Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
2013 Revista presei maghiare 11 (3)

2013 Revista presei maghiare 11 (3)

Ratings: (0)|Views: 262|Likes:
Published by Dan Tanasă

More info:

Published by: Dan Tanasă on Jul 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2013

pdf

text

original

 
Revista Presei Maghiare, Nr. 11 / 01-15.06.2013
 1/10
Centrul European de Studii Covasna
 – 
HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 11 / 01-15.06.2013
 
Ziua Solidarităţii Naţionale
 
Ce s-
a întâmplat la Trianon? De ce trebuie să ne amintim de el? De ce este bine să ştim cănu noi am cerut destrămarea patriei noastre? De ce trebuie să ştim că în urma unui dictat nedrept de
 pace am ajuns -
împreună cu pământul nostru natal
-
în mijlocul unei ţări cu o cultură străină? De ce putem spune că în locul unui tratat de pace, la Trianon a avut loc un dictat? Pentru că pe n
oi nu ne-a
întrebat nimeni ce vrem. De ce în Transilvania nu a avut loc pe atunci un referendum? Pentru cămulţi compatrioţi de
-
ai noştri români nu şi
-
ar fi dat nici ei votul pentru a deveni cetăţenii unei ţărirămase în urmă, feudale.
 Politicienii români
naţionalist
-
extremişti vorbesc şi azi cu mândrie despre faptul că armataromână ocupase Budapesta, şi că dacă nu ne abţinem, ne trimit oricând acolo! Nu pomenesc însăniciodată de faptul că această faptă glorioasă a avut loc în momentul în care patria noastră rămăsesefără apărare militară. După cum nu se spune nimic nici despre faptul că România a dispus
mobilizarea în momentul în care s-
a încheiat primul război mondial! Si nu se spune nimic nicidespre faptul că au atacat Ungaria prin încălcarea dreptului
 
internaţional, tot invocând falsa idee căarmata română pătrunde în Transilvania ca trupă a antantei, de menţinere a ordinii, şi că ocupă doar cele mai importante puncte strategice. In războiul de patru ani, armata română a luptat doar câteva
luni, timp î
n care conducerea politică română şi
-
a trădat în repetate rânduri toţi aliaţii. Dreptrecunoştinţă obţine teritorii de la toţi vecinii. Nu multe ţări se pot lăuda în istorie cu asemenea fapte!
 
Dominaţia română a început cu brutalităţi, cu intimidări. Au confiscat averi de stat şi particulare uriaşe, au ocupat minele de argint şi de aur, etc. Toate acestea s
-
au petrecut, după cumspunea premierul român Brătianu, pentru că trebuie să slăbim cât mai mult posibil Ungaria.
 
Cum au putut fi rupte mai bine de două treimi din teritoriul Ungariei? Pentru că armataungară a fost chemată de pe front şi a fost dezarmată încă de la graniţă.
 
Eu cred că autodeterminarea, autonomia teritorială a secuimii poate fi asigurată şi în cadrulRomâniei! Asta nu înseamnă ghetoizare, ci faptul că în interiorul României poate fi înfăptuită oţară
-
mamă interioară solidă, în care asigurarea exemplară a drepturilor minorităţii române să fie unexemplu pentru felul în care trebuie garantate şi drepturile minorităţii maghiare transilvane.
 In
Ziua Solidarităţii Naţionale vă cer să puneţi capăt propagandei împotriva pretenţiei juste asecuimii, autonomia teritorială!
 
Secuii nu vor accepta românizarea Pământului Secuiesc după modelul regiunilor maghiare şial marilor oraşe cândva pur maghiare din Transilvania. Trebuie să spunem că noi, secuii, avem o patrie: Pământul Secuiesc istoric. In sufletele noastre, şi Bazinul Carpatic este tot patria noastră!
 
 Nu degeaba am denumit ziua deciziei de la Trianon Zi a Solidarităţii Naţionale. Ea neaminteşte de tragedia naţiunii noastre şi ne conştientizează de faptul că deşi trăim pe teritoriile maimultor state, suntem un popor creator de valori, capabil. Alcătuim o singură naţiune şi putem fimândri de cultura şi istoria noastră. Patria maghiară trăieşte în inimile noastre şi nici o putere nu ne
 poate lua acest lucru!Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6904 din 01.06.2013, autor Kadar Gyula
Aparţinem unii de ceilalţi
 
Să nu ne temem să spunem că ziua de 4 iunie este pentru noi o zi de doliu, pentru că
victorio
şii şi aliaţii lor au furat patria şi au fărâmiţat ţara. Să nu ne ascundem după deget: la Trianon
a fost semnat un dictat, nu un acord de pace.
 
