Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
2Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tehnologia Alcoolului Si a Drojdiei

Tehnologia Alcoolului Si a Drojdiei

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:
Published by gherghescu gabriel

More info:

Published by: gherghescu gabriel on Jul 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/06/2014

pdf

text

original

 
1
1.
 
TEHNOLOGIA ALCOOLULUI
ª
I A DROJDIEI
2.
 
1.1. GENERALIT
Ã
Þ
I
 
Industria alcoolului
º
i a drojdiei se bazeaz
ã
în principal pe activitatea fermentativ
ã
a drojdiilor, care
transform
ã
glucidele fermentescibile din substrat în alcool etilic ca produs principal de ferm
enta
þ
ie
º
i respectiv în
biomas
ã
.
 Cuv
ântul alcool provine de la cuvântul arab
al
-kohol
care înseamn
ã
lucru, obiect subtil
º
i este pentru
prima oar
ã
citat în Europa în secolul al XIII
-lea de alchimistul italian Taddeo Aldoretti (Firenze).Adoptarea cuv
ânt
ului alcohol, respectiv alcool este apoi completat
ã
de Arnoldo da Villanova în secolul
al XIII-lea
º
i intr 
ã
în uzul alchimi
º
tilor în secolul al XIV
-lea, prin lucr
ã
rile lui Teofrasto Paracelso cu
semnifica
þ
ia de
fine
þ
e excelent
ã
pentru a fi readus
º
i pus în folosin
þ
ã
curent
ã
în 1787 de c
ã
tre Lavoisier în noua
sa nomenclatur
ã
chimic
ã
.
 
În secolele XIV÷XVI, ob
þ
inerea alcoolului devine din ce în ce mai obi
º
nuit
ã
 
º
i apar o serie de denumiri
cum ar fi cele de alcool din vin sau spirito di vino, av
ând semnifica
þ
ia p
ã
þ
ii celei mai subtile a vinului
reprezentat
ã
prin alcool. În secolul al XVIII
-lea se fac primele studii privind formarea alcoolului prinfermentarea pl
ã
mezilor zaharoase, sfâr 
º
itul acestui secol marcând un deosebit progres al cuno
º
tin
þ
elor despre
natura alcoolului, formarea
º
i constitu
þ
ia sa precum
º
i în privin
þ
a controlului s
ã
u analitic. Secolul al XVIII
-leamarcheaz
ã
aprofundarea fenomenelor de transformare a amidonului în glucide
º
i apoi a acestora în alcool, un rol
deosebit av
ând vestitul chimist
Lavoisier.Studiile efectuate de Fabroni, Thenard, Appert, Gay-Lussac, Cagniari de Latour, Schwan, Turpin,Liebig
º
i de celebrul Pasteur, în secolul al XIX
-lea, cu privire la fermenta
þ
ia alcoolic
ã
, au condus la ob
þ
inerea
alcoolului pe scar
ã
industrial
ã
di
n diferite materii prime.Tot
în secolul al XIX
-lea se produce pentru prima oar
ã
alcoolul pe cale sintetic
ã
sau prin compunerea
elementelor ob
þ
inute din substan
þ
e minerale. În prezent se produc cantit
ã
þ
i mari de alcool atât pe cale natural
ã
cât
º
i pe cale
sintetic
ã
.
 Alcoolul etilic se produce
în prezent pe plan mondial, în cea mai mare parte prin fermentarea pl
ã
mezilor 
care con
þ
in glucide fermentescibile, cu ajutorul drojdiei. Alcoolul etilic ob
þ
inut pe cale biotehnologic
ã
mai poart
ã
 
denumirea de bioalcool, deosebindu-se astfel de alcoolul etilic de sintez
ã
. Alcoolul etilic rafinat are multiple
utiliz
ã
ri în diferite industrii. În industria alimentar 
ã
este folosit pentru fabricarea b
ã
uturilor alcoolice
º
i a o
þ
etului,în industria chimic
ã
pentru ob
þ
inerea cau
ciucului sintetic
º
i ca dizolvant, în industria farmaceutic
ã
pentru
prepararea anumitor substan
þ
e (eter, cloroform,
º
.a.), iar în medicin
ã
ca dezinfectant.
 Alcoolul absolut, la concentra
þ
ia de 99,8% vol., se utilizeaz
ã
în
þ
ã
rile lipsite de z
ã
c
ã
minte petrol
ifere,drept carburant,
în amestec de 20÷30% cu benzina c
ã
reia îi m
ã
re
º
te totodat
ã
 
