Fondul Bisericesc Al Bucovinei Si Lichidarea Lui

1
2
Preot Sorin-Toader Clipa
FONDUL BI SERI CESC AL
BUCOVI NEI
I
LI CHI DAREA LUI
(1948-1949)
Tiprit cu binecuvntarea
nalt Prea Sfin(itului
PIMEN
Arhiepiscop al Sucevei yi Rdu(ilor
Editura Universittii Stefan cel Mare Suceava
- 2006 -
3
Coperta I: Harta propriettilor Fondului bisericesc ortodox romn al
Bucovinei la 1910, dup Silviu Dimitrovici, Istoricul i organizarea
Pdurilor Fondului Bisericesc Ortodox Romn din Bucovina.
Coperta IV: Extras din Directia Judetean Suceava a Arhivelor Nationale,
fond Administratia Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei,
Dosar nr. 12/1945, f. 44.
Referenti stiintifici:
Prof. univ. Mihai Iacobescu
Prof. univ. Dumitru Vitcu
Catedra de Istorie (Universitatea Stefan cel Mare Suceava)
Mul(umiri tuturor celor care au ajutat la apari(ia acestei lucrri.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Romniei
CLIPA, SORIN TOADER
Fondul bisericesc al Bucovinei yi lichidarea lui: 1948-1949
Sorin-Toader Clipa - Suceava
Editura Universittii din Suceava, 2005
ISBN 973-666-165-2
281.95(498.6)
4
Cuprins
Cuvnt nainte ........................................................................................... 5
Un act de dreptate istoric ntru aprarea
si afirmarea adevrului istoric ................................................................... 7
Introducere ................................................................................................ 9
Constituirea Fondului bisericesc si functionarea
lui sub guvernul galitian de la Lemberg (Lvov) ..................................... 15
Situatia Fondului n perioada ct Bucovina
a existat ca Ducat autonom (1861-1918) ................................................ 45
Functionarea Fondului n perioada interbelic ....................................... 61
Situatia Fondului bisericesc dup
cel de-al II-lea rzboi mondial ................................................................ 78
Procesul de nationalizare si
lichidare al Fondului bisericesc .............................................................. 94
Concluzii ............................................................................................... 109
Schlussfolgerungen (trad. de Ingo Gldner).......................................... 112
Bibliografie ........................................................................................... 115
A N E X E ............................................................................................ 119
5
7
9
15
45
61
78
94
109
112
115
119
5
6
CUVNT NAINTE
Mijlocitoarea pe calea mntuirii ntre om si Dumnezeu, Biserica
este o institutie divino-uman, care, pe lng misiunea de a mprtsi
celor chemati din lumina dumnezeiasc, are si datoria de a transforma
vremelnicia bunurilor materiale, ncredintate nou temporar, n trinicie,
iar aceasta se poate realiza prin ntr-ajutorarea sracilor, a fratilor mai
mici ai lui Hristos (Matei 25, 40), care, potrivit cuvntului Sfintei
Scripturi, nseamn mprumut dat lui Dumnezeu: Cine pe sraci ajut, pe
Dumnezeu mprumut (Pilde 19, 17). Numai n acest fel, prin colaborare
cu Dumnezeu si folosirea bun a propriei libertti, printr-o vietuire n
virtute putem dobndi ndejdea ntmpinrii vesniciei printr-un rspuns
bun dat la nfricosata judecat a lui Hristos.
Administrarea mijloacelor materiale, dobndite de Biseric si
nchinate lui Dumnezeu, spre folosul fiilor Lui si ngrijirii sfintelor
locasuri de nchinare trebuie fcut ns cu frica lui Dumnezeu, deoarece
nepurtarea de grij a acestor averi si nstrinarea lor atrage dup sine
mnia Domnului.
Din pcate, am asistat, n decursul istoriei, la vduvirea Bisericii
strmosesti de propriettile lsate de fericitii naintasi si marii nostri
ctitori de biserici si asezminte de binefacere de ctre oameni atei,
lepdati de Dumnezeu, aflati chiar la conducerea trii. Astzi participm
cu tristete la refuzul retrocedrii bunurilor Bisericii din partea celor care
s-au lepdat, n 1989, de crezul comunist, ateu, dar care au fost nselati de
lcomie, de dorinta grabnic de navutire, pe ci necinstite, fapt care a dus
la pierderea echilibrului constiintei de sine.
De aceea, nu putem dect s apreciem atitudinea mpratilor
Austriei care, dup ocuparea Bucovinei, desi au luat n administrare
averile mnstirilor, au respins ideea formulrii unui decret de confiscare,
demonstrnd astfel respect fat de propietatea Bisericii si fat de
canoanele Bisericii Universale.
Lucrarea de fat, pe care ne-o propune printele Sorin-Toader
Clipa, este un studiu aprofundat asupra Fondului Bisericesc al Bucovinei,
n care autorul, fcnd apel la documente, analizeaz si face cunoscut
generatiilor de dup 1989 lucrarea diabolic a fostilor slujitori ai doctrinei
comuniste. Acestia erau nstrinati de valorile spirituale si culturale ale
neamului si credintei noastre strmosesti, create si pstrate n Bucovina,
opere si repere unice de renastere spiritual, de care s-a bucurat trecutul,
pe care le pretuieste prezentul si din care se va mprtsi viitorul si care
solicit o ngrijire permanent si costisitoare.
Totodat, ea atrage atentia asupra lucrrii dintotdeauna a Bisericii,
Filantropia, iubirea crestin, ntrajutorarea oamenilor aflati n suferinte si
5
7
lipsuri materiale, activitate care necesit resurse finaciare si materiale care
se gsesc numai n averea Bisericii din Bucovina, Fondul Bisericesc.
Cartea rmne astfel un DOCUMENT care ndeamn la reflectie,
dar si la trezirea constiintei c nu putem rmne nepstori la drama
aceasta care se deruleaz chiar sub ochii nostri.
=P I M E N
ARHIEPISCOP AL SUCEVEI $I RDUTILOR
6
8
Un act de dreptate istoric
ntru aprarea yi afirmarea adevrului istoric
Dup o trud serioas, migloas, riguroas, nsotit si nsufletit
de pasiune, dar si de ratiune aceea de a descifra, analiza si releva
destinul ntortocheat si nvolburat al daniilor fcute mnstirilor si
schiturilor din nordul Moldovei vreme de peste patru veacuri, de ctre
domnii trii, de ctre boieri sau credinciosii de rnd, pentru pomenirea si
iertarea pcatelor lor, ale printilor, mosilor si strmosilor lor printele
doctorand Sorin-Toader Clipa ofer luminii tiparului un dens si valoros
rezumat al lucrrii sale de doctorat, privind constituirea, functionarea si
lichidarea Fondului Bisericesc al Bucovinei.
Lucrarea de fat constituie un aspect fundamental al istoriei
tragice, cu destin mioritic, a Bucovinei, din ultimii dou sute de ani si mai
bine, cnd s-a ncercat si n parte s-a si reusit, timp de 144 de ani, ntre
1774-1918, de ctre Imperiul Habsburgic, apoi, ntre 1940-1990, de ctre
Imperiul Sovietic si dup 1991 de ctre Ucraina, deznationalizarea,
nstrinarea si chiar lichidarea fiintei nationale romnesti, dac nu n
totalitate, mcar ntr-o jumtate, cea de nord, din vechea provincie
istorico-geografic a Trii de Sus, a zonei Moldovei.
Este vorba de extrem de numeroase, variate si bogate danii, ntre
care 267 de mosii (rsfirate n mai toate tinuturile, de la Carpati pn la
Nistru) cu teren agricol, munti, pduri, branisti, fnete, psuni, sate de
clcasi, slase cu robi tigani si ttari, mori, velnite, sladnite, dughene,
crciume, depozite de mrfuri, iazuri, iezere, ruri cu peste, podgorii,
vmi, scutiri de dri si tot felul de angarale etc., averi imense, care au fost
luate si secularizate n timpul mpratului Iosif al II-lea, n 1783, si
transformate ntr-un urias trust economic, Fondul Bisericesc al
Bucovinei, destinat oficial, conform Regulamentului din 1786, pentru
plata cheltuielilor de ntretinere necesare pentru personalul bisericesc,
scoli, binele clerului, al religiei si al omenirii. n fapt, acest fond a fost
licitat, arendat si acaparat de colonisti si imigranti alogeni, iar dintr-un
teritoriu romnesc, uninational, Bucovina a fost transformat ntr-un
mozaic de 12 grupuri etnice si 10 confesiuni, Fondul Bisericesc devenind
unul din instrumentele principale ale politicii austriece. Astfel n 1864,
aflat ntr-o vizit n Bucovina spre a studia stabilimentele agricole si
sistemul de cultur, savantul si economistul romn P. S. Aurelian se
ntreba cu durere: ntr-o tar cu totul romneasc, ntr-un stat ale crui
venituri din Fondul religionar al Bisericii romne sunt att de nsemnate,
se spune, fr nici o sfial, c se urmreste ltirea culturii si civilizatiei
germane. Dar ce ar zice, oare, dac ar fi cu putint s ias din morminte,
7
9
nemuritorii si gloriosii fondatori si nzestrtori ai mnstirilor din
Bucovina, att domnii ilustri, cu Stefan cel Mare n frunte, atti boieri,
atti cetteni romni, cnd ar vedea c din fondurile lsate de dnsii si cu
veniturile unei tri romne se lucreaz pentru propaganda culturii
germane si pentru peirea neamului romnesc din vechile tinuturi ale
Moldovei?.
n timpul primului rzboi mondial, Rusia, lacoma noastr vecin si
aliat n cadrul Antantei, elabora si discuta n mare secret, n cabinetul
de la Petersburg, posibilitatea ca la sfrsitul operatiunilor militare s
dispun de dreptul absolut asupra ntregii Bucovine, invocnd ca
argument pozitia ei geopolitic si nsemntatea strategic, bogtia
bisericilor si mnstirilor, pmntul fertil, Universitatea din Cernuti, care
ar fi devenit o Academie teologic pentru ntreaga lume crestin-
ortodox. Ceea ce n-au reusit s fac generalii tarului au svrsit, pe
jumtate, trupele lui Stalin, n 1940.
Studiind, cercetnd si confruntnd informatiile si concluziile
din scrierile naintasilor si contemporanilor, cu date din arhivele
romnesti si strine, cernd si obtinnd unele stiri si hrti de mare valoare
de la Viena, printele Sorin-Toader Clipa a realizat o imagine bogat,
nuantat, stiintific asupra soartei averilor mnstiresti din ultimele trei
veacuri. Textul propriu-zis al lucrrii este clar, curgtor, convingtor,
completat de pretioase anexe, privind propriettile lcasurilor de cult,
colonizrile fcute pe mosiile mnstiresti, lista ocoalelor silvice,
suprafata pdurilor de pe teritoriile Fondului Bisericesc si cantittile de
lemn exploatat la o anumit dat (n 1944/45), statistica veniturilor si
cheltuielilor pe anii 1873-1910, pretul lemnului de constructie pe diferiti
ani, din diverse ocoale silvice, bunurile patrimoniului ocupate n timpul
invaziei sovietice si valorile Fondului Bisericesc rmase n partea ocupat
a Bucovinei, inventarul pe anii 1945 si la data lichidrii Fondului, n
1948/1950. Lucrarea se ncheie cu o bogat bibliografie, izvoare, lucrri
romnesti si strine, precum si un rezumat n limba german, ceea ce i
sporeste valoarea stiintific si permite introducerea informatiilor si
concluziilor n circuitul istoriografiei universale.
Ne aflm, asadar, n fata unei lucrri de mare nsemntate si
actualitate pentru aflarea, aprarea si afirmarea adevrului istoric n una
din problemele cele mai spinoase si serioase ale Bucovinei.
prof. univ. dr. Mihai Iacobescu
8
10
Introducere
Moto: ,De aceea guvernul austriecesc, naintea venirei contelui
Hohenwart la minister, era un guvern de parveniti,
stpniti, ei la rndul lor, de hetere. Dup cderea contelui,
regimul ,bursei` a renceput, neutralizat ntructva de
blestemele populatiilor ruinate de la un capt al imperiului
la cellalt. Astfel dar, era firesc ca predecesorii lui
Hohenwart, care n viata lor n-au simtit instinctul
respectrii propriettii, s rspund ntr-un rnd
bucovinenilor c ,fondul religionar greco-oriental nu ar fi
al Bisericei, ci al guvernului`. Noi nu ne putem nici
nchipui mcar o asemenea lips de orice simt de pudoare.
Si nici n Austria n-ar fi cutezat nimeni pn la aceti
parveniti s ridice pretentii asupra averei unei Biserici
neatrnate, neconfundabile cu statul austriac.`
Mihai Eminescu
nc de la nceputurile ei, Biserica a dispus si de anumite fonduri
materiale necesare activittii ei pastoral-misionare si de caritate. Primii
crestini aduceau averile lor si le puneau la picioarele Apostolilor pentru a
fi mprtite celor nevoiasi, orfani si vduve. Tot n timpul Sfintilor
Apostoli se organizau colecte pe la diferite biserici pentru a veni n ajutor
fratilor crestini ce locuiau n diferite zone lovite de calamitti. Asadar,
acest sistem de ntrajutorare crestin necesita anumite fonduri materiale.
Cnd numrul comunittilor crestine a crescut, Sfintii Apostoli au rnduit
diaconi, preoti si episcopi care, pe lng activitatea lor sacerdotal, aveau
ndatorirea de a se ngriji de cele necesare Bisericilor lor, precum si buna
lor administrare. n perioada grea a persecutiilor, oganizarea bisericeasc
a avut mult de suferit, ns a reusit s supravetuiasc cu mult vigoare
datorit curajului nenumratilor martiri.
Prin Edictul de la Milano din 313, mpratul Constantin cel Mare
druia crestinismului libertate deplin, anula toate hotrrile anterioare
emise de mpratii persecutori si retroceda Bisericii lcasurile de cult si
averile confiscate (Ioan Rmureanu, Istoria bisericeasc universal,
1992). n aceste conditii, Biserica s-a putut reorganiza liber prin
convocarea sinoadelor ecumenice si locale care au emis mai multe
canoane si cu privire la modul de administrare a averilor bisericesti.
Dispunnd de diferite fonduri provenite din donatiile credinciosilor,
Biserica a pus bazele unor celebre scoli catehetice, ca cele din Alexandria
(sec. al II-lea), Antiohia (sec. al III-lea), Cezareea Palestinei (sec. al
9
11
III-lea) si Edesa (sec. al III-lea), mnstiri, orfelinate si spitale, multe din
acestea fiind fondate n sec. al IV-lea si al V-lea de mari ierarhi ai
Bisericii, ca Sf. Vasile cel Mare si Sf. Ioan Hrisostom. Acelasi lucru l-au
Icut si ierarhii din Trile Romne, care au pus bazele primelor scoli,
orfelinate si bolnite. Astfel, la 1619, mitropolitul Anastasie Crimca
nfiinta la Suceava primul spital din tar. Asadar Biserica, asemenea unei
mame iubitoare de fii, s-a ngrijit mereu de toate nevoile sufletesti si
trupesti ale oamenilor.
Bisericile si mnstirile erau ctitorite att de mprati, ct si de
persoane nstrite care se ngrijeau s le nzestreze cu cele necesare
cultului si clerului. Construirea unei biserici, precum si nzestrarea ei erau
fapte evlavioase si un cstig n lucrarea de mntuire a sufletului. Persoana
care ridica o biseric sau mnstire primea titlul onorific de ctitor. El si
urmasii lui erau pomeniti la slujbe, avea dreptul de a recomanda
episcopului pe viitorul slujitor spre a fi hirotonit, putea fi zugrvit n
interiorul bisericii, putea fi nmormntat lng ctitoria sa, avea un loc
rezervat n biseric si altele. Ctitorul fcea dania sa pe vecie, ntrind-o
printr-un act de danie care se ncheia de obicei cu un blestem rostit asupra
celor ce ar ndrzni s profaneze, s jefuiasc sau s nstrineze dania sau
ctitoria sa. Aceste privilegii sau concesii acordate ctitorului din partea
Bisericii au devenit cu timpul obiceiuri si, n cele din urm, legi pozitive
bisericesti, cunoscute sub denumirea de dreptul ctitorului n Rsrit sau
dreptul de patronat, ntlnit n Apus.
Acest drept a fost codificat n Biserica oriental de ctre
mpratul Justinian I (527-565) n Novela 123, cap. 18. Justinian s-a
ocupat tot mai intens de treburile bisericesti, emitnd legi privitoare la
organizarea Bisericii. El s-a ocupat cu de-amnuntul de organizarea
mnstirilor, de organizarea asezmintelor de asistent social a Bisericii
si de o multime de alte treburi bisericesti, asa nct legislatia sa n materie
bisericeasc reprezint ca volum mai mult dect legislatia tuturor
sinoadelor ecumenice si locale laolalt (Ioan Floca, Drept canonic
ortodox, vol. II, 1990). Imperiul bizantin s-a impus trilor nvecinate prin
cultura si legislatia sa statal si bisericeasc, legi care s-au mpmntenit
cu timpul si n Trile Romne. n Moldova aceast legislatie a fost pus n
practic n sec. al XV-lea, n timpul lui Alexandru cel Bun. Cu timpul,
multe dintre aceste rnduieli s-au pierdut din cauza nestiintei si uitrii,
lucru care l-a determinat pe voievodul Grigorie al III-lea Ghica s emit
tot n Moldova un hrisov, la 15 iulie 1764, care se baza pe Novela 67 a lui
Justinian. Prin acest hrisov erau reglementate conditiile necesare pentru
ridicarea unei biserici, conform Canonului 17 al Sinodului VII ecumenic,
n care se insist asupra obligatiilor pe care le are cel care doreste s ridice
o biseric (Dimitrie Dan, Das Patronat., 1904). La fel erau reglementate
10
12
cele cu privire la modul de administrare a bunurilor bisericesti, cci
potrivit canoanelor bisericesti emise la sinoadele ecumenice si locale,
clericii (preotii si episcopii) au obligatia de a administra, apra si pstra
nestirbit averea Bisericii (Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeasc,
1999).
Domnii romni, urmnd pilda mpratilor bizantini, au ridicat
numeroase mnstiri si biserici, pe care le-au nzestrat cu privilegii si
danii bogate spre pomenirea lor si dinuirea neamului romnesc. La fel au
fost ctitorite mnstiri si biserici de ctre boieri, mazili, episcopi, clugri
si oameni de rnd. Spre deosebire de bisericile de mir, mnstirile slujeau
intereselor generale ale trii, fiind adevrate centre spirituale si de cultur,
bastioane de aprare la vreme de primejdie, scoli, bolnite si ateliere de
pictur, sculptur, gravur, miniatur, broderie si caligrafie.
