ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Di sum plocile di murmints, Strig-a noshtri bunj prints: Blstem mare s-aib n cas, Cari di limba a lui s-alas.

20
NOI ARMNJI
easte revista ti Armnjlji dit ALBANIA BULGARIA ELADA MACHEDONIA SRBIA ROMNIA shi tut Lumea UN GINS HIM!
Editor shi Redactor - shef: Nikolay Kyurkchiev Fundator: Toma Kyurkchiev Editura a Tsentrului ti Limba shi Cultura Armneasca dit Bulgaria, Sofia, Cireshar 2013, Nr. 20, anlu XI

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

CONSILLU ARMNJLORU (CONSILLU MAKEDONARMNJILORU) 23 DI MAI DZUUA NATSIUNAL A ARMNJILORU Adz, 23-li di Maiu 2013, bnmu un dzuu ti ciudii, lumbrusit, vluyisit, mplin di harau shi ndii. Adutsemu ninti aesti zboar ligati di harau shi ndii, tr itia c aest Dzuu Natsiunal easti shi prindi s-hib tr daima semnu c Armnamea armasi tu ban cu tuti keaditsli shi frmatsili tsi li tricu tu isturii. La anlu 1913, Bucureshti, s-bga vula pi amprtsarea Armnjiloru, pi tukearea a loru ca populu. Makidunia loclu smtu iu fitursi shi iu bneadz nai multslji Armnj fu amprtst la un meas iu Armnjilji nu fur aprukeats. Craturli nali natsiunali balcanitsi, mizi amintati, u-mprtsr Makidunia fr s-ntreab Armnjlji atselji ma tinjisitslji bntori a Balcanlui, cari lucrar, asudar, virsar sndz tr aesti craturi! Anlu 2013, la 100 di anji di la aest arshinoas shi nitinjisit alathusi istoric, adusi sh-alti cripri tr Armnami. Tu 8-li di Maiu 2013, Bucureshti, idyia ca aoa sh 100 anji, s-featsi alt alathusi istoric fr s-hib pali antribats Armnjilji: tu Parlamentu ali Rumunii s-apruke unu nomu pritu cari Armnjilji di iutsido suntu luyursits parti di populu rumunu. Ama, c Armnjilji adz yiurtusescu Dzuua Natsiunal, cu harau, ndii, cnticu, giocu easti semnu c au Vreari sh-Puteari s s-alumt tr limba, cultura, identitatea a loru. Dimndmu a craturiloru balcanitsi s-avin ditu politica a loru xikea di tinjii, di akicseari andicra di unu populu cari daima tinjisi axiili dimucratitsi, evropeani, umineshts. Armnamea easti tu Balcanu unu factoru di nintari, di ligatur anamisa di etnii, un ziy ndreapt tr dimucratsia nica ahntu niputut tu aesti locuri. Dzuua Natsiunal s-lj-adun tuts Armnjilji tu un Vreari, tu un Minduiari tu un Unitati cari s-lj-agiut s-armn alargu di tuti giocurli polititsi natsiunalisti cari sfacu pi pltrli a loru Dzuua Natsiunal s-v-aduc ghineats tu fumeiljli a voasti shi, ma multu, tu fuljeaua armneasc! Tra Multslji Anji! Consillu a Makedon-Armnjiloru Biroulu di Cumndseari 23-li di Maiu 2013