º
i cifra octanic
ã
. Cel mai ambi
þ
ios
program privind folosirea alcoolului
în scopuri energetice îl are Brazilia care, sub denumirea de PROALCOOL,
urm
ã
re
º
te a înlocui 15÷21% d
in cantitatea de benzin
ã
cu alcool ob
þ
inut din trestie de zah
ã
r. În Japonia s
-aelaborat programul RAPAD (Research Association for Petroleum Alternatives Developements) care urm
ã
re
º
te
realizarea de etanol
º
i aceton
ã
-butanol-etanol prin procedee biotehnologice, folosind ca materie prim
ã
celuloza.În Fran
þ
a programul Carburol urm
ã
re
º
te realizarea alcoolului etilic din sfecl
ã
 
º
i a butanolului din paie. Noua
Zeeland
ã
a efectuat studii pentru ob
þ
inerea etanolului din lactoserum.În no
þ
iunea de drojdii s
-a inclus at
ât drojdia comprimat
ã
, folosit
ã
în industria panifica
þ
iei drept afân
ã
tor 
biologic, c
ât
º
i drojdia furajer 
ã
, care este utilizat
ã
pe scar 
ã
larg
ã
pentru completarea deficitului de proteine pe
plan mondial pentru hrana animalelor.
1.2. MATERII PRIME UTILIZATE LA FABRICAREA ALCOOLULUI
ª
I A DROJDIEI
 
În func
þ
ie de natura substan
þ
elor utile pe care le con
þ
in, materiile prime folosite la fabricarea alcoolului
º
i a drojdiei se pot clasifica astfel:
 
1. Materii prime amidonoase:
-
 
cereale: porumb, secar
ã
, grâu, or 
z, ov
ã
z, orez, sorg, etc;
 
-
 
cartofi;
-
 
r
ã
d
ã
cini
º
i tuberculi de plante tropicale: r 
ã
d
ã
cini de manioc, tuberculi de batate, etc.
 
 2. Materii prime zaharoase:
-
 
sfecla
º
i trestia de zah
ã
r;
 
-
 
melasa din sfecl
ã
 
º
i trestie de zah
ã
r;
 
-
 
struguri, fructe, tescovine dulci, etc.
 3. Materii prime celulozice:
-
 
de
º
euri din lemn de brad, molid, fag, etc.;
 
-
 
le
º
ii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei.
 
 4. Materii prime care con
 þ 
in inulin
ã
 
º
i lichenin
ã
:
 
-
 
tuberculi de topinambur;
-
 
r
ã
d
ã
cini de cicoare;
 
-
 
mu
º
chi de Islanda.
 Materiile prime prezentate nu epuizeaz
ã
totalitatea materiilor prime posibile a fi folosite la fabricarea
alcoolului
º
i drojdiei, se fac cercet
ã
ri pentru descoperirea de noi surse de materii prime din care s
ã
se poat
ã
 
ob
þ
ine în condi
þ
ii economice alcool
º
i drojdi
e.
În continuare se prezint
ã
numai materiile prime utilizate în
fabricile de alcool
º
i drojdie din
þ
ara noastr 
ã
.
 
 
2
Cele mai utilizate materii prime sunt melasa, cerealele
º
i cartofii.
 
1.2.1. Melasa
Prin melas
ã
se în
þ
elege ultimul reziduu care r 
ã
mâne de la f 
abricarea zah
ã
rului, în urma cristaliz
ã
rii
repetate a zaharozei
º
i din care nu se mai poate ob
þ
ine economic zah
ã
r prin cristalizare.
 
În timpul primului r 
ã
zboi mondial, ca urmare a faptului c
ã
cerealele nu mai erau în cantit
ã
þ
i suficiente,
la fabricarea drojdiei pl
ã
mezile amidonoase zaharificate au fost înlocuite cu melas
ã
, care avea un pre
þ
mai
convenabil
º
i era mai u
º
or de depozitat decât cerealele.
 
