Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tehnologia Cultivarii Coacazului Negru

Tehnologia Cultivarii Coacazului Negru

Ratings: (0)|Views: 89|Likes:
Published by gherghescu gabriel

More info:

Published by: gherghescu gabriel on Jul 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/12/2014

pdf

text

original

 
Cultura coacazului negru
 
Alegerea şi pregătirea
terenului
 
Alegerea terenulu
 
 Amplasrea plantaţiilor se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corectă
a loculuide plantare a unei specii trebuie respectate cu
stricteţe, condiţiile
de microzonare.
Noile plantaţii se vor realiza numai în acele zone, bazine şi centre de cultură unde specia sau soiulvor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire:
 
-
se vor alege terenurile cu soluri ferti
le, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto
-
nisipoasă şichiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH între 4,7 şi 9,3;
 
-
din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3
-
6% ce permit o bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ;
 
-
plantaţiile de coacăz negru pot fi amplasate în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6
-12%, cuorientarea
rândurilor pe direcţia curbelor de nivel
 
-
condiţia prioritară la înfiinţarea unei plantaţii o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi laudatul plantelor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului;
 
Parcelarea terenulu
 
 În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere din plantaţii, a recoltării şi transportului fruc
telor, terenul
se împarte în parcele. Parcelele sunt necesare la suprafeţele de peste 5 ha sau când sunt cultivate
mai multe specii.
La parcelarea terenului trebuie avut în vedere şi stabilirea locurilor unde se va depozita producţia înaşa numitele construcţii de producţie. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în vedere şi împrejmuirea viitoarei plantaţii de coacăz negru.
 
Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului 
 
Distanţele dintre rândurile de arbuşti şi pe rând se stabilesc în funcţie de caracteristicile soiului,fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform unei scheme de pichetaj.
 
Distanţa de plantare
 
Densitatea /ha
 
 Între rânduri
 
Pe rând
 
Min
 
Max
 2,5-3,0 1,0 3333 4000
Pichetarea terenului 
constă în marcarea locului unde se va planta fiecare butaş înrădăcinat iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N
-S.
Locul fiecărui arbust se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătulrândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea butaşilor înrădăcinaţi se întindedin nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărei plante. Sistemul de pichetat ales
 
este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-
4 picheti şi care poate fi: unpătrat, un dreptunghi sau un triunghi.
 
Plantarea coacăzului negru
 
Epoca de plantare 
 Cele mai bune rezulta
te dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la venireaprimului îngheţ, deoarece până în primăvară rădăcinile arbuştilor realizează un contact strâns cupământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă se acumulează umiditatecare se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii.
 
Executarea gropilor 
 
Săpatul gropilor 
. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în ziuaplantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 30 / 30 /30 cm.
 
Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la săpareamanuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la plantare, înzona rădăcinilor coacăzului, să se facă cu pământul cel mai fertil.
 
Pregătirea materialului săditor 
 
La plantare rădăcinile butaşilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şimucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca
1/3 din lungime iar cele
subţiri
la 1-2 cm sau
rămân
intacte.
După fasonare, plantele de coacăz se
 
mocirlesc 
cu un amestec de apă, pământ galben şi balegăproaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se
 
obţine o pastă deconsistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurulrădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor.
 
Tehnica de plantare 
 
Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet.Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care setoarnă 6
-
8 l de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal.
P
artea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2
-3 muguri pe lungimea
butaşului.(Bordeianu, T., 1960).
 
Lucrări de înterţinere la coacăzul negru
 
Lucrări de întreţinere a solului în plantaţiile de coacăz 
 
Solul se întreţine sub formă de ogor negru sau ogor erbicidat. Erbicidarea se face începând cu anulII de cultură. Dacă apar fenomene de fitotoxicitate acestea dispar după 30
-40 de zile de la aplicare
(M.BOTEZ şi colab., 1984). Erbicidarea se poate face cu Simazin 50, 6
-8 kg/ha, Devrinol 50, 8 kg/ha
iar în cursul perioadei de vegetaţie Gramoxone, 3
-4 l/ha.
 În zonele cu suficiente precipitaţii şi în primii ani de cultură se pot înfiinţa pe intervale culturiintercalate de rădăcinoase, cartofi, fasole, mazăre.
 
Combaterea bolilor şi dăunătorilor 
 
 
Numărul
organismelor 
dăunătoare
care
afectează
 într-un fel sau altul,
sănătatea şi
productivitatea
coacăzului este foarte mare. Diferiţi viruşi, bacterii, ciuperci parazite, insecte,păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale coacăzului
negru.
Lupta cu bolile şi dăunătorii coacăzului trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu toatecă vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acţiona as
upralor.
Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea coacăzului contraagenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi:
 
 
Tăierea
 
şi arderea ramurilor 
 
 
Săpatul solului în jurul 
tulpinilor 
 
Măsurile menţionete
mai sus nu sunt suficiente
şi
trebuie completate cu
măsuri
decombatere
chimică care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice,
 
cea mai importantă fiind lucrareasolului din plantaţie, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi sedistrug pupăriile insectei,
reducându-
se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de vegetaţie.
 
Fertilizarea plantaţiilor de coacăz negru 
 
 Aplicarea îngrăşămintelor în plantaţiile de coacăz negru asigură creşteri normale sau viguroase alelăstarilor, favorizează formarea unui număr mai mare de muguri de rod pentru producţia din anulurmător şi contribuie la creşterea în volum şi greutate a fructelor din anul respectiv.
 
 Îngrăşămintele folosite în pomicultură trebuie să conţină cel puţin principalele elemente care intră înhrana coacăzului: azotul, fosforul şi potasiul.
 
Îngrăşăminte chimice
 
 În afara îngrăşămintelor organice, în plantaţiile de arbuşti fructiferi se folosesc şi îngrăşăminte pebază de azot,
 
fosfor şi potasiu.
 
Experienţele efectuate la ICPP Mărăcineni evidenţiază posibilitatea realizării unor producţii de 8
-10
t/ha pe un podzol pseudogleizat dacă se aplică odată la 3 ani 60 t/ha gunoi de grajd, 600 kg/hasuperfosfat, 500 kg/ha sare potasică şi an de an 300 kg/ha azotat de amoniu în două reprize egale,primăvara cu 10
-
12 zile înainte de înflorit şi după recoltarea fructelor sau în trei doze egale, a doua
toamna târziu.
Irigarea 
 plantatiilor de coacăz negru 
 
Pentru a suplini insuficienţa apei din sol, pomicultorii folosesc irigarea, în cazul plantaţiilor mari şi
udarea,
pe suprafeţe mici. Indiferent de tipul plantaţiei şi metoda de irigare, apa trebuie să ajungăla rădăcina plantei atunci când are cea mai mare nevoie.
 
 Aplicarea udărilor în plantaţii se face prin mai multe metode, cele mai folosite fiind:
 
udarea
 
 prin
brazde, udarea prin aspersiune şi udarea localizată (prin picurare).
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->