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

PROTEST AL AROMNILOR LA PARLAMENT Publicat Miercuri, 8 Mai 2013 Sursa Mediafax Comenteaz Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, un proiect de modificare a legii privind sprijinul acordat romnilor de pretutindeni, ceea ce a strnit potestul unor reprezentanti ai aromnilor care, n frunte cu deputatul PDL Costic Canacheu, au cntat pe holul Parlamentului Imnul Aromnilor. Citeste mai mult pe Realitatea.net: http://www.realitatea.net/protest-al-aromanilor-la-parlament_1176042.html#ixzz2SmgVBwb0 Proiectul de fost adoptat cu 293 de voturi pentru, 2 voturi mpotriv i 5 abtineri. Proiectul de lege initiat de 28 de parlamentari de la toate partidele prevede c persoanele care si asum identitatea cultural romn, persoanele de origine romn si cele apartinnd filonului lingvistic si cultural romnesc, care locuiesc n afara frontierelor Romniei, indiferent de modul n care acestia sunt apelati (armni, armnji, aromni, basarabeni, bucovineni, cutovlahi, daco-romni, frserotsi, hertseni, histro-romni, latini dunreni, macedo-romni, maramureseni, megleniti, megleno-romni, moldoveni, moldovlahi, rrmni, rumni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armnji, precum

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

si toate celelate forme lexicale nrudite semantic) sunt denumite romni de pretutindeni. Deputatul PDL Eugen Tomac, presedintele Comisiei pentru romnii de pretutindeni, a declarat, n plen, dup adoptarea proiectului, c este fericit c nu mai sunt 22 de milioane de romni, ci 30 de milioane de romni. Si deputatul UDMR Antal Istvan a salutat acest proiect. n replic, deputatul PDL Costic Canacheu a declarat, n plen, c el este aromn si a spus c acest proiect este mpotriva tuturor reglementrilor europene. Astzi i desfiintati pe aromni, armnji, armni si le spuneti: sunteti romni de pretutindeni. Voi sunteti romni si eu sunt romn de pretutindeni pentru c sunt de origine aromn, le-a spus Canacheu deputatilor. Dup sedinta de plen, un grup de reprezentanti ai comunittii aromne din Romnia, filialele Tulcea, Bucuresti, Constanta, Ialomita, n frunte cu Costic Canacheu, au protestat pe holul Parlamentului, cntnd Imnul Aromnilor. Ei au declarat presei c sunt cetteni romni de etnie aromn si vor s fie recunoscuti ca etnie aromn, si nu s fie trecuti n categoria romnilor de pretutindeni. Acestia au ncercat s-i expun premierului Victor Ponta nemultumirea lor, ns primul ministru le-a rspuns s vorbeasc cu Cristian David, ministrul delegat pentru romnii de pretutindeni, si c proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi. Camera Deputailor este for decizional n privina acestui proiect.

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

TO THE PRESIDENT OF THE ROMANIAN PARLIAMENT VERIA, GREECE, May 14 2013 Protocol Number: 55 To the President of the ROMANIAN PARLIAMENT Bucharest Romania To our great astonishment we have been informed that on the session of your Parliament that took place on the 8th of May 2013 you brought on the surface the issue of the law 299/2007 of your country with slight but significant changes. The Parliament of Romania adopted a Draft Law to transform the article 1, of the paragraph 1 of the Law 299/2007. This specific Law, with these outrageous additions that are proposed to valid, states that all people Vlachs Armanji Meglenoarmanji Remenji including those who live in the South Balkan Peninsula ARE ROMANIAN CITIZENS no matter if they live in another country or how they introduce and identify themselves. We are absolutely surprised negatively, for this action of the members of the Romanian Parliament, a country with a European orientation and full member of the European Union, they violate blatantly the European vested rights that concern the right of every individual to Identify himself. We really wonder, who authorized the Deputies of the Romanian Parliament to speak for ourselves (the Vlachs Armanji Remenji) and decide for us or on behalf of us (the Vlachs Armanji Remenji)?

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Nobody has the right and CANNOT distort unacceptably the Historical Truth and impose or declare on us (the Vlachs Armanji Remenji) WHO WE SHOULD BE! The Association of Vlachs of Veria (Sutsata Armanjilor di Veria) on behalf of the members and friends of our association, (representing their point of view) we are all Greek citizens Vlach descendants and Vlach (Armanji) origin, we declare once again clearly into every direction and we want to make it clear once again (and hope to be the last) that: 1. We have never been Romanians, we are not Romanians and we will never be Romanians. 2. We unequivocally condemn every action that is trying to Identify ourselves (the Vlachs Armanji) one way or another. 3. We will not allow and permit anyone to play any diplomatic or political games on our backs, as it happened during the end of the 19th century and the beginning of the 20th century with devastating and tragic consequences against the Vlachs Armanji. Those eras have irrevocably gone away. The President Dimitrios Piskos

