it o form\ superioar\ de via]\, un organism complex, uria[, iar noi, fiin]ele acestei planete suntem dependen]i de Natur\, de resursele [i ofrandele ei. Mecanismele adaptative [i selective sunt specifice oric\rei forme de via]\. Natura posed\ astfel de mecanisme care sunt aplicate `ntr-un mod care demonstreaz\ c\ Natura reprezint\ o form\ superioar\ de via]\, dotat\ cu inteligen]\. Fie c\ vrem s\ recunoa[tem sau nu, Natura inteligent\ a determinat [i intervenit `n dezvoltarea [i evolu]ia noastr\, a oamenilor, din cele mai `ndep\rtate timpuri [i pn\ `n prezent. De[i ne consider\m cele mai evoluate fiin]e ale planetei, nu numai c\ suntem dependen]i de Natur\, dar avem `n componen]a organismelor noastre aproape toate elementele prezente `n Natur\ [i anume, majoritatea mineralelor [i vitaminelor indispensabile men]inerii vie]ii pe p\mnt. Se pare c\ Natura a realizat `nc\ de la `nceputurile vie]ii pe P\mnt o anume selec]ie a aces-
tor minerale [i vitamine. Astfel, pentru fiecare element, a fost g\sit\ o form\ optim\ de utilizare `ntr-o formul\ combinat\ cu o protein\ (`n cazul mineralelor) care a sc\zut foarte mult din toxicitatea lor. De exemplu, peste 95% din elementele minerale - fer [i calciu - se g\sesc `n sngele uman sau diverse ]esuturi sub forma unor combina]ii denumite s\ruri. ~n func]ie de importan]a lor pentru func]ionarea [i vitalitatea organismului uman [i dup\ concentra]ia lor `n alimente, sol, ap\, mineralele au fost ulterior `mp\r]ite de oamenii de [tiin]\ [i nutri]ioni[ti `n: microelemente esen]iale: sunt mai pu]in r\spndite `n sol, dar sunt prezente `n organismele umane sub form\ combinat\, `n propor]ie mare. Astfel, `n aceast\ categorie g\sim elemente minerale reprezentative precum fer, cupru, magneziu, mangan, molibden, seleniu, crom, cobalt. Aceste microelemente nu sunt depozitate `n organism, astfel c\ orice cre[tere a concentra]iei acestora este contracarat\ prin func]ia de excre]ie renal\, excesul fiind eliminat prin urin\. Excep]ie face ferul, care se g\se[te `n organism sub mai multe forme. De exemplu, combinat `n s\ruri stabile (hemoglobin\, mioglobin\) dar [i sub form\ instabil\ sau depozitate (sub form\ de siderofilin\) sau sub form\ circulant\, labil\ (transferin\). macroelemente esen]iale: sunt elemente minerale larg r\spndite `n
natur\, mai ales `n sol [i prezint\ o toxicitate foarte mic\ chiar [i `n concentra]ii mari. Sunt indispensabile vie]ii deoarece au un rol foarte important `n func]ionarea optim\ a Sistemului Nervos Central [i ]esutului muscular. Acestea sunt calciu, potasiu [i sodiu. Dintre ele, doar calciu poate fi `ntlnit sub form\ combinat\ de s\ruri de calciu. ~n rest, potasiul [i sodiul circul\ `n organism sub form\ liber\, nelegate proteic. Au o importan]\ deosebit\ pentru `ntreg organismul uman. elemente minerale toxice: sunt denumite astfel deoarece au aceast\ proprietate indiferent de concentra]ia lor din sol, ap\ sau alimente. G\sim elemente precum: plumb, arsenic, stron]iu, mercur, nichel, cadmiu. Industrializarea intensiv\, ira]ional\ a produs ca principal efect nociv poluarea mediului `nconjur\tor cu o mare diversitate de minerale toxice, determinnd cre[terea concentra]iei acestora mult peste limitele maxime admise. Urmnd circuitele naturale, acestea au ajuns `n ap\, sol, vegetale [i `n carnea animalelor. Consumul acestora a determinat firesc cre[terea concentra]iei de minerale toxice `n corpul omenesc. Din fericire, mecanismele de detoxifiere men]in concentra]ia acestora `n limite acceptabile. De aceea, sugerez [i voi reveni ulterior asupra importan]ei suplimentelor alimentare Hofigal cu rol antioxidant [i detoxifiant. ~n continuare, vom prezenta cteva dintre mineralele esen]iale pentru organismul uman.
12
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
CALCIU
Este cel mai important mineral deoarece asigur\ men]inerea structurii solide a corpului omenesc (scheletul), asigur\ [i men]ine starea de s\n\tate a din]ilor. ~mpreun\ cu fosforul asigur\ [i men]ine buna func]ionare a Sistemului Nervos Simpatic, asigurnd [i favoriznd astfel activitatea motorie [i vitalitatea organismului. ~mpreun\ cu magneziul, calciul asigur\ integritatea [i func]ionalitatea sistemului cardio-vascular. Doza zilnic\ de calciu este de 800 - 1200mg. De precizat c\ acest mineral nu poate fi absorbit dect `n prezen]a unei cantit\]i suficiente de vitamina D. Aceasta se formeaz\ `n piele sub efectul razelor solare. De aceea, m\car o jumatate de or\ de expunere solar\ zilnic\ [i consumul de ulei de pe[te (Omega 3) asigur\ o bun\ stare de s\n\tate. Deasemenea contribuie la metabolizarea ferului, asigur\ o bun\ frecven]\ cardiac\, ritmicitatea [i regularitatea b\t\ilor inimii, contribuie la transmiterea influxului nervos, constituind un foarte bun tonic al Sistemului Nervos. Caren]ele de calciu determin\ apari]ia unor boli precum rahitismul, osteoporoza, neuroastenia, spasmofilia, nevroza, tulbur\rile de ritm cardiac. Cele mai cunoscute surse naturale de calciu sunt laptele [i produsele lactate, brnzeturile, semin]ele de soia, alunele, nucile, semin]ele de floarea-soarelui, conopida, fasolea uscat\, sardinele, scrumbia, macroul. De men]ionat c\ o alimenta]ie bogat\ `n ciocolat\, spanac sau sfecl\ (bogate `n gr\simi [i acid oxalic) precum [i excesul de cereale (bogate `n acid fitic) pot `mpiedica absorb]ia calciului `n organism.
r\rile gastro-intestinale pot fi datorate deficitului de magneziu. Surse naturale de magneziu sunt `n vegetale de culoare verde `nchis, cereale nem\cinate, nuci, migdale, smochine [i banane. Aten]ie la consumul exagerat de alcool, tutun sau medicamente diuretice, care scad cantitatea de magneziu din organism. De asemenea femeile care folosesc anticoncep]ionale sau estrogeni au o nevoie crescut\ de magneziu. Vitamina A, calciul [i fosforul, precum [i vitaminele complexului B poten]eaz\ efectele magneziului.
cular, sistem nervos, metabolice (hipoglicemia) sau endocrine (hiperfunc]ie suprarenalian\).
FER
Este un element foarte important pentru supravie]uire [i foarte r\spndit `n natur\. Este necesar pentru producerea hemoglobinei [i mioglobinei. Importan]a deosebit\ a ferului este datorat\ func]iilor sale de catalizator [i transportor al oxigenului, de reglator al respira]iei celulare [i coordonator al proceselor de oxido-reducere. Peste 70% din ferul organic se afl\ combinat `n hemoglobin\, pigment cu rol `n func]ia respiratorie a hematiilor (globulele ro[ii). Catalaza, peroxidazele, citocromii, con]in `n componen]a lor ioni de fer. Absorb]ia ferului `n organism este intermediat\ de concentra]ia de vitamina C, dar [i de prezen]a altor microelemente, precum manganul sau cuprul. Cele mai importante surse de fer sunt urzicile, p\p\dia, stafidele, fasolea, pinea neagr\ [i laptele. De asemenea, amintim organele de vit\ [i porc, carnea de vit\, g\lbenu[ul de ou, sparanghelul, piersicile deshidratate, smochinele. Deficitul de fer determin\ apari]ia anemiei, care pe termen lung are repercursiuni asupra imunit\]ii, metabolismului [i activit\]ii sistemelor cardio-vascular, renal [i nervos. Aten]ie la tulbur\rile de ciclu sau excesul de alimente vegetale (cazul vegetarienilor) care prezint\ forme de anemie. Excesul de fer poate produce tulbur\ri gastro-intestinale (diaree, v\rsaturi).
SODIU
Asigur\ procesul normal de cre[tere [i dezvoltare al organismelor, `mpreun\ cu potasiul. Se g\se[te `n concentra]ii mari att `n sol ct [i `n apa oceanelor. Nefiind toxic, este prezent `n organismul uman la toate nivelele [i asigur\ o bun\ func]ionare a sistemului nervos [i muscular. Cantitatea zilnic\ necesar\ (1-3g) este de regul\ asigurat\ prin consumul s\rii de buc\t\rie. Supra`nc\rcarea organismului cu sodiu duce la dezechilibre ionice la nivel de celule [i ]esuturi [i pe termen lung poate afecta func]ia rinichilor. Cre[terea concentra]iei de sodiu determin\ o sc\dere a concentra]iei de potasiu, cu repercursiuni nepl\cute asupra dinamicii cardiace. Surse naturale de sodiu sunt organele (creier, rinichi), carnea de vit\, [unca, afum\turile, morcovii, sfecla [i anghinarea. Caren]a de sodiu poate produce tulbur\ri ale percep]iei senzoriale sau tulbur\ri de digestie, `n special a carbohidra]ilor.
MAGNEZIU
Este foarte important pentru metabolizarea calciului, fosforului, sodiului, potasiului [i vitaminei C. De aceea, este ultranecesar pentru buna func]ionare a mu[chilor [i nervilor. Magneziul combate stresul [i ajut\ la metabolizarea glucozei `n organism. De asemenea, este implicat `n toate procesele generatoare de energie chimic\, asigur\ contrac]ia eficient\ a mu[chilor, intervine `n echilibrul hormonal [i `n metabolismul lipidelor. Din aceast\ cauz\, deficitul de magneziu produce `n special tulbur\ri ale activit\]ii sistemului cardio-vascular, poate produce tulbur\ri ale sistemului nervos (insomnie, iritabilitate). Fiind [i antioxidant, deficitul de magneziu produce o agravare a inflama]iilor cronice. Tulbu-
POTASIU
Rolul acestuia `n combina]ie cu sodiul asigur\ buna conductibilitate a influxului nervos la nivel celular. De asemenea, buna hr\nire [i aprovizionare a celulelor cu ap\ [i elemente nutritive depinde de echilibrul dintre potasiu [i sodiu. Deci activitatea muscular\ [i func]ionarea sistemului nervos depind [i de aceste minerale. Astfel, frecven]a b\t\ilor inimii, contractilitatea mu[chilor depind de aportul optim de potasiu (1600-2000mg /zi pt. adult). Sursele naturale de potasiu sunt: pepenele galben, ro[iile, bananele, citricele, cartofii. Deficien]ele de potasiu care pot ap\rea `n situa]ii de stres, exces de tutun, alcool, pot determina tulbur\ri la nivel cardio-vas-
FOSFOR
Este implicat `n aproape toate reac]iile biochimice ale organismului. Metabolizarea sa este sporit\ de prezen]a vitaminei D [i calciului. Are un rol important pentru p\strarea integrit\]ii structurale a scheletului [i din]ilor. Este important pentru transmiterea impulsurilor nervoase, activitatea cardio-vascular\ [i func]ionarea normal\ a rinichilor. Intervine `n metabolizarea lipidelor [i polizaharidelor. Necesarul zilnic este de 800-1200mg . Caren]a de fosfor poate produce `n timp apari]ia rahitismului, sc\derea imunit\]ii, cariile dentare (al\turi de deficitul de fluor), disfunc]ii metabolice, renale. Deficitul de fosfor poate fi cauzat de aportul exagerat de fer [i magneziu.
Februarie 2008
13
Sfaturi de sezon
O foarte mare importan]\ trebuie acordat\ consumului de lapte, brnzeturi, fructe, legume [i diminuarea consumului de carne deoarece, cu timpul, scade capacitatea rinichilor de excre]ie a surplusului de fosfor, determinnd hipocalcemia. Cele mai importante surse de fosfor sunt: carnea de pe[te, pui, ou\le, cerealele integrale, nucile, semin]ele (dovleac, floarea soarelui).
rea excesiv\ a alimentelor scade concentra]ia de seleniu. Asocierea seleniului cu vitamina E [i al]i antioxidan]i conduce la preven]ia bolilor cardio-vasculare, a cancerului [i cre[te rezisten]a la stres.
IOD
Este un component de baz\ al hormonilor tiroidieni, asigurnd buna func]ionare a glandei tiroide. Zonele s\race `n iod au determinat apari]ia unor popula]ii locale suferinde de manifest\ri specifice gu[ei endemice (a[a zisele zone gu[ogene). Iodul ajut\ la arderea gr\similor, are efect energizant, asigur\ integritatea p\rului [i a pielii. Surse naturale de iod sunt organismele marine (pe[te, stridii, creve]i), m\sline, ceapa sau vegetalele cultivate `n soluri bogate `n iod. Necesarul zilnic de iod este de 150g. Excesul de varz\ crud\ poate provoca `n timp deficitul de iod. De aceea este bine s\ consum\m pe[te [i m\sline `n cantit\]i corespunz\toare. Caren]a de iod se manifest\ prin `ngr\[are, oboseal\, lips\ de interes, tulbur\ri circulatorii periferice, c\derea p\rului. Alte microelemente necesare organismului sunt cromul (poten]eaz\ ac]iunea insulinei, scade nivelul lipidelor), litiul
ZINC
Este foarte important pentru desf\[urarea proceselor enzimatice din organism. Determin\ o bun\ contractilitate a musculaturii [i intervine `n men]inerea echilibrului acido-bazic al organismului. De asemenea, are un rol de normalizare a activit\]ii prostatei [i favorizeaz\ integritatea [i func]ionalitatea organelor reproduc\toare. Particip\ la sinteza ADN-ului. Intervine `n sinteza acizilor nucleici, hormonilor sexuali [i a insulinei. Are un efect antioxidant. Necesarul zilnic este de 15-25mg. Cele mai importante surse naturale de zinc sunt: ficatul de vit\ [i porc, carnea, ou\le, germenii de gru, drojdia de bere, semin]ele de dovleac. Caren]a de zinc produce `n timp hipertrofia de prostat\, tulbur\rile de dinamic\ sexual\, ateroscleroza, hipogonadism, c\derea p\rului, boli dermatologice, tulbur\ri ale gustului sau mirosului. De men]ionat c\ excesul de vin ro[u, bogat `n taninuri sau consumul exclusiv de cereale integrale bogate `n acid fitic pot produce sc\derea sau chiar blocarea asimil\rii zincului.
(rol `n buna func]ionare a sistemului nervos), fluorul (necesar mineraliz\rii osoase) [i manganul (intervine `n metabolismul lipidelor [i carbohidra]ilor). Acestea se reg\sesc `n legume, cereale germinate, carne, lapte, ou\, drojdie de bere, nuci, m\sline. Importan]a mineralelor `n via]a omului este foarte mare [i pot fi exemplificate numeroase situa]ii `ntlnite `n via]a de zi cu zi. Nu vom da dect un singur exemplu [i anume, cum pot interveni aceste minerale `n anumite afec]iuni cardio-vasculare, de exemplu HTA. ~n acest caz este recomandat hipertensivilor consumul de potasiu [i magneziu, preluate din portocale, banane, pepene galben, c\p[uni, dovleac, pe[te, surse naturale bogate `n aceste minerale. Dimpotriv\, cei care prezint\ hipotensiune arterial\ au nevoie de calciu [i fosfor, care au rolul de a cre[te valorile tensiunii arteriale. ~n aceste probleme, Compania HOFIGAL v\ ofer\ consultan]\ gratuit\, scheme de tratament cu produse farmaceutice naturale din produc]ia proprie [i vine `n `ntmpinarea tuturor persoanelor care prezint\ caren]e de minerale datorate unor deficien]e alimentare, suferinzi cronici, cu tulbur\ri de metabolism [i de absorb]ie a nutrien]ilor la nivelul tubului digestiv. Patologia este variat\, de la banale deficien]e de aport [i terminnd cu disfunc]ii metabolice endocrine sau neoplazii.
SELENIU
De[i considerat ca microelement toxic, s-a constatat c\ deficitul de seleniu poate fi asociat cu o frecven]\ crescut\ a bolilor cardio-vasculare [i a unor forme de cancer. Dup\ reconsiderarea rolului radicalilor liberi [i a substan]elor antioxidante, `n aceste patologii a ap\rut o cre[tere a semnifica]iei [i eficacit\]ii seleniului `n profilaxia acestor boli. Seleniul ac]ioneaz\ `n cuplu cu vitamina E, avnd rol antioxidant puternic. Necesarul zilnic de seleniu este de 50mcg la femei [i 70mcg la b\rba]i. Surse naturale de seleniu se afl\ `n pe[te, legume [i cereale, ceap\, ro[ii, t\r]e de gru. Caren]a de seleniu poate fi determinat\ de consumul excesiv de alcool, tutun sau la persoanele stresate. Prelucra-
14
Februarie 2008
Sfaturi de sezon
lui, hipocalcemie, tulbur\ri neuromusculare secundare caren]ei de calciu, tulbur\ri de dezvoltare a denti]iei, carii dentare) Gemoderivat din muguri de mesteac\n alb - prezint\ o ac]iune de stimulare a sistemului reticulo-endotelial [i al osteoblastelor, cu rol `n sinteza ]esutului osos [i de asemenea are un rol antiinflamator. Este recomandat `n toate caren]ele minerale, rahitism, tulbur\ri de cre[tere, osteomielite, osteocondrite, osteoartrite, carii dentare. Gemoderivat din muguri de mesteac\n pufos - prezint\ o ac]iune stimulatoare a remineraliz\rii [i osteogenezei, fiind indicat `n toate tulbur\rile dismetabolice, `n caren]e minerale, rahitism, osteoporoz\, tulbur\ri de cre[tere, parodontopatii. Gemoderivat din ml\di]e de m\ce[ - prezint\ o ac]iune antiinflamatorie, antialergic\, osteoblastic\, fiind recomandat `n `ntrzierile de cre[tere la copii, decalcefieri osoase [i demineralizari juvenile, osteoporoza post-menopauz\, st\ri debilitante, cloroza fetelor tinere. Aceste suplimente alimentare fac parte dintr-o gam\ divers\ de produse apar]innd companiei HOFIGAL [i se adreseaz\ tuturor afec]iunilor care au la baz\ disfunc]ii metabolice, endocrine, deficien]e minerale, st\ri de convalescen]\ dup\ boli consumptive cu consecin]e asupra echilibrului hidromineral, st\ri de deficien]\ imunologic\, caren]e alimentare sau sindroame de malabsorb]ie. Folosind aceste suplimente, `n urma recomand\rii unui medic specialist apifitoterapeut, se pot ob]ine ameliorari spectaculoase `n cazul unei patologii cronice sau `n mod profilactic pot fi evitate situa]iile nepl\cute, caren]ele de prim\var\ ce pot ap\rea la diverse categorii de vrst\, mai ales `n situa]ia `n care alimenta]ia din lunile de iarn\ a fost mai s\rac\ `n minerale. ~n partea a II-a din num\rul viitor vom insista asupra rolului vitaminelor `n men]inerea st\rii de s\n\tate [i combaterea factorilor nocivi din mediu. De asemenea vom insista asupra produselor farmaceutice [i suplimentelor alimentare naturale ale companiei HOFIGAL care pot suplini aceste caren]e vitaminice. Pn\ atunci, v\ dorim mult\ s\n\tate, anul 2008 s\ v\ fie un an benefic [i s\ auzim numai de bine!
Dr. TEODOR HENRI SISSEA medic primar M.G. cu competen]\ `n Apifitoterapie [i Homeopatie, apifitoterapeut Complex Terapie Naturala "ALEXANDRA" - Breaza
Pentru completarea necesarului de minerale v\ recomand\m urm\toarele produse HOFIGAL spre a fi consumate `n cure de cte 3 luni, separate de pauze de 1 lun\; `n acest fel 2-3 cure pe an sunt suficiente: Se-Spirulina - produs de excep]ie, `mbin\ `n mod fericit ac]iunea detoxifiant\, de normalizare a metabolismului celular, eliminarea metalelor grele cu ac]iunea antioxidant\ a seleniului. Este recomandat\ cu insisten]\ pentru to]i bolnavii care sufer\ de hepatit\ cronic\ de diverse etiologii, dislipidemii, steatoz\ hepatic\ (ficat gras), astenie fizic\ marcat\, anemie, gastrite, ulcer gastric [i duodenal, hipocalcemie, stres profesional, perioada de cantonament [i competi]ie pentru sportivi. Complet antioxidant - un produs care se adreseaz\ tuturor categoriilor de vrst\ (de la copii de 3 ani [i pn\ la vrsta senectu]ii). Datorit\ compozi]iei sale asigur\ necesarul de minerale, vitamine, aminoacizi, acizi gra[i satura]i [i nesatura]i, flavonoide, lecitine, minerale (Na, K, Ca, P, Fe, Mg, Mn, Cu, I, vitamine: A, B1, B2) este recomandat `ntr-o gam\ variat\ de afec]iuni, efectul s\u principal fiind de echilibrare complet\ a organismului [i `mpiedicarea form\rii radicalilor liberi, combaterea fenomenelor de `mb\trnire prematur\. Fiamarant - este un supliment nutri]ional cu un con]inut bogat `n minerale (Ca, Fe, P, Mg, Na, K, Cu, Mn) [i vitamine (A, B1, B2, C) [i extracte naturale
de Amaranthus caudatus, pulbere de frunze de Topinambur, pulbere de frunze de ]elin\ [i pulbere de Amaranthus caudatus cum herba. Datorit\ acestei compozi]ii, pe lng\ echilibrarea complet\ a organismului determin\ [i tonifierea, energizarea [i revitalizarea organismului, fiind recomandat `n toate disfunc]iile digestive, sindroamele de malabsorb]ie, dezechilibrele florei saprofite intestinale, ulcer, astenie fizic\ [i surmenaj; datorit\ propriet\]ilor moderat antiinflamatorii, calmeaz\ durerile [i inflama]iile articulare, fiind recomandat `n diverse forme de reumatism, gut\. Polivitamine naturale cu calciu [i magneziu - este un produs nou al companiei HOFIGAL care, datorit\ compozi]iei sale se adreseaz\ `n special patologiei legate de dezechilibrele minerale din organism. Este recomandat tuturor persoanelor care sufer\ de anemie, probleme endocrine, hipocalcemie, hipomagneziemie, disfunc]ii metabolice, tulbur\ri de ciclu, astenie fizic\ [i psihic\, persoane expuse unui stres permanent. Gemoderivat din muguri de pin - prezint\ ac]iune specific\ asupra mineraliz\rii osoase [i consolidarea fracturilor. Gemoderivat din muguri de brad alb - prezint\ ac]iune puternic remineralizant\, stimuleaz\ fixarea calciului `n oase [i formarea ]esutului osos, fiind recomandat tuturor categoriilor de vrst\ (`n rahitism, tulbur\ri de cre[tere, osteoporoza adultu-
Februarie 2008
15
~n sprijinul medicului practician
1.
2.
3. 4.
PARTEA a II-a 5. Interpretarea traseului electroforetic aplica]ii `n gemoterapie 6. Traseul electroforetic `n condi]ii normale
ELECTROFOREZA [i diagramele ei, investiga]ii de baz\ la `ndemna medicului practician (III)