Revista Presei Maghiare, Nr. 11 / 01-15.06.2013
 2/10
Să nu uităm trecutul şi nici să nu ne cramponăm de el. Să nu ne întristăm dacă ne aducem
aminte de modul în care s-
a procedat cu naţiunea şi cu ţara. Să nu încercăm să ne explicăm eşecurile prin intermediul Trianonului, pentru nu am pierdut totul. ne gândim mai degrabă dacă amreuşit să învăţăm ceva din tragedia naţională. Oare ne
-a dat atâta putere pentru ca
în pofida voinţeimarilor puteri, în pofida indiferenţei sau temerii Europei, să existe totuşi o naţiune maghiară?
 
In urmă cu trei ani, parlamentul ungar a declarat ziua de 4 iunie ziua solidarităţii naţionale,
incluzând în lege solidaritatea maghiarilor d
in cadrul mai multor state. In momentul de faţă începemsă înţelegem de ce a fost nevoie de acest lucru, pornind de la ideea că în Ungaria au ajuns în planulsecund cei care îşi alarmau concetăţenii cu cele 23 de milioane de români, că din Debrecen şi până
 
în Hodmezovasarhely, pe multe primării a fost arborat drapelul secuiesc în acelaşi timp în care puterea de stat din România a pornit un adevărat război împotriva simbolurilor noastre. In felul
acesta suntem mai puternici. In momentele în care la Bruxelles
, europarlamentarii slovaci, ungari şitransilvăneni adoptă poziţii faţă de cauza maghiarilor privaţi de cetăţenia slovacă. Cauza privărilor de drepturi capătă astfel o publicitate mai mare şi poate că în felul acesta nu va fi măturată de pe
masa Parlament
ului European. De câte ori se discută despre cazul maghiarilor din UcrainaSubcarpatică sau din Voivodina, ideea solidarităţii naţionale
-
inclusă în lege
-
capătă din ce în cemai mult şi din ce în ce mai des forme concrete de manifestare.
 Aceste idei ne
 pot da credinţă şi putere, comemorând Trianonul. Va fi nevoie de acest lucrudeoarece conducătorii alianţei guvernamentale române au anunţat tocmai ieri că prioritatea cea maiimportantă pentru ei o reprezintă revizuirea constituţiei şi reorganizarea regională. In urma acestora,Pământul Secuiesc ar urma să fie asimilat într 
-
o regiune uriaşă, în care procentul maghiarilor nu ar depăşi 30%.
 
In cazul în care ideea solidarităţii naţionale va deveni o realitate, în cazul în care vom fi puternic susţinuţi de Budapesta şi în cazul în care aici, în Transilvania, vom reuşi să ne canalizămforţele într 
-
o singură direcţie, situaţia noastră nu va fi, poate, lipsită de speranţă.
 Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Farcadi Botond
Ziua Solidarităţii Naţionale
 
Ziua de 4 iunie a fost declarată de Parlamentul Ungar ziua solidarităţii naţionale. Astăzi, în judeţul nostru vor fi organizate următoarele festivităţi de comemorare dedicate Trianonului.
 
La Sfântu Gheorghe, primăria şi Casa de Cultură Konya
Adam vor organiza, în curtea
Muzeului Naţional Secuiesc, un program literar 
-muzical. De la ora 16:00, Raduly Baka Rebeka,
elevă a Colegiului Reformat din Sfântu Gheorghe, va cânta cântece populare. De la ora 16:30, elevii
Colegiului Szekely Miko vor prezen
ta un program literar intitulat Patria la înălţimi, patria înadâncuri, sub îndrumarea lui Dobra Judit şi Tokos Ibolya. De la ora 16:50 va urma un momentartistic prezentat de Colegiul Szekely Miko şi de şcoala înfrăţită, Gimnaziul Leowey Klara din Pecs.
D
irijori: Szanto Kinga şi Szocs Annamaria. Primarul Antal Arpad va susţine un discurs. In caz căvremea va fi nefavorabilă, programul comemorativ se va ţine în sala de conferinţe a Colegiului
Szekely Miko.
Festivitatea de comemorare dedicată Trianonului va
începe în Parcul Elisabeta, la ora 17:30,
 pe locul fostului drapel al ţării. Invitatul de onoare este Izsak Balazs, preşedintele CNS. Vor rosticuvântări şi reprezentanţi ai PCM, PPMT, UDMR, EMI şi ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate
(HVIM).La Târgu Sec
uiesc, filiala locală a Mişcării de Tineret 64 de Comitate va organiza un marşde rememorare. Participanţii se vor aduna la intersecţia drumurilor Gheorghe Doja şi Libertăţii, ladistribuitorul de presă Kacso Press. Manifestarea va începe la ora 17:32, cu
intonarea imnului
ungar. Traseul marşului de rememorare este următorul: strada Gheorghe Doja
- strada PetofiSandor- Gabor Aron- Bem Jozsef-monumentul Eroilor. La monumentul eroilor vor avea loc
cuvântări, vor fi recitate poezii, iar festivitatea de comemo
rare se va încheia cu intonarea imnuluisecuiesc.
 