În prezent, în S.U.A., Europa, Australia ca
º
i la noi în
þ
ar 
ã
, melasa este principala materie prim
ã
folosit
ã
 la fabricarea drojdiei de panifica
þ
ie
º
i în condi
þ
ii dirijate, 4 g melas
ã
(aproximativ 2 g zaharoz
ã
) pot contribui la
ob
þ
inerea unui gram de drojdie de panifica
þ
ie.
 
Caracteristici fizico-chimice.
Din punct de vedere fizic, melasa se prezint
ã
ca un lichid
v
âscos, având o
culoare brun
ã
-neagr
ã
, cu miros pl
ã
cut de cafea proasp
ã
t pr 
ã
 jit
ã
 
º
i un gust dulce
-am
ã
rui. Reac
þ
ia melasei este, de
regul
ã
, u
º
or alcalin
ã
.
 Compozi
þ
ia chimic
ã
a melasei variaz
ã
în func
þ
ie de materia prim
ã
folosit
ã
la fabricarea zah
ã
rului (sf 
ecl
ã
 
sau trestie de zah
ã
r)
º
i de procesul tehnologic aplicat în fabricile de zah
ã
.Melasa din sfecl
ã
de zah
ã
r are avantajul c
ã
favorizeaz
ã
ob
þ
inerea unui produs de culoare mai deschis
ã
,în schimb con
þ
ine betain
ã
ce nu este asimilat
ã
de c
ã
tre drojdie
º
i a
stfel prin deversarea apelor reziduale cre
º
te
consumul biochimic de oxigen. De asemenea poate fi deficitar
ã
în biotin
ã
, vitamin
ã
necesar 
ã
cre
º
terii drojdiilor.
 Melasa din trestie de zah
ã
r este bogat
ã
în biotin
ã
, în schimb biomasa de drojdie ob
þ
inut
ã
are o
culoaremai
închis
ã
, încât sunt necesare opera
þ
ii suplimentare de sp
ã
lare. Pentru a asigura un mediu optim de cre
º
tere, se
pot folosi melase cupajate
în care se adaug
ã
fosfa
þ
i, surse de azot, factori de cre
º
tere; totu
º
i, la noi în
þ
ar 
ã
se
prefer
ã
utilizare
a melasei din sfecl
ã
de zah
ã
r la fabricarea drojdiei de panifica
þ
ie, melasa din trestie de zah
ã
r fiind
folosit
ã
la fabricarea alcoolului. Compozi
þ
ia chimic
ã
a melasei ob
þ
inut
ã
la fabricarea zah
ã
rului din sfecl
ã
de
zah
ã
r este prezentat
ã
în tabelul 2 (Stoice
scu, A., 1999).Concentra
þ
ia în substan
þ
ã
uscat
ã
a melasei se exprim
ã
în practic
ã
în grade Balling (Bllg) sau Brix (Bx),
care reprezint
ã
procente masice de substan
þ
ã
uscat
ã
dizolvat
ã
.
 
Glucidele
din melasa de sfecl
ã
de zah
ã
r sunt reprezentate în cea mai
mare parte din zaharoz
ã
, al
ã
turi de
care se mai g
ã
sesc cantit
ã
þ
i mici de rafinoz
ã
 
º
i zah
ã
r invertit. Un procent mai ridicat de 1% denot
ã
contaminarea
melasei cu microorganisme care produc invertirea zaharozei.
 Nezah
ã
rul 
melasei cuprinde at
ât substan
þ
e or 
ganice (substan
þ
e azotoase
º
i neazotoase) cât
º
i s
ã
ruri
minerale.
Substan
 þ 
ele azotoase
sunt reprezentate
în special prin produse de descompunere a proteinelor 
º
i în mai
mic
ã
m
ã
sur 
ã
prin proteine macromoleculare. Dintre acestea în cantitatea cea mai mare s
e g
ã
se
º
te betaina, care
poate s
ã
ajung
ã
pân
ã
la circa 5% fa
þ
ã
de melas
ã
. Dintre aminoacizi în cantitatea cea mai mare se afl
ã
acidul
glutamic.Cantitatea de substan
þ
e azotoase, exprimate sub form
ã
de azot total variaz
ã
între 1,2
º
i 2,4%, din care
azotul asimilabil reprezint
ã
0,4÷0,6%, cantitate care este insuficient
ã
pentru nutri
þ
ia drojdiei. Din aceast
ã
cauz
ã
,
at
ât la fabricarea alcoolului cât
º
i a drojdiei este absolut necesar 
ã
ad
ã
ugarea de s
ã
ruri de azot sub form
ã
de sulfat
de amoniu, fosfat de amoniu, ap
ã
amoniacal
ã
, uree,
º
.a.
 