PARTEA I-a Electroforeza [i imunoelectroforeza - defini]ie Sngele total (plasm\ / ser) definire [i diferen]ieri Constituien]ii sngelui Proteinele plasmatice - categorii [i func]ii
PARTEA a III-a 7. Traseul electroforetic `n condi]ii patologice
Traseul electroforetic `n condi]ii patologice
~n hiperalfa-gamma-globulinemie sunt indicate la monodoz\ gemoderivatele de arin negru, mesteac\n pufos, mesteac\n alb, carpen alb, snger, nuc, ulm
~n hiperalfa-globulinemie, firma Hofigal recomand\ la monodoz\ gemoderivatele din arin negru, mesteac\n pufos, fag, coac\z negru, m\ce[. 16
Pentru hiperalfa-beta-gamma-globulinemie se pot administra la monodoz\ gemoderivate de mesteac\n pufos, mesteac\n alb, snger, p\ducel, fag, ienup\r, ulm.
Februarie 2008
Hipergamma-globulinemia beneficiaz\ de tratamentul cu gemoderivat la monodoz\ de carpen alb, snger, nuc, ienup\r, plop negru, coac\z negru, rozmarin, ulm, vi]\ de vie
~n ciroz\, tratamentul se completeaz\ cu gemoderivate la monodoz\ de carpen alb, alun, ienup\r, coac\z negru, rozmarin.
~n hipogamma-globulinemii se pot asocia la monodoz\ gemoderivatele de castan s\lbatic, fag, m\ces.
~ntr-o gamopatie monoclonal\ indica]ia este de gemoderivat la monodoz\ de carpen alb, snger, nuc, ienup\r, ulm.
~n inflama]ii acute se prescriu la monodoz\ gemoderivatele de arin negru, mesteac\n pufos, frasin, plop negru, coac\z negru.
Pentru o gamopatie policlonal\ prescrip]ia include gemoderivat la monodoz\ de mesteac\n pufos, mesteac\n alb, carpen alb, nuc, ienup\r, ulm, vi]a de vie.
~n sindromul nefrotic recomand\m la monodoz\ gemoderivatele de mesteac\n pufos, mesteac\n alb, fag, ienup\r.
Tratamentul pentru inflama]ia cronic\ include gemoderivat la monodoz\ de carpen alb, nuc, m\ce[, vi]a de vie.
Februarie 2008
17

Traseul electroforetic `n condi]ii patologice
Bibliografie: 1. Mihele D., (2002), Biochimie Clinic\ - metode de laborator, Ed. a II-a, Ed. Medical\, Bucure[ti, pag. 5, 6, 24, 147160 (p. 380) 2. Mihele D., (2003), Biochimie Clinic\ - curs, Ed. Medical\, Bucure[ti, pag. 150-170 (p. 463) 3. Pitera F., (2005), Compendiu de Gemoterapie Clinic\, Funda]ia Crestin\ de Homeopatie "SMILE", Constan]a, pag.62-92 (p.386) Dr. ANCA ANU{CA, Farm. GABRIELA VL|SCEANU
18
Februarie 2008
Nout\]i terapeutice
Compozi]ie: - un comprimat con]ine: L-Carnitin tartrat 500,00 mg; Coenzima Q10 10,00 mg; ulei de c\tin\ 50,00 mg; extract uscat de echinacea 100,00mg; extract de zmeur 100,00 mg; extract uscat de c\tin\ 200,00mg [i excipien]i pn\ la 1070,00mg. Produsul este un supliment alimentar cu compozi]ie complex\, care combin\ `n mod armonios propriet\]ile de activare metabolic\ [i stimulare energetic\ ale L-Carnitinei [i Co Q10, cu aportul de vitamine, flavonoizi [i microelemente prezente `n extractele de c\tin\, echinacea [i zmeur. Ac]iune: Aceast\ asociere poten]eaz\ propriet\]ile carnitinei [i ale Co Q10 [i se asigur\ men]inerea `n parametri fiziologici a proceselor metabolice, a mijloacelor de control imunologic al prolifer\rii [i regener\rii celulare, a rezisten]ei organismului `n fa]a agen]ilor patogeni, precum [i ac]iunea de combatere a efectelor nocive a radicalilor superoxidici [i de neutralizare a unor substan]e cu efect toxic din exterior sau rezultate `n cursul proceselor metabolice.
L-CARNITIN COMPLEX
pentru combaterea fenomenelor de `mb\trnire precoce, care necesit\ aport alimentar adecvat [i practicarea de exerci]ii fizice [i metode fizioterapice. produsul este ideal pentru suplimentarea dietei sportivilor `n timpul antrenamentelor (`nainte [i dup\ competi]ii); la persoane cu activitate fizic\ [i mental\ intens\ (solicitare psihofizic\ semnificativ\); supliment alimentar al dietei `n curele de sl\bire rapid\ [i la regimuri de diet\ vegetariene stricte [i `ndelungate. supliment alimentar care ar trebui s\ fie utilizat, pentru completarea dietei, de
Comprimate
Recomand\ri: hipertiroidie; infertilitate masculin\ datorat\ astenospermiei (sc\derea motilit\]ii spermatozoizilor); la mame suspectate de na[tere prematur\ (asigur\ func]ionarea corespunz\toare [i maturizarea pl\mnilor copilului, scade riscul de moarte subit\ la nou-n\scu]ii prematur); `n afec]iuni hepatice (ciroz\, hepatite cronice consecutive consumului excesiv de alcool, steatoz\ hepatic\); boli neuropsihice (boala Alzheimer, anorexie nervoas\, sindrom de oboseal\ cronic\, tulbur\ri de memorie, sindrom Down); `n boli cardiovasculare `n contextul fiziopatologic al dislipidemiilor [i aterosclerozei (cardiomiopatie dilatatorie, cardiopatie ischemic\, recuperarea dup\ infarct miocardic, insuficien]\ cardiac\ congestiv\, aritmii, arterit\ obliterant\ a membrelor inferioare, cu claudica]ie intermitent\)
persoane cu vrsta peste 30-35 de ani, pentru stimularea activit\]ii miocardului, a activit\]ii metabolice [i de detoxifiere a celulei hepatice, pentru prevenirea degrad\rilor articula]iilor [i stimularea capacit\]ilor psiho-fizice ale organismului. `n dieta pacien]ilor cu diabet supu[i unui tratamentul de lung\ durat\ al tulbur\rilor de echilibru al glicemiei [i de prevenire a complica]iilor vasculare [i neurologice consecutive; insuficien]\ renal\ cronic\, pacien]i dependen]i de hemodializ\; Este recomandat pentru suplimentarea dietei la pacien]i `n cadrul unor tratamente conven]ionale sau `n scopul men]inerii st\rii de echilibru [i s\n\tate a `ntregului organism; nu `nlocu-
ie[te un regim alimentar variat [i echilibrat. Contraindica]ii: nu sunt semnalate la dozele recomandate. Precau]ii: la persoane cu crize comi]iale [i la administrarea de analeptice respiratorii de tip pentilentetrazol. Efecte secundare: `n cazuri rare pot ap\rea tulbur\ri digestive u[oare (grea]\, v\rs\turi, crampe abdominale, diaree), ame]eli, un miros dezagreabil de pe[te al pielii [i p\rului (care dispare rapid dup\ `ntreruperea administr\rii). Interac]ii cu unele medicamente: acidul valproic (anticonvulsivant), analogi nucleozidici din tratamentul infec]iei HIV, unele antibiotice cu spectru larg care con]in acid pivalic (de ex. Pivampicilin, pivcefalexin) pot induce deficien]e secundare de L-carnitin\. Mod de administrare: Adul]i: 2 comprimate pe zi, `n timpul meselor principale; (Dozele de L-carnitin tartrat recomandate pe zi ca supliment alimentar: Performan]\ muscular\, stimularea metabolismului energetic [i lipidic: 1000 2000 mg/zi, divizate `n 2-3 prize/zi; Afec]iuni cardiace: 750-1250 mg /zi, repartizate `n 3 prize/zi; Deficien]e de carnitin\ la alcoolici: 500 mg de 3 ori/zi; Infertilitate masculin\: 500 -1000 mg/zi, `n 3 prize; Sindromul de oboseal\ cronic\: 5001000 mg/zi, `n 3-4 prize; Hipertiroidie 2000-3000 mg/zi, `n 3-4 prize; Form\ de prezentare: 10 comprimate/blister, 2 blistere sau 4 blistere/cutie pliant\ din carton. Condi]ii de p\strare: A nu se utiliza dup\ data de expirare `nscris\ pe ambalaj! A se p\stra la temperatura camerei (15C - 25C), ferit de umiditate [i lumin\, `n ambalajul original! A nu se l\sa la `ndemna copiilor! Termen de valabilitate: 2 ani
Adresa produc\tor: Intrarea Serelor, Nr.2, Sector 4, Bucure[ti, ROMNIA Cod po[tal: 042124 Tel/Fax:021 334 59 05; 021 492 00 85 web: www. hofigal.ro; email: office@hofigal.eu
Februarie 2008
19
Nout\]i terapeutice
Ce `n]elegem prin aromaterapie?

Sub denumirea de aromaterapie se `n]elege folosirea uleiurilor volatile `n scop curativ, preventiv sau `n ameliorarea diferitelor maladii (infec]ioase, psihice, metabolice, endocrine sau de alt\ natur\). Aromaterapia aduce beneficii imense farmacoterapiei, `n sensul c\ permite eradicarea multor boli cu mijloace mai blnde dect cele pe care le ofer\ chimia de sintez\, cu condi]ia s\ fie bine alese, `n sensul aprecierii eficien]ei terapeutice.
Evolu]ia aromaterapiei
~n evolu]ia sa aromaterapia a cunoscut mai multe etape. La `nceput se utilizau plantele care con]ineau uleiuri volatile, denumite [i plante aromatice, `n special `n alimenta]ie (drept condimente), ori sub form\ de infuzii, macerate, decocturi (prima epoc\), apoi ca fumiga]ii [i extracte ob]inute prin macerare sau digestie `n uleiuri vegetale (no]iunea de ac]iune terapeutic\ este legat\ de prezen]a substan]elor mirositoare - epoca a II-a), iar mai trziu, dup\ acumularea unor cuno[tin]e suficiente despre uleiurile volatile, s-a trecut la ob]inerea lor prin distilare (asist\m la na[terea conceptului de "ulei volatil" - epoca a III-a).
Conceptul de "referen]ial electric" explic\ ac]iunea uleiurilor volatile prin poten]ialul electric al fiec\rui constituent chimic, care poate fi pozitiv (de diferite intensit\]i) sau negativ [i care poate ioniza atmosfera sau alte medii. Compu[ii cu poten]ial electric negativ au efect calmant, relaxant asupra sistemului nervos central [i, `n func]ie de structura chimic\, pot ac]iona ca substan]e antispastice, mucolitice, lipolitice [i cicatrizante, antiinfec]ioase [i antioxidante, antiinflamatoare [i antihistaminice. Compu[ii cu poten]ial electric pozitiv sunt `n general tonici [i stimulen]i ai sistemului nervos central [i ai func]iilor unor organe (cardiotonici, flebotonici, uterotonici). Conform conceptului "ternar-aromatic" ac]iunea uleiurilor volatile este rezultanta corela]iei a trei factori: materie, energie
[i informa]ie. Prin materie `n]elegem constituen]ii chimici care se g\sesc `n amestecul ce alc\tuie[te uleiul volatil [i care imprim\ ac]iune terapeutic\. Energia prin care ac]ioneaz\ uleiurile volatile trebuie privit\ prin prisma mai multor forme: electronic\, electric\, electromagnetic\, vibratorie [i caloric\. Un ulei volatil colorat emite unde luminoase corespunz\toare unei energii vibratorii, cu o dubl\ component\: electric\ [i magnetic\. Colora]ia divers\ a uleiurilor volatile acoper\ tot spectrul luminii. Dar constituen]ii uleiurilor volatile ac]ioneaz\ [i datorit\ informa]iei primite prin intermediul unor receptori nervo[i (gustativi, olfactivi), ceea ce devine un adev\rat mesaj specific. Acesta induce apoi corela]ii mnezice, emo]ionale, afective, sexuale, de prim\ importan]\.
Avantajele administr\rii sub form\ de monodoz\ a uleiurilor volatile `n miere:

Nepermi]nd contactul direct al uleiului volatil cu mucoasa, nu se provoac\ irita]ii; Prin exactitatea dozajului, este eliminat\ toxicitatea asociat\ dozelor mari; De[i nu con]in conservan]i, se asigur\ acurate]ea tratamentului printr-o bun\ stabilitate `n timp a produsului, deoarece acesta nu vine `n contact cu aerul [i nu prezint\ riscul de contaminare cu microorganisme, la fiecare utilizare. Monodozele sunt concepute pentru a adapta dozarea [i administrarea tratamentului [i la modul de gndire alopat (bazat pe conceptul rela]iei "doz\-efect"); Medicul are posibilitatea urm\ririi rezultatelor unui tratament dozat corect [i poate ob]ine concluzii utile `n vederea alegerii celei mai adecvate scheme terapeutice.
Noile concepte ale aromaterapiei