Dup ce partea de nord a Moldovei a fost detrunchiat si alipit la
Imperiul habsburgic, Biserica de aici, cu scaunul episcopal de la Rduti,
a avut de suferit schimbri radicale. Stpnirea austriac, cu toate c avea
n frunte un monarh care promulgase n 1781 un patent de tolerant
religioas, nu vedea cu ochi buni continuarea legturilor firesti ntre
scaunul mitropolitan din Iasi si Episcopia Rdutilor, ca episcopie
sufragan. Pentru a mpiedica orice fel de relatie ntre romnii desprtiti
de cordonul sanitar si pentru a stinge orice nzuint national, noii
stpnitori au scos Episcopia Rdutilor, respectiv Episcopia Bucovinei,
de sub jurisdictia Mitropoliei Moldovei si au declarat-o mai nti
Episcopie exempt (autonom), ca mai apoi s fie trecut, fr voia
romnilor, sub jurisdictia Mitropoliei srbesti de la Karlowitz, unde era
subordonat pe atunci si Episcopia Transilvaniei.
Politica mercantil si antimonastic a mpratului Iosif al II-lea,
adept al ideiilor iluministe, s-a rsfrnt si asupra Bisericii din Bucovina.
Mnstirile, cu exceptia a trei dintre ele, au fost desfiintate, clugrii au
fost nevoiti s prseasc tara, toate averile mnstiresti si episcopesti,
provenite din danii ale ctitorilor si donatorilor ortodocsi romni au fost
inventariate si trecute n administrarea oficial a statului, constituindu-se
ntr-un Fond religios, care avea o vistierie proprie, separat de cea a
statului numit Religionscasse, adic casa religionar. Potrivit
dispozitiilor mpratului, concretizate n Regulamentul duhovnicesc de la
1786, veniturile acestui Fond religios erau destinate exclusiv pentru
ntretinerea Bisericii greco-orientale (ortodoxe) si a scolilor ei
confesionale din Bucovina. Conducerea Fondului religionar greco-
oriental al Bucovinei a fost ncredintat unor economi laici, bine pltiti,
oameni strini de neamul si credinta autohtonilor, fideli politicii statului.
Episcopului si Consistoriului episcopesc le-a fost rezervat ns dreptul de
a supraveghea buna administrare a Fondului, de a interveni la ncheierea
11
13
contractelor de arend si de a primi anual o dare de seam asupra
cheltuielilor si veniturilor care intrau n casa religionar, unde detineau o
cheie. Vnzrile si schimburile de mosii nu puteau fi fcute dect cu
acordul episcopului si Consistoriului. Desfiintarea mnstirilor si
comasarea mosiilor bisericesti ntr-un Fond religios s-a fcut n primul
rnd din motive economico-finaciare, deoarece n felul acesta veniturile
acestuia puteau fi impozitate mult mai usor de ctre stat. Totodat trebuie
subliniat faptul c prin constituirea Fondului religios mosiile mnstiresti
si episcopesti din Bucovina nu au fost confiscate de ctre statul austriac,
asa cum gresit sustin unii dintre politicienii de astzi, nostalgici ai
partidului comunist, ci au fost luate numai n administrare, iar veniturile
nu intrau n casa statului, ci n casa separat a Fondului sub supravegherea
episcopului si a Consistoriului. Cu toate neajunsurile si abuzurile, comise
mai ales n timpul guvernrii galitiene, statul austriac a recunoscut
permanent dreptul de proprietate al Bisericii Ortodoxe Romne din
Bucovina asupra Fondului ei bisericesc. Toti mpratii austrieci, de la
Iosif al II-lea pn la Carol I, care a abdicat n 1918, au sustinut, reafirmat
si confirmat statutul special al Fondului bisericesc potrivit
Regulamentului duhovnicesc din 1786 si au respectat dreptul de
proprietate al Bisericii. Dac Fondul bisericesc ar fi fost confiscat de ctre
stat sau ar fi fost o proprietate a statului, atunci nu mai era nevoie ca statul
s ncheie contracte de arend sau de nchiriere cu Fondul, asa cum a fost
cazul cu domeniile de la Rduti, arendate hergheliei statului, sau cu cele
dou cazrmi, nchiriate armatei austriece si, dup 1918, armatei romne.
Dac Fondul bisericesc ar fi fost o proprietate a statului, atunci
guvernatorii austrieci ai Bucovinei nu ar fi insistat ntre anii 1889-1890 s
cumpere pentru herghelia statului suprafata de 17.200 iugre din
domeniul de la Rduti. Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici
mpreun cu membrii Consistoriului arhiepiscopesc s-au opus tranzactiei
si s-au adresat mpratului Francisc Iosif I (1948-1916), cerndu-i s
intervin n aceast chestiune, n calitatea sa de protector si aprtor al
Bisericii si al Fondului. mpratul, respectnd dreptul de proprietate al
Bisericii asupra Fondului si tinnd cont de vointa mitropolitului, a dispus
ncetarea presiunilor si sistarea tranzactiei.
La fel au stat lucrurile atunci cnd unele dintre mosiile Fondului
au fost expropriate mpreun cu drepturile de servitute n vederea
mproprietririi tranilor. Pentru mosiile expropiate, Fondul bisericesc, ca
proprietar, a primit o sum nsemnat de desdunare. Apoi, dup mai
multi ani, a reusit s rscumpere si drepturile de servitute. Tot asa, statul
romn a despgubit Fondul bisericesc pentru terenurile expropriate n
vederea mproprietririi tranilor n urma aplicrii Legii agrare pentru
Bucovina din 1921.
12
14
Mosiile Fondului au putut fi vndute si nstrinate numai n
conditiile vitrege din perioada guvernrii galitiene, cnd Biserica din
Bucovina se afla sub pstorirea episcopului Daniil Vlahovici, un om
aservit intereselor statului austriac si guvernului de la Lemberg, care nu
s-a opus nstrinrii. La fel s-au petrecut lucrurile atunci cnd, din pcate,
unii dintre ierarhii Bucovinei nu au reusit s se opun si s neutralizeze
intentiile ascunse ale statului austriac care a umplut Bucovina de colonii,
transformnd-o ntr-un amalgam de etnii si culte.
n afar de vnzri, exproprieri, colonizri si nstrinri, Fondul
bisericesc a reusit, pe de alt parte, s cumpere nsemnate suprafete de
teren de la particulari si de la stat. Asa au fost cumprate si salvate de la
faliment, n 1869, sub presiunea statului, bile lui Manz de la Iacobeni si
Fundul Moldovei cu toate terenurile din jur si cu satele de biesi nemti.
Apoi, n 1876, Fondul a mai reusit s cumpere de la statul austriac
domeniile camerale, foste voievodale, de la Cmpulung si alte mosii,
Bile de la Vatra Dornei, Fntna de la Poiana Negri si multe altele.
Dreptul de proprietate al Fondului bisericesc a fost respectat mai
departe si n perioada interbelic, cnd Bucovina ntreag era parte a
Regatului romn. Cu toate schimbrile care au avut loc dup unire,
Fondul bisericesc al Bucovinei, reglementat prin Legea si Statutul
Bisericii Ortodoxe Romne din 1925, a continuat s functioneze
nestingherit pn la cel de al doilea rzboi mondial, cnd partea de nord a
Bucovinei a fost ocupat de trupele bolsevice. Dup 23 august 1944,
prefectii judetelor Rduti si Suceava, profitnd de haosul de dup rzboi,
au exploatat pentru cteva luni propriettile Fondului din aceste regiuni,
intentionnd chiar s treac la confiscarea lor. Apoi Fondul bisericesc,
reglementat fiind printr-o nou lege emis n 1946 de guvernul Petru
Groza, a continuat s functioneze n conditiile impuse de ocupatia
bolsevic, pn la nationalizarea din 1948, cnd statul comunist a
confiscat abuziv toate propriettile. Fondul bisericesc a fost mai nti
constrns de regimul politic s se ntovrseac n 1947 cu C.F.R.-ul,
constituind pentru scurt timp Regia mixt Fond. bis.- C.F.R., ca dup 6
luni s fie transformat n Societatea anonim Domeniile Bucovina,
societate care a fost nationalizat n iunie 1948. Regimul comunist a mai
lsat Fondului doar trei ocoale silvice pe Valea Sucevei pentru a putea
onora contractul de furnizare a materialului lemnos ctre Societatea
sovieto-romn Sovromlemn. n cele din urm, Fondul bisericesc a fost
desfiintat prin Decretul nr. 273 din 24 iunie 1949 care nu a fost publicat
niciodat n Monitorul Oficial, asadar un act nul si neavenit. Potrivit
decretului de mai sus, a fost constituit o Comisie de lichidare alctuit
din tovarsi de la Bucuresti, care au inventariat amnuntit toate
propriettile Fondului pe fiecare ocol silvic n parte, nregistrnd o
13
15
suprafat de 192.468, 41 ha de teren forestier. Potrivit aceluiasi inventar,
la Scoala de brigadieri silvici din Rduti, proprietate a Fondului, au fost
nregistrate 10 cldiri, toate situate n orasul Rduti, si o suprafat de 16
ha, 24 ari si 60 mp teren agricol.
Ca urmare a evenimentelor si schimbrilor politice din 1989, a
fost reactivat si Arhiepiscopia Sucevei si Rdutilor, institutie
bisericeasc desfiintat de regimul comunist n 1950 si ndrepttit astzi
s solicite statului romn retrocedarea tuturor bunurilor imobile confiscate
abuziv timp de mai bine de jumtate de veac. La 11 aprilie 2000, prin
sentinta civil nr. 109 a Tribunalului Suceava s-a hotrt acordarea de
personalitate juridic Fundatiei umanitare Fondul Bisericesc Ortodox
Romn al Bucovinei prin nregistrarea acestei fundatii n registrul special
al instantei. Demersurile Eparhiei Sucevei si Rdutilor de a redobndi
propriettile Fondului bisericesc s-au lovit de mpotrivirile unor
politicieni scoliti la Moscova sau la Academia comunist Stefan
Gheorghiu, care nu au cum s nteleag ce nseamn dreptul de
proprietate, drept garantat, chiar de unii dintre ei, prin actuala Constitutie.
Politicienii care se mpotrivesc retrocedrii propriettilor afirm cu
ignorant cum c Biserica din Bucovina nu ar fi proprietarul de drept al
Fondului bisericesc, ci doar ar fi avut n administrare aceste proprietti pe
care le-ar fi primit cndva de la statul austriac. Acestia confund, nu fr
intentii, dreptul de proprietate cu cel de administrare. Ei nu vor s
nteleag c propriettile Bisericii din Bucovina au fost administrate dup
toate normele regimului silvic n cadrul Fondului bisericesc, statul
rezervndu-si doar dreptul de control prin organele abilitate. Eparhia
Bucovinei nu era Directie silvic si nici Societate de exploatare forestier
ca s primeasc n administrare de la stat pduri sau terenuri agricole. n
urma nenumratelor demersuri naintate de Eparhia Sucevei si Rdutilor,
statul romn a retrocedat cu greu aproximativ 16.000 ha de pdure,
revenind cte 30 ha de fiecare parohie. Apoi, prin Ordonanta de Urgent
nr. 100 din 16 noiembrie 2004, Eparhia mai primea napoi nc 90.000 ha
de pdure pentru administrarea crora a fost constituit Directia Fondului
Forestier Bisericesc Suceava. Dup cteva luni ns, acest act normativ a
fost atacat de unii politicieni si a fost declarat ca fiind neconstitutional.
Asa c cele 90.000 de ha au fost trecute din nou n posesia statului, fiind
exploatate mai departe de Regia National a Pdurilor Statului -
Romsilva. Astzi, n baza Legii 247/2005, Eparhia Sucevei si Rdutilor
cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru ntreaga suprafat
detinut nainte de nationalizare.
14
16
Constituirea Fondului bisericesc yi func(ionarea lui sub
guvernul gali(ian de la Lemberg (Lvov)
n urma conventiei din 7 mai 1775 si a tratatului din 25 februarie
1777, ncheiat ntre Poarta otoman si Austria, partea de nord a Moldovei
a fost smuls din trupul ei si alipit la trile Imperiului habsburgic
1
. Noua
stpnire strin, reprezentat la nceput printr-o administratie militar, a
studiat mai nti terenul fr a impune imediat reforme sau schimbri
radicale pentru a nu crea panic n rndul populatiei bstinase majoritar
romneasc si de confesiune ortodox. n aceast perioad de acomodare,
guvernatorii militari austrieci, generalii Spleny si Enzenberg, au naintat
Curtii vieneze rapoarte amnuntite cu privire la noua achizitie teritorial
numit la scurt timp Bucovina (Bukowina sau Buchenland)
2
. Cu ocazia
recensmntului realizat de generalul Spleny n 1776, pe teritoriul anexat
atunci la Austria, au fost nregistrate 34 de mnstiri si schituri (Putna,
Sucevita, Voronet, Moldovita, Solca, Dragomirna, Humor, Ilisesti,
Sf. Ilie, Ptruti, Rduti, Slatina, Burdujeni, Itcani, Sf. Onufrie,
Crisceatec, Zamostie, Horecea, Luca, Babin, Ostra-Brbesti, Coribnita,
Vijnita, Broscuti, Voloca, Jadova, Bereznita, Schitul Mmiesti, Mitocul
Mmiesti, Meresti, Rotunda, Prendesti, Feilesti si Camenca cu 2
sihstrii
3
, care aveau 446 de clugri si 88 de clugrite, multi dintre
acestia fiind strini din diverse tri
4
. Mnstirile si schiturile de aici
aveau n posesie 267 de mosii cu 20 de munti, care reprezentau
aproximativ 63 % din ntreaga suprafat a Bucovinei, la care se adaug si
un numr mare de mosii (118.433 flci de pmnt) aflate dincolo de
cordon n Moldova, n raiaua Hotinului si Basarabia
5
.
La propriettile mnstirilor din Bucovina se mai adug si
proprittile Schitului Mare din Maniava, localitate situat la sud-est de
orasul Stanislau din Galitia (azi Ivano-Frankovsk din Ucraina). Acest
schit era ctitorit de Maria Movil la anul 1620, cnd Patriarhul de
1
Mitropolia Bucovinei, Administratia Fondului bisericesc, Averile bisericeti din
Bucovina, Cernuti, Editura Mitropoliei Bucovinei, 1938, p. 11.
2
Lazr Gherman, Problema Istoric a Bisericii din Bucovina, Bucuresti, Tipografia
profesional Dimitrie C. Ionescu, 1914, p. 12.
3
Daniel Werenka, Topographie der Bukowina zur Zeit ihrer Erwerbung durch
Oesterreich (1774-1785), Czernowitz, Cone. Tipo. u. Lithographie des Erzbischofs
Silvester Morariu-Andriewicz, 1895, p. 138-139.
4
Isidor Onciul, Der griechisch-orientalische Religionsfonds, im Band: Herzogtum
Bukowina in Wort und Bild, Wien, Druck und Verlag der kaiserlich-kniglichen Hof und
Staatsduckerei. Alfred Hlder k. und k. Hof und Univesittsbuchhndler, 1899, p. 155.
5
Mihai Iacobescu, 30 de zile n ,Siberia` cutnd arhivele Bucovinei, Iasi, Editura
Junimea, 2003, p. 82-83.
15
17
Constantinopol l recunostea ca stavropighie. ntre timp, acest schit mic
a devenit un Schit Mare, cu o obste mare de clugri, nflorind tot mai
mult, pe cnd ctitoria Movilestilor de la Sucevita se afla n paragin.
Acest lucru a determinat-o pe Maria Movil s nchine Mnstirea
Sucevita ctitoriei sale de la Schitul Mare
6
, care a fost nzestrat mai trziu
cu satele Revna (Burdigu), Mmiesti, jumtate din satul Mitcu cu 1
moar, satul Neculet din districtul Dorohoi, 4 pogoane de vie la Cruce, n
districtul Putnei si o cas cu grdin n orasul Cernuti
7
. Autorittile
austriece au gsit aici o obste de peste 200 de clugri. Venitul anual
realizat de schit din exploatarea mosiilor pe anul 1883 era de 2.102
florini. n septembrie 1784 schitul a fost desfiintat, bunurile au fost
inventariate, iar clugrilor li s-a dat voie s treac n Bucovina si
Moldova. ntre obiectele de valoare ale schitului, estimate la 3.027 florini,
se afla un ceas, un disc aurit si o cruce de argint care avea un fragment de
lemn din crucea Mntuitorului, evaluate la 14 florini si 30 de cruceri. Cu
toate c Mnstirea Sucevita a fcut demersuri pentru a obtine aceste
obiecte de cult, administratia galitian nu a dat curs cererii. Obiectele au
fost duse spre pstrare la casa districtual din Stanislau
8
. Dup ce
egumenul Antioh Dragomirschi a prsit n 1784 Sucevita, trecnd
cordonul n Moldova, s-au fcut alegeri de egumen si, din 3 candidati, 2
erau de la Schitul Mare
9
. De mentionat este faptul c autorittile austriece
s-au ngrijit n mod exceptional de clugrii proveniti de la Schitul Mare,
pe care i-a transferat n mare parte la Mnstirea Sucevita.
Mnstirile de aici erau bogat nzestrate cu peste 20 de munti,
suprafete uriase de pduri, poieni, fnete, prisci, teren arabil, psuni,
vmi, mori, helesteie cu peste, iazuri, praie, vii, dughene, crciumi, case,
depozite de mrfuri si beciuri, 110 sate cu 7.316 familii, adic 36.580
suflete de clcasi. Alte 38 de mosii erau rsfirate prin tinutul Hotinului
(devenit la scurt timp Raia turceasc), fie n alte tinuturi ale Moldovei, cu
alte 11.095 de suflete, fie n zona de peste Prut n tinuturile Crligtura,
Codru, Greceni, Flciu si Reni
10
. Cea mai bogat nzestrat dintre
mnstiri era Putna lui Stefan cel Mare. Inventarul asupra propriettilor
mnstiresti si episcopesti, ncheiat de autorittile laice si bisericesti n
ianuarie 1784, prezint situatia terenurilor fiecrei mnstiri n parte, att
6
Ion Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernuti, Institutul de Arte
Grafice si Editura Glasul Bucovinei, 1921, pp. 9-10.
7
D.J.S.A.N., fond Mitropolia Bucovinei, Sectia Diverse, Dosar nr. 35/1784, f. 1-2.
8
Ibidem, Dosar nr. 82/1785, f. 3; Dosar nr. 80/1785, f. 1.