Substan
 þ 
ele neazotoase
cuprind: pectine, hemiceluloze
º
i produsele lor de hidroliz
ã
(arabinoz
ã
 
º
i
galactoz
ã
)
º
i s
ã
ruri ale acizilor organici. Dintre vitamine s
-au g
ã
sit în melasa din sfecl
ã
de zah
ã
r, tiamina,
piridoxina
º
i acidu
l pantotenic. Con
þ
inutul melasei în vitamine prezint
ã
o mare importan
þ
ã
la fabricarea
alcoolului
º
i mai ales a drojdiei.
 
S
ã
rurile minerale
se afl
ã
în propor 
þ
ie de 6÷8% fa
þ
ã
de melas
ã
 
º
i sunt reprezentate de s
ã
ruri de K, Na,
Ca
º
i Mg ale acizilor carbonic,
sulfuric, fosforic,
º
.a. Con
þ
inutul în fosfor al melasei este foarte sc
ã
zut, de aceeaîn procesul de fabrica
þ
ie se procedeaz
ã
la corectarea con
þ
inutului în fosfor al melasei prin adaos de superfosfat
sau fosfat de amoniu. Melasa con
þ
ine cantit
ã
þ
i suficien
te de Ca,
în timp ce con
þ
inutul ei în magneziu este sc
ã
zut,în special atunci când se trateaz
ã
zemurile pentru purificare cu schimb
ã
tori de ioni. Deficitul de magneziu al
melasei se corecteaz
ã
prin adaos de sulfat de magneziu.
 
În melas
ã
se mai g
ã
se
º
te
º
i
 dioxid de sulf 
ce provine din procesul tehnologic de ob
þ
inere a zah
ã
rului,
fiind folosit pentru decolorarea zemurilor de difuziune, c
ât
º
i nitri
þ
i forma
þ
i prin reducere din nitra
þ
i. Prezen
þ
a
SO
2
 
º
i nitri
þ
ilor este nedorit
ã
deoarece inhib
ã
activitatea drojd
iilor. Din acest motiv con
þ
inutul melaselor în SO
2
 nu trebuie s
ã
dep
ã
º
easc
ã
0,008% (Hopulele, T., 1980).
 Un loc aparte
în compozi
þ
ia melasei îl ocup
ã
 
 coloizii
de natur
ã
proteic
ã
, pectic
ã
, melanoidinic
ã
, careîmpiedic
ã
func
þ
ionarea normal
ã
a celulei de dro
 jdie
º
i produc o spum
ã
abundent
ã
, nedorit
ã
, în linurile de
fermentare. Din aceast
ã
cauz
ã
este necesar 
ã
limpezirea melasei.
 Melasa mai con
þ
ine
 substan
 þ 
e colorante
, care se compun din melanoidine, melanine, caramel, c
ât
º
i
suspensii formate prin coagularea coloizilor
º
i precipitarea unor s
ã
ruri anorganice
º
i organice.
 Compozi
þ
ia
º
i calitatea melasei difer 
ã
de la fabric
ã
la fabric
ã
 
º
i chiar în cadrul acelea
º
i campanii, în
raport cu:-
 
calitatea sfeclei de zah
ã
r;
 
-
 
natura solului pe care a fost cultivat 
ã
sfecla d 
e zah
ã
r;
 
-
 
cantitatea
 º
i calitatea îngr 
ã
 º
ã
mintelor aplicate solului;
 
 
3
-
 
 factorii meteorologici
 º
i climatici;
 
-
 
 procesul tehnologic de extrac
 þ 
ie a zah
ã
rului;
 
-
 
condi
 þ 
iile de depozitare a melasei.
 
