Bună seara, Melania
Rodica Ojog-Braşoveanu
CAPITOLUL 1CUM SE FURĂ UN SURÎS
În oglinda ovală, aşezată între douăsfeşnice, tocul subţire, cu incrustaţii emailate,alerga uşor, înşirînd litere rotunde şi egale. Maisus, lîngă trandafirii bătuţi în rama de argint,motanul adormise. Părea o pălărie neagrăuitată pe raft.
... Întrucît uşa de la apartamentul familieiWalter se deschide în afară (vedeţi fotografiile publicate în presă) broasca putea fi forţatănumai din interior. În consecinţă, consider căasasinul este numitul Samuel R., nepotulvictimei. Primiţi, vă rog, asigurarea deosebiteimele consideraţii, al dumneavoastră, AbateleBrown.
Capul mic, plin de bucle albe, al MelanieiLupu se ridică. În ochii albaştri, palizi, stăruia oscînteie de rîs. Glasul pîlpîi ca o flăcăruie înodaia goală:― Sînt convinsă, draga mea, că nici de astădată nu te-ai înşelat. Criminalul este fără îndoială băiatul acela cu obrazul pistruiat.
Scoase plicul de sub aparatul de fotografiat,muie din nou tocul în călimară şi caligrafieapăsat: "Domnului inspector Bernard Stanley ―Londra-Anglia".Pendula bătu de unsprezece ori. Clinchetuldelicat broda o melodie pastelată cu peisajevechi.... Străzi pustii de provincie, grădini sleitesub soarele greu al amiezii, scaune de răchităşi o păpuşă de cîrpă uitată într-un tufiş, unflaşnetar şchiop abia cărîndu-şi cutia. Petrotuare, frunzele strivite îşi îngropau în praf sigiliul galben, ud...― S-a făcut tîrziu, observă bătrîna.Ploua mărunt, cerul de octombrie plin deapă şi funingine părea gata să cadă. O umbrelăroşie traversă strada şi Melania Lupu se înveseli.― E ca un mac ud... Ştiu, fetiţo, adori macii.Pe o florentină sau la o rochie de curse, fireşte!Dau o înfăţişare extrem de proaspătă. Totdeauna am afirmat că după război femeileau uitat să se îmbrace... Acum însă trebuie săte grăbeşti, draga mea. Într-adevăr, e o vremedezagreabilă, ai fi preferat să tricotezi, dar n-ai încotro. Din fericire, eşti singura doamnă dincîte cunoşti care nu se stropeşte pe picioare.Îmbrăcă trenciul căptuşit cu o blană subţireapoi, cu mişcări iuţi şi îndemînatice, îşi înghesuibuclele sub toca neagră. Motanul proptit pe
labele din faţă se amuza jucându-se cuaparatul de fotografiat.― Fii cuminte, Mirciulică! Înţeleg că teplictiseşti singur, dar, crede-mă, sînt o-bli-ga-tăsă ies. Trebuie să pun scrisoarea la poştă. Şiapoi, azi e parastasul bunilor noştri prieteni,domnul Popa, biata Valerica şi profesorulPanaitescu. Nu poţi pretinde că ai uitat!Motanul îşi arcui spinarea neagră. Ochiiverzi nu părăseau chipul femeii. Melaniascoase filmul din aparat şi-l băgă în poşetă.― Mă întorc repede, Mirciulică, şi vompălăvrăgi împreună toată după-amiaza. Tu ai săbei un lapte cald cu rom, iar eu... Ia să vedem!Cred că aş avea poftă de nişte cornuleţe cufrişcă. Cunosc o cofetărie pe Calea Moşilorunde le prepară admirabil. Diseară... Ei bine,diseară o să ne uităm la televizor, iar înainte deculcare am să-ţi povestesc Scufiţa Roşie.Crede-mă, vom petrece de minune!Căţărat pe pervazul ferestrei, Mirciulicăurmărea silueta graţioasă a Melaniei Lupu. Încapătul străzii, bătrîna îşi flutură discretdegetele în dreptul buzelor, apoi dispăru.Motanul rămase neclintit, statuie de catifea cuochi transparenţi agăţaţi de geamul ud.*În birou mirosea a cafea şi a tutun Virginia.
of 00
Rodica Ojog-Brasoveanu - Buna Seara, Melania
735 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 05/15/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment