Criza economica si efectele sale in Romania

I. Aspecte generale Criza economica cu care se confrunta Romania in prezent , inceputa in 2007 si cu termen de finalizare incert, reprezinta un subiect ingrijorator pentru toata lumea, mai ales pentru ca este cert faptul ca asistam la cea mai grava criza din ultimii 80 de ani. Explicatia oficiala a crizei, furnizata de institutiile publice, este impartita in 2 directii: prima isi are originea in comportamentul nepotrivit al agentilor economici si imposibilitatea pietei de a evolua lin, asigurand alocarea corespunzatoare a resurselor; a doua sustine ca tocmai interventia statului a dus la agravarea turbulentelor financiare pe care le simtim in prezent. Astfel, putem afirma ca aceasta criza economica este rezultatul unui complex de factori, care include in principal: erori de politica monetara, distorsionarea stimulentelor agentilor economici si patologia politicii de reglementare financiar-bancara. Stiinta economica a stabilit o teza potrivit careia orice criza de proportii este urmarea unui exces monetar, a unui process de reducere artificiala a ratei dobanzii si de expansiune a creditului. Criza a inceput cu falimentul unor banci importante din SUA. Ele au intrat in incapacitate de plata deoarece au dat credite peste valoarea capitalului pe care il posedau, depasind limitele de siguranta pe care orice banca ar fi trebuit sa le respecte. Dar SUA nu a mers singura in acest joc economic. Banca Japoniei (BoJ) adoptase deja o politica similara, oferind bancilor subordinate bani cu dobanda nominala zero, iar Banca Centrala Europeana a redus rata dobanzii la circa 2%, nivel la care a mentinut-o aproape 4 ani. In Marea Britanie, banca centrala (BoE) a condus o politica monetara similara. O parte din banii pusi la dispozitie de bancile centrale au fost investiti in propriile economii. Cel mai bun exemplu il constituie boom-ul imobiliar din SUA, insa astfel de fenomene au existat oriunde economia a permis speculatia imobiliara, Romania fiind de asemenea unul dintre aceste exemple. Figura de mai jos confirm faptul c explozia creditrii n economiile n dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetar permisiv de la nceputul anilor 2000.

Mizand pe capacitatea statului a a-I salva, agentii economici, in principal institutiile financiar-bancare, adopta un comportament nesabuit, denumit hazard moral. Astfel, acestea poarta vina morala prin sistemul foarte permisiv de creditare, creand iluzia ca se poate trai mai bine decat ne-am putea permite. De asemenea, statul, prin anumite masuri legislative adoptate in acest sens, a stimulat expansiunea constructiei de locuinte si cresterea ponderii imprumuturilor neperformante. II. Romania Romania s-a alaturat UE incepand cu ianuarie 2007, ca urmare a negocierilor din 2004. Faptul ca a devenit stat membru UE a constituit o baza solida in transformarea tarii pe parcursul peridoadei sale de tranzitie. Cu toate acestea, faptul ca a devenit membru UE si a adoptat standardele acesteia nu au determinat o stabilitate a tarii in procesul de integrare. In 2009, dupa o crestere economica rapida si statistici bune privind micsorarea nivelului de saracie, socul mondial al crizei economice a dus la expunerea dezechilibrelor si vulnerabilitatilor economice, inradacinate intr-o larga, nefinalizata agenda de reforme. Activitatea economica a inceput sa decada in ultimul trimestru al anului 2008 si a continuat sa scada si in 2009. Cresterea produsului intern brut (PIB) s-a mutat de la o medie de 9 % in primele trimestre alte 2008 la un declin de 13% in al patrulea trimestru. Declinul a fost determinat de o scadere a cererii interne, insa si exporturile

au avut de suferit. Romania este o tara cu venit mediu pe economie si cu o populatie de circa 21, 600, 000 de locuitori, fiind a doua tara ca marime din Europa Centrala si de Est. Desi acum este membru al UE, raman multe provocari in sectorul reformelor structurale suplimentare pentru construirea unei economii de piata competitive, capabila sa reziste presiunilor Date: SBGC, 2008. de integrare. Mai mult decat atat, saracia persista in tara, cu peste 15% din populatie traind sub pragul saraciei. Doua treimi din populatia aflata in
Persoanele care desf"!oar" activit"# i independente reprezint" 44% din persoanele afectate de s"r"cie, n vrst" de 15 ani sau de peste 15 ani. Se estimeaz! c! num! rul saracie sunt din mediul rural, in ciuda potentialului substantial in agricultura, de persoane care desf! "oar! activit! # i independente n sectorul agricol "i care sunt silvicultura si de pescuit. afectate s! r! cie va sc! dea de la 31% n 2008 la 28 % n 2009, n timp ce num! rul de persoane care desf! "oar! activit!# i independente n sectoare non-agricole "i care O familie saraca Romania este probabil sa fie una cu sase sau mai multi sunt afectate de s! din r! cie va cre"te de la 12% la 15%.