9
Ibidem, Dosar nr. 49/1784, f. 1-2.
10
Mihai Iacobescu, A fost Bucovina de ieri un ,model` al Europei de mine? Astzi
despre evolutia celui mai mare ,trust` al patrimoniului national, Fondul Bisericesc,
Cernuti-Tg. Mures, n Almanahul cultural literar Tara Fagilor, 1998, p. 46;
* teren sau sat nepopulat numit selite.
16
18
a mnstirilor din Bucovina, ct si a mnstirilor din afara granitelor care
aveau proprietti n Bucovina.
Mnstirea Putna avea n stpnire satele: Putna (o moar),
Straja (o moar) Vicovul de Sus, Vicovul de Jos, Mneuti* (o moar),
Voitinel, Frtuti (dou mori), Botosinita, Cernauca* cu Blsinesti si
Vscuti, toate exploatate n regie proprie; Climuti, arendat din 23
aprilie 1784 pe un an lipovenilor; Vicsani*, Plesnita* si Blcuti, toate n
regie proprie; Crasna si Ciudei, arendate lui Alexandru Ilski;
Artenesti?, Ropce?, Cupca, Tomesti si Carapciu, arendate mazilului
Ioan Sava n 1783 pe 3 ani; Camenca si 5/8 din Petriceni, arendate
hergheliei statului (Gestts-Rittmeister Nagel), n 1784, pe 3 ani;
Tereblecea si Greci*, arendate lui Goian din Siret, din 1782, pe 3 ani;
Onufrie cu Bncesti, Dornesti, Drguseni, unele proprietti la Siret si
o moar, arendate lui Gheorghe Popovici din Rduti, n 1784, pe 3 ani;
Cuciurul Mare, Cozmin (Corovia)*, Voloca, Ceahor, Mologhia, Ostrita
(Cliscuti) cu 3 mori, arendate lui Mahalachi din Cernuti, n 1783, pe 4
ani; Mahala (Cotul Ostritei) si Stuceni cu un helesteu si putin pdure,
arendate evreului Moses Haivas din Cernuti, n 1783, pe 3 ani. Toate
aceste sate detineau, pe lng terenuri agricole, si ntinse pduri de molid,
brad, fag, stejar, mesteacn, arin, carpen etc. Tot Mnstirii Putna i
apartineau muntii si branistile Tapul, Tomnatic, Bobeica, Lucina,
Moldova, Pgniste, Iarovita, Cobelite, Mitcu, Sacalus, Rul, Paltin cu
Dumitritu, Bucov, Gura Comarna, Gura Ascunsu, Gura Sadu, Paltinu,
Paltin, Nisipitu, Ulma cu Arsita Rusca, Fafei, Seletin, Ropocel, Mgurita,
Fatiturile Predinilor, Dealul Cunuschi, Sipotul Brodinei, Dealul Sandrului
si Poiana Mrului toate arendate tranilor din Cmpulung, n 1784, pe un
an; 3 mori la Sipot, Ropocel si Paltin, pentru care tranii din zon plteau
o tax mic de arend (1 florin); o cas cu pivnit la Siret, nchiriat si
transformat la 1782 n capel romano-catolic
11
si o cas n Cernuti,
nchiriat medicului Glabach; o crcium la Sipot si 2 sihstrii n regiunea
Cmpulungului, care erau folosite n regie proprie
12
. Asa cum reiese din
statistici, majoritatea mosiilor erau date n arend pe o perioad de unu
pn la cinci ani, ncepnd de obicei cu 23 aprilie
13
. n Moldova, dincolo
de cordonul sanitar, Mnstirea Putna avea n stpnire satele:
Stiubieni* si Petrecani* (din regiunea Dorohoi), arendate, din 1783, lui
Bogdan Caminicean din Stanislau, care a pltit anticipat suma de 500
11
D.J.S.A.N., Ibidem, Dosar nr. 3/1784, f. 24.
12
Frantz Adolf Wickenhauser, Geschichte des Bistum Radautz und des Kloster Gro-
Skit, Czernowitz, R. Eckard-sche Buchdrukerei, Selbstvertrag (IV Band), 1890, p. 177.
Schitul Sihstria Putnei nu detinea proprietti, ci se bucura doar de o serie de privilegii.
13
Ibidem, pp. 175-176.
17
19
florini (guldeni)
14
pentru 5 ani; Podraga* (reg. Dorohoi), arendat, n 1783,
pe trei ani lui Constantin Aga din Iasi; Bratinesti* si Stucesti (reg.
Botosani), arendate, din 1784, pentru 15 ani lui Ion, cpitan de Botosani,
cu suma de 200 fl.; Frumoasa (reg. Galati), arendat, din 1783, pentru 3 ani
unor greci. Mnstirea mai detinea 15 pogoane de vie la Odobesti
(Focsani), care erau exploatate n regie proprie, cu un venit anual de circa
100 florini, si o cas n Iasi care era folosit de mitropolitul Moldovei.
Venitul anual realizat de mnstire n regie proprie era de 2.008 fl., iar
venitul anual obtinut din arend se cifra la 5.763 fl. Pentru ntreaga
perioad de arend, n 1784, era achitat suma de 11.906 fl., rmnnd de
ncasat nc 1.769 fl.
15
.
Mnstirea Moldovi(a avea n stpnire satele: Moldovita, cu
branistile de la Rusii Moldovitei si cu pduri, mori si un piuar de postav,
toate exploatate n regie; Frumosul si Vama cu 1 moar, arendate, din
1784, pe trei ani, lui Anghelachi din Cmpulung; Berchisesti (reg.
Suceava) si Opriseni (reg. Siret), cu dou mori, arendate, din 1783, pe trei
ani lui Ilie Herescul din Cernuti; Provorohie, Iordnesti si o sihstrie (reg
Siret), toate folosite n regie. La acestea se adaug muntii: Suhardul Mare,
arendat, din 1784, pe un an lui Pentele Cramat din Cmpulung, cu 50 fl.;
Raru si Todorescul, arendate, din 1784, pe un an lui Ioan Leonti din
Vama; 33 de munti si poieni cu psuni, exploatate n regie proprie. n
Moldova detinea urmtoarele sate: Vculesti (reg. Hrlu) cu pduri de
fag si stejar si un helesteu, arendat, din 1782, pe un an lui Ienachi
Codrescu din Rduti, cu 200 fl.; Unteni (Botosani), arendat, din 1782, pe
3 ani lui Demeter Wrnau din Dolina, cu 140 fl.; Flticeni si Reciuleni
(reg. Suceava) cu o moar si un helesteu, arendate, din 1784, pe un an
tranilor din zon; Horodiste (Suceava) cu o moar, arendat, din 1784, pe
un an lui Petru Chisco; Serafinesti* (Mitesti reg. Botosani) arendat, din
1784, pe un an lui Calistrat Stamati cu 60 fl.; Izvorsti sau Svoriste (reg.
Suceava) si Seliste* (reg. Galati), arendate pe un an grecului Dimitrie din
Suceava, cu 50 fl.; 10 pogoane de vie La Cruce (Odobesti). Venitul anual
realizat n regie proprie era de 909 fl., iar venitul anual obtinut din arend
era de 1.405 fl. Pentru ntreaga perioad de arendare era pltit suma de
2.125 fl., rmnnd de plat 260 fl.
16
Mnstirea Humor detinea n Bucovina urmtoarele sate:
Humor si Gura Humorului, exploatate n regie proprie; Prtesti si Ludi
Humorului, cu pduri si o moar, arendate, din 1782, pe trei ani soltuzului
14
Valoarea monetar austriac era reprezentat n gulden sau florini si avea ca
subdiviziune kreuzer (crucerii sau critarii), iar din 1892 s-au introdus coroanele
kronen. La nceput un florin valora dou coroane.
15
Ibidem, pp. 177- 178.
16
Ibidem, p. 179.
18
20
(primarului) Dnil din Comaresti, cu 350 fl.; Baiasesti si
Comnesti (reg. Suceava) cu o moar, arendate, din 1782, pe trei ani lui
Gavriil Necsoi din Suceava, cu 100 fl.; Romanesti si Muntele Mgura cu
pduri, arendate, din 1784, pe un an lui Theodor Sabranc, cu 160 fl.. n
Moldova detinea urmtoarele sate: Dersca (reg. Suceava) cu pduri de
stejar, arendate, din 1783, pe trei ani lui Ieremia Popovici din Sf. Onufrie-
Siret, cu 100 fl.; Vorniceni (reg. Botosani) cu o moar si dou helesteie,
arendate, din 1781, pe 5 ani lui Costachi Aga din Iasi, cu 300 fl.; Covasna
(reg. Iasi), arendat, din 1784, pe un an boierului Bals, cu 18 fl.; Strahotin*
(reg. Hrlu), arendat, din 1783, pe 3 ani doamnei Cohan din Botosani, cu
100 fl.; Feredeni* (reg. Hrlu), arendat, din 1783, pe 3 ani lui Nicolai
Calmutchi, cu 50 fl. si dou grdini cu vie la Strohani (reg. Focsani)
exploatate n regie proprie. Venitul anual realizat n regie proprie era de
490 fl., iar cel din arend de 1.178 fl. Pentru ntreaga perioad de arend
era achitat suma de 3.210 fl., rmnnd de ncasat 18 fl
17
.
Mnstirea Solca detinea n Bucovina urmtoarele sate: Solca,
Arbore, Botosana si Cajvana cu pduri de fag, brad si stejar, 3 mori si un
piu de postav, toate n regie proprie; Iaslovt, Bdeuti, Milisuti,
arendate, din 1782, pe 3 ani vtafului Nicolai din Rduti, cu 650 fl.;
Tibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivncicuti*, Prliseni* si Drgnesti*
cu pduri de stejar, date n folosint gratuit tranilor din zon; Grnicesti
(Cranicesti sau Crainicesti) cu pduri de stejar, arendat, din 1784, pe un
an lui Vasile Cranolutchi din Grnicesti, cu 120 fl.; Hrincesti*? si
Ceplinte*? , probabil n regie; muntele Cocos, arendat, din 1784, pe un an
lui Gheorghe Goian din Siret, cu 10 fl.; muntele Gina, arendat, din 1784,
pe 5 ani armeanului Ioan Capri din Suceava, cu 30 fl.; muntele Porcescul,
arendat, din 1784, pe un an lui Ion Pop din Cmpulung, cu 36 fl. si
Muntele Botos, dat n folosint gratuit tranilor din Cmpulung. n
Moldova, mnstirea detinea urmtoarele sate: Mnstireni (reg.
Botosani) cu 2 helesteie, arendat, din 1782, pe trei ani lui Stefan Catargiu
din Botosani, cu 250 fl.; Faraoani (reg. Bacu) cu pdure de stejar si 2
mori era n conflict cu vecinii de hotar; un helesteu n Balta Lucii
(Falcei), arendat, din 1782, pe 3 ani grecului Dimitrie din Suceava, cu 35
fl.; o vie la Corsaci (reg. Suceava), arendat, din 1784, pe 3 ani lui Ioan
Capri din Suceava, cu 35 fl. Veniturile anuale realizate n regie proprie
erau de 1.865 fl., iar cele obtinute din arend erau de 1.316 fl. Pentru
ntreaga perioad de arend erau pltiti 3.001 fl., rmnnd de plat 110
fl.
18
17
Ibidem, p. 180.
18
Ibidem, p. 181-182.
19
21
La desfiintare, n 1784, mnstirea mai avea nc 11 clugri, din
care 4 au fost transferati la Dragomirna, 6 au plecat peste granit si al
unsprezecelea, un clugr de 80 de ani, pe nume Gherasim Grosu, cu
metania la Ilisesti, a fost tolerat s rmn n Bucovina. Tot aici se afla si
o btrn ce purta hain monahal, mama unui clugr sfnt
19
, pe nume
Macironca Casiana, care a fost alungat, mpreun cu fii ei, peste granit.
Mnstirea Dragomirna detinea urmtoarele sate din Bucovina:
Mitoc (1/2 Rusciori) cu pdure de fag si stejar, 2 mori si 2 helesteie,
jumtate arendat, din 1784, pe trei ani cojocarului Seris din Suceava, cu
250 fl.; Buninti si Brnova, arendate, din 1784, pe un an armeanului
Ariton Pruncul, 120 fl.; Dragomirna* , jumtate folosit de mnstire;
Corcesti* (reg. Suceava), arendat, din 1783, pe 3 ani lui Iersei Codrescu
din Rduti, cu 100 fl. n Moldova detinea satele urmtoare: Dobroneuti
(reg. Suceava) cu pduri de stejar si brad, arendat, din 1784, pe un an
tranilor din zon, cu 115 fl.; Urziceni cu o moar, Dagmaseni, Flmnzi,
Dragoteni, Sltunoaia cu pduri de stejar (toate din reg. Hrlu), arendate,
din 1783, pe trei ani lui Atanasie Cucerean din Botosani, cu 300 fl.;
Napadova (reg. Soroca)?; Mitoc (Rusciori) cu pdure de stejar, arendat,
din 1784, pe un an lui Condorachi Teleman din Mundresti, cu 80 fl.;
Niceni* (reg. Botosani), arendat, din 1783, pe 5 ani armeanului Nicolai
Capri din Suceava, cu 500 fl.; 30 de pogoane de vie la Focsani care se
aflau n litigiu. Venitul anual realizat n regie proprie era de 407 fl., iar cel
din arend de 1.465 fl.. Pentru ntreaga perioad de arend era achitat
suma de 2.255 fl., rmnnd de plat 110 fl.
20
.
Mnstirea Vorone( detinea n Bucovina urmtoarele sate:
Voronet, cu o moar si pduri de brad si stejar, si Stulpicani, cu pdurile
din jur si o moar, pe care le exploata n regie proprie; Gemenea, Frasin,
Negrileasa si Ostra cu pdurile din jur, date n folosint tranilor din zon
care plteau doar impozitul ctre stat; Bucuresti (Capul Codrului) cu
pdurile din jur, o moar si 2 piuare de postav, arendate, din 1784, pe 3
ani lui Anghelachi din Cmpulung, cu 250 fl.; Drguiesti, Bucsoaia si
Luccesti* erau folosite n regie proprie. Tot mnstirii i apartineau si
muntii Petris, Muncel, Mestecnis precum si poienele cu fnete de la
Gura Humorului, toate acestea fiind date n folosint tranilor care plteau
numai impozitul. n Moldova, mnstirea detinea urmtoarele sate:
Zuflinti si Ghizdele (reg. Soroca), arendate, din 1784, pe un an lui
Cuciurba din Sulita; Blinza* (reg. Botosani), arendat, din 1784, pe un an
lui Teodor Olar din Botosani, cu 100 fl.; Botesti (reg. Suceava), arendat,
din 1782, 3 ani lui Gavriil Necsoi din Suceava, cu 40 fl.; Holda si Cruce
19
Idem, Geschichte und Urkunden des Kloster Solka, Czernowitz, Druck von Adolf
Eckhardt, 1877, pp. 199-200.
20
Idem, Geschichte des Bistum , p. 182.
20
22
(reg. Piatra Neamt) cu pdure de brad, arendate tranilor din zon pe un
an si 7 pogoane de vie La Cruce (Focsani), folosite n regie. Veniturile
anuale realizate n regie proprie erau de 830 fl., iar cele din arend de 785
fl. Pentru arend era achitat anticipat suma de 720 fl., rmnnd de plat
145 fl
21
.
Mnstirea de maici Ptru(i detinea doar satul Ptruti, cu o
moar si pduri de stejar, arendate, din 1784, pe 3 ani soltuzului Dorotei
din Ptruti, cu 220 fl., si satul Mihoveni, arendat, din 1782, pe 3 ani lui
Ioan Cristea din Suceava, cu 330 fl. Venitul anual realizat din arend era
de 330 fl.
22
Mnstirea Sucevi(a detinea n Bucovina satele urmtoare:
Sucevita, cu branistile din jur, Volovt, Horodnicul de Sus, Horodnicul de
Jos si Plesnita de pe Prut, care aveau pduri de fag si brad, 6 mori, cu 2
piuare de postav si un atelier, toate exploatate n regie proprie; Costesti
(reg. Cernuti) si o moar, arendate, din 1784, pe 1 an lui Nicolae Botezat
din Brbesti, cu 110 fl.; satul si muntele Giumalu, donate de nepoatele
lui Luca Arbore
23
, cu pduri de fag si brad, arendate tranilor din zon pe
un an. n Moldova detinea satele Ibnesti, Crstenesti, Mgura (reg.
Dorohoi) cu o moar, Verbie pe Jijie (reg. Hrlu) cu o moar si un iezer,
Mndresti pe Siret (reg. Botosani) cu 2 mori, Balesti si Semenita (reg.
Suceava), folosite n regie proprie; Noscova sau Brahna (reg. Soroca),
arendat, din 1704, pe un an lui Macari Marchitan din localitate, cu 50 fl.;
Rusenita, Bohotin si o prisac (reg. Iasi) cu pduri de fag si stejar,
arendate tranilor din zon pe un an; Osonesti (reg. Hrlu), arendat, din
1784, pe un an lui Iordachi Cantacuzino din Iasi, cu 20 fl.; Davida (reg.
Orhei pe lng Tighina), de 4 ani sub ocupatie turceasc; 4 pogoane de
vie la Iasi, 10 pogoane la Focsani si 3 la Hrlu. Venitul anual realizat n
regie proprie era de 3.123 fl., iar cel din arend de 320 fl.. Pentru arend
mai era de achitat 255 fl
24
.
Mnstirea Sf. Ilie detinea urmtoarele sate din Bucovina:
satul Sf. Ilie, cu o moar si pdure de stejar, arendate, din 1784, pe 3
ani lui Constantin Borcil, cu 250 fl.; Costna cu pdure de stejar,
arendat, din 1782, pe 3 ani lui Luca Botosana din Suceava, cu 60 fl.;
Milisuti, arendat, din 1782, pe 3 ani armeanului Grigorie din Suceava, cu
125 fl.; Satu Mare si o moar, arendate, din 1782, pe 3 ani vtafului
Nicolae din Rduti, cu 460 fl.; Florinta si Gropile. n Moldova detinea
21
22
Ibidem, p. 185.
23
Dimitrie Dan, Mnstirea Sucevita. Cu Anexe i Documente ale Sucevitei i Schitului
celui Mare, Bucuresti, Editura Fondului Bisericesc din Bucovina, Tipografia Bucovina,
1923, pp. 107-117.
24
Franz Adolf Wieckenhauser, Geschichte des Bistum , pp. 185-186.