Calitatea melasei, ca materie prim
ã
este deosebit de important
ã
la mu
ltiplicarea drojdiei de panifica
þ
ie.
Industrial, se prefer
ã
numai utilizarea melasei din sfecl
ã
de zah
ã
r, care este mai pu
þ
in contaminat
ã
comparativ cu
melasa din trestie de zah
ã
r.
 
În afar 
ã
de substan
þ
ele valoroase, melasa poate s
ã
con
þ
in
ã
 
º
i
 substan
 þ 
e c
u efect inhibitor
asupraactivit
ã
þ
ii fiziologice a drojdiilor, formate în procesul de ob
þ
inere a melasei. Dintre acestea fac parte
:-
 
imidodisulfonatul de potasiu, care
în cantit 
ã
 þ 
i mai mari de 5%, inhib
ã
activitatea drojdiilor. Rezult 
ã
din
nitri
 þ 
i
 º
i sulfi
 þ 
i care ajung în melas
ã
prin activitatea unor bacterii;
 
-
 
nitri
 þ 
ii prezen
 þ 
i în melas
ã
în concentra
 þ 
ie mai mare de 0,02%, inhib
ã
multiplicarea drojdiilor;
 
-
 
acidul acetic, acidul butiric,
în concentra
 þ 
ii mai mari de 0,1÷1%, inhib
ã
multiplicarea drojdiilor (Dan
 , V.,1999).
Dintre aceste substan
þ
e cea mai mare influen
þ
ã
o exercit
ã
nitri
þ
ii rezulta
þ
i în urma reducerii nitra
þ
ilor din
melas
ã
, sub ac
þ
iunea bacteriilor denitrificatoare. Acestea pot folosi nitra
þ
ii ca acceptori de hidrogen, în locul
oxigenului,
în pro
cesul de respira
þ
ie. Astfel, se produce reducerea nitra
þ
ilor pân
ã
la azot sau amoniac.
 Bacteriile denitrificatoare con
þ
in enzime induse, ca nitrat
-reductaza
º
i nitritreductaza, care realizeaz
ã
 
denitrificarea. La prezen
þ
a în mediu a nitratului
º
i oxigenulu
i molecular, denitrificatorii produc respira
þ
ia
oxigenat
ã
a nitri
þ
ilor 
º
i doar la deficit de O
2
, ele trec la denitrificare.Ac
þ
iunea d
ã
un
ã
toare a nitri
þ
ilor const
ã
în modificarea morfologiei celulelor, întârzierea respira
þ
iei,
inhibarea
înmul
þ
irii
º
i acti
vit
ã
þ
ii fermentative a celulelor de drojdie. Cea mai mare sensibilitate a fost semnalat
ã
 în faza logaritmic
ã
de multiplicare a drojdiilor. La un con
þ
inut în mediu de numai 0,0005% este inhibat
ã
 înmugurirea normal
ã
a drojdiilor. Con
þ
inutul în nitri
þ
i de 0,0
004% reduce
înmul
þ
irea drojdiilor de cultur 
ã
cu
50%, iar
în cantitate de 0,02%, inhib
ã
aproape în totalitate cre
º
terea
º
i înmul
þ
irea celulelor, iar o parte din drojdii
mor,
în primul rând mugurii.
 Dac
ã
concentra
þ
ia nitri
þ
ilor în mediu se mic
º
oreaz
ã
de la
0,0037 la 0,001 %
în cursul înmul
þ
irii
drojdiilor, randamentul drojdiei se
îmbun
ã
t
ã
þ
e
º
te cu 8÷10%, iar de la concentra
þ
ii de 0,009 la 0,002% cu 17÷21%
(Notkima, 1975).Rezisten
þ
a drojdiei de panifica
þ
ie este dependent
ã
 
º
i de gradul de contaminare al mel
asei. Melasa are o
înc
ã
rcare microbian
ã
ridicat
ã
 
º
i se consider 
ã
o melas
ã
bun
ã
aceea care con
þ
ine pân
ã
la 2·10
3
celule/g; cea decalitate inferioar
ã
are peste 3·10
4
celule/g.
În mod curent, decadal, se efectueaz
ã
analiza fizico
-chimic
ã
 