The General Secretary Antonios Tousikos

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

FUEN CONGRESS 2013 BRIXEN, SOUTH TYROL/ITALY, 19 - 23 JUNE 2013 DRAFT RESOLUTION Fara Armneasca ditu Romnia ari pitricuta aestu proiectu draftu di rezolutsii la Congreslu FUEN di Brixen Italii tsi s-tsni dzalili aesti, 19-23-li di Cireshar 2013. Diligat la Congres ditu partea Faraljei easti Stere Stamule. Deadun cu el eara Niculaki Caracota, reprezentandalui Consillu MakedonArmnjilor (CMA). Comunitatea Armn din Romnia - Fara Armneasc dit Romnia, n calitate de membr a Federal Union of European Nationalities/FUEN, transmite prezentul document ctre Adunarea Delegailor 2013 ce va avea loc n 22 Iunie 2013 n Brixen cu ocazia Congresului FUEN 2013. Europa nu nseamn anularea diferentelor, ci deschiderea total a unora ctre celelalte, oferind oportunitatea de afirmare a identittii ntr-o societate deschis european, bazat pe valori si norme ale democratiei liberale. Ideea de identitate a unui popor, structurat pe o limb, traditii, obiceiuri si constiint de neam distincte trebuie s rmn valabil n Europa prezentului si a viitorului. Pentru stoparea unei uniformizri superficiale a cettenilor Europei este necesar ns ca minorittile nationale, etnice, culturale, lingvistice sau religioase s si pstreze ferm ideea de apartenent la un grup caracterizat prin cultur, traditii, limb, convingeri religioase identitatea. Autonomia teritorial cu tot ce presupune acest concept - poate fi deosebit de important pentu anumite grupuri minoritare, ns elementul esential pentru mentinerea si afirmarea identittii l reprezint sprijinul institutional din partea statelor pe teritoriul crora triesc grupurile minoritare. Armnii membri ai asociatiei Comunitatea Armn din Romnia si asum o identitate etnic diferit de populatia majoritar romn si doresc s-si pstreze si s-si promoveze limba, cultura si traditiile specifice. Cadrul legal din Romnia nu le permite armnilor de a beneficia de msurile specifice de protectie a identittii, ntruct acestora nu le este recunoscut statutul de minoritate national, ci mai mult, cu nesocotirea vointei lor liber exprimate, persoanele de origine etnic armn sunt asimilate populatiei majoritare. n raport de aceast situatie, revendicrile armnilor din Romnia privesc doar adoptarea unui cadru legal care s le recunoasc si s le protejeze identitatea specific, fr nicio discriminare pentru persoanele care si asum originea etnic armn.