21
23
satul Hodera* (reg. Hrlu), arendat, din 1782, pe 3 ani armeanului
Nicolae Capri din Suceava, cu 200 fl.. Venitul anual realizat din arend
era de 1.095 fl. Pentru ntreaga perioad de arend era achitat 2.205 fl.,
rmnnd de pltit nc 360 fl.
25
Mnstirea Iliyeyti detinea n Bucovina urmtoarele sate:
Ilisesti cu o moar, Blceana si Ssciori cu pduri de stejar, arendate,
ntre 1780-84, pe 3, respectiv 5 ani, vtafului Nicolae din Rduti, cu 610
fl.; Iacobesti si Fogodisten (Iacobesti unde s-au asezat colonisti unguri)
cu 4 mori, un atelier si pdure de fag, arendat, din 1784, pe 3 ani lui
Stefan Bogdan din Suceava, cu 80 fl.. n Moldova, mnstirea detinea
doar o parte din satul Oroseni (reg. Botosani)? Venitul anual realizat din
arend era de 690 fl., iar pentru ntreaga perioad de arend era pltit
integral suma de 2.130 fl
26
.
Schitul Sf. Onufrie (Mnstioara-Siret) apartinea Mnstirii
Putna, cu satele Sf. Onufrie, Bncesti, din Dornesti si din Drgusani.
Schitul Crisceatec (reg. Cernuti) detinea satele Crisceatec, un
teren n satul Repusenit si Zviniace (reg. Cernuti), cu 4 mori si un
atelier, arendate, din 1784, pe 3 ani lui Mihail Mocranschi, cu 500 florini.
Schitul Horecea (reg. Cernuti) detinea satul Horecea (Ludi
Horecei), 1/8 din Cbiesti sau Cabin
27
, 12 petice de pmnt, o cas, 3
terenuri de cas, o moar n Cernuti si alte privilegii. n Moldova detinea
satele Mogosesti, 1/3 Mihoreni sau Nhoreni si un mitoc n Prelesti (reg.
Dorohoi). Nu se cunostea situatia acestor proprietti, deoarece staretul
Teofilact tocmai fugise peste cordon cu toate documentele schitului.
Schitul Ostra sau Brbeyti (reg. Cernuti) detinea o parte din
Ostra, un teren din Brbesti, cu o moar la rul Jijia, un teren n Plesnita,
nsumnd n total 100 de flci, precum si o moar, arendate, din 1784, pe
1 an lui Ilie Herescu, cu 45 de fl.
Schitul Zamostie (reg. Cernuti) detinea 1/3 din sat, un teren n
jurul schitului si 3 livezi n Bilauca, arendate lui Gafencu pe 3 ani.
Schitul Berezni(a (reg. Cernuti) avea 1/16 din satul Bnila de pe
Ceremus, arendat tot lui Gafencu, care pltea n total 130 florini.
Schitul Babin (reg. Cernuti) avea 10 flci de teren si o moar,
arendate, din 1782, pe 3 ani lui Vasile Marcu, cu 17 florini
28
.
Schitul Luca avea un teren de 12 flci n Simineace, care era
folosit de clugri pentru ntretinere.
25
Ibidem, p. 186.
26
Ibidem, p. 187.
27
Idem, Horecza, Ein Beitrag zur Gheschichte der Stadt Czernowitz, Radautz,
Buchdruckerei M. Weber, 1908, pp. 15-17.
28
Idem, Geschichte des Bistum , p. 188.
22
24
Schitul Broscu(i avea 10 flci de teren. Schitul Coribni(a avea
4 flci. Schitul Jadova avea 10 flci n sat si n Vasileu. Schitul Voloca
avea 4 flci de teren. Schitul Vijni(a detinea 1, falce. Dup desfiintarea
acestor 5 schituri, micile lor proprietti au revenit ctitorilor
29
.
Veniturile provenite din exploatarea mosiilor mnstiresti aflate n
Bucovina nsumau 39.514 fl. si 30 cruceri, iar mosiile din afara trii
nsumau 8.786 fl. si 43 cr.
30
.
Mnstirile din Bucovina mai detineau nc 25 de sate si bunuri
imobiliare n regiunea Hotinului. Aceste mosii nu au putut fi invetariate n
1783 din cauza stpnirii turcesti care, dup ncheierea tratatului de pace
din 1774, a transformat cetatea si districtul Hotinului n Raia
31
.
Episcopia Rdu(ilor detinea n 1783, dup incamerarea
mosiilor episcopesti, doar domeniile de la Rduti si 8 pogoane de vie la
Focsani. Mosiile episcopesti de la Cotmani, cu satele Laschica,
Suhoverca, Clivodin, Davidesti, Gavrilesti si Clivesti din Bucovina si
satele Havrna si Noua Sulit din Moldova au fost incamerate, constituind
Fondul religios
32
. n 1767 satele Gavrilesti, Clivesti, Davidesti, Clivodin,
Suhoverca, Cotmani, Laschiuca si o parte din Vitiliuca, erau arendate lui
Ilie si Teodor Herescu, fratii episcopului
33
. n 1783, domeniile episcopesti
de la Cotmani nregistraser un venit de 6.550 fl., cele de la Rduti
1.322 fl. si cele 2 sate din Moldova 350 fl.
34
.
Asa cum mnstirile din Bucovina aveau mosii n Moldova, tot
asa si mnstirile din Moldova detineau la rndul lor proprietti n
Bucovina.
Mnstirea Barnovschi din Iasi, care era nchinat Sfntului
Mormnt din Ierusalim, detinea urmtoarele sate bucovinene: Toporuti
(reg. Cernuti), arendat cu 400 fl.; Trestiana (Dimca), arendat cu 150 fl.;
Volcinet si Vscuti pe Siret (reg. Suceava), arendate cu 120 fl.
Mnstirea Frumoasa, nchinat Muntelui Sinai, detinea satul Boruti
(reg. Cernuti), arendat cu 650 fl.. Mnstirea Probota, nchinat
Sfntului Mormnt, detinea satele Dracinet si Costesti (reg. Cernuti).
Mnstirea Slatina detinea satele Rarencea cu Slobozia, Valea Seac,
Mzniesti, Borghinesti*, Vorniceni*, Stnilesti*, Beresti*, Cerepcuti
si Corlata (Corltel)* cu livezi si fnete. Mnstira Pantocrator
(Teodoreni) din Burdujeni detinea din satul Dornesti, o moar pe rul
Rusora si 5 dughene n Suceava. Mnstirea Dobroneu(, nchinat
29
Ibidem, p. 189.
30
Ibidem.
31
Ibidem.
32
Daniel Werenka, op. cit., pp. 178-179.
33
34
Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte der Bistum ., p. 189.
23
25
Mnstirii Zograful din Muntele Athos, detinea din satul Cndesti (reg.
Suceava), arendat cu 170 fl. Mnstirea Cet(uia, nchinat Sfntului
Mormnt, detinea din satul Bachrinesti. Mitropolia din Iayi detinea
satele Bosanci, Cut cu Lisaura, Ttras, Nemereceni*, Bodeni*,
Frumoasa*, Luciu*, Strmbu* si Udesti, chirii asupra terenurile locuite de
tigani si chirii pe deghene, case si beciuri
35
.
Administrarea acestor averi se fcea de ctre staretii de mnstiri
si de institutiile bisericesti n drept, veniturile folosindu-se pentru
ntretinerea mnstirilor si pentru activittile lor filantropice, culturale,
scolare, artistice si altele, potrivit dorintei ctitorilor si donatorilor. Din
pcate, modul de administrare lsa uneori mult de dorit
36
. Cea mai mare
parte a mosiilor episcopesti si mnstiresti erau arendate la tot felul de
strini ntre care sunt identificati armeni, greci si evrei. Aceast mod de
gestionare a averilor a dus la multe nemultumiri n rndul populatiei,
deoarece arendasii nu lucrau ei pmntul, ci l subnchiriau mai departe
tranilor la un pret mult mai mare, svrsind tot soiul de abuzuri. La fel
stteau lucrurile si cu mosiile mnstiresti si episcopesti de dincolo de
cordon, din Moldova, unde, din cele 38 de mosii mari, 19 erau implicate
n certuri si procese de hotar cu proprietarii mosiilor nvecinate
37
.
Situatia Bisericii din Bucovina, dup o stpnire turco-fanariot,
cu toate neajunsurile ei, nu era chiar att de dezgusttoare cum o descriu
cercettori germani ca Wickenhauser, Polek, Zieglauer si Kaindl,
secondati de crturarul romn Isidor Onciul, care s-au inspirat din
rapoartele generalilor austrieci Spleny si Enzenberg, precum si din
memoriile boierului autohton Vasile Bals. Aceste documente erau
proiecte de reform iosefin si care, pentru a justifica msurile de
secularizare, scoteau n evident numai partea rea a lucrurilor, aducnd
acuzatii grave la adresa cinului monahal
38
. Istoricii strini, adepti ai
reformelor radicale, trec sub tcere faptul c la anexarea Bucovinei,
Biserica de aici cunostea o revigorare a vietii monahale. Inauguratorii si
purttorii ei sunt clugrii din aceste multe si bogate mnstiri care se
osteneau cu traducerea crtilor din slavon si greac n romneste, precum
si cu tiprirea lor. Mnstirile cunosteau un avnt nou de duh clugresc
35
Ibidem, p. 190.
36
Aron Pumnul, Privire repede preste dou sute ese zeci i apte de`n propriettile aa
numite Moiile mnstiresci de`n carile s`a format mretul Fund Religionariu all
Bisericei dreptcredincioase rsritene de`n Bucovina, Cernuti, Tipografia Rudolf
Eckhardt, 1865, pp. 10-12.
37
Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei Vol. I (1744-1862) De la administratia
militar la autonomia provincial, Bucuresti, Editura Academiei Romne, 1993, pp.
192-193.
38
Lazr Gherman, op. cit., p. 8.
24
26
venit de la Muntele Athos si din Rusia. Fostul mitropolit Iacob
39
era cel
care a pus bazele, la Mnstirea Putna, acestui curent monahal de
ndreptare, nfrnare si viat pustniceasc. Tot la Putna exista o vestit
scoal bisericeasc (Academia Teologic) sub conducerea arhimandritului
Vartolomeu Mzreanu, refomator al scolilor vldicesti, domnesti si
mnstiresti si traductor de crti. Mnstirea Dragomirna adpostea nc
de la 1763 pe vestitul monah Paisie Velicicovschi, venit de peste Nistru,
ce avea cu sine 64 de clugri dedicati unei vieti monahale nalte. Dar, la
1775, au fost nevoiti s prseasc Bucovina, stabilindu-se mai nti la
Mnstirea Secu si apoi la Mnstirea Neamt, unde au sporit n viata
isihast, nevoindu-se cu rugciunea nencetat, cu postul si cu nfrnarea,
dnd nastere ultimei mari miscri n Biserica acestei tri, cunoscut sub
numele de paisianism
40
. La fel, un nucleu de cultur si spiritualitate era
si Episcopia Rdutilor, care a dezvoltat o activitate bogat pe trm
cultural prin vrednicii ei ierarhi crturari, care s-au ngrijit de scoli si de
tiprirea crtilor de cult
41
.
Dup urcarea pe tron a mpratului Iosif al II-lea (1780-1790), a
fost pus n aplicare planul su de reforme anticlericale si antimonastice,
cunoscute sub numele de reformele iosefine sau iosefinism.
mpratul, fiind bnuitor fat de vrful roman al Bisericii romano-
catolice, ca factor politic, precum si fat de privilegiile si drepturile
acestei Biserici cu puternicile ei institutii monastice, care reprezentau de-a
dreptul un stat n stat, dorea s aib o Biseric dominat de stat. De aceea,
el a dispus ca mnstirile care duc o viat contemplativ s fie desfiintate,
deoarece nu aduc nici un folos societtii, iar averile acestora s trec n
administrarea statului, alctuind un fond religios spre ntretinera clerului,
a scolilor si spre binele omenirii
42
. Iosefinismul judeca valoarea
mnstirilor nu dup viata contemplativ de rugciune ce se ducea aici, ci
dup rentabilitatea economic
43
. Totodat, politia de stat iosefin
poruncea simplitate si economie chiar si n cele cu privire la svrsirea
39
Iacob Putneanul, bun organizator si staret al Mnstirii Putna ntre 1744-1745, episcop
de Rduti (1745-50), unde a tiprit un Liturghier romnesc n 1745 si a nfiintat o
scoal pe lng Episcopie; ntre 1750-1760 a fost mitropolit al Moldovei, cu o bogat
activitate cultural, timp n care a restaurat M-rea Putna, druindu-i o prisac de 200 de
stupi. (apud Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. 2, pp. 353-355).
40
Pentru viata lor curat, care a rodit n tainic rugciune, Paisie Velicicovschi si
Onufrie de la Sihstria Voronei, ambii fosti vetuitori ai Mnstirii Dragomirna, au fost
trecuti de Biseric n rndul sfintilor.
41
Ibidem, pp. 9-10.
42
Erich Zllner, Istoria Austriei de la nceputuri pn n prezent, vol. I, traducere de
Adolf Armbruster, Bucuresti, Editura Enciclopedic, 1997, p. 395.
43
25
27
cultului divin, reducnd la minim pn si numrul lumnrilor ce se
puteau aprinde ntr-o biseric
44
.
n aceste conditii, nu au putut rmne neobservate nici ntinsele
mosii mnstiresti din Bucovina, care nsumau 2/3 din ntreaga suprafat
a trii
45
. Episcopia Rdutilor, mnstirile si schiturile de aici erau bogat
nzestrate de ctitorii lor (voievozi, boieri, episcopi, mazili, clugri etc.)
cu numeroase mosii si danii, potrivit canoanelor Bisericii ortodoxe, si
vechilor legi romnesti, izvorte din dreptul bizantin. Pe tot parcursul
stpnirii turcesti, de religie mahomedan, Biserica de aici a functionat
nestingherit dup rnduielile ei canonice, bucurndu-se n mod deosebit
de faptul c pe aceste meleaguri nu a fost ngduit ridicarea de moschei
si nici prozelitismul islamic. ns, nu tot asa au rmas lucrurile sub noua
stpnire habsburgic de confesiune romano-catolic, cu un monarh
iluminat care nu ntelegea ce rol are viata monahal si contemplativ
pentru omenire
46
.
Noua stpnire nu a gsit aici o organizare bisericeasc cu o
jurisdictie teritorial care s se potriveasc cu teritoriul anexat sub numele
de Bucovina. Partea sudic era supus n cele bisericesti mitropolitului de
Iasi, care si exercita drepturile prin dichiul Macarie de la Mnstirea Sf.
Ilie, iar partea nordic fcea parte din Episcopia Rdutilor, care
cuprindea un numr mare de sate si dincolo de cordonul austriac, prin
prtile Dorohoiului si Hotinului. La struinta generalului Carol de
Enzeberg (1778-1786) s-a fcut si delimitarea teritorial ntre Episcopia
Rdutilor si Mitropolia Moldovei. La 24 aprilie 1781 mitropolitul
Gavriil al Moldovei cedeaz Episcopiei Rdutilor toate teritoriile sale
aflate n Bucovina. Mitropolitul s-a artat de acord ca episcopul Dosoftei
al Rdutilor s pstoreasc ntreaga Bucovin, dar, pe de alt parte, i
cerea acestuia din urm s se mpotriveasc pe ct i st n putint
dezlipirii totale de Mitropolia Moldovei
47
.
n ianuarie 1782, guvernatorul militar Enzenberg l-a instalat pe
episcopul Dosoftei la Cernuti, numindu-l episcop exempt al
Bucovinei, moment n care i-a druit o cruce de aur n numele
mpratului
48
, lucru care s-a petrecut si cu mitropolitul Atanasie Anghel al
Transilvaniei cnd a fost constns s accepte uniatia la anul 1701
49
.
44
Ibidem.
45
Mitropolia Bucovinei, op. cit., p. 12.
46
Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina i a rostului ei national-cultural n viata
romnilor bucovineni, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Carol Gbl, 1916, p. VII.
47
Ibidem, pp. 2-3.
48
Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei , p. 118.
49
Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. 2, Bucuresti, Ed. Institutu-
lui Biblic si de Misiune al B.O.R., 1981, p. 309.
26
28
Dosoftei, dndu-si seama c titlul de episcop exempt (autonom) l situa
n afara canoanelor bisericesti, s-a adresat imediat mpratului, solicitnd
s i se acorde titlul de mitropolit al Bucovinei si numirea unuia dintre
apropiatii lui ca episcop sufragan, pentru ca astfel s se poat conforma
prescriptelor sinodale ortodoxe. Dup ndelungate cercetri si analize,
Curtea vienez a hotrt ca Episcopia Bucovinei s fie supus n cele
dogmatice si pur spirituale Mitropoliei srbe de Karlowitz, la fel ca si
Episcopia Transilvaniei. La 5 iulie 1783, a fost emis patenta imperial
prin care Episcopia Bucovinei devenea sufragan mitropoliei srbe
50
.
Administratia militar, care reprezenta despotismul luminat al lui
Iosif al II-lea, a intervenit abuziv n structurile de organizare ale ierarhiei
bisericesti pentru a elimina orice rezistent din partea acesteia. Prin
subordonarea Episcopiei bucovinene unei mitropolii srbe si prin
importul de clerici srbi, care erau pusi n functiile cele mai nalte,
stpnirea habsburgic desconsidera si umilea clerul autohton.
Nemaisuportnd aceast stare de njosire, unele personalitti distinse de
clerici romni au urmat exemplul unor boieri autohtoni si, n semn de
protest, au prsit Bucovina, trecnd cordonul n Moldova. Printre ei se
numr nvtatul arhimandrit Vartolomeu Mzreanul, conductorul
renumitei Academii Teologice de la Putna, si ieromonahul crturar
Gherasim Clipa, fiul preotului din Vicovul de Sus, care s-a refugiat la
Slatina, devenind mai trziu episcop de Husi si Roman. Acelasi lucru l-a
Icut si clericul Meletie Lefter Brandaburul din Suceava, care a devenit
episcop la Husi si Roman si, din 1844, mitropolit al Moldovei
51
. ntre
pribegi se mai numr preotul Andrei din Udesti, care mpreun cu o
parte dintre enoriasii si a trecut cordonul, dichiul Macarie de la Sf. Ilie,
care era acuzat de trdare pentru c nu pomenea numele mpratului la
slujbe, egumenii mnstirilor Solca, Voronet, Sf. Ilie, Dragomirna,
Sucevita, si alti clerici crturari
52
.
ncepnd cu anul 1781, guvernatorul militar Enzenberg a nfiintat
o Comisie de hotrnicie
53
, menit s stabileasc cu exactitate mosiile
mnstiresti si delimitarea lor n vederea constituirii acestora ntr-un fond
religios. n decembrie 1781, Curtea Aulic de Rzboi (Hofkriegsrat) a
emis un ordin prin care cerea reducerea numrului mnstirilor si
preluarea averilor acestora n administratia oficial n aa fel ca aceste
venituri s fie spre folosul coreligionarilor i provinciei de unde s-au
50
Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991, p. 35.