Perioada modern\ se caracterizeaz\ prin multiple cuno[tin]e despre constituen]ii chimici ai uleiurilor volatile; s-au descoperit rela]ii `ntre structura chimic\, conforma]ia spa]ial\, influen]ele electronice ale constituen]ilor uleiurilor volatile, pe de o parte [i activitatea lor biologic\, pe de alt\ parte.
20
Februarie 2008
Nout\]i terapeutice
Ce sunt uleiurile volatile?
Uleiurile volatile sau aetheroleum, impropriu denumite [i uleiuri esen]iale ori arome, sunt produ[i ai metabolismului vegetal secundar, secreta]i de celule specializate `n acest scop, sub form\ de lichide uleioase, volatile, cu miros pl\cut, aromat. Ele sunt amestecuri de diver[i constituen]i chimici, dota]i cu interesante propriet\]i terapeutice. Unii dintre ei prezint\ [i un anumit grad de toxicitate sau dau reac]ii adverse. Cunoa[terea acestora este o condi]ie esen]ial\ pentru medicul care practic\ aromaterapia.
Ulei volatil de busuioc `n miere

Tonifiant general. Induce claritate mental\ [i faciliteaz\ concentrarea. Este un afrodiziac mediu [i se remarc\ prin puternice propriet\]i antiseptice.
Ulei volatil de cimbru `n miere

Stimulent general, balsamic [i bun antiseptic. Eficient la doze mici `n spasme musculare. Influen]eaz\ favorabil diureza. U[ureaz\ respira]ia, fiind [i un bun expectorant. Vermifug moderat.
Ce trebuie s\ [tim despre toxicitatea uleiurilor volatile

Toxicitatea lor se datoreaz\ abuzului [i este imprimat\ de anumi]i constituen]i chimici. ~n acest sens semnal\m: nefrotoxicitate, fotosensibilizare, alergizare sau hipersensibilizare. Apar la utilizare `ndelungat\, prin cumul de doze (toxicitate cronic\). Uleiurile volatile pot fi administrate sub form\ de aerosoli (`n afec]iuni respiratorii sau pentru dezinfec]ia `nc\perilor); pentru uz oral, Hofigal Export Import SA ofer\ forma de monodoz\, `n care uleiurile volatile sunt `ncorporate `n miere. Astfel, administrarea ca monodoz\ `mbin\ beneficiile utiliz\rii uleiurilor volatile cu propriet\]ile mierii de albine.
Ulei volatil de lev\n]ic\ `n miere

Analgezic bun [i calmant puternic `n doze reduse (`n doze mari este excitant, iar `n doze [i mai mari, euforizant). Bun fluidifiant al secre]iilor bron[ice. Hipotensor puternic [i sedativ. Vermifug. Utilizat `n st\ri de iritabilitate, insomnie, melancolie, ame]eli, isterie [i migrene.
Ulei volatil de rozmarin `n miere

Hipocolesterolemiant activator al circula]iei [i oxigen\rii cerebrale. Recomandat `n st\ri de sl\biciune dup\ boli [i interven]ii chirurgicale, ame]eli, cefalee, migrene, sl\birea memoriei [i senilitate.
Mierea de albine
Este cunoscut\ ca aliment din cele mai vechi timpuri, mai ales pentru valoarea sa energetic\. Tracii numeau mierea hran\ vie. Mierea este un aliment u[or de digerat. Cuprinde un amestec de fructoz\ [i glucoz\, `ntr-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre organism, oferind energie [i o multitudine de substan]e bioactive [i nutritive. Con]inutul de microelemente al mierii este similar celui al sngelui uman, iar compozi]ia sa bogat\ `n vitamine: B1, B2, B6, B12, enzime, flavone, flavonoide, compu[i aromatici, fitohormoni, acizi organici, compu[i cu azotul (aminoacizi) asigur\ mierii un loc aparte `n reglarea func]iilor organismului uman. Fiind o solu]ie suprasaturat\ `n glucide, are [i rolul de agent de conservare natural\, presiunea osmotic\ ridicat\ nepermi]nd dezvoltarea unor germeni microbieni. Propriet\]ile vitaminizante, revigorante, nutritive, imunostimulatoare [i energizante ì confer\ calit\]i extraordinare, mierea fiind concomitent medicament [i aliment.
Prof. dr. Farm VIORICA ISTUDOR , "Beneficiile [i riscuri ale aromaterapiei", U.M.F. "Carol Davila" Bucure[ti
Februarie 2008
21
Din miracolele naturii
Planta este cunoscut\ din antichitate, ea fiind cultivat\ pe lng\ locuin]ele oamenilor. Din secolul al Xll-lea, a `nceput s\ fie cultivat\ pe scar\ larg\, `n scopuri ornamentale. Florile ei erau folosite pentru vopsitul `n galben [i, `n medicina popular\, pentru tratarea de g\lbinare (hepatit\), contra bolilor de piele, boli ale tubului digestiv [i leziuni uterine. Pentru tratarea de galbinare, planta se fierbea `n vin [i se bea por]ionat. Decoctul din flori se lua contra ulcerului stomacal, duodenal [i leziunilor uterine. Florile se puneau `n apa de sc\ldat a copiilor, ca s\ adoarm\. Recent, florile ajut\ bolnavilor de cancer stomacal. Numele Calendula vine de la cuvntul latinesc calendae [i diminutivul ulce = calendar mic, cu referire la florile plantei ce se deschid la r\s\ritul soarelui [i se `nchid la apusul lui, indicnd mi[c\rile soarelui, ca un calendar.
moderate. Semin]ele germineaz\ foarte bine la temperatura de 20-30C, dar pot germina [i la temperaturi mai scazute. Plantele sunt rezistente la `nghe]urile trec\toare de -2C pn\ la -4C. Cere lumin\ direct\. Preten]ii moderate fa]\
O palet\ extrem de larg\ a propriet\]ilor sale curative

G\lbenelele sunt o specie cu cerin]e medii fa]\ de factorii climatici. Nepreten]ioas\ fa]\ de temperatura ambiental\, `n acest sens avnd cerin]e
t\. Frunzele sunt sensibile, `ntregi, glabre sau pubescente, cele inferioare spatulat-lanceolate, rotunjite la vrf, alterne. Flori portocalii, grupate `ntr-un calatidiu; cele marginale sunt ligulate iar cele din centru tubuloase. Seara se `nchid. Fructele, achene curbate `n form\ de secer\, dorsal scurt-spinoase Florile ligulate ale calatidiului (Calendulae flos) sau calatidiile florale (Calendulae cum receptaculis) se recolteaz\ cu mna prin rupere, dup\ ce s-a ridicat roua. Se usuc\ `n straturi sub]iri, a[ezate pe rame, la umbr\. Dup\ uscare, se `nl\tur\ cele decolorate [i se p\streaz\ `n pungi de hrtie. Florile con]in ulei volatil (0,02%), saponozide triterpenice, carotenoide (licopina, [i caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, flavoxantina, crizantemaxantina etc.), flavonoizi [i glicozizi flavonici, substan]e amare, gumirezine, mucilagii, vitamina C, acid malic, substan]e proteice, esteri colesterinici ai acizilor lauric, margaric, miristic [i palmitic.
de umiditate. Cre[te bine pe toate tipurile de sol dar mai ales pe cele fertile [i profunde, care se `nc\lzesc u[or. R\d\cina este pivotant\, lung\ de cca. 20 cm., iar tulpina erect\, ramificat\, `nalt\ pn\ la 20 cm, pubescent\, folia-
FITOTERAPIE
Florile au utilizare terapeutic\ `n medicina uman\ [i veterinar\. Prezint\ ac]iune emenagog\, coleretic\, colagog\ antispastic\, cicatrizant\, antiinflamatoare, bactericid\, antitricomonazic\.
22
Februarie 2008

D\ bune rezultate `n tratamentul pl\gilor, r\nilor, `n]ep\turilor de insecte, deger\turilor, arsurilor. Au mai fost semnalate propriet\]i antivirale, antitumorale [i estrogene. Ac]iunea emenagog\ se manifest\ mai ales la femeile anemice. Intern: `n dischinezii biliare, ulcer gastric [i duodenal, enterocolite, hemoroizi, dismenoree (menstrua]ii cu dureri), provoac\ apari]ia fluxului menstrual. Extern: `n r\ni, pl\gi greu vindecabile, hemoroizi, deger\turi, arsuri, eczeme, ulcera]ii tegumentare, acnee, metroragii (hemoragie uterin\ `n afara perioadelor menstruale), leucoree, Trichomonas vaginalis, folosit\ `n cosmetic\. Florile au propriet\]i cicatrizante [i calmante. Ceaiul de flori de g\lbenele poate fi asociat cu cel de mu[e]el, coada - [oricelului, sun\toare, ment\ [i p\tlagin\, se recomand\ `n tratarea ulcerului stomacal [i duodenal. Datorit\ principiului amar, florile de g\lbenele m\resc secre]ia biliar\. Ceaiul de g\lbenele mai are proprietatea de a calma durerile menstruale, mai ales la persoanele anemice. Cura se face cu o s\pt\mn\ `nainte de apari]ia fluxului menstrual. Infuzia se prepar\ din 2 linguri]e de flori, peste care se toarn\ 2 ce[ti cu ap\ fierbinte. Dup\ 15 minute se strecoar\ lichidul, care se bea `n cursul unei zile, de preferin]\ pe stomacul gol. Se poate prepara [i o infuzie mai con-
centrat\, din 4 linguri de flori de g\lbenele la 200 g de ap\. Din aceast\ infuzie se beau 3 linguri pe zi. Infuzia f\cut\ din 10 g de flori la 100 g de ap\ [i folosit\ sub form\ de sp\l\turi vaginale, ajut\ la distrugerea protozoarului Trichomonas vaginalis. Sub form\ de b\i, cataplasme sau tincturi, florile se folosesc ca pansament pentru r\nile care se vindec\ greu, ca ulcera]ii, pl\gi cu puroi, arsuri, deger\turi, acnee, eczeme, deoarece principiile active din g\lbenele au `nsu[irea de a stimu-
la circula]ia sngelui la nivelul ]esuturilor, gr\bind astfel cicatrizarea r\nilor. Pentru reglarea ciclului menstrual se recomand\ a se administra de 3 ori pe zi, 30 de pic\turi de tinctur\ `n pu]in\ ap\. Cu amestec de 10 g tinctur\ [i 90 g ap\ fiart\ [i r\cit\, se pot face comprese la r\ni, arsuri, ulcera]ii [i pentru bolile de ochi. Acest amestec d\ rezultate bune [i `n leucoree. Tinctura de g\lbenele se ob]ine prin macerarea a 20 g flori `n 100 g alcool de 70 timp de 8 zile. Compresele cu ceai de g\lbenele activeaz\ tenurile uscate.
MEDICINA UMAN|
Uz intern. 1. Pentru tratarea inflama]iilor gastrointestinale, gastritelor hiperacide, ulcerelor: gastric [i duodenal, colecistitelor, dischineziei biliare hipotone [i atone, `n cre[terea secre]iei de bil\ a celulelor hepatice, contra hemoroizilor (antiinflamator hemoroidal, cicatrizant intern); infuzie din 2 linguri]e de flori, peste care se toarn\ o can\ (200 ml) cu ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ 15-20 minute. Se strecoar\ [i se bea frac]ionat, `naintea meselor principale, pe stomacul gol. 2. Pentru tratarea bolilor de stomac: decoct din 1 linguri]\ de flori [i p\r]ile aeriene ale plantei uscate, m\run]ite, la 1 litru de lapte dulce. Se fierbe pn\ scade la o treime. Se strecoar\ [i se bea frac]ionat `n timpul unei zile.
Februarie 2008
23