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

n mai 2013, Romnia a adoptat Legea nr. 176/2013 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat romnilor de pretutindeni prin care armnii au fost inclusi n categoria romni de pretutindeni si ca persoane apartinnd filonului lingvistic si cultural romnesc. Includerea acestor persoane, n lipsa unei consultri directe si peste vointa si constiinta acestora, n rndul populatiei majoritare desi acestia si asum o identitate etnic distinct reprezint o grav nclcare a dreptului lor la liber exprimare, constiint, convingeri si la propria identitate. Fiecare individ are dreptul la propria identitate etnic, are libertate de gndire si de constiint; nimnui nu-i poate fi impus s-si asume o identitate etnic ce nu corespunde convingerii sale interioare cu privire la adevrata sa identitate, iar statul este obligat a-i permite fiecrui individ s aleag liber asocierea sa cu orice grup cultural, etnic, social, etc. n acest context, Asociatia Comunitatea Armn din Romnia - Fara Armneasc dit Romnia, asteapt si solicit urmtoarele: I. Romniei 1. Respectarea dreptului fundamental al armnilor la propria identitate si la liber auto-determinare; 2. Elaborarea si implementarea de politici si programe n domeniul protectiei drepturilor persoanelor ce apartin minorittilor nationale, etnice, culturale, lingvistice, religioase care s asigure tuturor grupurilor minoritare egalitate de drepturi, fr nicio discriminare ntre persoanele ce se identific ca apartinnd unui grup minoritar sau altul; 3. Asigurarea participrii armnilor la procesul decizional n privinta actelor si normelor referitoare la drepturi specifice persoanelor apartinnd grupurilor minoritare pe criterii etnice si lingvistice; 4. Modificarea cadrului legislativ actual (n special, H.G. nr. 589/2001 si Legea nr. 176/2013) astfel nct acesta s respecte dreptul armnilor la liber exprimare, constiint, convingeri si la propria identitate, drepturi garantate att de Constitutia trii, ct si de conventiile si tratatele internationale ratificate de Romnia; II. Trilor Balcanice - Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia 1. Elaborarea unui cadru legal si a unui sistem institutional care s asigure conservarea si afirmarea elementelor de identitate specifice armnilor si care s protejeze identitatea etnic distinct a acestora; 2. Adoptarea de msuri care s faciliteze contactele si legturile dintre armnii ce triesc n comunitti distincte n diferite state din Peninsula Balcanic. III. Consiliului Europei

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Asigurarea sprijinului necesar n demersul organizatiei noastre pentru adoptarea unui cadru legal intern care s se circumscrie principiilor respectrii si promovrii identittii, al diversittii si al pluralismului consacrate de legislatia comunitar n domeniul drepturilor omului si ale persoanelor apartinnd minorittilor nationale. Asociatia Comunitatea Armn din Romnia prin Presedintele Consiliului Director Constantin Damov A titre de membre de la Federal Union of European Nationalities, Comunitatea aromna din Romnia-Fara armneasc dit Romnia [La Communaut aroumaine de Roumanie] transmet ce document lAssemble des dlgations 2013 qui aura lieu le 22 juin 2013 Brixen loccasion du Congrs FUEN 2013. LEurope ne signifie pas la suppression des diffrences mais louverture totale des unes vers les autres en offrant lopportunit daffirmation de lidentit dans une socit ouverte fonde sur les valeurs et les normes de la dmocratie librale. Lide didentit, structure par une langue, des traditions, des murs et une conscience de sa spcificit doit rester valable dans lEurope du prsent et du futur. Pour mettre un terme luniformisation superficielle des citoyens de lEurope, il faut cependant que les minorits nationales, ethniques, culturelles, linguistiques ou religieuses conservent la conscience de lappartenance un groupe caractris par la culture, les traditions, la langue, les convictions religieuses lidentit. Lautonomie territoriale avec tout ce que cela suppose peut tre dune grande importance pour certains groupes minoritaires, mais llment essentiel pour le maintien et laffirmation de lidentit demeure le soutien institutionnel fourni par les Etats qui administrent le territoire o vivent les groupes minoritaires. Les Aroumains, membres de lassociation Communaut aroumaine de Roumanie assument leur identit ethnique distincte de celle de la population majoritaire et souhaitent conserver et promouvoir leurs propres langue, culture et traditions. En Roumanie, le cadre lgal ne leur permet pas de bnficier des mesures spcifiques de protection de lidentit parce que le statut de minorit nationale ne leur est pas reconnu. De surcrot, leur volont librement exprime nest pas prise en compte, les personnes dorigine ethnique aroumaine tant assimiles la population majoritaire. Dans ce contexte, les revendications des Aroumains de Roumanie portent seulement sur ladoption dun cadre lgal qui les reconnaisse et qui protge leur identit

