Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Baltagul - Mihail Sadoveanu

Baltagul - Mihail Sadoveanu

Ratings: (0)|Views: 6 |Likes:
Published by DaffyLoO

More info:

Published by: DaffyLoO on Jul 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2014

pdf

text

original

 
Baltagulde Mihail Sadoveanu (autor canonic)roman traditionalroman mitic si baladic
 
Universul taranesc
 
Mihail Sadoveanu
, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, "stefan cel Mare alliteraturii romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta indensitatea epica si grandoarea compozitionala.Viata satului romanesc (tema spiritualitatii satului romanesc) este principala tema a epiciisadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou", marturisea Sadoveanu intr-undiscurs tinut la Academia Romana. Taranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cuviata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreazaprozatorul in legenda de la inceputui romanului "Baltagul"). Puternic individualizat in literaturaromana, taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva trasaturi specifice:- taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale;- taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatoriai unor principii de viata fundamentale statornicite din vremi imemoriabile;- rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in mijlocul naturii sau rabufnesc cuviolenta, implinindu-si dreptatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane;- universul sufletului taranesc se compune din adevar, dreptate, demnitate si iubire patimasa: "Fa-tesi tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade sa te faci! Sa nu rapesti munca saracului [...], sa nu-tibati joc de nevoiasul care varsa lacrimi pe brazda" ("La noi in Viisoara");- inclinatia lor catre confesiune, placerea de a povesti intamplari din "vreme adanca".
Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961)
a aparut in noiembrie 1930 si este unadevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o «Miorita» in dimensiuni mari" (GeorgeCalinescu). Versul moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziuneamioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice,succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din nou la viata.Romanul "Baltagul" a fost scris in numai 17 zile si publicat in noiembrie 1930, cand Mihail Sadoveanuimplinea 50 de ani, fiind primit cu "un ropot de recenzii entuziaste" de catre exegetii vremii. Romanulare ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologiceromanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toatefaptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), "Miorita" (tema,motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele maisemnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman).
Tema
romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean capastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti sia reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale,statornicite din vremuri imemoriabile.
Semniflcatia titlului. Mit si traditie
 
Titlul este simbolic
, intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma magica si simbolica menita sa
 
implineasca dreptatea, este o unealta justitiara. Ea este, in basmele populare, furata de fortelemalefice (zmei) si redobandita de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atuncicand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange: "...unealta raului sedovedeste a fi, intoarsa, arma binelui [...]. Baltagul da prilej Vitoriei Lipan ca, prin abile intrebari, sa-lispiteasca pe Calistrat Bogza afara din tacerea sa pentru a vorbi si a se demasca; in sensul basmuluiarhaic, baltagul este unealta magica, insusita de raufacator si recucerita de erou. Obiectul pareinvestit cu puteri uimitoare: atata vreme cat se afla in posesia lui, raufacatorul se pastreaza ascuns;pierzandu-l, el apare cu adevarata sa infatisare. Cartea lui Sadoveanu se cheama «Baltagul» asa cumse cheama unele basme «Nuielusa fermecata» sau «Palosul nazdravan»". (Petru Mihai Gorcea -"Nesomnul capodoperelor - Basmul eternei repetitii. Insemnari sadoveniene")Cuvantul "baltag" poate veni si de la grecescul "labrys", care inseamna secure cu doua taisuri, dar silabirint. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge VitoriaLipan in cautarea sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoila certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese siNechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite, aminteste curgerea continua a vietii spremoarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru aputea ajunge in exterior, la lumina.
In mitologia universale
, labirintul este casa securii duble, sugerand dualitatea existentiala, adica unsimbol al vietii si al mortii. Centrul acestui labirint este rapa dintre Suha si Sabasa, unde zacosemintele lui Nechifor Lipan.
Structura romanului
evidentiaza doua componente: una simbolica-mitica si cealalta epica-realista,care se interfereaza pe parcursul intregului roman.Romanul "Baltagul" este o opera epica, deoarece naratorul omniscient isi exprima indirectsentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. Modalitatea narativa seremarca prin absenta marcilor formale ale naratorului si relatarea la persoana a III-a, fapt ceargumenteaza detasarea acestuia de evenimente.
Timpul
in care are loc actiunea este limitat si cronologic, intamplarile se petrec din toamna pana inprimavara, dar nu este precizata perioada, deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp miticromanesc, un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi, care au valabilitate in orice epoca.Perspectiva spatiala este reprezentata de meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor dinMoldova, ilustrand viata aspra a muntenilor.
Actiunea
este complexa, iar structura este mai complicate decat la povestire sau la nuvela. In celesaisprezece capitole, precedate de o legenda fascinanta, sunt povestite, in principal, actiunile VitorieiLipan de a afla adevarul despre absenta sotului ei si de a implini dreptatea, prin pedepsirearaufacatorilor. Specific romanului este si conflictul interior al eroinei, ilustrat prin zbuciumul profundal sufletului ei chinuit de incertitudine, in care se manifesta un drum launtric sinuos, de la neliniste laadevar, numit labirint interior, care contureaza un personaj mult mai complex decat in povestire saunuvela.Cele saisprezece capitole ale romanului evidentiaza trei idei esentiale:- primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominate de neliniste si speranta, de semne rauprevestitoare, se prezinta gospodaria Lipanilor, oamenii si obiceiurile locului;- capitolele 7-13 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor Lipan, in care sunttrimiteri la obiceiuri si traditii (botez, nunta), precum si descrierea locurilor abrupte ale munfilor.- ultima parte (14-16 capitole) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor, ritualulinmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar, si ideea de ciclicitate existentiala
 