51
Ioan Cpreanu, Bucovina: Istorie i cultur romneasc (1775-1918), Iasi, Editura
Moldova, 1995, pp. 23-24.
52
53
Ion Nistor, Istoria fondului bisericesc., p. 21.
27
29
desfiintat mnstirile
54
. n fata Comisiei de hotrnicie au fost chemati
toti staretii de mnstiri si mputernicitii acestora pentru inventarierea si
delimitarea mosiilor pe baza daniilor si a hrisoavelor. O dat cu actele de
proprietate au fost cercetate amnuntit veniturile si cheltuielile precum si
numrul clcasilor de pe aceste mosii
55
.
Fondul bisericesc din Bucovina a fost nfiintat oficial prin
dispozitia imperial de la 19 iunie 1783
56
, n care se cereau urmtoarele:
ca fr amnare s se reduc numrul mnstirilor bucovinene, iar
pmnturile i fondurile acestora s treac sub povtuirea (n
administrarea) stpnirii mprteti i crietii Mriri. Averea clericilor
care nu locuiesc n Bucovina, adic a celor strini, s fie luat n
ntregime, iar din ntreg fondul ce se va forma pe aceast cale s se
ntretin clerul ortodox i s se creeze cel putin o coal, fie la Cernuti,
fie la Suceava, apoi restul s se ntrebuinteze n scopuri folositoare.
Preluarea mosiilor mnstiresti s-a lovit de rezistenta drz a clugrilor
si de protestele energice ale staretilor de mnstiri care au ngreunat mult
aceast operatiune. Pn la reglementarea definitiv a situatiei a fost
nfiintat o cas bisericeasc numit Religionscasse, n care intrau
veniturile mosiilor episcopesti si ceea ce prisosea din veniturile
mnstiresti. Aceast cas bisericeasc era administrat de economi laici,
cu concursul episcopului si Consistoriului. n martie 1784, aceast cas
detinea suma de 2.223 florini si 18 cruceri
57
.
Hotrrea mpratului Iosif al II-lea din 1783, luat n timpul
vizitei sale prin Bucovina, ca toate mosiile bisericesti s se constituie
ntr-un fond religios, nu a putut fi pus imediat n aplicare. n baza
ordinului imperial, Consiliul Aulic de Rzboi a emis decretele din 5, 9 si
12 iunie 1784, adresate Consistoriului episcopesc cu urmtoarea
precizare: Din porunca Majesttii Sale, a Prea naltului mprat, moiile
bisericeti din Bucovina trebuie s fie trecute imediat n administrare i
s fie administrate de ctre economi laici, asupra crora Majestatea Sa
54
Isidor Onciul, op. cit., p. 156.
55
Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei., p. 195.
56
mpratul se adresa autorittilor locale din Cernuti cu urmtoarea porunc: ... da
die Grnde und Fonds der Bukowiner Klster alle in Administration genommen, was
fremden, nicht im Lande wohnenden Geistliche hievon gehrt, denselben ganz
benommen, und aus dem daraus entstehenden ganzen Fundo der gesamte griechische
Klerus unterhalten und wenigstens eine Schule, es sei zu Suczeawa oder zu Czernowitz,
errichtet werde, das von dendiesfligen Einknften sodann noch brig bleibende zu
anderer nutzbarer Verwendung vorbehalten bleibe,apud Iosef Opletal, Das forstliche
Transportwesen im Dienstbereiche der k.k. Direction der Gter des Bukowiner
griechisch-orientalischen Religionsfondes in Czernowitz, Wien, Herausgegeben vom k.
k. Ackerbauministerium, 1913, p. 1.
57
28
30
propune s fie pregtiti ct mai repede i nu vrea s aud nici un fel de
mpotrivire
58
.
n privinta desfiintrii mnstirilor nu s-a putut ajunge la o
ntelegere. Episcopul Dosoftei cerea mentinerea a sapte mnstiri cu un
numr de 156 clugri, n timp ce generalul Enzenberg accepta s mentin
numai trei mnstiri cu cel mult 25 de clugri fiecare, lucru pe care l-a si
pus n aplicare
59
. Enzenberg a actionat destul de brutal n ceea ce priveste
desfiintarea mnstirilor si secularizarea mosiilor acestora. Totodat, el a
luat msuri radicale mpotriva clugrilor si egumenilor protestatari care
au fost acuzati de trdare si expulzati peste cordon n Moldova. Episcopul
Dosoftei, rezervat la nceput n aceast chestiune, s-a vzut nevoit s
intervin n aprarea Bisericii sale, trimitnd memorii mpratului si
solicitnd chiar si sprijinul mitropolitului Moise al Karlowitzului. Din
aceste memorii, mpratul a aflat c Enzenberg a nesocotit ordinele sale.
Printr-un nalt rescript, emis la 28 mai 1784, mpratul dezaproba politica
nesincer a administratiei militare, subliniind c intentia sa n-a fost si nici
nu este ca averile episcopesti si mnstiresti s fie confiscate, ci s fie
puse sub administratia de stat si din veniturile acestea s se ntretin
Biserica si slujitorii ei. Iar n ceea ce priveste chestiunea secularizrii
averilor bisericesti, Consiliul Aulic de Rzboi a dat urmtoarea rezolutie:
Fiindc dup cugetul Prea nalt al Majesttii sale averile preoteti i
mnstireti, n genere determinate spre ntretinerea episcopului i a
celeilalte preotimi ce se va sistematiza, spre nfiintarea de coale i alte
institutii pioase, mai ncolo spre ntretinerea edificiilor preoteti, aadar
averile acestea nu au s fie confiscate, precum sun intimatia d-tale cea
foarte suprcioas care ai trimis-o Consistoriului, ci ele sunt de luat
numai n administrare, i n urm veniturile care se vor nmulti prin
meliorrile ntentionate, nu sunt a se vrsa n casa statului, ci n casa
separat a Fondului religionar; deci i ntreaga manipulatie respectiv
trebuie s se fac sub supravegherea i conducerea episcopului i a
Consistoriului
60
.
Fondul religios, constituit oficial prin hotrrea imperial din 19
iunie 1783, cu numele exact de Fondul religionar greco-oriental al
Bucovinei (Der griechisch-orientalische Religionsfond der Bukowina)
61
si reglementat definitiv prin Regulamentul duhovnicesc
62
din 29 aprilie
58
Ibidem, p. 159.
59
Mihai-Stefan Ceausu, Bucovina Habsburgic de la anexare la congresul de la Viena,
Iasi, Fundatia Academic A. D. Xenopol, 1998, p. 113.
60
Ion Nistor, Istoria Bucovinei , pp. 39 40.
61
62
Anordnung zur Regulierung des Geistlichen, Kirchen und Schulwesens der Bukowina
vom 29. April 1786, genant: Bucovinaer geistlicher Regulierungsplan.
29
31
1786
63
, a fost rezultatul politicii religioase a lui Iosif al II-lea, care dorea o
Biseric dominat de stat. La alctuirea Regulamentului duhovnicesc,
autorittile imperiale au tinut seam de unele dintre propunerile boierului
autohton Bals, consultndu-l totodat si pe episcopul Dosoftei (1750-
1789), care a struit si a reusit s smulg din minile guvernului absolutist
drepturi pe care nici puternica Biseric romano-catolic nu le-a putut
obtine pentru sine
64
. Acest Regulament cuprindea n sine toate chestiunile
bisericesti, reglementnd totodat statutul si caracterul Fondului
bisericesc pe toat perioada de stpnire austriac. Regulamentul
duhovnicesc definea Fondul bisericesc prin urmtoarea formulare: Sub
numirea de Fond religios se ntelege ntreaga avere destinat pentru
ntretinerea religiunii. Aceste averi ale Fondului religios constau n bani
gata sau n natur, adic averi mnstireti mictoare i nemictoare.
Veniturile rezultate din acestea intr cu destinatie precis n casa
religionar i se valorific absolut prin plata cheltuielilor de ntretinere
necesar pentru personalul bisericesc i pentru coli i numai pentru
binele clerului, al religiei i omenirii. Voievodul landului (Domnul trii),
care are obligatia de a se ngriji n general de prosperitatea acestuia,
este domnul protector al Fondului religios; administrarea, supravegherea
i ntretinerea Fondului destinat n mod special celor duhovniceti i
colilor, atrn numai de dispozitia lui. Chestiunile acestui Fond religios
sunt permanent afaceri oficiale, iar aprarea drepturilor i intereselor
Fondului religios cade n seama functionarilor statului. Aadar, toate
documentele, obligatiunile, scrisorile i oricare alte scrieri care pot servi
ca document sau care ating chestiunile Fondului religios, au caracterul
de acte publice, stau sub supravegherea organelor oficiale i se vor
pstra n visteria (casa) Fondului
65
.
Regulamentul stabilea si o nou organizare bisericeasc pentru
Episcopia Bucovinei. mpratul, desi catolic, era, n virtutea dreptului
medieval apusean, patronul suprem al Bisericii din Bucovina si al
Fondului ei bisericesc
66
. n fruntea Bisericii se afla episcopul, care era
numit direct de mprat (lucru contrar canoanelor bisericesti care prevd
alegerea episcopului si nicidecum numirea lui); loctiitorul episcopului era
un arhimandrit cu titlul de vicar general al eparhiei; rezolvarea treburilor
eparhiale revenea Consistoriului care era alctuit din episcop si patru
consilieri, doi clerici si doi laici; vicarul eparhial si consilierii se numeau
63
64
65
Isidor Onciul, op. cit, pp. 158-159.
66
Dimitrie Dan, Das Patronat der griechisch-orientalischen Kirche in der Bukowina,
Separat-Abdruck aus der Cernowitzer Allgemeinen Zeitung, Cernowitz,
Buchdrckerei Jakob Riemer, 1904, p. 11.
30
32
de ctre guvern la propunerea episcopului
67
. Eparhia Bucovinei era
mprtit n 6 protopopiate (decanate), si anume: Cernuti, cu 31 de
parohii; Ceremus, cu 34; Nistru, cu 24; Berhomet, cu 29; Vicovul, cu 37
si Suceava, cu 31. Protopopii erau alesi de episcop, iar egumenii celor trei
mnstiri erau alesi de soborul mnstiresc si confirmati de episcop n
urma asentimentului guvernatorului trii
68
. ntretinerea celor trei
mnstiri trecea pe seama Fondului. Numrul parohiilor si implicit al
preotilor de mir a fost redus de la 239 parohii la 186, stabilindu-se cte un
preot la 150 de case. Parohiile au primit din proprietatea Fondului cte 24
Ilci de pmnt scutite de impozit, iar enoriasii trebuiau s presteze cte
dou zile de clac pentru parohul lor
69
. Preotii nu puteau fi nc salarizati
din casa Fondului, motiv pentru care a fost introdus o dare anual ctre
clerul de mir, numit marias, dup numele monedei de 20 critari sau
cruceri, care avea pe ea chipul Maicii Domnului. Aceast dare se pltea n
functie de starea material a enoriasilor, si anume: fruntasii 1 florin si 8
cruceri sau critari, mijlocasii 34 de cruceri si codasii 20 de cruceri
70
.
Regulamentul duhovnicesc impunea preotilor parohi s
ndeplineasc si functia de ofiter al strii civile, tinnd evidenta
nscutilor, cununatilor, mortilor, a copiilor buni de scoal si a tinerilor
apti pentru recrutare.
n locul Academiei Teologice de la Putna, care a fost desfiintat la
scurt timp dup ocuparea prtii de nord a Moldovei, statul austriac a
nfiintat n 1786 o scoal cliriceasc (Klerikalschule) la Mnstirea Sf.
Ilie de lng Suceava. Aceast scoal clerical, ntretinut din veniturile
Fondului, avea o organizare elementar. Conducerea acestei scoli a fost
ncredintat diaconului srb Daniil Vlahovici, care dup toate
probabilittile poate fi vlah de origine, cci altfel este greu de nteles cum
un oarecare clugr srb putea fi numit n aceast functie fr s cunoasc
ct de ct limba romn. Totodat, nu putem pune la ndoial faptul c el
nu ar fi fost cunosctor al limbii romne, deoarece la 25 octombrie 1788,
la numai doi ani de activitate la scoala clerical, el nainta Consistoriului
episcopesc din Cernuti o scrisoare n limba romn prin care fcea
referire la competenta sa didactic si solicita s i se acorde titlul de
arhimandrit, precum si mrirea lefii
71
. Pe lng Vlahovici, guvernul a mai
adus nc doi pedagogi srbi, Moise Popovici si Ghenadie Platenki. Ca
dascli la aceast scoal mai sunt mentionati Serafim si Melchisedec
67
Ion Nistor, Istoria Bucovinei , p. 43.
68
Ibidem.
69
Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., p. 114.
70
Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 26-27.
71
D.J.S.A.N., fond Mitropolia Bucovinei , Sectia Diverse, Dosar nr. 39/1784, f. 30.
31
33
Lemeni precum si preparanzii Petru Vlahovici si George Popovici
72
.
Elevii care frecventau aceast scoal erau absolventi ai scolilor triviale si
normale, cu vrste cuprinse ntre 22 si 25 de ani, n majoritate fii de
preoti. Din cei 35 de elevi nregistrati n 1789, 20 erau fii de preoti, nou
erau fii de trani si trgoveti, si restul fii de diaconi si dascli. De
subliniat e faptul c aproape jumtate dintre elevi erau orfani. Tot pe
cheltuiala Fondului erau oferite si burse pentru elevii sraci si silitori.
Elevii bursieri primeau lunar sase florini, iar cei doi preparanzi cte nou
florini. Bursele erau aprobate de guvernul galitian de la Lemberg n baza
referatelor naintate de conducerea scolii. n anul scolar 1790-91 erau
nregistrati 26 de bursieri, din care zece n anul I, 7 n anul II, si nou n
anul III. De remarcat este faptul c majoritatea elevilor consemnati n
cataloagele acestei scoli purtau nume cu sufixe ca -ovici, -evici, -
ovschi, -iuc etc., nct cu greu mai pot fi ntrezrite cteva nume
romnesti care au scpat nemodificate ca Turcan, Sesan, Diac, Tmpescu,
Moldovan, Mairan
73
. Asadar asistm la un proces de srbizare si, implicit,
de slavizare a numelor romnesti dup placul dasclilor si demnitarilor
importati din Serbia.
Dup ce Daniil Vlahovici (1789-1827) a fost numit de autoritti
episcop al Bucovinei, Scoala clerical a fost mutat la Cernuti, unde, sub
conducerea arhimandritului srb Moise Popovici, devenise o scoal
mediocr, care n 1818 a trebuit s se nchid din cauza numrului excesiv
de absolventi. Redeschiderea acestei scoli s-a fcut de ctre episcopul
Isaia Balosescu (1823-1834) care, n 1827, a transformat-o n Institut
Teologic, dup modelul Academiei de la Putna
74
, ns cu predare n limba
latin si german
75
, iar n 1875 a devenit Facultate de Teologie n cadrul
Universittii Francisca Iosefina din Cernuti. Tot pe cheltuiala Fondului
bisericesc s-au nfiintat: Seminarul Teologic (1826), Scoala de cntreti
bisericesti (1846), Gimnaziul superior greco-oriental din Suceava (1860),
Scoala real superioar greco-oriental din Cernuti (1862), Scoala
principal pedagogic greco-oriental din Cernuti (1860), Scoala
principal greco-oriental din Siret (1849), Scoala de fete gr.-or. din Siret
(1849) si peste 88 de scoli triviale la sate (unele erau mentionate doar
fictiv)
76
. Tot din banii Fondului se acordau burse de studii pentru elevii si
72
Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 28.
73
D.J.S.A.N., Ibidem, Dosar nr. 39/1784, f. 1-9.
74
75
Emanuel Turczynski, Geschichte der Bukowina in der Neu Zeit. Zur Sozial und
Kulturgeschichte einer mitteleuropisch geprgten Landschaft, Harassowitz Verlag-
Wiessbaden, 1993, p. 97.
76
Schematismus der Bucovinaer griechisch-orientalischen Dioecese fr das Jahr 1865,
Cernowitz, Drck von Rudolph Eckhard, 1865, pp. 7-8.
32
34
studentii nevoiasi, iar ntre operele de caritate se afla si Societatea pentru
sprijinirea studentilor bolnavi din Viena, care, numai ntre anii 1862-1870
a ajutat 442 de studenti
77
.
Regulamentul prevedea de asemenea ca n fiecare protopopiat s
se deschid cte o scoal urban si pe lng fiecare parohie cte o scoal
trivial, toate pe cheltuiala Fondului si sub controlul episcopului si al
Consistoriului episcopesc. Acest sistem a functionat pn n 1869
78
, cnd
a avut loc etatizarea nvtmntului.
Secularizarea mnstirilor s-a fcut n conditii complexe si
contradictorii. Preluarea bunurilor s-a lovit de rezistenta hotrt a
monahilor care s-au opus din rsputeri desfiintrii mnstirilor si
incamerrii mosiilor. Ei au naintat un protest mpratului, artnd c prin
desfiintarea mnstirilor si prin secularizarea averilor lor se desconsider
vointa ctitorilor. Dar protestele lor au fost zadarnice. n disperarea lor,
multi dintre clugri si stareti au luat n grab odoarele mai de pret ale
mnstirilor si schiturilor si au fugit noaptea peste cordon n Moldova.
Desfiintrii radicale a mnstirilor s-a opus si episcopul Dosoftei, care a
solicitat mentinerea a sapte mnstiri cu un numr de cel putin 156 de
clugri. ns generalul Enzenberg si-a impus punctul su de vedere,
acceptnd numai trei mnstiri: Putna, Sucevita si Dragomirna cu cte
maxim 25 de clugri fiecare
79
, iar restul au fost desfiintate pe motiv c
nu au depus o activitate profitabil societtii, nentretinnd nici spitale si
nici scoli. Asadar din mosiile episcopesti si mnstiresti incamerate,
care nsumau peste jumtate din suprafata provinciei, s-a format Fondul
religios greco-oriental al Bucovinei care a devenit cel mai mare proprietar
de pmnt din zon. Clugrii rmasi peste numr au fost nevoiti s
prseasc Bucovina, dar fr a lua cu ei averile
80
. n aceste conditii,
ntreaga avere bisericeasc trecea n seama administratorilor laici
(weltliche Oeconomen) si implicit sub controlul statului, care dorea o
mai bun administrare n vederea sporirii veniturilor care, la rndul lor,
erau supuse impozitrii.