10

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

spcifique, sans aucune discrimination pour les personnes dorigine ethnique aroumaine. En mai 2013, la Roumanie a adopt la Loi n 176/2013 qui modifie larticle 1, alina 1 de la Loi n 299/2007 concernant lappui accord aux Roumains de partout , appartenant au filon linguistique et culturel roumain , catgorie dans laquelle sont inclus galement les Aroumains. Lassimilation la population majoritaire de ces personnes qui assument une identit ethnique distincte, sans aucune consultation directe et contre leur volont et leur conscience, constitue une grave atteinte au droit la libre expression, conscience, conviction et identit propre. Chaque individu a le droit sa propre identit ethnique, et on ne saurait imposer qui que ce soit une identit ethnique qui ne corresponde pas ses convictions concernant sa vritable identit. LEtat est oblig de permettre chaque individu de choisir librement laffiliation un groupe culturel, ethnique, social, etc. Dans ce contexte, la Communaut aroumaine de Roumanie [Comunitatea aromna din Romnia- Fara armneasc dit Romnia] adresse lEtat roumain, dune part, aux Etats bulgare, grec, albanais et macdonien dautre part, ainsi qu la Communaut europenne les demandes suivantes : (I) La Roumanie

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

11

1. Le respect du droit fondamental des Aroumains leur propre identit, lautodtermination de leur identit ; 2. Llaboration et la mise en uvre de politiques et de programmes en matire de protection des droits des personnes appartenant aux minorits nationales, ethniques, culturelles, linguistiques et religieuses qui assurent tous les groupes minoritaires lgalit des droits, sans aucune discrimination vis--vis des personnes qui sidentifient un groupe minoritaire ou un autre ; 3. Garantir la participation des Aroumains aux processus dcisionnels concernant les actes et les normes en matire de droits spcifiques pour les personnes appartenant aux groupes minoritaires tablis sur des critres ethniques et linguistiques ; 4. La modification du cadre lgislatif lgal actuel (notamment la HG, n 589/2001 et la Loi n 176/2013) en sorte que les Aroumains jouissent aussi de la libert dexpression, de conscience et de choisir leur propre identit. Il sagit l de droits garantis tant par la Constitution du pays que par les traits et conventions internationales ratifis par la Roumanie. (II) Pays balkanique : Bulgarie, Grce, Albanie et Rpublique de Macdoine 1. Elaboration dun cadre lgal et institutionnel qui assure la conservation et laffirmation des lments didentit spcifiques aux Aroumains et qui protge leur identit ethnique ; 2. Ladoption de mesures qui facilitent les contacts et les liens entre les Aroumains qui qui appartiennent des communauts distinctes dans les Etats de la rgion. (III) Le Conseil de lEurope 1. Assurer le soutien ncessaire aux requtes de notre organisation pour adopter le cadre lgal en Roumanie qui intgre les principes du respect et de la promotion de lidentit, de la diversit et du pluralisme consacrs par la lgislation communautaire en matire de droits de lhomme et des personnes appartenant aux minorits nationales. Pour l association Comunitatea aromna din Romnia Fara armneasc dit Romnia le prsident du Conseil directeur Constantin Damov