3. Pentru tratarea dismenoreeii (tulbur\ri menstruale constnd `n menstre neregulate [i dureroase): a) infuzie din 2 linguri]e de flori, peste care se toarn\ o can\ (200 ml) cu ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ 20 minute. Se strecoar\ [i se bea `n cursul unei zile; b) tinctur\ din 20 g de flori la 100 ml alcool. Se las\ la macerat 10 zile. Se strecoar\. Se administreaz\ oral, cte 30 pic\turi o dat\ `n pu]in\ ap\, de trei ori pe zi (diminea]a, prnz [i seara). 4. Homeopatic, tinctura-mam\, `n dilu]iile decimal\ [i centezimal\, se folose[te ca antiseptic, analgezic [i hemostatic. Dilu]iile a 3-a decimal\ si a 4-a centezimal\ se administreaz\ per os pentru tratarea pl\gilor infectate, erup]iilor supurate, corizelor, arsurilor, deger\turilor, leucoreelor, adenitelor, durerilor traumatice, febrei musculare. Uz extern. 1. Pentru tratarea leucoreei, tricomonazei: infuzie din 2-3 linguri de flori la 1litru de ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ cca. 30 minute. Se strecoar\, dup\
care se fac sp\l\turi vaginale de mai multe ori pe zi, din care una seara, `nainte de culcare. 2. Pentru tratarea acneei, eczemelor, arsurilor, deger\turilor, r\nilor, r\nilor purulente, ulcera]iilor: a) infuzie din 2 linguri de flori, peste care se toarn\ o can\ (250 ml) de ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ cca. 30 minute. Se strecoar\, dup\ care se fac b\i locale sau se aplic\ cataplasme; b) tinctura din 20 g de flori la 100 ml alcool. Se las\ la macerat 10 zile. Se strecoar\, dup\ care se aplic\ comprese locale cu 10 ml tinctur\ diluat\ cu ap\ distilat\ sau ap\ fiart\ [i r\cit\. Are ac]iune antiseptic\, stimuleaz\ circula]ia periferic\ [i refacerea ]esuturilor; c) alifie preparat\ din 3-4 g suc proasp\t din flori [i 30 g unt proaspat. Se freac\ bine pn\ la uniformizare. Se ung r\nile, arsurile, deger\turile. 3. Pentru tratarea arsurilor, abceselor, fistulelor, bolilor tegumentare, eczemelor, cr\p\turilor pielii, cojilor de pe pielea capului: alifie, preg\tit\ din 50 g de flori, 150 g p\r]i aeriene ale plantei
(frunze, tulpin\), peste care se toarn\ 150 ml alcool de 90 [i 5 ml amoniac 10%. Se las\ acoperit 24 ore apoi se storc plantele bine [i se preseaz\. Peste extrac]ia alcoolic\ ob]inut\ [i plantele zdrobite, se adaug\ 1 litru ulei de floarea-soarelui, fiert cu cear\ de albine. Se ]ine la foc mic (50-60C) timp de o zi. Se strecoar\ printr-o sit\. Plantele se storc bine, dup\ care se toarn\ `n borcane de capacit\]i potrivite [i se `nchid etan[. La nevoie se ung p\r]ile afectate.
MEDICINA VETERINAR|
Uz intern. Pentru tratarea gastritelor, ulcerelor, cistitelor hemoragice, furunculozei: a) infuzie, din 3 g de flori uscate [i m\run]ite, peste care se toarn\ 100 ml ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ 20 minute. Se strecoar\ [i se las\ la r\cit. Se administreaz\ prin breuvaj bucal (se toarn\ pe gt); b) macerat din flori uscate, peste care se toarn\ ap\ sau lapte. Se las\ 60
24
Februarie 2008
minute. Se strecoar\. Se administreaz\ prin breuvaj bucal; c) tinctur\ din 200 g plante uscate [i flori uscate, m\run]ite, peste care se toarn\ 100 ml alcool de 70. Sticla se astup\ cu dop. Se las\ timp de 8 zile la temperatura camerei; se agit\ `n fiecare zi pentru uniformizare. Se strecoar\. Se administreaz\ prin breuvaj bucal. ~nainte de administrare, doza se dilueaz\ cu ap\. Dozele de tratament: animale mari (taurine, cabaline), 30-50-60g; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine), 5-10-15g; animale mici (pisici, cini), 0,5-1-3g. Uz extern. Pentru tratarea deger\turilor, eczemelor, pl\gilor, pl\gilor purulente, furunculozei, papilomatozei, trichomonazei vaginale, arsurilor, conjunctivitelor: a) infuzie din flori uscate [i m\run]ite, peste care se toarn\ 100 ml ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ cca. 30 de minute. Se strecoar\. Se las\ la r\cit pn\ la c\ldu]. Se spal\ de mai multe ori zona afectat\, iar `n trichomonaz\ se fac sp\l\turi vaginale; b) tinctur\, preg\tit\ ca mai sus; se badijoneaz\ zona afectat\; c) must din flori stoarse; se badijo-
neaz\ zona afectat\. Aten]ie! Supradozarea `n tratamentul intern, provoac\ intoxicarea animalelor. Toate speciile sunt sensibile. Simptome: hipersaliva]ie, vom\, colici, diaree, meteorism, dispnee, tulbur\ri cardiace (tahicardie, transpira]ii abundente, tremur\turi musculare, pareze, paralizii). Se intervine pentru evacuarea toxicului prin sp\l\turi gastrice, administrarea de purgative, mucilagii, emoliente, c\rbune, solu]ii iodate, pansamente gastrice, calmante, spasmolitice, tonice generale, cofein\, glucoz\, rehidratante, tratament simptomatic.
Hofigal folose[te florile acestei plante cu adev\rat miraculoas\, plant\ care este folosit\ la o diversitate de produse farmaceutice, parafarmaceutice [i `n special la cele cosmetice (gama HOF.VIODANA).
Farm. GABRIELA VL|SCEANU dup\ Prvu Ctin., "Enciclopedia plantelor", vol II
COSMETIC|
1. Pentru tratarea tenurilor uscate: infuzie din 4 linguri de flori, peste care se toarn\ o can\ cu ap\ clocotit\. Dup\ cca. 20-25 minute, se strecoar\, dup\ care se aplic\ lo]ion\ri sau comprese. 2. Pentru cosmetic\ [i igien\ ocular\ (conjunctivite, blefarite), tratarea pleoapelor ridate: tinctur\ din 20 g de flori, la 100 ml alcool. Se las\ la macerat 8-10 zile. Se strecoar\. Cu 10 g tinctur\ diluat\ `n 100 ml ap\ distilat\ sau ap\ fiart\ [i r\cit\, se aplic\ comprese locale.
Februarie 2008
25
Terapii noi
Ce s\ alegem `n practica medical\: produsele fitoterapeutice, alopate sau remediile homeopate? (III)
meridiane de acupunctur\ Yin [i Yang. Spre exemplu, din cele 12 meridiane principale de acupunctur\ [ase sunt Yin [i [ase sunt Yang. S\n\tatea `nseamn\ expresia echilibrului dintre energia Yin [i Yang. Orice dezechilibru energetic care survine fie prin excesul fie prin insuficien]a uneia din cele dou\ componente, `nseamn\ boal\. Rolul acupuncturii este de a interveni `n reglarea acestui echilibru energetic respectnd anumite reguli [i folosind ca unealt\ de lucru acul de acupunctur\, de unde [i denumirea de terapie prin ac. Organele [i func]iile corpului se afl\ `n corela]ie cu un punct de pe tegument. ~n momentul apari]iei unei perturb\ri a func]iei sau a organului, la acest nivel punctul devine dureros spontan sau la palpare. Asupra acestui punct dureros de pe tegument se poate ac]iona prin masaj, `n]epare, introducere de substan]e chimice, biologice (apiterapie, mezoterapie), injectarea unor substan]e medicamentoase tip Gerovital, Boicil, Alflutop `n punctele de acupunctur\ sau alte puncte trigger (dureroase), prin `nc\lzire (moxibustie) prin stimulare electric\ (electroacupunctura, o metod\ de tratament asem\n\toare fizioterapiei dar care stimuleaz\ `n sens de tonifiere sau dispersie numai punctele de acupunctur\). Atunci cnd nu se `ntrebuin]eaz\ acele ci electrozi aplica]i cutanat (cazul copiilor sau bolnavilor frico[i) se nume[te simplu electropunctur\. Pentru tratamentul durerii se recomand\ `n principal electroacupunctura. Electro(acu)punctura se poate face folosind curent continuu, curent impulsional (pulsed D.C.) sau curent cu polaritate alternativ\. Spre exemplu, `n curent continuu, pentru a tonifia un meridian Yang de la mn\ se va favoriza sensul de scurgere a energiei prin plasarea polului pozitiv pe numere mici ale meridianului, iar pentru a tonifia un meridian Yang de la picior, din contr\, se va `mpiedica ie[irea energiei din meridian plasnd electrodul pozitiv pe numere mari ale meridianului).
ACUPUNCTURA
Reprezint\ arta de a mnui energiile proprii organismului cu acul. Este o metod\ str\veche de tratament n\scut\ [i perfec]ionat\ de civiliza]ia chinez\. Bazele teoretice se sprijin\ pe bioenergetica uman\. Conform teoriei clasice a acupuncturii, via]a se men]ine prin consum de energie. Energia specific\ viului are mai multe forme, `n func]ie de destina]ia sa `n organism [i circul\ `n permanen]\ `ntr-un ritm bine stabilit, prin trasee specifice numite meridiane. Pe aceste meridiane sunt dispuse puncte prin care energia poate fi controlat\. Energia viului, ca orice alt\ form\ de existen]\ din univers, are o dubl\ polaritate, Yang [i Yin. Func]ionalitatea [i structura organismului este conceput\ `n termeni Yang [i Yin. Exist\ astfel, organe Yin [i organe Yang, energii Yin [i energii Yang,
Acele de acupunctur\ pot fi confec]ionate din aur, cupru, argint sau alte aliaje inoxidabile. Dup\ `n]eparea punctului, medicul poate ac]iona printr-o mi[care de tonifiere sau de dispersie, `n func]ie de rezultatul pe care vrea sa-l ob]in\. Acele sunt confec]ionate de cele mai multe ori din argint [i sunt sterilizate la 180 - 200C timp de o or\, metoda care `nl\tur\ pericolul transmiterii unor boli cum ar fi hepatita, SIDA etc. Dimensiunea [i scopul acelor sunt `n func]ie de
26
Februarie 2008
Terapii noi
scopul utiliz\rii; astfel, exist\ [i ace sub form\ de pioneze care pot r\mne ata[ate `n piele cteva zile. Aceste ace ac]ioneaz\ la nivelul punctului de acupunctur\ la fel ca o pil\ electric\. Alegerea punctelor ce urmeaz\ a fi `n]epate nu este `ntmpl\toare ci se face pe baza unui diagnostic ob]inut prin `mbinarea datelor de diagnostic "clasic" cu cel "tradi]ional" (culoarea pielii, a ochilor, a limbii, modula]ia vocii, gesticula]ia, pulsologia, aspectul electronografic). Tratamentul se compune din 10 - 12 [edin]e, zilnic, consercutive, cu durata de 20 - 30 de minute. Bolile recente se pot rezolva u[or, de obicei `n cteva [edin]e, iar cele vechi, devenite cronice, necesit\ luni de zile de tratament. Exist\ [i boli foarte vechi care nu se vindec\ total, dar sub tratament se amelioreaz\, dnd un anumit confort vie]ii. Succesul tratamentului depinde [i de reactivitatea organismului, de unde [i expresia "nu sunt boli ci bolnavi". Indica]ia major\ a acupuncturii o constituie `n primul rnd algia (durerea) de orice tip [i tulbur\rile considerate
func]ionale (grea]a, insomnie, lipsa poftei de mncare, astenie, constipa]ie etc). Cum marea majoritate a bolilor au o astfel de simptomatologie rezult\ c\ aria de adresabilitate a acupuncturii este foarte mare. Tratamentul prin acupunctur\ poate fi asociat cu cel clasic alopat precum [i cu homeopatia sau fitoterapia. Vechile scrieri spun c\ bolile "profunde" se trateaz\ cu leacuri, iar bolile "superficiale" prin acupunctur\. De aceea, homeopatia [i plantele completeaz\ `n mod fericit acupunctura. Acupunctura se practic\ `n prezent `n peste 60 de ]\ri ale lumii, avnd statut egal cu celelate discipline medicale. La noi `n ]ar\ s-a autorizat introducerea acupuncturii `n practica medical\ `ncepnd cu anul 1958. De[i `n aparen]\ pare o metod\ [i o filozofie simpl\, tratamentul prin acupunctur\ `nseamn\, cel mai adesea, un complex proces de coroborare de date [i metode, astfel, c\ [ansele unui tratament eficient cresc atunci cnd terapeutul este medic. (Editura For You_Infoterapii, 2006, 2007)
Februarie 2008
27
Terapii noi
AYURVEDA
Istoria sistemului indian de medicin\ ayurveda este la fel de veche ca [i facerea lumii, iar literatura medicinii ayurvedice reprezint\ un cumul de cuno[tin]e provenite din genera]ie `n genera]ie, de mai bine de 5000 de ani. Termenul "AYURVEDA" provine din cuvintele "ayus" [i "veda", semnificnd "[tiin]a despre via]\ [i s\n\tate" [i se asociaz\ cu descrierea sistematic\ a [tiin]ei medicale, cu etica social\, intelectual\ [i spiritual\ a vie]ii omului. Obiectivele tratamentului ayurvedic asigur\ detoxifierea sngelui prin eliminarea agen]ilor patogeni [i cura]irea ]esuturilor, prin reducerea componentelor acide [i bazice r\spunz\toare de intoxicarea acestora, printr-o alimenta]ie improprie, restabilind reac]ia neutr\ ce confer\ o s\n\tate bun\, printr-o alimenta]ie corect\, natural\. Concep]ia medical\ a vechilor indieni asupra s\n\ta]ii se bazeaz\ pe echilibrul
deplin a trei elemente: ocrul, secre]ia biliar\ [i celelalte umori ale organismului uman, ea dovedind schimburile frecvente `ntre vechile civiliza]ii. ~n timp, s-au conturat dou\ tipuri principale de medicin\: UNANI, care a suferit influen]e grece[ti [i AYURVEDA, de origine pur indian\. O alt\ concep]ie, derivat\ din AYURVEDA, mult vehiculat\ [i `n Sri Lanka, este a[a-zisa "TRIDOSHA", care se refer\ la cauzele principale existente `n organismul uman, cum sunt: VATA-DOSHA, care reprezint\ procesul de mi[care, PITTA-DOSHA, care se refer\ la func]iile de interrela]ie [i transformare, KAPHA-DOSHA, care `nseamn\ leg\tura `ntre func]iile [i constituen]ii organismului. Dac\ func]iile controlate de DOSHA se g\sesc `n echilibru, atunci exist\ [i starea de s\n\tate. Medicul indian SUSRUTA a alc\tuit o lucrare de baz\ `n medicina tradi]ional\, denumit\ MATERIA MEDICA. ~n ea sunt descrise circa 700 de droguri (substan]e bioactive) de origine
vegetal\, la care se adaug\ [i cele minerale, precum [i cele de origine animal\. Prescrip]iile, formulele, indica]iile terapeutice, principiile igienice [i de profilaxie alimentar-dietetic\, erau codificate chiar [i `n textele oficiale, pentru a fi `n]elese [i utilizate numai de cei interesa]i. Caracteristic medicinei ayurvedice este [i ast\zi, la fel ca [i `n prescrip]iile vechi, faptul c\ remediile con]in de cele mai multe ori un num\r mare de plante, iar substan]ele bioactive se extrag din diferite p\r]i: frunze, tulpin\, r\d\cin\, bulbi, muguri, scoart\, l\stari, ]epi, liane, fructe, boboci florali `ntregi sau numai `nveli[ul lor. De exemplu, Crateva nurvala, care se folose[te `n prezent `n tratamentul calculilor renali, este asociat\ `n numeroase prescrip]ii ayurvedice la nu mai pu]in de alte 20 de plante, la fiecare dintre acestea numai partea care intereseaz\. ~n ultimii ani, au p\truns [i `n Europa principiile medicinei indiene ayurvedice, deoarece AYURVEDA s-a axat, `n principal prin tradi]ia sa milenar\ verificat\ riguros [tiin]ific, pe constitu]ia psihosomatic\ individual\ a organismului uman. Evaluarea tipologiei constitu]ionale somatice [i psihice a suferinzilor, `l determin\ pe medicul interesat `n aplicarea [tiin]ei medicale ayurvedice, s\ recomande terapii, programe [i un nou stil de via]\, care s\ includ\ tratamente individualizate, cu produse con]innd substan]e active din plante (fitoterapie), un regim alimentar adecvat (dietoterapie) [i un regim de via]\ corespunzator integr\rii-
28
Februarie 2008
Terapii noi
rea ]esuturilor prin reducerea componentelor acide [i bazice. Remediile fitoterapeutice ayurvedice sunt clasificate `n 50 de grupe, fie dup\ ac]iunea lor asupra diferitelor organe, fie `n func]ie de capacitatea lor de a produce anumite simptome care evidentiaz\ ac]iunea lor benefic\. Dintre efectele terapeutice benefice ale acestor remedii vegetale ayurvedice, am s\ enum\r doar cteva: reducerea rezervelor lipidice [i a greut\]ii; neutralizarea [i eliminarea din corp a reziduurilor toxice; prelungirea duratei de via]\; inducerea bunei dispozi]ii [i a efectului relaxant; m\rirea [i purificarea secre]iei seminale; efectul diuretic; combaterea febrei; vindecarea sterilit\]ii; cre[terea imunit\]ii. Produsele ayurvedice sunt ob]inute prin procesarea unor anumite p\r]i din plante, con]innd substan]e active care stimuleaz\ anumite func]ii metabolice sau contribuie la men]inerea unei st\ri generale de s\n\tate. Ele pot fi administrate att `n scopuri energizante, ct [i terapeutice deoarece, con]innd anumite principii active (substan]e stimulente, vitamine, microelemente minerale, enzime etc.) activeaz\ reac]iile enzimatice, stimuleaz\ sistemul imunitar [i m\resc rezisten]a organismului fa]\ de stres [i boli, asigurndu-i `n acela[i timp un tonus ridicat. (Dr.Shawki Salman)
Farm. GABRIELA VL|SCEANU
armoniz\rii omului cu natura. Deci, factorul esen]ial `n terapia ayurvedica `l reprezint\ tratamentul aplicat individualizat, `n func]ie de constitu]ia fizic\ [i psihic\ a persoanei respective. Astfel, `n 1-2 ore, medicul ayurvedic stabile[te cu precizie un diagnostic, investignd bolile suferite de pacient `n timp, modul s\u de via]\, alimenta]ia, comportamentul, dar [i examinndu-l fizic: culoarea pielii, talia, armonia fizic\, tr\s\turile fe]ei, ochii, gura, limba, buzele, unghiile, determinnd cu exactitate dezechilibrele [i
semnele care arat\ boala, indicnd imediat tratamentul fitoterapeutic ayurvedic. Una dintre principalele cauze ale `mboln\virii o reprezint\ acumularea de toxine `n organism, adic\ autointoxicarea. Fiecare celul\ produce toxine pentru care natura a creat diverse c\i de eliminare, de exemplu, pielea sau rinichii. Este foarte important s\ men]inem s\n\tatea acestor organe; dac\ ele nu-[i `ndeplinesc irepro[abil func]iile, organismul se intoxic\ `ncet, dar sigur. O alt\ surs\ de autointoxicare o reprezint\ otr\vurile care se filtreaz\ prin pere]ii intestinelor [i polueaz\ `ntregul organism. R\spndindu-se zi de zi `n organism, duc la iritarea permanent\ a mucoasei, determinnd apari]ia multor afec]iuni, cea mai grav\ fiind cancerul. De aceea, pentru a avea intestinele ct mai curate [i pentru evitarea constipa]iei, se recomand\ o alimenta]ie s\n\toas\, tratamentul ayurvedic permi]nd o detoxifiere a sngelui prin eliminarea agen]ilor patogeni [i cur\]a-
Februarie 2008
29
Nout\]i editoriale
Remedii farmaceutice din cele mai vechi timpuri