Istoricul Emanuel Turczynski, bucovinean de nationalitate
german, e de prere c secularizarea bogatelor moii mnstireti care
nsumau 477.512 iugre de pmnt (un iugr austriac = 57,554 ari) a
dus Biserica greco-ortodox pe calea progresului, cci prin nfiintarea
Fondului religios se tinea seama de vointa fondatorilor i a ctitorilor
mnstirilor, avnd n vedere ntretinerea Bisericii pentru progresul
77
Mihai Iacobescu, 30 de zile n ,Siberia` ., p. 99.
78
79
Mihai-Stefan Ceauu, op. cit., p. 113.
80
Ibidem.
33
35
religiei i n totalitate pentru binele omenirii
81
. Pe de alt parte, istoricii
si cercettorii romni nu au cum s vorbeasc despre un progres al
Bisericii Ortodoxe din Bucovina, care a fost supus canonic si
administrativ unor autoritti strine de neam, limb si cultur, cum a fost
jurisdictia srbeasc, sau chiar de alt confesiune, cum era cea
habsburgic, cci spiritualitatea, limba si cultura romneasc, pstrate,
cultivate si transmise veacuri de-a rndul de vestitii monahi si dascli
bisericesti, au fost puse la grea ncercare prin desfiintarea mnstirilor si
alungarea clugrilor, care erau considerati a fi agitatori periculosi.
Monahismul si mnstirile din Bucovina au fost supuse unui proces de
exterminare. Legile iosefine, ce e drept au pus zgaz exceselor
clugrilor ri, dar au omort, se pare pentru totdeauna, i avntul i
putinta de ridicare a celor buni
82
. Totodat, scolile create pe cheltuiala
Fondului, cu dascli strini si cu predare n limba german si polon, erau
greu accesibile elevilor romni si slujeau altor interese dect celor
romnesti.
Incamerarea mosiilor a nceput cu cele episcopesti nc din 1783.
Episcopul Dosoftei, constns de politica imperial si presat zilnic de
Enzenberg, a acceptat s cedeze - sub form de arend - Curtii imperiale
domeniul episcopesc de la Cotmani, cu cele 7 sate aferente n schimbul
unei lefe anuale de 6.000 de florini, rezevndu-si pn la moarte dreptul
de stpnire si administrare a domeniilor de la Rduti si a mosiilor
Havrna si Noua Sulit din Moldova
83
. Enzenberg l-a sftuit pe episcopul
Dosoftei ca, pentru o mai bun gospodrire a averii bisericesti, s
ncredinteze administrarea mosiilor mnstiresti n seama statului si a
economilor laici, ca astfel clerul, scutit de aceast mpovrtoare
activitate, s-si poat ndeplini mai bine activitatea sa pastoral sau pur
spiritual.
O problem pentru Eparhia Bucovinei a constituit-o patronatul
introdus aici dup modelul existent n Biserica apusean. La 16 octombrie
1788, guvernul galitian a emis un decret prin care erau reglementate toate
cele cu privire la drepturile si obligatiile patronatului bucovinean
84
. Titlul
de patron de biseric era detinut de ctre acel proprietar de teren pe a
crui mosie se afla o biseric. Patronul de biseric avea dreptul de a se
implica n numirea preotului paroh care-i convenea si, totodat, avea
obligatia de a ridica si ntretine bisericile aflate pe mosia sa. n aceste
conditii s-a ajuns la o mare anomalie si nclcare grav a canoanelor
Bisericii Ortodoxe, deoarece dup mai multi ani se poate constata c
81
Emanuel Turczynski, op. cit., pp. 95-96.
82
83
Ion Nistor, Istoria fondului , pp. 21-22.
84
Dimitrie Dan, Das Patronat der griechisch-orientalischen ., p. 11.
34
36
majoritatea proprietarilor de teren erau eterodocsi, unii chiar necrestini,
purtnd pe nedrept titlul de patroni si chiar ctitori de biserici ortodoxe
85
.
Asadar, ntre canoanele Bisericii Ortodoxe si legislatia austriac, era o
mare nepotrivire. Potrivit canoanelor bisericesti dreptul de ctitor al unei
biserici ortodoxe l poate avea numai un ortodox, care nu trebuie s fie
anatematizat din cauza infamiei sau simoniei. Totodat, asa cum
precizeaz Dimitrie Dan, ntre ctitor i patron exis o mare deosebire,
cci nimeni nu poate fi constrns s devin ctitor n adevratul sens al
cuvntului, ci ca o conditio sine qua non numai acela care vrea i i
permit mijloacele, n timp ce dup legislatia austriac fiecare proprietar-
patron trebuie s fie implicit i ctitor
86
.
La conducerea si administrarea Fondului, majoritatea posturilor,
bine pltite din veniturile acestuia, erau ocupate de functionari strini de
legea si neamul nostru. Tot strinilor hrpreti le erau arendate n conditii
avantajoase mosiile Fondului pe care acestia le subnchiriau mai departe
spre umilirea tranilor autohtoni care nu se alegeau dect numai cu
munca. Obrznicia si batjocura arendasilor strini care se lIiau pe
mosiile Fondului Bisericii noastre au atins cote alarmante spre totala
indignare a romnilor care au naintat proteste vehemente ctre mprat.
Multi dintre arendasii strini au devenit treptat, prin tot felul de smecherii,
proprietari de ntinse mosii n Bucovina, si asa, potrivit legislatiei
imperiale, au dobndit calitatea de patroni si, respectiv, cea de ctitori de
biserici ortodoxe, cu drepturi si obligatii fat de bisericile aflate pe
mosiile lor
87
. Potrivit datelor prezentate de Schematismul din 1866, la
cele 12 protopopiate ale Eparhiei Bucovinei exista un numr de 236 de
parohii din care: 78 erau pe proprietatea Fondului bisericesc, 3 pe
proprietti voievodale, 12 pe proprietti camerale, toate acestea avnd ca
patron suprem pe mprat, o proprietate si un patronat al Mnstirii
Slatina din Moldova, una sub patronajul Mitropoliei Moldovei, si 141
aveau prorietari si patroni privati, care erau att romni, ct si alogeni ca
evrei, armeni, poloni, nemti
88
.
n virtutea principiului rentabilittii, mpratul Iosif al II-lea a
continuat reformele si n domeniul administrativ printr-o centralizare
maxim a oficiilor de vrf si prin reducerea birocratilor din conducere
89
.
85
Mihai Iacobescu, Noii stpni de moie i patroni de biseric n Bucovina din ultima
etap a stpnirii habsburgice (1862-1918), Almanah cultural literar Tara Fagilor,
Cernuti-Tg. Mures, 2003, p. 50.
86
Dimitrie Dan, Das Patronat der griechisch-orientalischen ., p. 11.
87
Mihai Iacobescu, A fost Bucovina de ieri un ,model` al Europei de mine?., p. 51.
88
Schematismus der Bukovinaer griechisch-orientalischen Dioecese fr das Jahr 1866,
Cernowitz, Druck des Rudolph Eckhardt, 1866, pp. 1-90.
89
Erich Zllner, op. cit., pp. 396-397.
35
37
Prin decizia imperial din 2 noiembrie 1786
90
, Bucovina a fost alipit la
Galitia polono-rutean ca al 19-lea cerc administrativ al acesteia, iar
administratia militar a fost nlocuit cu una civil galitian
91
. Desi
romnii au luptat din rsputeri s-si pstreze autonomia teritorial, totul a
fost zadarnic. Bucovina avea s rmn sub administratia guvernului
galitian din Lemberg pn la 1861, cnd si-a recptat mult rvnita
autonomie ca Land de Coroan cu titlul de Ducat.
Fondul bisericesc din Bucovina a trecut si el n subordinea
Locotenentei imperiale de la Lemberg si, mai apoi, n seama
Consistoriului catolic galitian care l-a administrat prin Directiunea de
finante. La cele cinci economate (Verwalterei) ale Fondului religios
bucovinean de la Cotmani (cu 16 sate si mosii), Cuciurul Mare (11 mosii
si sate), Snt Onufrie (19 mosii si sate), Frtuti (16 mosii, sate si 17
munti) si Ilisesti (24 mosii si sate), noua administratie a mai nfiintat nc
trei: la Jucica (cu un sat si o mosie), Snt Ilie (9 mosii si sate) si
Cmpulung (13 mosii, sate si munti)
92
. n 1786, propriettile Fondului
cuprindeau n total 109 sate, mosii si munti pe care locuiau circa 36.580
de suflete, adic peste jumtate din populatia Bucovinei
93
. ncorporarea
Bucovinei la Galitia catolic, asa cum precizeaz Isidor Onciul, nu a fost
nicidecum de folos
94
, deoarece acest lucru a avut urmri dramatice
pentru neamul romnesc si Biserica sa. Averea Fondului a fost supus
jafului, iar mosiile mnstiresti au fost nstrinate fie prin vnzri la
preturi derizorii, fie prin colonizri masive cu ruteni din Galitia, nemti din
Transilvania, Banat, Boemia, Baden Wrtenberg, Hessa s. a., unguri,
poloni, lipoveni, slovaci si alte natii
95
(vezi anexa 2).
Stpnirea austriac considera Bucovina o provincie cu o
populatie rar, de numai 7 locuitori pe kilometru ptrat
96
, care trebuia
nmultit cu orice pret. n acest sens, a fost alctuit un plan de colonizare
masiv care avea drept scop germanizarea Bucovinei, precum si
impunerea unor elemente strine care erau fidele statului. Pentru
90
Johan Polek, Die Vereinigung der Bukowina mit Galizien im Jahre 1786, Czernowitz,
Verlag der k.k. Universittsbuchhandlung H. Pardini, 1900, pp. 34-36.
91
Isidor Onciul, Fondul religionariu gr. or. al Bucovinei. Substratul, formarea,
desvoltarea i starea lui de fat, Cernuti, Tipografia si litografia concesionat Arch.
Silvestru Morariu Andrievici, 1891, p. 137.
92
Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei., p. 196; Ion Nistor, Istoria fondului, p. 31.
93
Mihai Marcean, Din istoria i administrarea pdurilor din judetele Suceava i
Botoani, Suceava, Editat cu sprijinul Regiei Nationale a Pdurilor si Directiei Silvice
Suceava, 2003, p. 16.
94
Isidor Onciul, Fondul religionariu , p. 138.
95
Aurel Morariu, Problema fondului bisericesc ort. rom. al Bucovinei. Cooperatia n
Bucovina Romneasc, Cernuti, Institutul de Arte Grafice si Editura Glasul
Bucovinei, 1928, pp. 6-7.
96
36
38
realizarea acestui plan, autorittile s-au orientat spre ntinsele mosii ale
Fondului bisericesc. O bun parte din aceste mosii a fost parcelat si pus
la dispozitia colonistilor chemati aici de guvernul austriac. Pribegii
romni din Transilvania nu erau prinsi n acest plan de colonizare si nu
beneficiau de aceleasi privilegii cu strinii colonisti care, la sosirea lor n
Bucovina, primeau 16 pn la 20 ha de pmnt, lemn pentru constructie
de locuinte, seminte de tot soiul, vite de prsil, scutirea de recrutare,
precum si alte scutiri si nlesniri. n felul acesta, mosiile Fondului au
servit din plin la colonizarea Bucovinei cu elemene strine n detrimentul
populatiei romnesti autohtone
97
, care cu timpul a fost coplesit de
numrul mare de ruteni veniti din Galitia. Numai ntre anii 1775 si 1779,
numrul familiilor a crescut de la 11.421 la 29.968
98
.
Desi unit cu Galitia, Bucovina a avut o administratie public
diferit de cea a districtelor galitiene, precum si un mod deosebit de
impozitare
99
. n Bucovina, numrul zilelor de clac prestate de steni
proprietarilor era stabilit nc din perioada administratiei militare la 12
zile, pe cnd n Galitia, numrul zilelor de clac urca pn la 150 de zile
pe an
100
. n asemenea conditii, numrul fugarilor ruteni din Galitia n
Bucovina era mereu n crestere. La fel era si situatia evreilor comercianti
care ptrundeau tot mai mult n Bucovina, deoarece aici se bucurau de un
impozit foarte mic precum si de alte scutiri. Pribegii ruteni veniti n
Bucovina au profitat de buntatea si ngduinta romnilor bucovineni si
s-au asezat pe lng satele romnesti, fr s-si ntemeieze comunitti
proprii sau s-si construiasc biserici dup ritul lor uniat (greco-
catolic)
101
. Ei au mbrtisat, fr propagand, credinta ortodox spre
satisfactia clericilor romni care nu bnuiau pe atunci c elementul rutean,
aflat mereu n crestere, va pune mai trziu n pericol caracterul national-
romnesc al Bisericii din Bucovina
102
.
n urma exodului mare de galitieni, reprezentantii Bisericii unite
din Galitia, vznd pierderile suferite de Biserica lor prin trecerea,
respectiv revenirea credinciosilor ruteni la Ortodoxie, au ncercat prin
97
Idem, Istoria fondului , pp. 31-33.
98
Emanuel Turczynski, op. cit., pp. 30-31.
99
Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., pp. 169.
100
Ibidem, p. 171.
101
Rutenii sau rusii mici din Galitia au fost initial ortodocsi, dar n urma propagandei
catolice iezuite, sustinut de regele polon Sigismund al III-lea Wasa (1587-1632), s-a
reusit trecerea lor la catolicism prin Unirea de la Brest-Litovsk din 16-20 octombrie
1596, cnd a luat fiint asa-zisa Biseric greco-catolic sau uniat, care pstreaz doar
ritul bizantin (grecesc); (apud Micea Pcurariu, op. cit., vol. II, p. 33; Karl Heussi,
Kompendium der Kirchengeschichte, Neunte Auflage, Verlag von J. C. B. Mohr,
Tbingen, 1937, pp. 90-91).
102
37
39
intermediul guvernului s trimit preoti uniti pentru propagand n
Bucovina. Dar datorit vigilentei episcopului Dosoftei, care s-a adresat
imediat mpratului, amenintnd cu demisia sa, intentiile uniatilor de a
numi un episcop unit pentru Bucovina au fost spulberate
103
.
Gestionarii Fondului au ntmpinat mari dificultti n ceea ce
priveste administrarea mosiilor ce se aflau n afara granitelor, n Moldova,
Basarabia si raiaua Hotinului, mai ales din cauza nentelegerilor cu
proprietarii mosiilor nvecinate. Mai nti, statul a hotrt s se realizeze
schimburi de mosii ntre Fondul bisericesc si mnstirile din Moldova,
care detineau mosii n Bucovina. La fel au fost realizate schimburi de
mosii ntre Fond si unii proprietari din Moldova, care detineau mosii n
Bucovina. Prima tranzactie de acest fel s-a realizat la 1784 cnd, cu
acordul episcopului Dosoftei, Fodul a primit, n schimbul mosiilor
episcopesti de la Havrna si Noua Sulit, satele Ipotesti si Tisuti de lng
Suceava. Din pcate, acest schimb nu era un mare cstig, deoarece
Havrna si Noua Sulit era de 5 ori mai mare dect Ipotesti si Tisuti. De
asemenea, ele aveau cu mult mai multi locuitori supusi, pmnturi
mnoase si helesteie cu peste. Pentru a compensa acest inechitate,
reprezentantii Fondului au cerut ca n acest schimb s li se dea si satul
Corlata
104
.
Un alt schimb de mosii a avut loc n 1792, cnd mosiile Stiubieni,
Petriceni, Pustiul, Ivnesti, Costesti si Mgura din Moldova, au fost
schimbate cu mosiile Vscuti si Sadobrinca din Bucovina
105
.
Guvernul galitian, precum si forurile superioare catolice de la
Lemberg (Lvov) nu au avut nici un interes s gestioneze Fondul religios
greco-oriental al Bucovinei n favoarea romnilor ortodocsi, asa cum era
el destinat la nfiintare, ci au dispus ca veniturile acestuia s fie dirijate n
cu totul alte directii, acoperind unele cheltuieli ale statului si sponsoriznd
activitatea misionar catolic
106
. n urma protestelor romnilor
bucovineni, n 1790, mpratul Leopold al II-lea a dispus ca Bucovina s
fie separat de Galitia n asa msur nct s nu fie implicate cheltuieli
suplimentare pentru administrarea acestui mic teritoriu. Tot potrivit
acestei hotrri, Bucovina trebuia s fie tratat de Galitia din punct de
vedere politic si juridic n acelasi mod cum era tratat Silezia de Moravia,
iar nobilimea bucovinean trebuia s aib un statut separat fat de cea
103
Ibidem, p. 30-31.
104
105
106
Silviu Dimitrovici, Istoricul i Organizatia Pdurilor ,Fondului Bisericesc Ortod.-
Romn din Bucovina, Cernuti, Institutul de arte grafice si Editura Glasul Bucovinei,
1922, pp. 9-10.
38
40
galitian
107
. Aceast separare formal si contradictorie n-a durat dect
pn n 1817, cnd mpratul Francisc I a decis iarsi revenirea Bucovinei
la Galitia. Pe de alt parte, prin ordinul guvernului galitian din 17
decembrie 1789 s-a cerut separarea Fondului religios bucovinean de
fondurile romano-catolice similare din Galitia, nct din 1790 s-a trecut la
o socoteal proprie pe seama Fondului religios bucovinean, ns
administratia acestuia a rmas s se fac tot de guvernul galitian din
Lemberg, unde mijloacele Fondului erau cheltuite mai departe n scopuri
strine, fr a avea nici un control din partea Consistoriului episcopesc
din Cernuti
108
.
La 2 martie 1791 fruntasii romnilor au adresat un alt memoriu
ctre mprat, prin care artau c averile mnstiresti, danii ale domnilor,
boierilor, clericilor si credinciosilor romni, au fost confiscate prin
amgire. Ei solicitau repunerea n drepturi a mnstirilor prin retrocedarea
integral a mosiilor sau cel putin aceste averi s fie folosite n scopul
pentru care au fost menite de ctitori la fondare. Memoriul acesta nu a avut
mare succes, cci nu a fcut dect s trezeasc indignarea guvernului
galitian care, din lehamite, a recomandat ca din veniturile Fondului s se
construiasc mai multe biserici si s se ntretin scolile triviale
109
.
Sistemul de arend, practicat n perioada stpnirii militare, a fost
abandonat de guvernarea galitian, care a dispus ca mosiile Fondului s
fie exploatate de cei interesati n regie proprie. n aceste conditii
cheltuielile de ntretinere au ajuns s fie mai mari dect veniturile.