12

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

FORMATSIA ARMNEASCA CNTICLU A NOSTRU DI RAKITOVA SHI VELINGRAD LUA PARTE LA ADUNAREA NATSIONALA A PSTORLOR OIARI DIT BULGARIA ARBANASI, 24 26 MAI, 2013 an A II-lea adunare Natsionala a pastorlor oiari s-tsnu Arbanasi lnga Manastirea Ayiu Petru shi Pavel di 24 - 26 mai 2013 a. La aesta Adunare mare partitsipare luar Armnj di Velimgrad, Rakitova shi Dorcova. Muzeul di Istorie Velingrad adra una mushata expozitsie - ARMNJLI TU BULGARIA, tu una mare shatra. Aesta expozitsie eara aprukiata cu multu mare interes, ca deadi bana Armnjlor pastor oiari, una etnie putsan cunoscuta tu Bulgaria. Formatsia Cnticlu Nostru di Rakitova shi Velingrad - cumndusita di Nicola Yanev Cioli, avu cljimarea s-prezinta cu una programa di cntitsi di folclorlu Armnesc (30 minuti). Membri tu formatsia sntu Maria Yaneva, Kirana Pishotova, Yanaki Pishotov, Mariana shi Borislava Popceva, Siica Yanusheva, Ecaterina Nicolova, Gheorghi Popcev, Kirana Peeva shi Elena Paunova. Tu ahurhita, doamna Maria Yaneva, deadi pi shcurtu informatsia ti etnia, istoria shi bana Armnjlor tu Bulgaria shi cum easte ligata bana Armnjlor cu tiputa (creashitra oilor). Formatsia cnt mushatile cntitsi armneshti dit Bulgaria, Romnia shi Makedonia. Publiclu aplauda pi dirighentul Nicola Yanev ti mushatile a lui cntits shi nai ma multu ti cnticlu DOILI FRATS (textul di Maria Nicolova). Doamna Maria Yaneva avea obligatsia ca un bun conferansie s spuna, pi limba Bulgar, ti cathi un cntic ti tsi easte zborlu. Ashi publiclu avu multu mare interes. La Adunarea luar parte shi picurari di Romnia, Makedonia shi Moldova, cai adusir cash shi alti produsi di lapte. Aclo vinir shi cnj oiari - nai ma bunlu sots a pastorlor! Tu dzua di 26 mai, formatsia s-dusi s-vaed Tsitatea Tsarevets shi mnstira Petru Pavel- vekljiul csb Velico Trnovo. Cu mare haraua shi emotsie di mushata srbtoare shi excurzie luam calea ti acas! Maria Yaneva

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

13

Formatsia ti Folclor Armnesc Cnticlu Nostru, Arbanasi, 24 - 26 Mai, 2013

14

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Pareia di Folclor a Armnjlor di Raktova Cnticlu Nostru, Arbanasi, 24 - 26 Mai, 2013

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

15

Expozitsia ti bana Armnjlor, Arbanasi, 24 - 26 Mai, 2013

16

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Expozitsia ti bana Armnjlor, Arbanasi, 24 - 26 Mai, 2013

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

17

Armnjlji di formatsia Fntna di Dorcovo, Arbanasi, 24 - 26 Mai, 2013

18

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Armnjlji di grupa ti folclor - Fntna di Dorcova, Bulgaria, Arbanasi, Mai, 2013

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

19

20

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Articolu easte adrat cu agiutorlu a Santa Djika - colaborator di Scopia

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

21

Etnofestival Peshtera, la care loar parte shi Armnjlji di csblu, 29, 30 31 di Mai - 1, 2 di Cireshar anlu 2013

22

ARMNJI DI BULGARIA SHI BALCAN

CIRESHAR 2013

Editura a Tsentrului ti Limba shi Cultura Armneasc, Sofia - Bulgaria ISSN 1312 - 191 X Editor shi Redactor - shef: Nikolay Kyurkchiev, Sofia Coleghium di Redactsie: Vanghea Mihanj Steryiu, Scopje, Machedonia Irina Paris Naum, RRI - Bucureshti, Romnia Andon Kristo, Elbasan, Albania, Fara Armneasca dit Costantsa, Romnia Dotsent. Dr. Mihai Hristu, Sofia, Dr. Svetla Racsheeva, Sofia, Vasil Ianachiev, Velingrad, Dr. Tasho Tikov, Peshtera, Nikola Kostov, Dupnitsa, Fundator a revistljei: Toma Kyurkchiev, Sofia Dizain shi lucru pi compiuter: Nikolay Kyurkchiev Adresa ti contacti: Sofia 1000 Str. kniaz Boris I, 136 l. ++359 2 989 31 33, Tel./Fax:++359 2 989 31 16 E-mail: nkyurkchiev16@abv.bg E-mail: unireasofia@yahoo.com Banca DSK EAAD Str. Batenberg 6 BIC STSABGSF IBAN: BG47STSA93000001683746 Ti cathi articol risponsibilitatea u poarta autorlu Cu agiutorlu finantsiar di Ministerlu di cultutra, Republica Bulgaria