Volumul "Medicamentul de la Adam pn\ la {tefan cel Mare [i Sfnt" este un remarcabil manual de istorie [i stiin]\. A ap\rut acum mai bine de un an la Chi[in\u, avnd ca autori trei mari personalit\]i ale lumi culturale [i [tiin]ifice din Republica Moldova [i anume: Boris Parii, Liliana Rusnac, Alina Ungureanu. Cuprinsul acestei c\r]i este mai mult dect incitant pentru oricine iube[te istoria, dar, `n mod deosebit, pentru cei care slujesc la s\n\tatea fiec\ruia dintre noi. Avnd ca leitmotiv medicamentul, incursiunea [tiin]ific\ a autorilor cu referire la acest produs, fundamental [i indispensabil pentru existen]a omului [i a multor fiin]e ce-l `nconjoar\, `ncepe cu perioada primilor germeni ai civiliza]iei umane [i se opre[te la `nceputul secolului al XVI-lea, incluznd ca [i capitol final "Medicamentul `n/[i via]a lui {tefan cel Mare". Interesant mi s-a p\rut modul de abordare a subiectului de c\tre cei trei autori. M\ refer la faptul c\, `n desf\[urare, nara]iunea nu se limiteaz\ la a da informa]ii numai despre originea medicamentului [i evolu]ia sa prin timp `n folosul omului. Dimpotriv\, cititorul este r\sf\]at cu inedite date despre fiecare etap\ istoric\ analizat\, mai ales [i din perspectiva faptului c\ arta, literatura, muzica, pictura, teatrul au fost folosite, mai ales `n antichitate, ca ni[te veritabile medicamente `n sprijinul s\n\t\]ii. Afl\m, de exemplu, c\ primul zeu tutore al medicamentului la grecii antici a fost Apollo. Sunt `n aceast\ carte am\nunte uluitoare despre arta vindec\rii la geto-daci [i daco-romani. Sugestii ale lui Platon vis-a vis de capacit\]ile medicale ale lui Zamolxis [i ucenicilor s\i. Dar [i lucruri aproape `n exclusivitate despre: Medicamentul `n Egiptul antic de la Sfinx p`n\ la SEDICO; Jur\mntul lui Hipocrate; DISCORIDE - farmacologul unu `n lume?; Medicamentul `n Alexandria; Medicamentul `n epoca roman\; GALENUS - medic, farmacist sau filosof?; Medicamentul `n Biblie, Iudaismul, Cre[tinismul [i s\n\tatea; Medicamentul [i Coranul; Medicamentul `n Vestul Medieval; Medicamentul indian - exemplu al sloganului gr\be[te-te `ncet; Pelinul uscat sau medicamentul chinez. A[a cum autorii au reliefat `n aceast\ carte, sensul `ngust al cuvntului medicament este cel ce vindec\, ce `mbun\t\]e[te s\n\tatea, dar, tot `n acela[i timp, el poate servi ca remediu sau de prevenire a maladiei. Deci pentru a afirma c\ produsul este medicament, acesta, indiferent de natura sa, trebuie s\ posede propriet\]i curative sau profilactice, evident `n baza unui diagnostic prestabilit. Unul dintre autori, dr. Boris PARII, men]ioneaz\ semnificativ pe ultima copert\ a acestei c\r]i urm\toarele: Textul `n cauz\ e destinat pentru medici, farmaci[ti, studenti, pacien]i [i chiar pentru cei s\n\to[i care doresc a[a [i s\ r\mn\ mul]i, mul]i ani `nainte. Pentru to]i acei care vor s\ [tie mai multe despre trecutul, prezentul [i viitorul medicamentului. Pentru to]i, care nu sunt indiferen]i c\tre Omul {tefan cel Mare la r\zboaie, despre Omul cel Sfnt `n credin]a lui Iisus Hristos, dar [i despre omul cel cre[tin-muritor cu suferin]e trupe[ti [i suflete[ti. Cartea apare sub sloganul "Recuno[tin]\ Medicului" [i cuprinde remedii farmaceutice din toate timpurile pe spa]iul terestrial. Prin urmare este un bun cadou de la pacient la medic, de la cel s\n\tos la cel bolnav. Poate actualii medici reflect\ adnc [i nu ignor\ metodele vremii [i cu att mai mult rezultatele. ~i felicit pe autori pentru acest\ performan]\ [tiin]ific\ [i intelectual\. A[tept\m cu mare interes o nou\ carte, de acest\ dat\ despre evolu]ia modern\ a medicamentului; acum, cnd iat\, o demonstreaz\ realitatea, exist\ tot mai multe argumente de ordin [tiin]ific [i practic, c\ medicamentele timpului modern readuc `n actualitate vechi practici terapeutice cu evidentele reevalu\rii ale propriet\]ilor curativ-miraculoase pe care le are NATURA.
{TEFAN MANEA
30
Februarie 2008
Nout\]i editoriale
BIBLIA ALIMENTAR|
"Marea frumuse]e a [tiin]ei este c\ p\trunderea, `ntr-un grad mai mare sau mai mic, `n adncurile ei deschide u[ile unei [i mai abundente cunoa[teri, cople[ind cu frumuse]e [i utilitate"
Michael Faraday
o carte f\r\ echivoc despre pericolele E-urilor
~n mod evident era necesar ca, prin autoritatea [i notorietatea sa profesional\ [i [tiin]ific\, domnul prof. Gheorghe Mencinicopschi s\ semneze o asemenea lucrare. "Biblia alimentar\" este, `ntr-adev\r, o carte de c\p\ti pentru oricine tr\ie[te [i consum\ ast\zi din uria[a [i diversa ofert\ de produse alimentare existent\ pe pia]\. Consumatorul romn are dreptul s\ fie informat despre pericolele care se ascund `n spatele unor coduri [i simboluri ultrasofisticate, denumite generic E-uri [i care sunt `n[irate pe etichetele multora dintre alimentele pe care le consum\m. De altfel, `n prefa]a c\r]ii, autorul face o semnificativ\ referire la [tiin]a modern\, Nutrigenomica, care a demonstrat la cel mai profund nivel, cel molecular, c\ "suntem cu adev\rat ceea ce mnc\m [i ceea ce au mncat p\rin]ii [i str\mo[ii no[tri, c\ suntem fiin]e unicat [i c\ avem nevoie de o diet\ strict personalizat\, c\ suntem `n concluzie suma alegerilor nostre, inclusiv cele alimentare". Informa]iile prezentate `n lucrare au fost subordonate modului de gndire sistemic. Domnul profesor trece foarte rapid la descrierea aditivilor alimentari prin concentrarea coerent\ a datelor, cu trimitere direct\ la efecte [i propriet\]i comune. Pe scurt, reu[e[te s\ sintetizeze informa]ia la ceea ce este esen]ial: ct este sau nu este de toxic fiecare produs `n parte. Am urm\rit multe emisiuni televizate cu Prof. Mencinicopschi; la multe dintre ele am participat la dezbateri [i am admirat pozi]ia clar\, tran[ant\, f\r\ echivoc, cu privire la r\ul pe care `l produc E-urile sintetice s\n\t\]ii noastre. Oare, amenin]\rile primite v-au determinat d-le profesor ca `n unele cazuri s\ mai `ndulci]i tonul? Oricum, cu sinceritate [i admira]ie v\ felict domnule prof. Gheorghe Mencinicopshi pentru aceast\ carte, cu adev\rat foarte util\, nu numai consumatorului de rnd, dar [i tuturor speciali[tilor, de la cei din industria de profil pn\ la medicul de familie. Este o carte care nu trebuie s\ lipseasc\ nim\nui din biblioteca personal\.
{TEFAN MANEA
Februarie 2008
31
Nout\]i terapeutice
Produsul COLERD face parte din categoria suplimentelor alimentare cu propriet\]i hipolipemiante [i de reechilibrare a circula]iei sanguine (ac]ionnd ca tonic-cardiac [i protector coronarian, antihipertensiv, antiagregant plachetar, fibrinolitic, protector al vaselor periferice), dar [i cu propriet\]i hepatoprotectoare [i imunostimulatoare (datorit\ ac]iunii antiseptice, coleretic-colagoge, detoxifiante, stimulatoare a peristaltismului, carminative, antiinflamatorii [i adaptogene). Este un supliment alimentar predozat ob]inut dintr-un amestec de extract de usturoi, rozmarin [i propolis, fixate pe suport. Extractul de usturoi s-a ob]inut din bulbii (Allii satixi bulbus) - denumi]i curent "c\]ei de usturoi" - ai plantei Allium sativum - Usturoi, familia Liliaceae. Bulbii plantei au utiliz\ri terapeutice `n medicina uman\ cult\ [i tradi]ional\. Din timpuri str\vechi, usturoiul a fost utilizat ca fortifiant contra ciumei. Aristofan elogia usturoiul pentru numeroasele propriet\]i terapeutice. Dioscoride [i Galen `l descriau ca un bun vermifug. Arabii `l recomandau ca antidot contra turb\rii [i a mu[c\turilor de viper\ iar {coala din Salermo ì recunoa[tea propriet\]ile antiseptice. ~n timpul Rena[terii, Paracelsus [i chirurgul Ambroise Par `l considerau un adev\rat panaceu, constituind timp de secole singurul mijloc de combatere a epidemiilor de cium\. Ac]iunea hipolipemiant\ [i de reechilibrare a circula]iei sanguine, ac]iunea hipotensiv\, se datoreaz\ disulfurii de alil. Prin consumarea usturoiului, se produce o sc\dere a colesterolului din snge, o sc\dere a trigliceridelor, -lipoproteinelor [i a fosfolipidelor serice. Efectele hepatoprotectoare [i imunostimulatoare sunt datorate principiilor active din plant\ cu propriet\]i antiseptice, antispastice, carminative, coleretice, diuretice, emenagoge, aperitive, stomahice, tonice (capilar, nervos, vascular), vermifuge. Extractul de rozmarin s-a ob]inut din tulpinile [i ramurile foliate, Rosmarini herba, recoltate `n timpul `nfloririi, de la subarbustul Rosmarinus officinalis - Rozmarin, familia Lamiaceae.
Colesterolul are na[
COLERD
hipolipemiant [i hepatoprotector
Principiile active din frunze au propriet\]i coleretice, colagoge, antiseptice, diuretice. Stimuleaz\ secre]ia bilei [i eliminarea ei `n intestin; distrug microorganismele; ac]ioneaz\ asupra epiteliului renal, m\rind cantitatea de urin\ eliminat\. Uleiul volatil este emenagog [i coleretic. Propolisul este probabil unul dintre cele mai interesante produse ale stupului datorit\ calit\]ilor sale de stimulare a func]iilor organismului, dar [i de `nt\rire a imunit\]ii naturale. Este bogat `n aminoacizi, vitamine, flavonoide [i pn\ la aproape 30 microelemente: calciu, magneziu, zinc, seleniu, fer etc. Propolisul are propriet\]i antiseptice, antiinflamatoare, analgezice, stimuleaz\ refacerea ]esuturilor, cre[te imunitatea, regleaz\ nivelul lipemiei [i al glicemiei `n snge.
Prin ac]iunea sinergic\ a celor trei extracte continute, produsul COLERD asigur\ aportul de nutrien]i [i substan]e bioactive necesar echilibr\rii dietei pentru efectele benefice de: prevenire a aterosclerozei [i a reinfarctiz\rii; combatere a bolilor ocluzive arteriale [i a modific\rilor vasculare aterosclerotice; atenuare a ac]iunii nocive a unor factori de risc (hiperglicemie, hipertensiune arterial\, neutralizarea unor radicali liberi superoxidici, factori de stres, diverse noxe, radia]ii); tonic general, imunostimulator, adaptogen, reechilibrant nervos.
Biolog IULIANA CRI{AN Ing. MARIANA V|TAFU
32
Februarie 2008
Nout\]i terapeutice
Un antidot de excep]ie pentru suferin]ele ficatului
PROTECTOR HEPATIC FORTE

Produsul PROTECTOR HEPATIC FORTE este un supliment alimentar predozat, sub form\ de comprimate oblong, care con]in extract din fructe de armurariu, extract de echinacea, extract de lemn dulce [i tinctur\ de propolis. Armurariul, Silybum marianum, familia Asteraceae este o plant\ erbacee, r\spndit\ din regiunea mediteranean\ pn\ `n Asia Central\. Din punct de vedere al compozi]iei chimice, planta con]ine saponozide, ulei volatil. Fructele, Cardui mariani fructus, con]in silimarin\ (format\ din flavonoidele silibin\, silidianin\, silicristin\), betain\, aminoacizi (l-cisteina, glicina, acidul l-glutamic, leucina, tiramina), lipide (3 - 4%), acid fumaric, etc. Fructele au importan]\ terapeutic\ `n medicina uman\ [i veterinar\. Principiile active intervin eupeptic, tonic amar, hepatoprotector, antihepatotoxic [i curativ asupra ficatului. Substan]ele active ac]ioneaz\ la nivelul membranei celulei hepatice, `mpiedicnd distrugerea celulei [i favoriznd reconstruc]ia celulei hepatice aflat\ deja `n degradare. Ac]iunea farmacodinamic\ este imprimat\ `n special, de cele trei flavone lignanice men]ionate. Silibina este foarte activ\, att preventiv ct [i curativ, `mpotriva intoxica]iilor cu faloid\ (peptid\ toxic\ din ciuperca Amanita phalloides). Aceast\ substan]\ precum [i cele `nrudite cu ea, silidianina [i silicristina, sunt active chiar [i la o administrare relativ trzie (dup\ 36 de ore de la intoxicare). Demonstra]iile "in vivo" au ar\tat c\ silibina ac]ioneaz\ prin inhibi]ia ac]iunii faloidinei, care se exercit\ la nivelul receptorilor membranei celulare. De asemenea, inhib\ penetrarea, pn\ la nucleul celular [i a altui toxic foarte puternic, tot de natur\ peptidic\, denumit -amanitin\. ~n testele "in vitro" s-au ob]inut rezultate similare cu cele "in vivo", prin experimentarea celor trei flavonolignane. Testele pe culturi de hepatocite au demonstrat c\ silibina stimuleaz\ sinteza proteinelor [i prin urmare, formarea de celule hepatice noi. Ac]iunea silibinei [i a substan]elor `nrudite cu ea este foarte important\, deoarece pe lng\ faptul c\ asigur\ protec]ia membranei celulei hepatice, stimuleaz\ [i refacerea celulelor lezate. Dup\ absorb]ia complexului silimarinic `n intestin, acesta este eliminat de bil\ sub forma chimic\ de glucuronat [i sulfat. Prin aceasta, substan]ele active reintr\ `n circula]ia enterohepatic\. Aceasta este explica]ia specificit\]ii substan]elor active din plant\ `n afec]iunile hepatice. Tot flavonoidele din complexul silimarinic au eficien]\ combinat\ de antioxidan]i, ele putnd `mpiedica deterior\rile determinate de radicalii liberi produ[i de substan]ele toxice care ajung `n ficat [i ac]ioneaz\ sinergic. S-a descoperit c\ silimarina este de zece ori mai eficient\ ca antioxidant dect vitamina E, care se bucur\ de cea mai larg\ recunoa[tere ca antioxidant puternic. Silimarina este aceea care are capacitatea unic\ de a `ncetini viteza de absorb]ie a substan]elor toxice de c\tre ficat. Crescnd capacitatea de detoxifiere a ficatului, armurariul contribuie la `ndep\rtarea toxinelor din snge. Din acest motiv el este numit uneori [i "purificatorul sngelui".
Comprimate
Extractul de echinacea a fost ob]inut din florile [i frunzele plantei Echinacea purpurea L. Moench, familia Asteraceae. Florile [i frunzele plantei prezint\ o importan]\ deosebit\ `n medicina natural\, planta fiind utilizat\ `n terapia tradi]ional\. Studiile efectuate asupra plantei au ar\tat c\ unul dintre principalii componen]i ai echinaceei este echinacozida, un acid cafeic care apar]ine grupei de substan]e a acidului cicoric, prezent [i el `n plant\. Ambii au propriet\]i antivirale. Echinacozida este activ\ contra bacteriilor [i printre altele stimuleaz\ saliva]ia, transpira]ia, cicatrizarea leziunilor, vasele limfatice [i rezisten]a sistemului imunitar. Recomand\ri: Preparatul este benefic [i recomandat persoanelor supuse stresului, dependente de alcool [i droguri, `n tratamente medicamentoase de lung\ durat\, sau persoanelor care tr\iesc sau activeaz\ `n zone industrializate, poluate. Precau]ii: copii sub vrsta de 12 ani; `n sarcin\ [i `n perioada de al\ptare; aten]ie `n calculoz\ biliar\ (calculii medii [i mari pot fi mobiliza]i). TBC, SIDA, boli autoimune, leucemii, scleroz\ multipl\, colagenoze; `n timpul tratamentului cu corticosteroizi sistemici, al tratamentului cu diuretice de ans\ [i tiazidice, spironolacton\ [i amilorid, `n afec]iuni hepatice cu colestaz\, `n timpul tratamentului cu glicozizi digitalici [i antiaritmice (de tipul procainamidei [i chinidinei). La apari]ia unor efecte nedorite se `ntrerupe administrarea produsului [i se recomand\ consultarea medicului sau a farmacistului. Interac]iuni cu alte medicamente: reduce nivelul sanguin al ciclosporinelor (efect poten]ial periculos la pacien]ii post - transplant); scade activitatea unor chimioterapice antiretrovirale la pacien]ii cu HIV/SIDA. Supliment alimentar: cu rol de protec]ie a celulei hepatice [i depurativ eficient `n procesele de eliminare a substan]elor d\un\toare (alcool, medicamente cu efecte secundare hepatotoxice, metale grele, pesticide, anestezice, toxine din ciuperci otr\vitoare); adjuvant valoros `n hepatite cronice, ciroz\, insuficien]\ hepatic\, steatoz\ hepatic\, icter, angiocolite, afec]iuni inflamatorii [i de motilitate ale vezicii biliare (vezic\ aton\ cu stagnare de secre]ie biliar\) `n afara prezen]ei de calculi biliari de dimensiuni medii [i mari; r\spuns favorabil `n hepatita cu virus C (normalizeaz\ valorile crescute ale parametrilor biochimici serici); adjuvant `n tratamentul cancerului hepatic, alte neoplazii `n perioada tratamentelor chimioterapice [i radioterapice (favorizeaz\ detoxifierea [i eliminarea produ[ilor de degradare metabolic\ rezulta]i); `n constipa]ie cronic\, indigestii, toxiinfec]ii alimentare, intoxica]ii cu ciuperci (Amanita phalloides). Mod de administrare: Produsul este un supliment alimentar [i nu `nlocuie[te un regim alimentar variat [i echilibrat. 2 comprimate de 2 - 3 ori pe zi cu 15 minute `nainte de mesele principale. Modul de administrare se poate modifica la recomandarea medicului. Se poate administra `n cure prelungite.
Inginer chimist MARIANA V|TAFU
Februarie 2008
33
Centre medicale
Un centru medical privat (ac]ionarul majoritar fiind S.C. HOFIGAL S.A.) care `[i propune s\ contribuie la ameliorarea s\n\t\]ii prin `mbinarea medicinei clasice cu metodele naturale de tratament. Colectivul nostru, alc\tuit din [ase medici si dou\ asistente, v\ ofer\ urm\toarea gam\ de servicii medicale:
Consulta]ii
medicin\ general\ / medicina familiei medicin\ intern\ geriatrie homeopatie
Investiga]ii
termografie electroscanogram\ (DDFAO) electrocardiogram\ (ECG) glicemie
Tratamente
medicin\ clasic\ fitoterapie tradi]ional\ gemoterapie (extrase din germeni de plante) apiterapie homeopatie dietoterapie infiltra]ii cu GEROVITAL / ASLAVITAL ozonoterapie (infiltra]ii locale) 34
~n curnd
Investiga]ii noi: analize de snge sumar de urin\ analize specifice penru: colesterol, trigliceride, markeri
Tratamente [i proceduri auxiliare: laseroterapie reflexoterapie acupunctur\ fizioterapie masaj inhala]ii tratament cosmetic aromaterapie meloterapie
Februarie 2008
Centre medicale CE PUTEM TRATA?

Folosind produse naturale, remedii homeopate [i suplimente de minerale [i vitamine, pot fi tratate cu succes numeroase afec]iuni: Afec]iuni bronho-pulmonare Afec]iuni ORL Afec]iuni digestive Afec]iuni hepato-biliare Afec]iuni cardiace Afec]iuni vasculare Afec]iuni hematologice Afec]iuni dermatologice Afec]iuni reumatismale Afec]iuni urinare Afec]iuni endocrine Afectiuni metabolice Afec]iuni ginecologice Afec]iuni neuropsihice Afec]iuni oculare Amelior\ri semnificative se pot ob]ine [i `n boli grave precum: cancer, diabet, psoriazis, boli autoimune etc. Tratamentele naturale au `n vedere organismul uman `n totalitatea sa, ac]ionnd prin stimularea mecanismelor proprii de vindecare, `ntr-un mod blnd [i firesc.
{os. Colentina, nr.76, bl.111, parter,S2 Tel: 240.73.40 / 0318088998 / E-mail: doctorhofimed@yahoo.com Website: www.hofimed.ro Program zilnic : 9:30 - 18:30, de luni pn\ vineri
~n plus, HOFIMED ofer\ un Program anti-aging care `[i propune: 1 - diminuarea ritmului de `mb\trnire 2 - ameliorarea performan]elor psiho-motorii ale persoanelor aflate la vrste `naintate ~n acest sens, sunt utilizate: tratamentul cu Gerovital H3 conform metodei originale "Ana Aslan", recomand\ri dietetice, recomand\ri legate de stilul de via]\, tratamente anti-anging, precum [i tratamente alopate corespunz\toare bolilor deja existente.
Februarie 2008
35
Eveniment
Departamentul Marketing Hofigal anun]\: Din data de 01.02.2008 Hofigal Export Import S.A. [i televiziunea SANATATEA TV televiziune on line au devenit parteneri. Prin acest parteneriat filozofia [i produsele Hofigal vor fi prezentate `n emisiunile televiziunii on line din fiecare mar]i. Aceste emisiuni sunt p\strate `n arhiva site-ului [i pot fi accesate `n orice moment de publicul dornic de noi informa]ii din domeniul medicinei naturale. ~n aceste tipuri de emisiuni se aduce `n aten]ia publicului importan]a unei vie]i s\n\toase [i a preven]iei, dar se [i faciliteaz\ accesul la speciali[tii Hofigal. Men]ion\m c\ emisiunile Hofigal pot fi accesate [i din site-ul www.hofigal.eu.
De asemenea, v\ putem informa c\ alte emisiuni cu speciali[ti de la Hofigal pot fi urm\rite: joi - la OTV - de la 8 la 9; tot joi - la COSMOS TV - de la 16:00-17:00.
SPORT TV reprezint\ `n Romnia interesele Eurosport SA, titularul drepturilor de retransmisie a canalelor tematice sportive pan-europene Eurosport [i Eurosport 2 ("Canalul"). SPORT TV MANAGEMENT [i S.C. HOFIGAL EXPORT IMPORT S.A. au parafat colaborarea pentru 2008, `n scopul promov\rii parteneriatelor [i produselor Hofigal prin intermediul revistei trimestriale "Eurosport", cu tematic\ sportiv\.
36
Februarie 2008
Parteneri HOFIGAL
ASOCIA}IA DE MEDICIN| ANTI AGING