Totodat, dup moartea episcopului Dosoftei (1789), statul a luat n
arend mosiile Episcopiei Rdutilor cu suma ridicol de 12.257 florini
pe an. Iar n 1792 herghelia statului de la Cotmani a fost mutat si
instalat n fostele cldiri ale Episcopiei de Rduti, unde erau crescuti cai
de prsil necesari armatei austriece
110
.
Cea mai delicat problem cu care s-a confruntat administratia
Fondului a fost rezolvarea situatiei mosiilor aflate dincolo de cordon, n
raiaua Hotinului, Moldova si Basarabia. Politica iosefin, expansionist,
cuta s foloseasc aceste mosii cu scopul de a revendica la momentul
oportun ntreaga Moldov, dar conjunctura politic nefavorabil din cauza
Revolutiei franceze (1789), precum si moartea fulgertoare a lui Iosif al
II-lea, au fcut ca Austria s renunte la aceste planuri
111
. Dup multe
tergiversri, statul austriac, respectiv guvernul galitian, s-a decis s vnd
107
Manachem Beir Safran, Die inneren und kulturellen Verheltnisse in der Bukowina
(1825-1861), Botosani, Druckerei Argus, 1939, p. 36.
108
Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., p. 170.
109
Ion Nistor, Istoria fondului , p. 31.
110
111
Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., pp. 190-191.
39
41
aceste proprietti ale Fondului la un pret ct mai bun. n acest sens a fost
mputernicit cpitanul Bucovinei, Vasile Bals, care la rndul lui a
convenit s vnd mosiile din Moldova negustorului aromn Teodor
Mustat, reprezentant al unui grup de boieri moldoveni. Dup mai multe
tratative, actul de vnzare-cumprare a fost semnat la Bosanci, n data de
23 aprilie 1798. Suma de vnzare era de 331.000 lei mprtesti. Domnul
fanariot Constantin Ipsilanti a zdrnicit acest contract, deoarece el dorea
pentru sine aceste mosii, dar pierznd tronul, toate au rmas balt
112
.
Dup mai mult timp negocierile au fost reluate si, n cele din urm, cele
44 de mosii si prti de mosii au fost vndute n anul 1805 lui Mustat si
asociatilor si cu suma de 400.000 florini
113
.
Rzboaiele grele si de lung durat de la nceputul secolului al
XIX-lea purtate mpotriva lui Napoleon au adus asupra Imperiului
habsburgic o criz financiar fr precedent, nct vistieria Fondului
bisericesc al Bucovinei a fost sectuit fr mil. n aceste mprejurri
nenorocite, dup ce multe din domeniile statului au fost vndute, guvernul
galitian a dat o hotrre la 26 septembrie 1810, prin care se arta c
mosiile mnstiresti, averile fundatiunilor si ale mnstirilor se pot
vinde, iar cei interesati de vnzare erau invitati s se adreseze la
dregtoria de finante
114
. n baza acestei hotrri au fost vndute
urmtoarele mosii de pe Valea Ceremusului: Stuceni si Gavrilesti,
armeanului Bogdan Zadurowicz, cu suma de 140.000 fl. (1812); Ostra, lui
Petru Vlahovici, cu 12.500 fl. (1811); Plesnita, lui Stefan Vasilco, cu
13.080 fl.
115
(1811); Zamostea si o parte din Bnila, lui Andrei Gafencu,
cu 70.350 fl. (1811); micile proprietti ale schiturilor desfiintate
Crisceatec, Babin, Luca si altele
116
.
Banii proveniti din aceste vnzri au fost folositi, ca si n cazul
celor proveniti din vnzarea mosiilor din Moldova, Basarabia si Hotin,
pentru redresarea economic a statului. Dar, cu toate vnzrile fcute,
criza financiar nu a putut fi evitat cci, n 1811, valuta austriac a fost
depreciat la 1/5 din valoarea ei
117
.
Guvernul galitian a administrat nestingherit averile Fondului
religios al Bucovinei fr a tine seam de prevederile cuprinse n
Regulamentul duhovnicesc, nct episcopul si Consistoriul episcopesc din
Cernuti nu mai aveau nici o putere de decizie. Abuzurile guvernului
112
113
114
115
Isidor Onciul, Der griechisch-orientalische , p. 160.
116
117
40
42
galitian au fost observate de Curtea vienez abia dup mai multe proteste
si memorii venite din partea romnilor bucovineni
118
.
mpratul Francisc al II-lea (1792-1835), adept al ideilor
iluministe, a intervenit n aprarea Fondului bisericesc bucovinean prin
rezolutia de la Troppau din 18 decembrie 1820
119
, ndreptat ctre
guvernul galitian, cruia i cerea s nceteze imediat de a mai supune
Fondul religios neunit la cheltuieli strine, ca plata salariilor catehetilor
latini sau ntretinerea institutelor de moase din Galitia. Totodat se cerea
ca toate cheltuielile ce s-au fcut pe nedrept din vistieria Fondului neunit
s fie recuperate de la Fondurile acelea care aveau obligatia de a le
suporta. Tot aici era subliniat precis caracterul Fondului bisericesc al
Bucovinei, precum si menirea lui numai pentru ntretinerea clerului
ortodox bucovinean, precum si a scolilor populare (triviale) ale acestei
confesiuni. ns nfiintarea de scoli era acceptat numai atunci cnd
acestea ar fi fost n sarcina mnstirilor si nainte de formarea Fondului.
Acest lucru trebuia argumentat de ctre Consistoriul episcopesc prin
documente care s ateste c, n vechime, mnstirile ar fi avut n seam
ntretinerea de scoli
120
. Asadar, soarta nfiintrii scolilor romnesti atrna
de aceste documente care erau greu de gsit, deoarece multe din ele au
disprut din cauza dezordinii create la desfiintarea mnstirilor.
Rezolutia de la Troppau nu a fost dect o msur teoretic, care
nu a adus nici o ndreptare. Fondul bisericesc a rmas mai departe la
cheremul guvernrii galitiene, nct de veniturile acestuia se foloseau
numai strinii. Mosiile Fondului au intrat n minile unor arendasi armeni,
evrei, poloni si de alte natii, care urmreau realizarea unor profituri tot
mai mari
121
. Pe de alt parte, s-a ajuns ca ntre proprietatea Cameral si
cea a Fondului s nu existe nici o diferent. Tot n acea perioad,
mitropolitul rutean de Lemberg cerea mpratului Francisc al II-lea s
numeasc un episcop unit pentru Bucovina, pentru ca mijloacele Fondului
neunit s nu se risipeasc n scopuri schismatice
122
. Dup mai multe
proteste venite din partea romnilor, guvernul galitian a comunicat
Consistoriului o dare de seam asupra Fondului abia la 18 iunie 1835.
Venitul pe acel an era de 223.065 florini si 39 de cruceri, iar cheltuielile
atingeau suma de 10.284 florini si 37 cruceri
123
.
Abuzurile asupra Fondului au continuat si n timpul episcopului
Eugenie Hacman (1835-1873). De pild, domeniul Frtutilor, care ntre
118
Ibidem, p. 144.
119
Idem, Der griechisch-orientalische, p. 161.
120
Idem, Fondul religionariu, pp. 144-146.
121
122
Ion Nistor, Istoria fondului, p. 36.
123
Isidor Onciul, Fondul religionariu, p. 164.
41
43
anii 1817 si 1834 a fost arendat statului cu 36.700 florini pe an, era
arendat pentru urmtorii 20 de ani numai cu suma de 34.000 florini. La
solicitarea Consistoriului, guvernul galitian a venit cu explicatia c
scderea pretului s-a fcut de ctre mprat fr a se cunoaste motivul
124
.
ns relatiile directe de amicitie ale episcopului Hacman cu mpratul au
determinat guvernul de la Lemberg s fie oarecum mai sensibil la
solicitrile Consistoriului. Totodat au nceput s creasc simtitor si
veniturile Fondului. n 1835 suma total era de 2.827.166 florini, iar n
1841 de 3.736.806 florini. Apoi, cu toate interventiile Consistoriului,
guvernul galitian nu a mai dat nici o dare de seam pn n 1860
125
.
La 4 martie 1849, n baza Constitutiei imperiale, Bucovina a
devenit provincie autonom, cu un guvern propriu. Egumenii celor trei
mnstiri din Bucovina au solicitat ca mosiilor Fondului s revin din nou
n posesia mnstirilor, ns cererea lor a fost ironizat de guvernul
galitian care, profitnd de vremurile tulburi ale Revolutiei de la 1848,
cnd monarhia era zguduit, a rmas s administreze pe mai departe
averea Fondului
126
.
n 1858 a aprut zvonul cu privire la mproprietrirea tranilor din
mosiile Fondului bisericesc. Nelinistit de aceast situatie, episcopul
Hacman s-a adresat n scris mpratului Francisc Iosif, artnd c nu este
ndrepttit aceast mproprietrire a tranilor n dauna Fondului. ntre
altele, el fcea referire la pagubele suferite de Fond prin instalarea
abuziv a celor peste 20 de colonii strine pe mosiile Fondului. El solicita
ca mosiile Fondului s fie tratate dup hrisovul lui Grigorie al III-lea
Ghica, prin aplicarea aceluiasi regim, ca si n cazul mosiilor private
127
.
Pentru mproprietrirea tranilor au fost expropiate mosiile
Fondului de la Rduti, Cotmani, Sf. Ilie, Ilisesti, Solca, Cuciurul Mare si
satul Brodoc, pentru care s-a acordat o despgubire de 2.162.284 florini.
Dar cum monarhia n 1859 era angajat ntr-un rzboi greu mpotriva
Italiei si Frantei si avea nevoie stringent de bani, episcopul Hacman si
Consistoriul au decis s vin n ajutorul statului cu suma de 1 milion de
florini, bani proveniti din exproprierea terenurilor
128
.
Prin patentul imperial de la 26 aprilie 1860, Bucovina era iarsi
nglobat n Galitia, fiind considerat un cerc al acesteia, iar n locul
guvernului propriu era numit o dregtorie de district. Romnii
bucovineni, stui de stpnirea galitian, n-au putut tolera aceast stare de
lucruri. Episcopul Hacman a intervenit energic cu un memoriu ctre
124
Ibidem, p. 166.
125
Ibidem, p. 168.
126
Ibidem, p. 171.
127
Ibidem, p. 174.
128
Ibidem, p. 175.
42
44
mprat, n care amintea toate nenorocirile pe care le-a suferit Biserica din
Bucovina sub guvernarea galitian. El arta starea jalnic a scolilor din
Bucovina, care au fost supuse la catolicizare si polonizare fortat sub
supravegherea arhiepiscopului si Consistoriului catolic de la Lemberg. n
ncheiere, el sublinia realizrile fcute de guvernul autonom al trii, care
era fr interese ostile si cunostea bine interesele scolilor si Bisericii
din Bucovina
129
.
Acest memoriu, precum si protestele fruntasilor romni au fost
ncununate de succes. Prin legea fundamental de stat din 26 februarie
1861, Bucovina si-a redobndit autonomia, primind din 1862 o stem
proprie, pe care era reprezentat un cap de bour dup vechea stem a
Moldovei
130
. La 22 iulie 1861, episcopul Hacman solicita ca
administrarea Fondului s fie ncredintat organelor bisericesti de drept
care, potrivit canoanelor Bisericii, au obligatia de a se ngriji de averile
bisericesti
131
. Aceast solicitare a fost respins ca fiind contrar autorittii
statului reprezentat prin mprat, care si pstra n continuare dreptul de
patron suprem al Bisericii si al Fondului. Totusi episcopul a obtinut mai
clar dreptul de supraveghere si unele atributii asupra Fondului
132
.
Pe timpul guvernrii galitiene sunt amintite cteva cresteri
salariale suportate de casa Fondului. n 1843 leafa episcopului a crescut la
9.000 de florini pe an, oprindu-i-se adosul de 2.000 florini. La insistenta
Consistoriului, n 1849 a fost asigurat o pensie pentru vduvele si copiii
orfani rmasi ca urmare a decesului preotilor. Vduvelor li se ddeau ntre
80 si 120 de florini pe an, iar copiilor orfani cte 30 de florini pe an.
Aceast pensie a fost mrit n anul 1857. n 1859 congrua anual a
preotilor din Cmpulung Rusesc a fost majorat pn la 500 florini. Din
1861 li s-a acordat si cntretilor bisericesti o leaf de 40 pn la 80 de
florini pe an
133
.
Fondul bisericesc din Bucovina, nstrinat timp de 75 de ani sub
administratia guvernului galitian de la Lemberg, revine n administrarea
guvernului local al Bucovinei, eliberndu-se de interesele strine ale
cercurilor catolice si greco-catolice din Galitia polono-rutean, care era
caracterizat de un nationalism dus pn la sovinism. Aceast perioad de
guvernare galitian a fost catastrofal pentru caracterul national romnesc
al Bisericii ortodoxe din Bucovina, singura cetate spiritual a romnilor
de aici, care a fost supus treptat unui proces de rutenizare chiar sub ochii
129
Ibidem, pp. 180 181.
130
Stefan Purici, Micarea national romneasc n Bucovina ntre anii 1775-1861,
Suceava, Editura Hurmuzachi, 1998, p. 237.
131
132
Ibidem, p. 188.
133
Ibidem, pp. 169- 173.
43
45
chiriarhului locului. Istoricul romn T. V. Stefanelli, referindu-se la
administrarea galitian, arta cu durere c nici cele mai sngeroase i
nencetate rzboaie care au bntuit aceast tar, nici invaziile barbare
ale ttarilor i nici cotropirile slbaticelor hoarde turceti, nu au adus
natiunii romne din Bucovina atta ru ca aceast nefireasc unire cu
Galitia pe o perioad de 63 de ani, cci n aceast perioad fatal o
parte din tar i-a pierdut adevratul caracter romnesc i tot n aceast
perioad a nceput o slavizare masiv a poporului romn
134
.
134
Manachem Beir Safran, op. cit., pp. 34 35; (apud Stefanelli, Einige stat. und hist.
Daten aus der Bukowina, p. 3).
44
46
Situa(ia Fondului n perioada ct Bucovina
a existat ca Ducat autonom (1861-1918)
Dup alegerea Dietei Bucovinei, Fondul bisericesc a trecut n
administrarea guvernatorului trii de la Cernuti. n ceea ce priveste felul
de organizare si administrare al Fondului au existat divergente ntre clerici
si mireni. Pe de o parte clerul, reprezentat de episcopul Hacman, dorea
trecerea administratiei Fondului n seama clerului, iar pe de alt parte
fruntasii romnilor bucovineni cereau ca administrarea Fondului s se
fac de ctre comunitatea bisericeasc, reprezentat prin organe canonice
de clerici si mireni. Profitnd de aceast situatie statul austriac a putut
s-si sustin vechea sa pozitie cu privire la Fond. Prin rezolutia din 11
februarie 1863 se preciza c lucrurile cu privire la administrarea Fondului
rmn s functioneze pe mai departe conform Regulamentului de la
1786
135
, prin care se prevedea c dreptul de administrare, pstrare si
utilizare a Fondului religios, potrivit menirii sale, este rezervat
voievodului landului, iar episcopului i se recunostea doar dreptul de a
supraveghea modul de administrare al Fondului
136
.
La 31 decembrie 1865, Constitutia a fost din nou suspendat,
reintroducndu-se guvernul absolutist. n aceste conditii, revendicrile
romnilor cu privire la administrarea Fondului au amutit pn la
promulgarea Constitutiei dualiste care, prin articolul 15 al Legii
fundamentale de stat din 21 decembrie 1867, garanta fiecrei confesiuni
recunoscute de stat exercitarea liber a confesiunii si dreptul de a-si
administra n mod autonom averea bisericeasc
137
. De acest drept se
bucurau toate confesiunile crestine si necrestine din monarhia dualist,
exceptie fcnd doar romnii ortodocsi din Bucovina. n aceste
mprejurri, romnii bucovineni s-au constituit ntr-un Comitet pentru
autonomia bisericeasc, care s struiasc pentru dobndirea unui
Congres bisericesc, alctuit din clerici si mireni, n vederea
administrrii n mod autonom a Fondului bisericesc. mpratul Fracisc
Iosif I intervine prin rezolutia din 10 decembrie 1869, reatribuindu-si
dreptul de protector al Fondului, mostenit de la naintasul su Iosif al
II-lea, cu specificarea c orice schimbare n acest sens ar atinge drepturile
Coroanei. Consistoriului episcopesc i se recunostea dreptul de a fi tinut la
curent cu privire la modul de administrare al Fondului si dreptul de a fi
consultat nainte de a se lua decizii mai importante care atingeau
135
136
137
45
47
mijloacele Fondului
138
. Aceast decizie a rmas n vigoare pn la
destrmarea Imperiului dualist. Solicitrile romnilor n acest sens, n
Parlamentul din Viena si n Dieta Bucovinei din Cernuti, au rmas fr
rezultat. Fondul bisericesc s-a administrat dup normele stabilite pentru
domeniile Coroanei, cu deosebirea c veniturile se foloseau (uneori
partial) pentru ntretinerea bisericilor si scolilor din Bucovina
139
.
La 18 martie 1870, n urma unei ntelegeri ntre Ministerul de
Finante si Ministerul Cultelor s-a realizat o reform n ceea ce priveste
administrarea mosiilor Fondului prin crearea unei noi institutii care a
primit numele de Kaiserliche und knigliche Direktion der Gter des
griechisch-orientalischen Religionsfondes, adic Directiunea cezaro-
criasc a bunurilor Fondului religios greco-oriental
140
. Noua institutie
era subordonat Ministerului Agriculturii din Viena, iar atributiile
Ministerului Cultelor au fost reduse la chestiuni de cult si instruire.
Presedintele Directiunii era guvernatorul trii, iar directorul acesteia era
numit de mprat n urma recomandrii Ministerului Agriculturii.
Directiunea era divizat n 5 departamente: 1. juridic-administrativ; 2.
instalatii forestiere si exploatare; 3. domeniilor; 4. lucrrilor tehnice; 5.
contabilittii
141
.
Dar, din cauz c Directiunea nu corespundea deplin cerintelor
regimului imperial, Ministerul Agriculturii, avnd consimtmntul
mitropolitului Teofil Bendella (1874-1875), a emis un ordin la 19 mai
1875, prin care Administratia Fondului primea un nou statut. Directiunea
bunurilor era subordonat direct Ministerului Agriculturii, care asigura
conducerea superioar si supravegherea administratiei. Seful politic al
landului (guvernatorul) era totdeauna si presedintele Directiunii.