º
i microbiologic
ã
l
a melasa existent
ã
în
stoc
º
i care urmeaz
ã
a fi utilizat
ã
în produc
þ
ie. Analizele microbiologice constau în
:-
 
determinarea num
ã
rului total de bacterii aerobe, mezofile, mediu bulion de carne gelozat, termostatare 48
ore (35
0
),
în UFC/g melas
ã
;
 
-
 
determinarea num
ã
rului de drojdii
 º
i mucegaiuri, mediu must de mal 
 þ 
agar cu pH = 3,5 ajustat la
repartizare, termostatare 3 zile la 25
0
C,
în UFC/g melas
ã
;
 
-
 
test calitativ de eviden
 þ 
iere a bacteriilor din genul Leuconostoc, specia Leuconostoc mesenteroides prin
cultivare din dilu
 þ 
ii decimale în mediu îmbog 
ã
 þ 
it cu 15% zah
ã
r;
 
-
 
determinarea num
ã
rului de drojdii (osmofile) în mediu cu must de mal 
 þ 
 
 º
i 10% zah
ã
r, termostatare 3 zile la
25
0
C,
în UFC/g melas
ã
;
 
-
 
examen microscopic al coloniilor caracteristice
în scopul identific
ã
ii.
1.2.2. Cerealele
Compozi
þ
ia chimic
ã
a cerealelor variaz
ã
în func
þ
ie de soi, condi
þ
iile pedoclimatice
º
i agrotehnica
aplicat
ã
. În tabelul 5 se prezint
ã
compozi
þ
ia chimic
ã
medie a principalelor cereale folosite la fabricarea
alcoolului.
Porumbul
reprezint
ã
o cereal
ã
de baz
ã
folosit
ã
în economia
þ
ã
rii noastre atât în alimenta
þ
ie, ca furaj cât
º
i în industrie.
Þ
ara de origine a porumbului este Mexicul, la noi în
þ
ar 
ã
a fost introdus în a doua jum
ã
tate a
secolului al XVII-lea.
În prezent suprafa
þ
a cultiva
t
ã
de porumb ocup
ã
locul doi dup
ã
grâu, dar din punct de vedre
al recoltei ob
þ
inute, el se situeaz
ã
pe primul loc, având o produc
þ
ie mai mare la hectar.
 Se cunoa
º
te un num
ã
r mare de soiuri de porumb, acestea deosebindu
-se
între ele dup
ã
caracteristici
botanice
º
i economice. Dup
ã
timpul de vegeta
þ
ie se disting soiuri tardive
º
i precoce cu produc
þ
ie mare
º
i mai
mic
ã
, cu forme
º
i m
ã
rimi diferite ale boabelor, cu boabe diferit colorate, cu structur 
ã
ã
inoas
ã
, semisticloas
ã
sau
sticloas
ã
.
 Pentru fabricarea alcoolului se prefer
ã
porumbul cu boabe f 
ã
inoase (specia Zea mays dentiformis), care
se caracterizeaz
ã
printr 
-un con
þ
inut ridicat în amidon
º
i mai sc
ã
zut în substan
þ
e proteice.
 P
ã
þ
ile componente ale bobului de porumb sunt endospermul sau miezul f 
ã
inos, înve
li
º
ul
º
i germenele
(embrionul). Propor
þ
ia medie a p
ã
þ
ilor componente se prezint
ã
astfel: 81÷85% endosperm, 5÷11% înveli
º
 
º
i
8
÷14% embrion.
 Con
þ
inutul în amidon al porumbului reprezint
ã
cca. 70% din substan
þ
a uscat
ã
a bobului. Datorit
ã
 
con
þ
inutului ridica
t
în lipide, care sunt localizate în special în embrion, pl
ã
mezile din porumb fermenteaz
ã
lini
º
tit
aproape f 
ã
ã
spum
ã
, ceea ce permite utilizarea la maximum a capacit
ã
þ
ilor de fermentare, iar borhotul rezultat de
la distilare are o valoare furajer
ã
ridicat
ã
.
 

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->