Cu sediul `n Romnia [i recunoscut\ prin probitatea sa profesionl\, A.M.A.A. are urm\toarele scopuri: descoperirea [i promovarea tehnologiei avansate pentru `ncetinirea procesului de `mb\tr`nire, descoperirea cauzelor [i factorilor ce concur\, favorizeaz\ [i accelereaz\ acest proces studierea [i promovarea metodelor [i terapiilor cu rezultate pozitive `n prelungirea duratei [i calit\]ii vie]ii. ~mb\tr`nirea se datoreaz\ unor disfunc]ionalit\]i ale organismului uman, cauzate de evolu]ia natural\ sau de interac]iunea cu factorii de mediu `nconjur\tor [i/sau social, disfunc]ionalit\]i ce pot fi ameliorate prin tratamente specifice. Lupta `mpotriva procesului de `mb\trnire reprezint\ un proces global, interdisciplinar, ce nu antreneaz\ doar diverse ramuri medicale (medicina intern\, nutri]ioni[ti, psihologi, fizioterapeu]i, dermatologi, chirurgi) dar [i cercetarea [tiin]ific\ `n domeniile fizicii, chimiei, biologiei, geneticii, precum [i studiul factorilor socioeduca]ionali specifici.
~MB|TRNIREA ESTE O STARE TRATABIL| DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL

Genera]iei exploziei de popula]ie (cei n\scu]i `ntre anii 1946 si 1964, care acum se apropie sau dep\[esc v`rsta de 50 de ani) trebuie sa-i fim recunosc\tori pentru faptul c\ a pretins o nou\ abordare a fenomenului de `mb\tr`nire [i a realit\]ii moderne a longevit\]ii [i re`ntineririi. Pentru prima dat\ de c`nd se scrie istorie, o genera]ie a decis c\ are ceva mai bun de f\cut dec`t s\ stea [i s\ a[tepte s\ `mb\tr`neasc\. Au fost `mbr\]i[ate binefacerile dovedite ale exerci]iilor fizice [i alimenta]iei echilibrate. De la "teoreticienii exploziei de popula]ie" au venit exerci]iile de fitness pe care istoria le va `nregistra ca fiind precursoarele medicinei anti-aging. Ei [i-au luat
angajamentul s\ fac\ foarte bine tot ce [i-au propus - [i vor s\ r\m`n\ activi c`t mai mult timp posibil. Pentru ei v`rsta este irelevant\, func]ia [i capacitatea av`nd importan]\. Ei au o dorin]\ insa]iabil\ de a r\m`ne s\n\to[i, s\ fie `n form\, aler]i din punct de vedere mental, nu numai pentru c\ [tiu c\ via]a va fi mai `mplinit\ [i pl\cut\ din aceast\ cauz\, dar [i mai lung\ [i mai plin\ de oportunit\]i. Aceasta este genera]ia care a spus "da" medicinei anti-aging.
A.M.A.A.
~mb\tr`nirea nu este inevitabil\! R\zboiul `mpotriva `mb\tr`nirii a `nceput!
Medicina anti-aging, se bazeaz\ pe toate specialit\]ile medicale [i ofer\ pacien]ilor o v`rst\ adult\ lipsit\ de teama de: `mboln\vire; infirmitate; aspect nep\cut; boli lungi [i chinuitoare la b\tr`ne]e.
Suplimente alimentare Hofigal cu men]iunea Produs recomandat de AMAA

1. ARMUHEP x 20 capsule 2. C|TINOFORT x 60 capsule 3. COENZIMA Q10 `n ULEI DE C|TIN| FORTE x 30 capsule 4. COENZIMA Q10 `n ULEI DE C|TIN| x 30 capsule 5. COMPLET ANTIOXIDANT x 40 comprimate 6. COMPLEX CU COENZIMA Q10 Hofigal x 40 capsule acoperite 7. COMPLEX DETOXIFIANT NATURAL x 40 comprimate ptr. supt 8. CONDARTROZ x 40 comprimate 9. DEPURIN x 40 comprimate 10. ECHINACEA x 40 capsule 11. EXTRAVIT M x 30 comprimate 12. FIAMARANT x 40 comprimate 13. FLAVOVIT C x 40 comprimate masticabile 1200 mg 14. HOF.IMUN FORTE x 20 capsule 15. HOF.IMUN FORTE x 40 capsule 16. HOF.IMUN x 30 capsule 17. HOFISAN x 60 capsule 18. HOFISIL x 60 comprimate 19. L-CARNITIN COMPLEX x 40 comprimate 20. MENOLAP x 20 capsule 21. MOMORDICA CHARANTIA x 40 capsule 22. MOMORDICA CHARANTIA x 40 comprimate 23. P|DUCEL x 20 capsule 24. PASSIFLORA x 20 capsule 25. POLIVITAMINE NATURALE cu Ca si Mg x 20 comprimate Cutie x 2 blistere Cutie x 1 flacon Cutie x 3 blistere Cutie x 3 blistere Cutie x 4 blistere Cutie x 4 blistere Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie x x x x x x x x x x x x x x x 4 4 4 4 1 4 4 2 4 3 1 4 4 2 4 blistere blistere blistere blistere flacon blistere blistere blistere blistere blistere flacon blistere blistere blistere blistere 26. PROTECTOR HEPATIC FORTE cafea instant x 5 g / plic 27. PROTECTOR HEPATIC FORTE x 40 comprimate 28. PROTEIN - FOR}| x 60 comprimate 29. REDIGEST x 30 capsule 30. REDIGEST x 30 comprimate 31. REGLACID x 60 capsule 32. Se SPIRULIN x 20 comprimate acoperite 33. Se SPIRULIN x 40 comprimate acoperite 34. SOMN U{OR x 20 comprimate acoperite 35. SOMN U{OR x 40 comprimate acoperite 36. SPIRULIN| cu EXTRACT TOTAL de C|TIN| x 20 comprimate 37. SPIRULIN| cu EXTRACT TOTAL de C|TIN| x 40 comprimate 38. SPIRULIN| 200 mg x 40 comprimate 39. SPIRULIN| 400 mg x 40 capsule 40. SPIRULIN| 500 mg x 30 comprimate 41. SPIRULIN| 500 mg x 40 capsule 42. ULEI DE C|TIN| 400 mg x 40 capsule 43. ULEI DE C|TIN| 600 mg x 40 capsule 44. ULEI DE PE{TE Omega 3 x 40 capsule 45. ULEI VOLATIL DE BUSUIOC ~N MIERE DE ALBINE x 2 g 46. ULEI VOLATIL DE CIMBRU ~N MIERE DE ALBINE x 2 g 47. ULEI VOLATIL DE LEV|N}IC| ~N MIERE DE ALBINE x 2 g 48. ULEI VOLATIL DE ROZMARIN ~N MIERE DE ALBINE x 2 g 49. URZIC| x 20 capsule 50. VALERIAN| x 20 capsule Cutie x 25 plicuri Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie x x x x x x x x x 4 1 4 1 1 2 4 2 4 blistere flacon blistere flacon flacon blistere blistere blistere blistere
Cutie x 2 blistere Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie Cutie x x x x x x x x 4 1 4 1 4 4 4 4 blistere flacon blistere flacon blistere blistere blistere blistere
Cutie x 30 monoD Cutie x 30 monoD Cutie x 30 monoD Cutie x 30 monoD Cutie x 2 blistere Cutie x 2 blistere
Cutie x 4 blistere Cutie x 2 blistere Cutie x 2 blistere Cutie x 2 blistere
Februarie 2008
37
Eveniment
BIODIVERSITATEA ~N ATEN}IA FACTORILOR DE DECIZIE

Recent, `n data de 21 februarie a.c., Academia Romn\, Centrul de Studii [i Cercet\ri pentru Biodiversitatea Agrosilvic\ "Acad. David Davidescu" `n colaborare cu Eco Life - bio, au organizat un simpozion [tiin]ific cu tema: "Biodiversitatea `n avicultur\". Scopul acestui eveniment a fost acela de a sensibiliza opinia public\, factorii de decizie, `n leg\tur\ cu unele probleme actuale [i de perspectiv\ ale biodiversit\]ii, `n contextul integr\rii Romniei `n Uniunea European\, `n scopul dezvolt\rii durabile. Cu acest prilej au fost abordate teme care au vizat : Situa]ia actual\ [i de perspectiv\ a aviculturii romne[ti [i men]inerea raselor vechi; problemele pe care factorii responsabili trebuie s\ le abordeze [i s\ le rezolve. Cadrul interna]ional al biodiversit\]ii: Tratatul Interna]ional asupra Resurselor Fitogenice pentru Alimenta]ie [i Agricultur\, care a fost adoptat de c\tre Conferin]a FAO la data de 3 noiembrie 2001 [i Conferin]a Tehnic\ Interna]ional\ pentru Resurse Zoogenice, care s-a desf\[urat la Interlaken (Elve]ia) `n perioada 1-7 septembrie 2007 Conservarea in situ [i ex situ a biodiversit\]ii zootehnice `n Europa (Fran]a) - mobilizarea pentru inventarierea, gestionarea [i utilizarea `n mod durabil a acestei biodiversit\]i. ~n programul de desf\[urare a acestui simpozion s-a aflat si lansarea c\r]ii cu titlul: "Biodiversitatea [i ocrotirea naturii" ai c\rei autori sunt Adrian Bavaru, Gallia Butnaru, Stoica Godeanu [i Alexandru Bogdan. ~n continuare v\ prezent\m comunicatul [tiin]ific su]inut `n cadrul acestui simpozion de ing. chim. {tefan Manea, cu titlul: "Folosirea biodiversit\]ii vegetale pentru ob]inerea de preparate bistimulatoare la om [i animale".
Actuala distribu]ie a biodiversit\]ii speciilor este rezultatul unui proces evolutiv care s-a desf\[urat de-a lungul a peste 3,5 miliarde de ani [i care s-a accentuat `n mod deosebit `n ultimii 500 milioane de ani, deci dup\ cucerirea uscatului de c\tre vie]uitoare. Biodiversitatea se refer\ la variabilitatea viului sub toate aspectele sale. Ea poate `mbr\ca o gam\ variat\ de forme, inclusiv biodiversitatea plantelor de cultur\ [i a animalelor domestice. Biodiversitatea agricol\ se studiaz\ din perspectiva istoric\ a modului `n care au evoluat speciile de plante [i animale sub ac]iunea "civilizatoarei" agriculturi. Dup\ ce omul a con[tientizat beneficiile dobndite prin eliminarea plantelor "rele" [i "slabe" [i cultivarea celor "bune" [i "s\n\toase", procesul de "ameliorare selectiv\" a avut loc `n mai multe etape: prima etap\ a avut `n vedere plantele din cultura mare: gru, orz, mei, orez, porumb, cartof, sorg. a doua etap\ a fost cea pentru: plantele leguminoase, vi]a de vie, pomii fructiferi.
a treia etap\ a fost cea a plantelor medicinale [i speciilor floricole o ultim\ etap\ este perioada actual\, care a presupus cultivarea unor specii noi sau a unor specii considerate neimportante pn\ acum, cu propriet\]i [i cu un con]inut deosebit, ex.: Amaranthus edulis, bogat `n vitamine (A [i C) [i aminoacizi esen]iali (lizin\), Morus nigra (dudul negru) valoros pentru con]inutul ridicat `n antioxidan]i. Biodiversitatea `n agricultur\ vizeaz\ dou\ aspecte: biodiversitate speciilor s\lbatice [i cea a speciilor de plante cultivate (Davidescu 2002). Ameliorarea plantelor cultivate este un proces care se desf\[oar\ `ntr-un timp accelerat att `n lume ct [i la noi `n ]ar\, avnd ca scop sporirea produc]iei [i `mbun\t\]irea calit\]ii ei. Din datele prezentate `n Catalogul Oficial ISTIS, 2006, reiese c\ au fost aprobate spre cultivare 65 soiuri de plante medicinale si aromatice. ~ns\ num\rul mare de soiuri [i hibrizi nu reprezint\ reala biodiversitate. Extinderea agrobiodiversit\]ii se poate realiza prin aclimatizarea unor noi specii de plante medicinale.
Plantele medicinale [i aromatice reprezint\ surse inepuizabile de materii prime pentru industria de medicamente [i suplimente alimentare. Tendin]ele actuale `n medicin\ sunt tot mai mult orientate spre utilizarea fitoterapiei. De aceea, `n ultimul timp sunt tot mai multe preparate naturale de prim\ importan]\ `n terapeutica actual\, ce includ `n formul\: p\r]i de plant\, fitocomplec[i sau principii active din plante.
38
Februarie 2008
Eveniment
Avnd condi]ii variate de clim\ [i sol, ]ara noastr\ are o flor\ diversificat\ [i bogat\, format\ din specii ierboase [i lemnoase, plante care cresc spontan, dar [i un `nsemnat num\r de plante cultivate. S.C. Hofigal Export-Import S.A. cultiv\ pentru ob]inerea de produse medicamentoase [i suplimente alimentare 43 de specii de plante medicinale [i aromatice, iar 8 specii se afl\ `n studiu: Marubium vulgare, Lophantus anisatus, Ruta graveolens, Rubia tinctoria, Veronica sp., Benincasa hispida., Koellia virginiana, Lychnis coronaria; 5 specii: Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Amaranthus caudatus, Passiflora incarnata, Momordica charantia au fost aclimatizate [i introduse de asemenea `n culturile proprii. Culturile speciilor aclimatizate sunt realizate dup\ o tehnologie proprie, `n ceea ce prive[te modul de fertilizare, combaterea bolilor [i d\un\torilor, dirijarea culturii, recoltare [i prelucrare. Deoarece majoritatea cultivarelor aclimatizate de plante medicinale si aromatice, selectate [i ameliorate, provin din zonele temperate [i uscate, ele sunt dependente de om. Deci diseminarea, protejarea `mpotriva factorilor de mediu, recoltarea, sunt condi]ionate de tehnologie [i de[i... dorin]a cultivatorului este de a men]ine neschimbat fondul de gene [i fenotipul, factorii de mediu corodeaz\ genofondul acestora, prin urmare... variabilitatea continu\.
(1) Bavaru A., Butnaru G., Godeanu S., Bogdan A., 2007, "Biodiversitatea [i ocrotirea naturii", Ed. Academiei Romne, Bucure[ti
mite OGM, adic\ organisme genetic modificate. ~n teorie, re]eta ob]inerii unui OGM este ct se poate de simpl\. Se ia o plant\, un animal sau un microb, c\reia i se grefeaz\ una sau mai multe gene apar]innd altei plante, care `ns\ posed\ acele caracteristici sau func]ii pe care vrem s\ i le transmitem "cobaiului". Lucrul este posibil deoarece, de la microbi, trecnd prin vegetale [i pn\ la animale, toate fiin]ele vii utilizeaz\ acela[i limbaj genetic. ~n practic\ `ns\, un organism transgenic nu se ob]ine chiar att de u[or. Pentru un pepene, de pild\, sunt necesare cel pu]in [ase luni de munc\. Pe de alt\ parte, atunci cnd se introduce o gen\ nou\ `ntr-un organism, aceasta se poate prinde oriunde, chiar [i la nivelul unei gene care codific\ producerea unei proteine vitale pentru respectivul organism, ceea ce `nseamn\ practic, ratarea tentativei. Pentru mul]i dintre sus]in\torii manipul\rilor genetice, medicina de mine va fi cu siguran]\ transgenic\. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, laptemedicament, toate acestea sunt posibile [i chiar pe cale s\ se realizeze. Anumite proteine umane, precum insulina (folosit\ la tratarea diabetului) sau EPO (care stimuleaz\ producerea de globule ro[ii), sunt fabricate de pe acum de microbi. ~n 2005 [ase ]\ri au cultivat 98% din suprafa]a mondial\ cu plante modificat genetic. Pe primul loc se situeaz\ SUA, cu 48 milioane hectare, urmat\ de Argentina - 17 milioane hectare, Canada 6 milioane ha, Brazilia - 6 milioane ha, China - 4 milioane ha, Paraguay - 1,4 milioane ha. Restul de 2% din suprafa]a estimat\ e cultivat\ de 15 ]\ri, printre care Mexic, Spania, Germania, Romnia, Africa de Sud. Aflate de c]iva ani `n centrul unor dezbateri contradictorii aprinse, organismele modificate genetic `[i continu\ expansiunea preconizat\; `n mai pu]in de 10 ani ele au `nregistrat un ritm mediu de dezvoltare realizat `n agricultura tuturor timpurilor. Cantitativ acest ritm `nregistreaz\ o cre[tere anual\ de peste 10 milioane hectare, iar anali[tii anticipeaz\ o extindere a suprafe]elor cultivate la orizontul anului 2020 la dimensiunea total\ de 350 milioane hectare, adic\ de aproape trei ori mai mult dect reprezint\ suprafa]a cultivat\ a ]\rilor UE - 15.
Oameni de [tiin]\ despre OMG

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat: "Pn\ `n prezent, organismele vii au evoluat `n ritm foarte lent, formele noi de via]\ avnd suficient timp s\ se dezvolte. Acum, o `ntreag\ protein\ va fi transportat\ peste noapte `n asocieri genetice complet noi mersul `n aceast\ direc]ie poate c\ nu este ne`n]elept, `ns\ este periculos. Poate genera poten]iale noi boli animale [i vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii". Dr Suzanne Wuerthele, Agen]ia de protec]ie a Mediului din SUA (EPA), toxicolog: ~n ciuda `ngrijor\rilor unor oameni de [tiin]\ respectabili [i `n ciuda datelor care demonstreaz\ contrariul beneficiilor, aceast\ tehnologie este promovat\ chiar de c\tre agen]iile care ar trebui s\ protejeze s\n\tatea uman\ [i mediul. Concluzia mea este c\ ne confrunt\m cu cea mai puternic\ tehnologie pe care a cunoscut-o lumea [i care se dezvolt\ cu aproape nici un fel o analiz\ a consecin]elor ei." Profesorul Arpad Pusztai, recunoscut [i apreciat pe plan mondial ca om de [tiin]\ pe probleme nutri]ionale, membru al Royal Society din Edinburgh: "Dac\ ar depinde de mine, `n mod sigur nu a[ consuma alimente modificate genetic. Introducem noi elemente `n hran\, care nu au mai fost consumate de om niciodat\. Efectele asupra sistemului imunitar nu sunt u[or de prezis [i `ndr\znesc s\ contrazic pe oricine spune c\ efectele sunt previzibile." Dr Mae Wan-Ho, genetician la Open University din UK, Departamentul de Biologie declar\: "Ingineria genetic\ dep\[e[te grani]ele cultiv\rii conven]ionale prin folosirea unor construc]ii de elemente genetice parazite, incluznd viru[i ca [i vectori, care transfer\ [i introduc gene str\ine `n celule. Odat\ intra]i `n celule, ace[ti vectori se dezvolt\ `n genomul (ADN) gazd\. Inser]ia genelor str\ine `ntr-un genom gazd\ este de mult\ vreme cunoscut\ ca avnd efecte d\un\toare [i fatale, cum ar fi cancerul organismului."
Informa]ia despre OMG provine din re]elele InfOMG, GMWATCH, GENET [i NLP Wessex
Organismele Modificate Genetic