Revista Presei Maghiare, Nr. 11 / 01-15.06.2013
 3/10
La Covasna, festivitatea dedicată Trianonului şi depunerile de coroane vor avea loc la ora17:00, în curtea bisericii comunităţii din Voineşti.
 
La Ojdula, festivitatea de comemorare dedicată împlinirii a 93
de ani de la dictatul de pace
de la Trianon va avea loc la monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, la Vaskut.
Pornirea are loc la ora 11:00, din centrul comunei Ojdula.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013
Nimic pentru maghiari!
Maghiarii vor să schimbe întotdeauna ceea ce este imposibil de schimbat. Maghiarii dinRomânia vor să schimbe primul articol al constituţiei, care prevede că România este stat naţional.Maghiarii din Slovacia vor să modifice decretele Benes şi vor ca aceia care au dobândit cetăţeniaungară, să nu o piardă pe cea slovacă. Nu vrem oare să înţelegem că unele lucruri nu pot fi
schimbate?!
Aceste lucruri le invocă şi Victor Ponta. El a
surâs
enigmatic la congresul UDMR, împreună
cu Crin Antonescu. Au declara
t că nu promit nimic. Poate că Ponta ar fi dispus să asculte cererilemaghiarilor, însă, prin prisma legii, şi el este legat de mâini. La noi, punctul 152 al constituţieiinterzice schimbarea definiţiei de stat naţional. Bineînţeles că nu Ponta este de vină pentru acestlucru. In ordine: articolul unu nu poate fi schimbat. Există oare vreun articol care prevedeimposibilitatea schimbării punctului 152?
 Decretele Benes nu pot fi retrase în Slovacia, deoarece parlamentul slovac a dispusinviolabilitatea lor. Maghiarii au depus plângere la Parlamentul European din cauza decretelor 
Benes şi a legii cetăţeniei. Putem considera drept o reuşită faptul că membrii comisiei pentru petiţii
s-
au ocupat pur şi simplu de aceste probleme. S
-
a dispus organizarea şedinţei cu
 
uşile închise,deoarece delegatul român a cerut acest lucru. De la negocieri a fost exclus preşedintele PartiduluiComunităţii Maghiare, Berenyi Jozsef. Un următor pas ar putea fi excluderea lui din Slovacia,alături de cei care au preluat cetăţenia ungară. Este posibil acest lucru, potrivit legii. In urmă cu 93
de ani ni s-
au promis multe. Ulterior a reieşit că promisiunile au depăşit normele europene. Acesteaau trebuit limitate, pentru ca problema etnică să poată fi soluţionată în mod european.
 Slovacii
ar trebui să se bucure de faptul că maghiarii din Slovacia ţin la cetăţenia lor slovacă. Ce s
-
ar întâmpla dacă fiecare maghiar de acolo ar prelua cetăţenia ungară? Slovacii şi
-ar 
retrage cetăţenia slovacă şi s
-
ar trezi că lângă frontiera ungară, în Slovacia, există jumătate demilion de cetăţeni ungari. Ei ar spune că din moment ce nu mai sunt cetăţeni slovaci, nu mai au nicio legătură cu Slovacia. Doresc să trăiască în Ungaria fără să se mute de pe pământul lor natal.
 
A fost soluţionată şi problema regionalizării: judeţele au fost împărţite în aşa fel încât niciunul să nu fie majoritar maghiar. Este un bun exemplu. Judeţele noastre, locuite de maghiari, vor fiîmpărţite în acelaşi mod, în toate direcţiile rozei vânturilor, strict pe criterii ştiinţifice.
 Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Kuti Janos
Nu putem accepta
Cu ocazia rememorării dezmembrării violente a Ungariei, estul Europei este bântuit din noude spiritul naţionalismului. Este groaznic că la 93 de ani de la tragedia noastră naţională, în statelesuccesoare încă mai pot accede la guvernare forţe obscure care până şi pe propriul nostru pământnatal ne pun la îndoială existenţa. Si o pot face, deoarece în 1920, la Trianon, Ungaria a fost pur şisimplu divizată, iar noi n
u ne-am revenit nici azi din consternare.
In asemenea împrejurări, în care nu putem dispune nici măcar de propriile noastre valori,este greu să decidem în probleme de destin, în schimb putem preciza un singur lucru: nu ne putem
încrede decât în noi, nu pu
tem miza decât pe noi, astfel că nu putem ceda nici măcar în faţa glasuluide sirenă al puterii perfide, ci trebuie să
-
i observăm cu ochi de Argus, să vorbim imediat deacţiunile pe care le fac în dauna şi împotriva noastră.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->