membrii, inclusive maise multi copii. cu Aceasta este condusa de o de Persoanele depatru etniesau rrom" confrunt" un risc deprobabil s"r"cie dispropor# ionat femeie ce are doar studii primare. Capul gospodariei este formata fie din someri sau pentru media popula# iei). Ca o consecin# ! a num! rului mare de persoane care
desf! "oar! activit! # i independente n rndul iei de etnie rrom! rata s! oameni care desfasoara activitati independente, oripopula# un fermieri ce detin mai ,putin der! ciei de s! r! cie/ vulnerabile a reprezentat 20%. mare. Rata s! r! ciei persoanelor de etnie rrom! a fost de 31.1% n 2008 (fa# ! de 5.7% acestora va cre"te n 2009, atingnd 42.2%, respectiv de 6 ori mai mult dect 7.4%,

doua pentru hectare popula# de teren. Familia este decaz, asemenea susceptibila de ade fi etnie de etnie roma, ia total! . n orice frac# iunea persoanelor rrom! afectate deoarece in randul acesteia exista o probabilitate mai mare de a fi saraci spre
Fig u ra 3alti Riscu l des!r!cien fun c" ied ee t nie(% ) deosebire de romani.

Date: SBGC, 2008.

Romania are un numar semnificativ de persoane afectate de HIV si SIDA. Conform raportului national de monitorizare a HIV si SIDA, pana la sfarsitul anului 2006, un total cumulate de 16877 de cazuri de HIV au fost inregistrate. Dintre acestea, 10.264 de persoane au SIDA. Din numarul de cazuri noi HIV, 50% au fost persoane cu varste cuprinse intre 15-29 de ani. Contactul sexual este responsabil pentru 78% din cazurile HIV nou descoperite, in timp ce consumul de droguri e responsabil pentru 3%. 83% dintre romani cred ca saracia a crescut in zonele lor locale, peste media din UE, unde un punct de vedere similar este impartasit de 74.7%, in timp ce un european din sase raporteaza o lupta continua in achitarea facturilor de utilitati. Acestea sunt
9

rezultatele cheie dintr-un nou sondaj Eurobarometru privind impactul social al crizei, prezentat de Comisia Europeana. In Romania, persoanele in varsta sunt extreme de vulnerabile la saracie, deoarece Romania nu are reguli clare privind indexarea pensiilor, asa cum arata expertii Bancii Mondiale. Multe tari europene au o schema clara pentru indexarea pensiilor in functie de cresterile de pret. Evolutie salariati vs pensionari

Pe masura ce criza economica devine tot mai grava, numarul somerilor va creste progresiv. De asemenea, se prevede ca numarul de persoane care se vor retrage din forta de munca, descurajate fiind de situatia actuala, va continua sa creasca, iar economia va intra in recesiune. Surse din Ministerul Muncii, precum si din cadrul FMI, estimeaza o rata a somajului de 8-9% din forta de munca totala in acest an. Desi guvernul a aprobat cresterea ajutorului de somaj si a prelungit durata acestuia, o recesiune prelungita va avea un impact negativ asupra bunastarii populatiei.

Cu toate acestea, socurile cu efecte negative asupra economiei vor duce la reactii asimetrice de adaptare in diverse sectoare (public/privat, formal/informal). In sectorul public (care reprezinta aproximativ o treime din sectorul formal), este mai probabil ca reactia sa se materializeze in inghetarea si scaderea salariilor, decat in disponibilizari, spre deosebire de sectorul privat, in care aceasta adaptare se va realiza, probabil, prin disponibilizari. Pe de alta parte, in sectorul informal (aproximativ o treime din forta de munca), atat cel agricol cat si cel non-agricol, adaptarea va fi reprezentata de salarii/venituri mai mici si un numar mai scazut de ore lucrate.