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea [i selec]ionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a r\spunde cel mai bine nevoilor sale de subzisten]\. Dar numai `n ultimele dou\ decenii, odat\ cu formidabilul avnt al geneticii, el a reu[it s\ ob]in\, prin manipul\ri specifice, mai `nti `n laborator, apoi [i pe terenurile de cultur\, organisme cu alte caracteristici dect cele "naturale". Acestea sunt denu-
Februarie 2008
39
R\spundem cititorilor
~n rndurile care urmeaz\ vom r\spunde la dou\ solicit\ri venite din partea unor persoane adulte care au probleme cu supraponderalitatea (excesul de greutate) [i complica]iile la nivelul aparatului locomotor.
"Am 1,60 m `n\l]ime [i 119 kg. Din aceast\ cauz\ merg `n baston [i am dureri de [olduri. V\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament natural de sl\bit, pentru a sc\pa de durerile de [olduri [i pentru refacerea articula]iilor, deoarece aud zgomote la mi[care". "V\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament natural [i pentru so]ia mea, care prezint\ st\ri de anxietate [i are tensiunea arterial\ foarte mic\". (C.D. 56 ani, Tecuci)"
40
"A[ dori un tratament natural pentru sl\bit. Din august 2005, am fost diagnosticat\ cu gonartroz\ bilateral\ [i merg foarte greu. Urmez un tratament cu Artro Stop Plus dar nu d\ rezultate. Am 1,70 m `n\l]ime [i 125 kg." (B.E.- 48 ani, Piatra Neam])
Deoarece problemele de s\n\tate semnalate `n cele dou\ epistole sunt asem\n\toare, `n cele ce urmeaz\ m\ voi adresa d-nei B.E. [i d-lui C.D., amndoi prezentnd serioase probleme articulare (gonartroz\ bilateral\, respectiv coxartroz\), `ntre]inute [i agravate de un exces ponderal. Pentru aceste situa]ii v\ recomand un tratament fitoterapeutic [i gemoterapeutic format din asocierea urm\toarelor produse naturale, marca Hofigal. Se - Spirulina (Spirulina+Seleniu) - 6 comprimate pe zi (2+2+2), administrate cu 30 de minute `nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni.
Coenzima Q-10 forte - 3 capsule (1+1+1), administrate dup\ mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Fiamarant - 4 comprimate (1+2+1 sau 2+0+2), administrate zilnic dup\ mesele principale, 20 zile pe lun\, 10 zile pauz\, timp de 3 luni. Redigest - 6 capsule (2+2+2), administrate cu 30 de minute `nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Hofisil - 4 comprimate pe (2+0+2), dou\ comprimate vor fi administrate dup\ micul dejun [i dou\ comprimate `nainte de culcare, zilnic, timp de 45 de zile . Apoi, dup\ o pauza de 5 zile, repeta]i o nou\ serie de 45 de zile, aceea[i modalitate de administrare. Dup\ fiecare serie de 45 de zile este recomandat s\ v\ cnt\ri]i pentru a consemna kilogramele pierdute. Extract uleios (macerat) de salvie - 6 capsule pe zi (2+2+2), administrate dup\ mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni. Gemoderivat din muguri de coac\z negru - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ut\ din 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute
Februarie 2008
`nainte de masa de diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat din muguri de pin - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ut\ din 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de prnz, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat din ml\di]e de m\ce[ - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ut\ din 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de sear\, zilnic, timp de 3 luni. Ca tratament local, v\ recomand masaj u[or la nivelul articula]iilor dureroase (genunchi, [olduri etc.), cu un amestec format din 3-4 ml. de Supliform gel (cam ct `ncape `n c\u[ul palmei), peste care se pot ad\uga 2-3 pic\turi de tinctur\ de arnic\, 2-3 pic\turi de tinctur\ de urzic\ [i o pic\tur\ de tinctur\ de ardei (capsicum). Cu acest amestec se maseaz\ u[or, timp de 10 minute, articula]ia dureroas\ dup\ care este recomandabil ca zona masat\ s\ fie acoperit\ cu o ]es\tur\ din ln\ [i men]inut\ la c\ldur\ cca. 30 de minute (pn\ cnd se diminueaz\ efectul revulsiv). Masajul este bine s\ fie efectuat seara, `nainte de culcare. Dac\ este repetat [i de-a lungul zilei, este obligatoriu s\ fie respectate acelea[i recomand\ri dup\ masaj. Obiectivele acestui tratament sunt urm\toarele: aportul optim de vitamine, minerale, aminoacizi necesari sus]inerii liniilor metabolice (Se-Spirulin\, Redigest, Fiamarant); cre[terea capacit\]ii de lupt\ contra radicalilor liberi, stimularea producerii de enzime antioxidante [i eliminarea toxinelor din organism (SeSpirulina, Q-10 forte, Extract uleios de salvie); stimularea centrului sa]iet\]ii [i sc\derea cantit\]ii de alimente ingerate la o mas\, f\r\ a priva organismul de aportul optim de vitamine, oligoelemente [i aminoacizi (Se-Spirulina); combaterea excesului ponderal prin efect laxativ, depurativ al produselor naturale Hofisil [i Fiamarant, favoriznd mecanismele de epurare [i detoxifiere a organismului; refacerea cartilagiilor articulare, a suprafe]elor intraarticulare, `mbun\t\]irea mobilit\]ii articula]iilor afectate, reducerea fenomenelor inflamatorii locale (Coenzima Q-10 forte, gemoderivatele din muguri de coac\z negru, muguri de pin, ml\di]e de m\ce[); reducerea durerii [i `mbun\t\]irea circula]iei sangvine la nivelul articula]iilor (prin efectuarea masajului local cu amestecul format din Supliform gel, Tinctur\ de arnic\, Tinctur\ de urzic\ [i Tinctur\ de ardei). Bine`n]eles c\ administrarea acestui tratament este recomandabil s\ fie `nso]it\ de un regim hipocaloric, bogat `n fibre vegetale (legume, fructe, cereale) [i mai moderat `n carne (este permis\ doar carnea de pe[te, vit\, pui, fiart\ sau fript\) [i un consum redus de lactate, paste f\inoase. Dulciurile, pe ct posibil, este bine s\ fie evitate. De asemenea, condimentele, cremele grase, maioneza, sosurile cu rnta[ vor fi ocolite, `ndep\rtate. Un regim de via]\ bazat pe o alimenta]ie s\n\toas\ [i mult\ mi[care, poate fi cheia succesului.
Februarie 2008
41
~n continuare voi r\spunde solicit\rii domnului C.D. `n leg\tur\ cu problemele de s\n\tate ale so]iei dnsului, pentru care ì recomand urm\toarele produse naturale ale firmei Hofigal: Se - Spirulin\ (Spirulin\ + Seleniu) - 6 comprimate pe zi (2+2+2), administrate cu 30 de minute `nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Coenzima Q-10 forte - 2 capsule pe zi (1+0+1), administrate dup\ mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Redigest - 6 capsule (2+2+2), administrate cu 30 de minute `nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Omega 3 `n ulei de pe[te - 6 capsule pe zi (2+2+2), administrate dup\ mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni. Gemoderivat din ml\di]e de rozmarin - 2 monodoze, diluate fiecare `n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ute `n cte 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat din muguri de nuc - dou\ monodoze, diluate fiecare
`n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ute `n cte 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de sear\ [i la ora 11.00 diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat din muguri de tei argintiu - o monodoz\, diluata `n 50 ml. de ap\ plat\ [i b\ut\ `n 4-5 `nghi]ituri mici, cu 30 minute `nainte de culcare, `n fiecare noapte, timp de 3 luni. Obiectivele acestui tratament sunt urm\toarele: combaterea st\rilor de anxietate (gemoderivate le din ml\di]e de rozmarin, muguri de nuc [i muguri de tei argintiu); favorizarea unei secre]ii optime de hormoni cerebrali (Serotonin\, Dopamin\), `mbun\t\]irea transmiterii influxurilor nervoase [i a metabolismului celulei cerebrale (Se-Spirulin\, Omega-3 ulei de pe[te) [i reducerea stresului; cre[terea capacit\]ii de lupt\ contra form\rii radicalilor liberi [i detoxifierea organismului (Se-Spirulin\, Coenzima Q-10 forte, Omega 3 ulei de pe[te); aportul optim de vitamine, oligoelemente [i aminoacizi necesari
men]inerii liniilor enzimatice [i esen]iali pentru metabolismul celulelor organismului (Se-Spirulin\, Redigest, Omega-3 ulei de pe[te); cre[terea, normalizarea valorilor tensiunii arteriale [i `mbun\t\]irea circula]iei sangvine periferice [i centrale, protec]ie coronarian\ [i `mbun\t\]irea, cre[terea for]ei de contrac]ie a mu[chiului inimii (Gemoderivatele din ml\di]e de rozmarin, Coenzima Q-10 forte). Reechilibrarea endocrin\ [i hormonal\, combaterea fenomenelor secundare instal\rii menopauzei (gemoderivate ml\di]e de rozmarin, muguri de nuc, SeSpirulin\ [i Coenzima Q-10 forte). ~n acest scop mai poate fi administrat [i Extractul uleios (macerat) de salvie, 6 capsule pe zi (2+2+2), administrate dup\ mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni.
Pentru informa]ii suplimentare [i l\murirea eventualelor semne de `ntrebare, v\ rug\m s\ ne contacta]i la telefon 021/334 00 26 sau mobil: 0730 087 673, zilnic, de luni pn\ vineri, `ntre orele 9-14.
42
Februarie 2008
Restituiri
Cu ctva timp `n urm\ am primit o scrisoare din partea d-lui Adrian Butoi, un `mp\timit al dragostei fa]\ de natur\, fa]\ de noi [i ceea ce facem noi, fa]\ de frumos, autorul unei remarcabile c\r]i, intitulat\: "MICA ANTOLOGIE" FLORILEGIU CU POEZII {I LEGENDE DEDICATE FLORILOR {I PLANTELOR CU PUTERI T|M|DUITOARE. Este, totodat\, [i un sensibil [i talentat poet, autor al mai multor volume de poezii. Iat\ con]inutul acestei scrisori:
Stimate domnule Director {tefan Manea, Rogu-v\ a-mi ierta [i de data acesta, aceste rnduri. ~n urm\ cu ceva zile , bunul meu prieten - scriitorul Petre Gigea- mi-a d\ruit cteva c\r]i spre a le citi `n acest\ convalescen]\, lung\ dup\ trei opera]ii. Printre acestea, dou\ mi-au r\corit sufletul. {i acesta pentru c\ `n ele am g\sit spirtitul buze[tean ilustrat prin cinci personalit\]i - absolven]i ai Liceului "Fra]ii Buze[ti" din Craiova. Am citit [i am r\sfoit volumul "Cu Manea {tefan `n `mp\r\]ia plantelor misterioase" . Un volum foarte documentat, elogios pentru dumneavostr\, u[or de lecturat (cu referire la partea I-a). La cea de-a doua parte, nu am curajul a spune dect c\ v\ felicit pentru aceast\ adev\rat\ "Nad\ a florilor" din natur\. Din acest volum am extras 20 de pagini ce vor fi integrate in volumul al II-lea al monografiei Liceului "Fra]ii Buze[ti", la care autor este subsemnatul. Mi-a p\rut r\u c\ nu a]i relatat anii liceali, (perioada) curs "seral" sau "zi". ~n anuarele editate nu figura]i, de parc\ a]i fi urmat cursurile serale - pentru care direc]ia nu s-a `nvrednicit a scoate un anuar. Tot cu p\rere de r\u v\ pot spune c\ nu a]i nominalizat nici un professor din anii liceali. V-am auzit la
o emisiune de radio cnd a]i pomenit pe c]iva [i mi-a pl\cut. V-am reg\sit [i `n volumul " Comuna Goicea cu oamenii [i fapte". Luat-am [i de aici biografia dumneavostr\ [i a altor "buze[ti", `n frunte cu prietenul nostru Acad. {tefan {tef\nescu. M\ `nclin `n fa]a faptelor dumneavostr\ cu rug\minte pentru Bunul Dumnezeu de a v\ ]ine `n paza Sa cu infinite `mpliniri [i biruin]e. De]in dou\ volume de poezii ce cuprind versuri `nchinate florilor. Sunt peste 90. ~n fruntea lor se afl\ "Cicoarea" lui G. Co[buc (editat\ pentru prima dat\ `n volumul "Ziarul unui pierde var\"), M. Sorescu - cu ale sale versuri din "La Lilieci", Blaga, Macedonski [i mul]i al]ii. Cu stim\, Adrian Butoi P.S. Mama mea n-a b\ut timp de 90 de ani ap\, ci numai ceai de troscot. Subsemnatul, beau numai ceaiuri pe care le adun prim\vara, vara [i toamna. Mul]i `mi spun c\ sunt nebun. Dar, ì las `n pace Cnd se `mboln\vesc, alearg\ la mine s\-i fac bine cu ajutorul Naturii. {i dumneavostr\ [ti]i cel mai bine din ]ar\ ct de mult bine poate s\ fac\ NATURA.
Domnule Adrian Butoi, v\ stimez `n mod deosebit pentru apeten]a dumneavostr\ de a descoperi lumea complex\ a puterilor miraculoase pe care le au plantele, departe de fi `nc\ `n]elese [i cunoscute. Ideea de a aduna versurile marilor no[tri oameni de cultur\ despre plante [i a le transfera intereselor viitorului, mi se pare de excep]ie. Ave]i dreptate, nu am pomenit `n lucr\rile men]ionate nimic despre profesorii mei, oameni deosebi]i, cu o mare contribu]ie la formarea noastr\ intelectual\. Pot s\ spun c\, dumneavostr\ fiind mai tn\r (44 ani), nu cred c\ a]i auzit de: R\ducanu (matematic\), Rncu (naturale), {erban Maria (chimie), Pi[cote (istorie), precum [i de marele om de caracter [i echilibru, care a fost directorul Georgescu. Am terminat cursurile de zi ale acestui celebru liceu `n 1954, dup\ care am intrat la Facultatea de Chimie din cadrul Academiei Militare. Personal, m\ bucur mult c\ sunte]i amicul lui Petre Gigea, pentru care am o stim\ [i un respect deosebit, `nc\ din copil\rie, el fiind foarte apreciat de cons\tenii mei. ~n func]iile pe care le-a avut, Petre Gigea a fost un model: om, patriot [i iubitor de p\mnt romnesc, un diplomat de excep]ie. ~n toate demersurile sale profesionale a avut o fundamental\ prioritate: interesul na]ional al neamului s\u. Iat\, a[adar, c\ avem un prieten comun, dar [i o preocupare ce eviden]iaz\ valorile plantelor: la dumneavostr\ sub aspect spiritual, la mine sub aspect material, util s\n\t\]ii oamenilor. Poeziile trimise le p\strez cu mare drag; din cnd `n cnd, le recitesc. V\ mul]umesc mult pentru frumoasele gnduri [i v\ urez mult succes `n nobila dumneavostr\ activitate.
Februarie 2008
43
Editorial
~n cultivarea prognozat\ a Spirulinei s-a demonstrat a fi eficient\ utilizarea compu[ilor coordinativi ai microelementelor, poten]nd astfel unele din propriet\]ile Spirulinei ca: imunostimulatoare, antiradicalic\, antioxidant\.... A[ putea spune c\ a fost dat r\spunsul la `ntrebarea din titlu ... A[a cum spuneam, Spirulina cap\t\ multiple fa]ete... iar una dintre acestea este Spirulina ca surs\ de aminoacizi esen]iali [i imunoactivi. Biomasa de Spirulin\ este considerat\ una dintre cele mai importante surse nutri]ionale, care ofer\ spectrul complet al aminoacizilor (8 aminoacizi prezen]i att `n stare liber\ ct [i legat\). Prin modificarea parametrilor de via]\ ai Spirulinei s-a reu[it ca unii aminoacizi s\ fie adu[i la concentra]ii de la 7-15% pn\ la 5070%, `n oligopeptide sau proteine. Sunt relevan]i aminoacizii care determin\ cre[terea sistemului imunitar precum valina, triptofanul, treonina, iar dintre cei neesen]iali, acidul aspartic, acidul glutamic, alanina, arginina, glicina, cisteina, serina [i acidul gama-amino butiric. Biomasa de Spirulin\ este [i o surs\ deosebit de valoroas\ de antioxidan]i naturali. Activarea oxid\rii peroxidice a lipidelor membranelor biologice, `n condi]iile stresului oxidativ, poate fi mic[orat\ sub ac]iunea diverselor substan]e bioactive. ~n acest scop, biomasa de Spirulin\ se impune [i are rol major `n reducerea proceselor de oxidare peroxidic\, prin componentele sale. Printre acestea sunt: ficocianinele, cartenoizii, unele enzime (superoxid dismutaza, catalaza, peroxidaza, s.a.) Studiile `n acest sens sunt multiple, unele avnd `n vedere cre[terea acidului gama linoleic, componenta principal\ din Omega 3. Cercet\rile arat\ c\ `n prezen]a s\rurilor de Zn, cre[te frac]ia
44 Februarie 2008
proteic\ cu 20 %, aminoacizii liberi cu pn\ la 70 %, iar lipidele cu pn\ la 60%. (Rudic, 2007) HOFIGAL a apelat [i la alt\ metod\, de `mbog\]ire a Spirulinei cu propriet\]ile altor plante, care asociate Spirulinei, m\resc att gama principiilor active ct [i pe cea a ac]iunilor sinergice. A[a a ap\rut PROTEIN FOR}|, produs ce `mbin\ propriet\]ile Spirulinei cu ale ]elinei. Propriet\]ile nutritive, fitoterapeutice ale ]elinei sunt numeroase: tonice, revigorante, antiscorbutice - prin complexul vitaminomineralic [i de aminoacizi esen]iali. neurotonice - `n special manifestate de extractele din frunze [i tulpin\. diuretice [i saluretice - prin ac]iunea glicozizilor. De[i planta are un con]inut total de sare semnificativ (cca. 20g NaCl `n cenu[\), ]elina [i extractele sale au o mare capacitate de a elimina rezervele excedentare de NaCl din organism, inclusiv din piele, datorit\ interven]iei specifice [i complexe `n echilibrul hidro-electolitic. litiolitice (eliminarea calculilor biliari [i renali) - extractele din frunze. antireumatice, antigutoase prin mecanismul depurativ, combinat cu calit\]ile trofice, regeneratoare asupra colagenului. antialergice, ca urmare a ac]iunilor de stimulare a cortico-suprarenalelor, de depurare hepato-renal\, de stabilizare a mastocitelor [i reducere a eliber\rii de histamin\. reglator endocrin. diminuare a secre]iei lactate, reducerea inflama]iei snilor. reducerea glicemiei `n st\rile de hiperglicemie.
stimuleaz\ activitatea corticosuprarenalelor. modereaz\ activitatea medulo-suprarenalelor, reducnd produc]ia de adrenalin\ [i noradrenalina circulant\. modereaz\ activitatea tiroidei, prin inhibarea enzimei tirozinhidroxilaz\. antitrombotic\, prin propriet\]ile flavonelor (apigenina) reechilibrare a dinamicii corticale, urmare a ac]unii complexe pe sistemul endocrin [i asupra metabolismului. Astfel, s-a ob]inut produsul PROTEIN FOR}|, care preia propriet\]ile afrodisiatice ale ]elinei, dar [i unele propriet\]i sinergice, ducnd la cteva indica]ii speciale, cum ar fi: anemie, adjuvant `n tratamentul st\rilor imunodeficitare secundare (`n cadrul infec]iilor cronice, recidivante), reechilibrarea reactivit\]ii nervoase, a st\rilor depresive. Un alt produs este SPIRULINA CU EXTRACT TOTAL DE C|TIN|, care `mbin\ virtu]ile a dou\ plante de excep]ie, ce se completeaz\ perfect. Extractul de c\tin\, realizat din frunza tn\r\, scoar]\, r\d\cin\ [i fruct, este un excep]ional complex de micro [i macroelemente. Dac\ avem `n vedere c\ `n frunza tn\r\ se g\sesc produse precum serotonina [i melatonina (`n cantitate mare) `n]elegem de ce acest produs este destinat supliment\rii dietei datorit\ calit\]ilor nutri]ionale [i func]ionale care rezult\ din asocierea `ntre biomasa de alg\ Spirulina platensis [i extractul de c\tin\. Produsul rezultat este un supliment alimentar care intervine `n reglarea [i echilibrarea principalelor func]ii metabolice [i imunologice ale organismului. Extractul din fructele de c\tin\ este o real\ surs\ natural\ polivitaminic\ (cea mai bogat\ surs\ de vitamine: A, E, carotenoizi [i `ntreg complexul B), micro-
Editorial
elemente bioactive (fosfor, calciu, fier, magneziu) precum [i acizi gra[i esen]iali. Stimuleaz\ [i normalizeaz\ schimburile de substan]e la nivel celular, restabile[te [i echilibreaz\ func]iile metabolice ale unor ]esuturi [i organe hepatoprotectoare (prin stimularea sintezei de proteine, regenerarea celulei hepatice [i normalizarea transaminazelor serice crescute). Posed\ o pronun]at\ activitate antioxidant\ [i de captare a radicalilor liberi superoxidici. Stimuleaz\ produc]ia de corticosteroizi, insulin\, hormoni tiroidieni, adrenalin\, noradrenalin\. Cre[te capacitatea de ap\rare a organismului fa]\ de infec]ii cu germeni virali [i bacterieni (at`t prin ac]iune antiviral\/antibacterian\ ct [i prin stimularea r\spunsului imun). Are rol antitoxic prin facilitarea elimin\rii metalelor grele, toxinelor [i radionuclizilor (care constituie factori de risc `n apari]ia neoplaziilor); stimuleaz\ hematopoeza, previne sc\derea num\rului de leucocite dup\ rentgenterapie, stimuleaz\ func]iile macrofagelor, activitatea citotoxic\ NK [i activitatea fagocitar\ a polimorfonuclearelor, scade viteza de sedimentare a hematiilor; influen]eaz\ pozitiv metabolismul lipidelor prin ac]iunea hipolipemiant\ [i hipocolesterolemiant\. Stimuleaz\ spermatogeneza, combate impoten]a [i frigiditatea; stimuleaz\ lacta]ia. Controleaz\ senza]ia de foame, ajut\ procesele digestive. Suplimentarea nutri]ional\ este indicat\ func]ie de necesarul sporit, specific pentru persoanele care exercit\ profesii sau sporturi cu efort fizic [i intelectual intens, profesii `n medii toxice, `n perioada adolescen]ei, la persoane de vrsta a treia sau `n condi]ii de malabsorb]ie, la persoane care fumeaz\ [i consum\ `n exces b\uturi alcoolice. Produsul poate fi asociat, dovedindu-se util pentru dieta pacien]ilor cu: afec]iuni digestive (gastrite, ulcer gastric [i duodenal), hepatobiliare (hepatite cronice, ciroz\ hepatic\), ca supliment alimentar pentru realizarea unei diete cu rol de protec]ie a celulei hepatice [i efect depurativ (`n procesele de eliminare a substan]elor d\un\toare hepatotoxice); boli cardiovasculare (cardiopatie ischemic\, hipertensiune arterial\); diabet zaharat tip II, obezitate; insuficien]\ corticosuprarenal\; distonie neurovegetativ\, suprasolicitare nervoas\, efort intelectual sus]inut; `mbun\t\]irea performan]elor sportive prin aport sporit energetic [i de nutrien]i, prin compensarea caren]elor de calciu [i magneziu (con]ine Ca [i Mg organic asimilabil); supliment `n dieta indicat\ pentru unele afec]iuni oculare (retinopatii, glaucom, cataract\); combate procesul de `mb\trnire precoce; adjuvant al dietei indicate, pe lng\ m\surile specifice de profilaxie a infec]iilor microbiene [i virale; supliment alimentar adjuvant `n profilaxia bolilor maligne; radioprotec]ie. Produsul poate fi utilizat `n special de sportivi [i `n mod deosebit pentru sportivii de performan]\ sau `n sporturile cu consum mare de energie. Nu au fost semnalate pn\ acum contraindica]ii la dozele [i ritmul de administrare recomandate. Un al treilea produs este Se-SPIRULINA; realizat\ pe baz\ de drojdii speciale, combina]ia dintre seleniu [i Spirulin\ a condus la un produs cu multe puncte comune cu celelalte produse men]ionate anterior, dar [i cu anumite caracteristici deosebite; astfel: stimuleaz\ produc]ia de corticosteroizi, insulin\, hormoni tiroidieni, adrenalin\ [i noradrenalin\. are rol antitoxic prin facilitarea elimin\rii metalelor grele, toxinelor [i radionuclizilor (care constituie factori de risc `n apari]ia neoplaziilor). previne sc\derea num\rului de leucocite dup\ rentgenterapie. cre[te cantitatea de hemoglobin\ [i num\rul de eritrocite. stimuleaz\ hematopoeza, stimuleaz\ func]iile macrofagelor, activitatea citotoxic\ NK [i activitatea fagocitar\ a polimorfonuclearelor. stimuleaz\ spermatogeneza, combate impoten]a [i frigiditatea. controleaz\ senza]ia de foame, ajut\ procesele digestive. hepatoprotector (stimuleaz\ sinteza de proteine, protejeaz\ [i stimuleaz\ regenerarea celulei hepatice, contribuie la normalizarea valorilor transaminazelor serice crescute). are activitate antiviral\ (Herpes Simplex, Citomegali, Virus rujeolic, rubeolic [i gripal tip A). antialergic prin inhibarea reac]iilor de hipersensibilitate `ntrziat\. Seleniul ac]ioneaz\ sinergic cu vitamina E pentru prevenirea deterior\rilor oxidative ale membranelor celulare [i `mbun\t\]e[te producerea de enzime antioxidante. ~l recomand ca supliment alimentar complex, care intervine `n reglarea unor func]ii metabolice, stimuleaz\ celulele efectoare ale sistemului imun, are rol antioxidant [i depurativ. Prezen]a Seleniului, care este de multe ori deficitar `n alimenta]ia popula]iei, asociat\ Spirulinei, este util\ pentru completarea dietelor dezechilibrate sau deficitare `n con]inutul de nutrien]i [i fibre, contribuind la sc\derea riscului de apari]ie a bolilor cardiovasculare, a cancerului [i a deficitului func]iilor imune. Rolul Spirulinei `n alte procese metabolice, `n special la copii [i b\trni o s\ fie demonstrat [i pus `n eviden]\ `n viitor [i de alte produse.
Februarie 2008
45
Re]ete culinare naturale de sezon
6 motive pentru a mnca salate `n fiecare zi