a vietii catre moarte si din nou la viata, "sa luam de coada toate cate-am lasat".
Constructia subiectului
 Incipitul il constituie legenda privind randuielile pe care Domnul-Dumnezeu le-a stabilit pentru toateneamurile omenesti, dupa facerea lumii. Legenda o spunea Nechifor Lipan "la cumatrii si nunti", de lacare era nelipsit in vreme de iarna si aceasta poveste ii vine in minte nevestei lui, Vitoria, dinmemorie afectiva, ea avand aici rolul de narator-mesager. Legenda este o prezentare a locuitorilordin "muntii tarilor de sus", a trasaturilor aspre de caracter generate de traiul in locuri stancoase, avietii dure a muntenilor, carora Dumnezeu le harazise sa stapaneasca ce au si in plus le daruise "oinima usoara ca sa va bucurati cu al vostru".
Actiunea romanului
este simpla, subiectul avand un singur fir epic si anume drumul parcurs deVitoria Lipan in cautarea sotului sau, Nechifor. Efortul cautarii urmeaza un traseu diflcil si sinuos,Vitoria parcurgand un drum al nelinistilor si al zbuciumului sufletesc, sub forma labirintului interior sialtul, un labirint exterior, pe cararile serpuite si inguste ale muntilor, dorind sa afle adevarul si saimplineasca dreptatea.in Magura Tarcaului, Vitoria Lipan este ingrijorata ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei, NechiforLipan, care plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si nu se intorsese cum ar fi trebuit si nici nudaduse vreo stire. Niciodata pana acurn el nu intarziase atat de mult (73 de zile), desi zabovise,uneori, la vreo petrecere, caci ii placea cantecul si vinul bun. Femeia incerca sa ajunga pana la el cugandurile, ii auzea in mintea ei numai glasul, dar "nu putea sa-i vada chipul".Lipanii aveau atata avere "cat le trebuia" si, din cei sapte copii "cu cat ii binecuvantase Dumnezeu",mai traiau doi: o fata, Minodora si un baiat, Gheorghita.Framantandu-se pentru intarzierea barbatului ei, Vitoria crede ca are primul semn rau, care "aimpuns-o in inima", atunci cand il viseaza pe "Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catra ea,trecand spre asfintit o revarsare de ape", iar alta data il visase "trecand calare o apa neagra [...] eracu fata incolo", ceea ce inseamna ca ceva rau s-a intamplat cu Nechifor. Atunci cand cocosul "seintoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta", Vitoria intelege ca Nechifor "nuvine", deoarece "cucosul da semn de plecare", iar "nourul catre Ceahlau e cu bucluc".Incercand sa gaseasca raspuns la semnele rau-prevestitoare, Vitoria se duce la preotul Danila, care iipromite ca va face o slujba si va citi la biserica pentru ca Dumnezeu "sa faca lumina si are sa-ti aducapace".Femeia se duce si la baba Maranda, vrajitoarea satului, care ii spune ca Nechifor si-a gasit "una cuochii verzi si cu sprancenele imbinate", oferindu-se sa faca vraji ca sa-l aduca inapoi. Vitoria refuza,pentru ca vrea ca mai intai sa faca "rugaciunile cele de cuviinta la Maica Domnului", apoi sa tina "postnegru douasprezece vineri in sir" si pana atunci poate ca vine si Lipan acasa.Banuiala ca s-a intamplat o nenorocire o devora ca "un vierme neadormit", se inchide in sine, sacaute in interiorul ei lumina calauzitoare: "Se desfacuse incet-incet de lume si intrase oarecum insine", ilustrand labirintul interior. Concentrarea profunda a Vitoriei era atat de mare, incat "timpulstatu", fiind insemnat numai cu "vinerile negre, in care se purta de colo-colo, fara hrana, fara apa,fara cuvant cu broboada cernita peste gura". Desprinsa de realitatea inconjuratoare, ea "se socoteamoarta, ca si omul ei care nu era langa dansa", ceea ce inseamna ca de la banuiala ajunsese lacertitudine si se hotaraste sa plece in cautarea adevarului, sa afle ce s-a intamplat cu sotul ei: "Daca aintrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul".Vitoria pune ordine in gospodarie cu o luciditate impresionanta: pe Minodora o duce la manastire,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->