Catre: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

In atentia : d-lui Ministru Gheorghe PogeaGRUPUL PARLAMENTAR PSD+PCINTERPELAREAdresata: Domnului Gheorghe PogeaMinisterul : Ministerul Finantelor PubliceDe catre dl. senator : Florin ConstantinescuCircumscriptia electorala : 24Colegiul electoral: 3 IasiGrupul Parlamentar : PSDSedinta Senatului din data de: 11.05.2009Obiectul interpelarii :Finantarea contractelor din fondurile de coeziune.Stimate Domnule Ministru,

In prezent, bugetele de care beneficiaza proiectele de investitie (pe mediu, deexemplu) sunt anuntate ca fiind ferme, in Lei, in contextul in care sursa de finantare este in cea mai mare masura asigurata prin fondurile de coeziune - in Euro.Documentatiile de Atribuire pentru aceste Contracte impun insa ca preturilecu care antreprenorii liciteaza aceste proiecte sa fie ferme, fixe in Lei, deciangajante si nerevizabile in consecinta.

Derularea proiectelor se face pe o perioada de aproximativ trei ani; cea maimare parte a costurilor aferente executiei proiectelor se realizeaza insa dupaaproximativ un an si jumatate, cand incepe procurarea de echipamente. Acesteechipamente,in marea lor majoritate, vor fi sigur importate de la furnizori demarca pentru a se putea raspunde conditiilor de calitate si exigentelor tehniceimpuse de beneficiari in caietele de sarcini/ documentatiile de atribuire

Lansarea primelor proiecte finantate din fondurile de coeziune s-a produs inintervalul de timp in care Romania a intrat intr-o perioada de deprecieresemnificativa a monedei nationale.Este necesar sa se precizeze ca aceste proiecte de reabilitare “la cheie” a unor obiective importante includ cheltuieli (costuri) masive in Euro, care se refera laechipamentele si materialele importate.In acelasi timp, conditiile contractuale prezentate in caietele de sarcini nucuprind clauze care sa protejeze atat pe beneficiarii proiectelor cat si peantreprenori fata de consecintele unor astfel de evenimente economice nedoritecum sunt variatiile cursului de schimb valutar.Astfel, ca o prima consecinta, valoarea bugetelor (estimate in Euro) inainte dedeprecierea monedei nationale, prin conversia in Lei efectuata la momentullansarii anunturilor de participare pe SEAP, transforma automat un buget corectestimat initial in Euro, intr-unul subestimat - in Lei.In acest fel, proiectele lansate in prezent in procedura de achizitie devin proiecte cu un mare risc de schimb valutar, din moment ce o foarte importanta parte din costurile aferente echipamentelor si materialelor se vor realiza direct inEuro (si chiar daca furnizorii locali accepta plata in Lei, aceasta esteconditionata oricum de rata de schimb €/Leu la momentul efectuarii platii).Consecintele acestei realitati pot afecta amblele parti implicate intr-un proiect, atat pe beneficiari cat si pe antreprenori.

Intr-un astfel de context, companiile cu reputatie in domeniile de real interes public si care pot garanta realizarea cu succes a proiectelor vor renunta sa mai participe la licitatii si, pe de alta parte, intr-un viitor apropiat, eventualele proiecte aflate deja in curs de derulare vor intampina dificultati serioase datorita problemelor financiare intampinate de antreprenori.Este evident ca in eventualitatea unor fluctuatii ale ratei de schimb valutar antreprenorii vor fi expusi unor importante costuri suplimentare generate deaceste fluctuatii, imprevizibile in prezent (nici bancile si nici alte institutiifinanciare nu se angajeaza in prezent asupra unei previziuni privind acest aspect)si imposibil de suportat de catre antreprenori in viitorul apropiat.Chiar si in situatiile in care se stipuleaza in conditiile contractuale existentaunei formule de indexare a costurilor bazate exclusiv pe inflatie, o depreciere amonedei nationale ar putea conduce implicit la evolutia indicilor considerati pana la valori ce ar putea genera cresterea semnificativa a platilor in lei si inacest fel bugetele proiectelor nu ar mai putea fi controlate nici chiar de beneficiarii acestora.Deasemenea, poate nu ar fi de neglijat sa ne punem problema ce s-ar intampla in cazul unei aprecieri a Leului in raport de Euro. In aceasta situatie beneficiarii vor deconta, in Lei, pentru partea de proiect direct dependenta deEuro, valori posibil mult mai mari decat ar fi necesar sa se plateasca in realitate.Oricum, este necesar sa se mentioneze faptul ca, in prezent, desiantreprenorii sunt obisnuiti sa trateze aspectele generate de riscurile de schimbvalutar, realitatea de pe pietele financiare si lipsa de lichiditati nu le mai permitacestora in prezent posibilitatea de a asigura nici chiar “hedging”-ul.Toata problemele descrise mai sus ar putea fi evitate din start intr-un modfoarte simplu:

Atat timp cat fondurile de coeziune sunt asigurate in Euro, incazul contractelor care beneficiaza de aceasta finantare s-ar putea permitedeclararea partii/proportiei din contract direct dependenta de Euro iar