1. Dau vitalitate - vegetalele sunt surse excelente de vitamine care regleaz\ multe procese organice, cum ar fi buna func]ionare a sistemului nervos 2. Detoxific\ organismul - ac]iunea depurativ\, detoxifiant\ [i diuretic\ a salatelor se datoreaz\ `naltului con]inut de ap\ si potasiu, unui aport sc\zut de sodiu al vegetalelor [i prezen]ei uleiurilor esen]iale care dilat\ vasele renale. Astfel, consumarea salatelor `n fiecare zi ajut\ la eliminarea excesului de lichide [i este benefic\ `n caz de hipertensiune sau reten]ie de lichide. Legumele cele mai diuretice: ]elin\, sparanghel proasp\t, andive, ceap\. 3. Regleaz\ func]ia intestinal\ - datorit\ bog\]iei `n fibre vegetale, salata ajut\ la prevenirea sau combaterea constipatiei. ~n plus, fibrele contribuie [i la reducerea colesterolului `n snge [i la un bun control al glicemiei. 4. Protejeaz\ inima - abunden]a de antioxidan]i (beta-carotenul, seleniul, vitamina C sau vitamina E) din legume transform\ salatele `n adev\ra]i alia]i ai inimii. Antioxidan]ii blocheaz\ ac]iunea d\un\toare a radicalilor liberi, substan]e implicate `n bolile cardiovasculare, degenerative. 5. Previn anemia - caren]a de fier sau de acid folic este `n strns\ leg\tur\ cu diferite tipuri de anemie. Vegetalele verde `nchis - spanacul, sfecla, andivele, broccoli, ardeii - sunt bogate `n acid folic [i fier [i de aceea este bine s\ fie incluse `n salate cnd suferi de anemie, dar mai ales, `n dieta femeilor `ns\rcinate. 6. Sunt nutritive - Salata verde, ridichile, ceapa verde, ardeii gra[i, ro[iile, castrave]ii, morcovii, varza alb\ sau ro[ie, sparanghelul ....
Bor[ de prim\var\
Ingrediente:
ceap\ verde usturoi verde lobod\ [tevie m\rar frunze de spanac cartofi orez bulion bor[ p\trunjel [i leu[tean sare boabe de piper 6 1 4 2 1 1 2 1 1 1 fire fir leg\turi leg\turi leg\tur\ leg\tur\ buc\]i lingur]\ lingur\ can\
Urzici b\tute
Ingrediente:
urzici 1 kilogram ulei 2 linguri f\in\ 1 linguri]\ mujdei de usturoi (facultativ) sare
Preparare:
1. Se aleg urzicile, se spal\ `n multe ape [i se op\resc `n ap\ clocotit\, cu sare. 2. Se las\ s\ fiarb\ pn\ se `nmoaie, se scurg de ap\ [i se dau prin sit\, ad\ugnd cte o linguri]\ din zeama `n care au fiert. 3. Se pun `ntr-o crati]\ la foc, se adaug\ sare, untdelemn [i f\in\ [i se las\ la foc mic, amestecnd mereu cu lingura, pn\ `ncep s\ se umfle.
Preparare:
1. Zarzavaturile se cur\]\ [i se spal\ foarte bine. 2. Ceapa [i usturoiul tocate m\runt `mpreun\ cu orezul sp\lat `n cteva ape [i cartofii cur\]a]i, sp\la]i [i t\ia]i cubule]e se fierb `n 2 litri de ap\. 3. Cnd sunt aproape fierte se adaug\ celelalte zarzavaturi t\iate f[ii, bulionul, sarea [i piperul. 4. Dup\ ce au fiert toate zarzavaturile, se adaug\ bor[ul, se mai las\ s\ dea un clocot. 5. La sfr[it, se presar\ verdea]a tocat\ m\runt.
Mod de servire
Se pun pe o farfurie [i se servesc cu mujdei de usturoi [i cu m\m\ligu]\ cald\
Timp de preparare: 45 min. Complexitate: Redus\
Timp de preparare: 50 min. Complexitate: Redus\
Biolog GEORGETA NEGRU & Farm. GABRIELA VL|SCEANU
46
Februarie 2008
Adrese utile
U N I TAT E
CLEOFARM 1 Colentina CLEOFARM 2 Crnga[i FARMACON Farmaciile HYM - Malcoci SEDIUL HOFIGAL TERAFARM VICTORIA Hof Natural Plant SPIRUS|N|TATEA Ploie[ti SPIRUS|N|TATEA Breaza COMPLEX Terapie Natural\ "Alexandra" CENTRU Medical "HofiMed" LIDA NATURAL FARMACON EMIN & SUN
ADRESA
{os. Colentina nr. 76, s2 Calea Crnga[i nr. 87, s6 Str. Col]ei nr. 7, s3 Str. Malcoci nr. 2B, s5 Intrarea Serelor nr. 2, s4 Bd. Lacul Tei nr. 65, s2 Bd. N. Titulescu nr. 3, s1 Str. Tineretului, bl. 206, parter, Giurgiu Str. Grigore Cantacuzino nr. 185, bl. 150A Str. Libert\]ii nr. 82, Breaza, Prahova Str. Libert\]ii nr. 82, Breaza, Prahova Sos. Colentina nr. 76, bl. 111, parter, s2 Constan]a, str. Ci[melei 19, bl. 3, sc.B, ap. 23 Constan]a, str. Mihai Viteazu nr. 51 Constan]a, str. Daliei nr. 6, str. Baba Novac nr. 1
T E L E F O N / FA X
021-240.28.53; fax: 021-241.15.41 021-220.02.87; fax: 021-220.01.93 021-314.15.45; fax: 021-315.93.11 021-424.22.69/ 021-424.22.70 021-334.51.35/ 021-334.00.26; fax: 021-334.59.05 021-221.18.94; fax: 021-212.18.93 021-311.70.43; fax: 021-312.45.30 0246-221.246 0244-51.90.24; fax: 0244-40.75.44 0244-34.32.22; fax: 0244-34.30.94 0244-34.29.75/ 0244-34.32.96; fax: 0244-34.30.94 021-240.73.40/ 031-808.89.98/ 0341-805.257 0241-515.427
MOBIL
0730.087.692 0730.087.686 0730.087.685 0730.087.687 0730.087.673 0730.087.693 0730.087.684 0730.087.698
0730.087.694
0721.750.903 0745.855.536 0745.049.234
0241-617.046
~n aceste unit\]i se acord\ consiliere gratuit\, iar `n unele dintre ele produsele Hofigal pot fi cump\rate f\r\ adaos comercial
Revista HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate este editat\ de Funda]ia HERON / ISSN: 1842 - 3310
Redac]ie: e-mail: heron_mike2005@yahoo.com / heron_flg2005@yahoo.com Tel: 0721.820.776, 0721.405.788
Foto produse [i evenimente: Adrian Ionescu Tiraj: 20.000 de exemplare
48
Februarie 2008
Cu prilejul zilelor Prim\verii (1 Martie [i 8 Martie), Compania HOFIGAL felicit\ toate femeile, indiferent c\ sunt mame sau tinere domni[oare, [i, totodat\, le ureaz\ mult\ frumuse]e [i s\n\tate!
Cntec femeiesc
de Adrian P\unescu A[a e mama [i a fost bunica A[a suntem femei lng\ femei P\rem nimic [i nu-nsemn\m nimica Doar ni[te ele ce slujesc pe ei. Ei neglijen]i, iar ele foarte calme Ei `ncurcnd ce ele limpezesc Ei numai t\lpi [i ele numai palme Acesta e destinul femeiesc. {i-n fond, ce fac femeile pe lume? Nimic m\re], nimic impun\tor. Schimbndu-[i dup\ ei [i drum [i nume Pun lucrurile iar la locul lor. Cu-at]ia pa[i ce au f\cut prin cas\ {i pentru care plat\ nici nu cer De-ar fi pornit pe-o cale glorioas\ Ar fi ajuns [i dincolo de cer. Ei fac ce fac [i tot ce fac se vede Ba stric\ mult [i ele-ndreapt\ tot {i de aceea nimeni nu le crede Cnd cad, `mb\trnesc [i nu mai pot. A[a e mama [i a fost bunica {i ca ele mine eu voi fi. Ce facem noi, femeile? Nimica, Dect curat [i uneori copii. Suntem veriga firului de a]\ ~n fiecare lan] f\cut din doi Ce greu cu noi femeile `n via]\ Dar e [i imposibil f\r\ noi...
Al\tur\m acestor ur\ri versurile unei poezii scrise de marele poet [i om de cultur\, Adrian P\unescu.

Revista Hofigal NR 10

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista Hofigal NR 10

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SUMAR

DIN NOU ~N ACTUALITATE

Ing. chim. {TEFAN MANEA Director General HOFIGAL

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Pe scurt, greu, foarte greu, greu de tot, adic\ nefiresc de greu!

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

DRAGOBETELE S|RUT| FETELE

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

M|R}I{ORULUN STR|VECHI OBICEI ROMNESC

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

NEVOIA DE FRUMUSE}E {I SUPLE}E

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

cular, sistem nervos, metabolice (hipoglicemia) sau endocrine (hiperfunc]ie suprarenalian\).

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

~n sprijinul medicului practician

ELECTROFOREZA [i diagramele ei, investiga]ii de baz\ la `ndemna medicului practician (III)

PARTEA a III-a 7. Traseul electroforetic `n condi]ii patologice

Traseul electroforetic `n condi]ii patologice

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

~n sprijinul medicului practician

~n hipogamma-globulinemii se pot asocia la monodoz\ gemoderivatele de castan s\lbatic, fag, m\ces.

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

~n sprijinul medicului practician

Traseul electroforetic `n condi]ii patologice

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Ce `n]elegem prin aromaterapie?

Avantajele administr\rii sub form\ de monodoz\ a uleiurilor volatile `n miere:

Noile concepte ale aromaterapiei

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Ulei volatil de busuioc `n miere

Ulei volatil de cimbru `n miere

Ce trebuie s\ [tim despre toxicitatea uleiurilor volatile

Ulei volatil de lev\n]ic\ `n miere

Ulei volatil de rozmarin `n miere

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii

O palet\ extrem de larg\ a propriet\]ilor sale curative

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Remedii farmaceutice din cele mai vechi timpuri

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

o carte f\r\ echivoc despre pericolele E-urilor

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Colesterolul are na[