Situaia duodenului fa de planul scheletic este variabil.

nceputul duodenului se afl la dreapta coloanei vertebrale, la nivelul vertebrei L1, iar terminaia lui este la stng coloanei, n dreptul vertebrei L 1 sau L2; totui, n poziia orizontal a corpului i n expiraie, poriunea incipient a duodenului atinge nivelul vertebrei T12; n inspiraie i n poziie vertical, aceast poriune coboar pn la nivelul vertebrei L2 sau L3. Poriunea descendent este de-a lungul flancului drept al vertebrelor L2, L3 i L4; la btrni, punctul cel mai cobort al ansei duodenale este la mijlocul vertebrei L5, sau chiar la promontorium. Poriunea ascendent a duodenului urc de-a lungul flancului stng al vertebrelor L4, L3 i L2 Mijloace de fixare: Presa abdominal; Peritoneul; Mezocolonul transvers; Ductele coledoc i pancreatic; Vene i nervi; Muchiul suspensor al duodenului: suspend flexura duodeno-jejunal la pilierul stng al diafragmului i la esutul conjunctiv din jurul trunchiului celiac i artera mezenteric superioar. Prin acest muchi, flexura duodeno-jejunal, este considerat unul din punctele cele mai fixe. n afar de peritoneu cu ligamentele sale, duodenul mai este fixat de pediculul hepatic, canalele biliar i pancreatic, de vasele duodeno-pancreatice i de muchiul lui Treitz. Format din fibre netede, muchiul lui Treitz, de form triangular, i are originea pe unghiul duodeno-jejunal i poriunea superioar a duodenului ascendent, de unde urc napoia pancreasului i pe dinaintea aortei, ca s se insere pe stlpul stng al diafragmei. Muchiul lui Treitz musculus suspensorius duodeni pare s fie format din fibrele musculare netede ale stratului longitudinal al duodenului, care cuprind i rdcina arterei celiace i artera mezenteric superioar.