Moneda Romaniei a suferit, in ultimele luni, insemnate presiuni in directia deprecierii, in timp ce in tara riscul implicit a crescut, ducand la o crestere a ratelor dobanzilor pentru imprumuturi. O parte importanta a creditelor non-guvernamentale este exprimata in valuta straina (credite de consum si credite ipotecare, in primul rand), aceasta reprezentand o solicitare suplimentara pentru veniturile gospodariilor cu datorii, ducand de asemenea la o scadere a veniturilor disponibile. Conform datelor acumulate, ponderea creditelor neperformante a crescut.

Anul 2010

EUR - mediu 4,2099

USD - mediu 3,1779

2009 2008 2007 2006 2005

4,2373 3,6827 3,3373 3,5245 3,6234

3,0493 2,5189 2,4383 2,8090 2,9137

III. Concluzii si previziuni actuale Daca in anul 2009 criza economica a atins domeniile marginale ale economiei precum: serviciile, turismul si sectorul tertiar, aducand o scadere de 6% a Produsului Intern Brut (PIB), anul 2010 a fost mult mai grav, deoarece s-a inregistrat prabusirea sectorului constructiilor si al materialelor de constructii, antrenat de prabusirea sectorului imobiliar. Alte sectoare grav afectate au fost sectorul asigurarilor, bancar, bursier , intr-un cuvant sectorul financiar si a fost acompaniat de o scadere remarcabila a consumului, ceea ce dus la o scadere cu 10% a PIB-ului in acest an. Deja aceste doua scaderi cumulate au reusit sa distruga fundamentele economiei, aducand economia noastra la nivelul anilor 2000 dinainte de cresterea economica. Din nefericire scaderea economica din ultimii ani a pus bazele unei prabusiri economice fara egal ce se va intinde pe anii 2011 si 2012.

2011 va fi fara indoiala anul cutremurului economic si anul turnesolului pentru economia romaneasca. In primul rand anul 2011 va achita prabusirile economice acumulate in ultimii ani, falimentele din sistemul financiar vor fragiliza economia dincolo de capacitatea de rezistenta. Inflatia va reaparea in ritm galopant, se poate aprecia ca o inflatie deschisa de peste 10% este de ne-evitat. Reaparitia inflatiei va pune o presiune deosebita pe economiile populatiei, va gatui institutiile financiare si va face imposibila orice revenire economica pe termen scurt de 1-2 ani. Prabusirea sistemului financiar, blocarea investiilor interne si suspendarea creditelor pentru piata interna, toate acestea vor provoca anul viitor o scadere economica de 15% din PIB sau dupa prognozele pesimiste de 18% din PIB. Un factor deloc de neglijat in amplificarea crizei este incompetenta guvernamentala care prin cresterea impozitelor , haosul legislativ si gatuirea micilor intreprinzatori nu a facut decat sa agraveze prabusirea economica. Factorul cel mai grav, dupa iesirea economiei din criza, in 2015 va fi criza datorilor lasate in urma de ultimele guverne Boc, care au adus o noua datorie externa, prost negociata de peste 16 miliarde de dolari ceea ce ridica creantele de stat si private ale Romaniei la peste 65 de miliarde de dolari aceasta in conditiile in care actualul guvern nu va mai prelua noi imprumuturi. Dar deja aceasta perspectiva este indepartata deoarece Presedintele Traian Basescu a anuntat noi imprumuturi externe pentru 2011, ceea ce va aduce Romania in incapacitate de plata.

Criza economica se adanceste. Concluziile celor mai importanti experti ai Romaniei au fost clare: criza nu numai ca nu s-a terminat dar a intrat intr-o faza si mai dificila, ce va afecta sistemul financiar si fundamentele economice, faza de scadere economica va continua pana in 2015 cel mai devreme si cu un ciclu de revenire pana in 2020. Deceniul acesta va fi deceniul pierdut al Romaniei, dar daca nu se iau rapid masurile necesare de restabilire macar a unei prabusiri controlate a economiei atunci riscam ca Romania sa nu isi revina nici dupa 2020.

IV. Bibliografie 1. http://www.internationalviewpoint.org/ 2. http://www.ifrc.org/ 3. http://www.wall-street.ro/ 4. http://www.unicef.org/ 5. http://www.jurnalul.ro/ 6. http://www.capital.ro/ 7. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do 8. www.bnr.ro 9. www.logec.ro 10. www.businessday.ro 11. www.worldbank.org.ro