Directiunea avea n frunte un director de mosii, ales dintre referentii de
specialitate, care era nsotit de un numr de lucrtori auxiliari. Directiunea
bunurilor trebuia s se ngrijeasc de toate bunurile bisericesti, ce constau
n pduri, domenii si mine
142
, precum si de pdurile statului de la Codrul
Cozminului si Tereblecea, n suprafat de 1.600 ha
143
. Directiunea avea
obligatia de a gestiona ct mai bine averea Fondului. Pdurile Fondului au
fost mprtite ntr-o prim faz n 20 de cercuri economice delimitate,
care aveau n frunte cte un administrator forestier. Pentru eliminarea
neajunsurilor din administrarea vastelor pduri ale Fondului, n 1875 s-a
introdus un Regulament silvic potrivit cruia au fost angajati doi
138
Ibidem, p. 48.
139
Ibidem.
140
141
142
143
Ion Nistor, Istoria fondului , pp. 57-58; (apud Josef Opletal, op. cit., p. 9).
46
48
forestieri, unul la Iacobeni si altul la Cmpulung, si doi pdurari, unul la
Putna si altul la Dorna, iar n anii urmtori au fost adusi din strintate noi
agenti silvici
144
.
Dup terminarea luptelor politice din perioada 1848-1860, au fost
puse n functiune liniile ferate Lemberg-Cernuti-Iasi (1867) si, ntre
1888-1904, au fost construite liniile ferate locale din Bucovina, care au
stimulat si nlesnit comertul cu lemn. n 1888, statutul Directiunii
bunurilor a mai suferit unele modificri. Directiunea a fost mprtit n
Departamentul forestier, cu un supraconsilier forestier n frunte, si
Departamentul domeniilor, cu un director de domenii. Ambii sefi erau
subordonati guvernatorului trii si fiecare departament era de sine stttor.
Aceast reorganizare pe domenii de activitate a fcut ca Directia bunurilor
s fie mai eficient
145
. Totodat s-a impus si divizarea ocoalelor silvice
care erau foarte mari. Spre exemplu, n 1840 cel mai mare ocol silvic
cuprindea 109.000 ha, n 1875 un ocol similar avea 47.000 ha, iar n 1898
un ocol nu depsea 26.000 ha. Dup primul rzboi mondial Fondul
bisericesc detinea 32 de ocoale silvice
146
.
Un nou Regulament pentru administrarea bunurilor Fondului
bisericesc a fost aprobat prin decizia imperial din 19 ianuarie 1900. n
acest Regulament erau precizate urmtoarele: Conducerea i
supravegerea suprem a administratiei bunurilor fondului religios gr. or.
din Bucovina se va exercita dup principiile stabilite de M. S. mpratul
prin Ministerul de agricultur n limitele competentei generale a
ministerelor; .chestiunile ce depesc competenta general i special
a Ministerului de agricultur sunt rezervate naltei sanctiuni; sub
conducera i supravegherea suprem a Ministerului de agricultur,
administratia silvic i domenial se va exercita de o directie proprie,
care i are sediul n Cernuti i poart titlul de Directia bunurilor
fondului religios gr. or. din Bucovina. Administrarea minelor Fondului
se fcea printr-un oficiu separat, cu sediul la Iacobeni, care purta numele
de Administratia minelor din Iacobeni si care era subordonat
Ministerului Lucrrilor Publice, n chestiuni tehnice de exploatare si
valorificare, si Directiunii bunurilor, n probleme administrative. Ocoalele
silvice erau delimitate exact si fiecare ocol silvic era ncredintat unui
administrator silvic si domenial. Totodat se fcea referire la structurile
de conducere ale Directiunii, la modul de administrare a statiunii balneare
Vatra Dornei, a pdurilor si propriettilor agricole, precum si cele cu
privire la nchirierea mosiilor si cldirilor. Functionarii Fondului erau
considerati functionari si servitori ai trii, aplicndu-li-se fr rezerv
144
Silviu Dimitrovici, op. cit., p. 10.
145
Isidor Onciul, Fondul religionariu , pp. 306-309.
146
47
49
legile date n general pentru functionarii statului. Atributiile
arhiepiscopului si ale Consistoriului nu erau altele dect cele stabilite prin
decizia imperial din 2 februarie 1869, si anume supravegherea si
aprarea averii Fondului, consultarea nainte de ncheierea unor contracte
de vnzri, cheltuieli si alctuiri de buget, pronuntarea prerii cu privire la
acordarea de mprumuturi, donatii, chestiuni testamentare si fundatii
147
.
Regulamentul de organizare din 1900 a mai suportat si el unele
mici modificri prin decretul imperial din 19 septembrie 1909, care nu
Icea altceva dect s reafirme statutul Fondului religionar constituit n
baza actului de fondare din 29 aprilie 1786
148
. Cu alte cuvinte,
Regulamentul duhovnicesc de la 1786 a fost legislatia de baz dup care
s-a condus Fondul bisericesc pe tot parcursul stpnirii imperiale si care a
rmas n vigoare chiar si dup primul rzboi mondial pn la 1925.
Fondul bisericesc si Eparhia Bucovinei au venit n ajutor statului
austriac n toate momentele grele: n timpul rzboiului cu Napoleon, cnd
prin msuri exceptionale au fost srnse pentru vistieria statului toate
vasele de aur si argint aflate n mnstiri si biserici
149
, n rzboiul cu
Franta si Italia din 1859 si n rzboiul cu Prusia si Italia din 1866, cnd,
printr-un gest patriotic al episcopului Hacman, Fondul a contribuit cu
suma de 2.030.000 florini
150
, n primul rzboi mondial, Fondul a fost
obligat s contribuie cu peste 160 milioane coroane la cele 8 mprumuturi
contractate de Austria
151
.
Tot n folosul statului austriac a fost si vestita cresctorie de cai de
la Rduti, care la nceput luase n arend o suprafat considerabil
alctuit din domeniul de la Rduti si muntii Lucina. Pretul de arend era
stabilit din 10 n 10 ani si era mai mult n scdere dect n crestere. n
1889, statul a vrut s cumpere domeniul de la Rduti n suprafat de
17.200 de iugri, ns acest plan a fost zdrnicit de mitropolitul
Silvestru Morariu Andrievici
152
care s-a opus hotrt vnzrii, dnd peste
cap planurile autorittilor austriece. Prin mproprietrirea tranilor ntre
anii 1873-1907, domeniul de la Rduti arendat hergheliei s-a micsorat,
reducndu-se n ultimul timp la numai 8.478 ha. Ultimul contract de
147
Ibidem, pp. 19-27.
148
149
Mihai Iacobescu, A fost Bucovina , p. 49.
150
Ibidem, p. 50.
151
Mitropolia Bucovinei, op. cit., pp. 29-30.
152
Silvestru Morariu Andrievici, Propriettile fundationale ale Bisericii Gr. Or. n
Bucovina dup istorie, aezminte canonice i legile de stat, Editie ngrijit, not asupra
editiei, comentarii si postfat de Preot Dumitru Valenciuc, Suceava, Editura
Arhepiscopiei Sucevei si Rdutilor, 2004, pp. 69-70.
48
50
arendare ntre herghelie si Fond s-a fcut pentru o perioad de 20 de ani
(1910-1930)
153
.
n 1866, asupra trii s-a abtut foametea, holera si alte nenorociri.
ntruct statul era angajat n rzboi, Fondul bisericesc a trebuit s
intervin iarsi cu mprumuturi n ajutorul populatiei. Pentru combaterea
srciei, n anul 1867 s-a fcut un mprumut de 500.000 florini pentru
care Fondul a garantat prin punerea sub ipotec a domeniului de la
Cuciurul Mare
154
.
ntre anii 1853-1907, statul a expropriat din proprietatea Fondului
80.500 ha de teren agricol si pduri cu care s-a fcut mproprietrirea
tranilor. Pentru pmnturile primite, tranii erau datori s plteasc
proprietarului o sum de desdunare, care trecea ca ipotec asupra
terenului primit. Totodat, pentru amortizarea pltilor erau fixate si niste
biruri anuale. Din despgubirea terenurilor, Fondul a obtinut importanta
sum de 460.000 coroane
155
.
Din pcate, mproprietrirea s-a fcut n dauna tranilor romni
care au ajuns s cumpere terenuri slabe la un pret destul de mare, pe cnd
colonistii strini, ajutati de stat, au intrat n posesia celor mai bune
pmnturi ale Fondului n conditii extrem de avantajoase. Treptat, tranii
romni au mai pierdut si drepturile de servitute, deoarece mai trziu
Fondul a reusit s le rscumpere
156
. Drepturile de servitute, care
mpovrau un important perimetru din domeniul forestier al Fondului,
constau n procurarea anual a 426.447 mc. de lemn, n drepturile de
psunat pentru 28.790 de vaci si n alte drepturi de folosire a altor
suprafete. n baza Patentei imperiale din 5 iulie 1853, care reglementa
cele cu privire la achitarea sarcinilor de proprietate, Fondul a reusit, n
anii 80 ai sec. XIX, s rscumpere cu mari sacrificii drepturile de
servitute, si anume prin cedarea a 80.500 ha de pdure si alte terenuri,
precum si prin pltirea sumei de 460.000 coroane
157
.
Cum veniturile Fondului erau mereu n crestere, iar cheltuielile de
ntretinere a Bisericii si ale putinelor institutii scolare erau destul de
modeste, Administratia Fondului, avnd sume suficiente, a dispus
cumprarea unor terenuri camerale ale statului, foste domenii voievodale.
n 1876, Fondul a cumprat cu 1.450.000 florini urmtoarele terenuri:
mosia Cmpulung (aflat pe teritoriul comunelor Cmpulung, Sadova,
Pojorta, Valea-Putnei, Fundul-Moldovei, Breaza, Iacobeni, Dorna-Can-
drenilor si Poiana Stampei), mosia Jucica (din raza comunelor
153
154
Isidor Onciul, Fondul religionariu ., p. 201.
155
156
157
Josef Opletal, op. cit., p. 8.
49
51
Jucica-Nou, Jucica-Veche, Lentesti, Buda si Rohozna), Bile de la Vatra
Dornei si Fntna de la Poiana Negri, care la un loc nsumeaz 69.000 ha.
Apoi a mai cumprat mosia Toporuti n supafat de 2.107 ha, cu pretul
de 363.353 florini, pdurea Arsineasa, cu 15.000 de florini si nc alte 761
ha de teren. Iar n perioada de dup 1880, au fost expropriate n favoarea
Fondului circa 30 ha de teren pentru amplasarea drumurilor de acces si a
cilor ferate forestiere
158
.
Fondul bisericesc a fost cel care a salvat de la faliment bile
miniere de la Iacobeni si Fundul Moldovei, exploatate de colonistii nemtii
ai proprietarului Manz von Mariensee. ncepnd cu anul 1848, bile
miniere au cunoscut un regres continuu, motiv pentru care s-a apelat la
mprumuturi ctre Fondul bisericesc si ctre alte institutii. Apoi au fost
scoase la licitatie, ns fr succes. Vznd situatia nenorocit a
colonistilor nemti, statul a intervenit si a nduplecat Fondul s cumpere
toate bile miniere ale lui Manz mpreun cu o suprafat de 1.995 ha de
teren aflat n mprejurimi
159
. La nceput, episcopul Hacman, cunoscnd
situatia, s-a opus tranzactiei. ns n urma mai multor presiuni, tranzactia
a fost semnat la 16 decembrie 1869, cu suma de 300.000 de florini.
Cumprarea bilor lui Manz s-a dovedit a fi o afacere pguboas pentru
Fond. Cheltuielile de punere partial n functiune a minelor, care timp de
10 ani au fost nchise, si ntretinerea celor cinci colonii de biesi nemti
din Iacobeni, Mariensee (Crlibaba), Luisenthal (Pojorta), Eisenau
(Prisaca) si Freudenthal (Moldovita) aflati n prag de srcie, era un act de
caritate din partea Fondului. Statul austriac a gsit n Fondul bisericesc un
salvator al colonistilor germani care erau considerati de propagand drept
purttori de cultur n Tara ursilor (Kulturtrger in Brenland)
160
.
Singurul avantaj pe care Fondul l-a avut de pe urma achizitionrii minelor
a fost accesul nestingherit la toate terenurile alturate. n rest, cheltuielile
de exploatare erau mai mari dect venitul net. De pild, n 1876 venitul
era de 170.439 fl., iar cheltuielile de ntretinere ajungeau 195.960 fl.; la
fel si n 1888, venitul era 121.855 fl., iar cheltuielile 123.276 fl.
161
.
n afar de ntretinerea Bisericii si a scolilor, Fondul bisericesc a
investit bani si n construirea de cldiri. Astfel s-au construit: dou
cazrmi, una la Cernuti si alta la Sadagura, cldiri cu scop administrativ
n orasele Rduti, Gura Humorului si Cmpulung, diferite imobile la
Cozmeni si cldirile liceelor greco-orientale din Cernuti (o cldire pentru
liceul de bieti si alta pentru cel de fete) si din Suceava
162
. Asa cum reiese
158
159
160
161
162
50
52
din anexa funciar nr. 1372, Corpul funciar cadastral
(Grundsbuchskrper), Comuna cadastral Suceava, nregistrat cu nr.
4704, din 28 iulie 1893, pe baza hrisovului nchinat, datat la Suceava la
4 iulie 1893, se stabilea c arealul de constructie nr. cadastral 363, parcela
nr. 4704, este destinat cldirii Gimnaziului superior greco-oriental din
Suceava (Griecisch-orienthalisches Obergimnasium in Suczawa) al crui
proprietar era Fondul religionar greco-oriental al Bucovinei. La 3
februarie 1938, dreptul de proprietate asupra acestui corp funciar s-a
ncorporat pentru Arhiepiscopia Cernutilor. Apoi, la 11 mai 1955, statul
romn, n baza Decretului de confiscare nr. 176 din 1948 (publicat M. Of.
nr. 177, din aug. 1948), s-a intabulat cu drept de proprietate asupra acestui
corp funciar pe care era amplasat Liceul de bieti Stefan cel Mare
163
.
Potrivit menirii sale, Fondul a alocat nsemnate sume si pentru
construirea de biserici si case parohiale. Dar, din pcate, guvernul
filo-catolic de la Lemberg a fost cel care a mpiedicat prin toate
mijloacele construirea de biserici ortodoxe n Bucovina. Asa se face c
pn la 1860 au fost construite n Bucovina doar sase biserici ortodoxe
din zidrie, restul erau din lemn, de pe vremea Moldovei, n timp ce
colonistii catolici, protestanti si chiar evrei, cu toate c nu dispuneau de
un asemenea Fond religios, si-au putut ridica lcasuri mrete de cult chiar
imediat dup sosirea lor n Bucovina
164
.
Pe cheltuiala Fondului s-au construit mai multe biserici parohiale.
n 1862, a fost finalizat construirea bisericii Sf. Paraschiva din
Cernuti, pentru care s-au alocat 60.000 de florini. La fel, n preajma
primului rzboi mondial au fost construite biserici si case parohiale
trainice n diferite localitti. Apoi, ntre anii 1844-1864, s-au ridicat
Catedrala ortodox din Cernuti, care a costat 200.000 de florini, si
Resedinta mitropolitan (1860-1882), cldire impuntoare n stil mauro-
bizantin, ale crei costuri au atins fabuloasa sum de 1.830.000 florini
165
.
Dup mai multe solicitri ale sucevenilor si la interventia
mitropolitului Silvestru, statul a aprobat prin nalta rezolutie din 18
februarie 1892, restaurarea bisericii Miruti din Suceava care era total
distrus si prginit, ajungnd magazie pentru comerciantii evrei. Pentru
reconstruirea acestei strvechi si monumentale biserici, Fondul a alocat n
1894, ntr-o prim trans, suma de 50.000 florini. n 1892, tot Fondul a
fost acela care a contribuit cu suma de 51.000 florini la ridicarea de noi
cldiri n jurul renumitei biserici Sf. Gheorghe sau Mitropolia veche de
163
Agentia National de Cadastru si Publicitate Imobiliar, Oficiul de Cadastru si
Publicitate Imobiliar Suceava, Biroul de Carte Funciar Suceava, Municipiul Suceava,
pp. 409, 411.
164
Mihai Iacobescu, 30 de zile n ,Siberia, pp. 119-121.
165
51
53
la Mnstirea Sf. Ioan cel Nou. Aceast mnstire era sub patronajul
Mitropoliei din Iasi, fapt pentru care si statul romn a acordat n acelasi
scop suma de 80.000 de franci
166
. La ridicarea si restaurarea acestor
edificii de valoare universal au fost chemati arhitecti si pictori germani.
Pentru a nu agita spiritele, administratia austriac a Fondului s-a
strduit s fie ct mai generoas fat de clerul ortodox cruia i-a asigurat
un trai decent si o nalt pregtire teologic. Spre deosebire de preotii din
celelalte provincii romnesti, preotii din Bucovina s-au bucurat de o stare
material mult mai bun. n timp ce n Moldova un preot primea 8 flci de
pmnt pentru ntretinerea sa, n Bucovina un preot primea, conform
Regulamentului din 1786, 24 de flci sau 44 de iugre* de teren
167
. La
nceput, cheltuielile fcute de Fond pentru salarizarea clerului se reduceau
la leafa episcopului, un onorariu pentru membrii Consistoriului si niste
lefuri mici pentru cei ctiva clugri rmasi n cele trei mnstiri
bucovinene. ncepnd cu anul 1827 s-a trecut la salarizarea preotilor de
mir care aveau studii superioare absolvite la universittile catolice din
Viena, Lemberg sau n alte centre universitare din imperiu. Apoi,
ncepnd cu anul 1835, au primit salarii si preotii care erau absolventi ai
Institutului Teologic din Cernuti
168
.
n afar de scolile teologice, Fondul avea n sarcin si ntretinerea
scolilor confesionale, salarizarea cadrelor didactice si acordarea de burse
pentru elevi si studenti. ntre 1850-1860 s-au nfiintat la sate o serie de
scoli triviale sau scoli pentru popor, care au stat sub supravegherea
Consistoriului pn n 1869 cnd, printr-o lege imperial toate scolile
populare au fost declarate scoli publice menite pentru junime fr
deosebire de confesiune. Legea scotea nvtmntul primar de sub
controlul Bisericii, supunndu-l controlului statului. Scolile din Bucovina
au fost scoase de sub autoritatea Consistoriului catolic de la Lemberg si a
Consistoriului ortodox de la Cernuti si subordonate inspectorului general
care rezolva agendele scolare n colaborare cu Consiliul scolar al trii. n
componenta acestui Consiliu intra cte un reprezentant al tuturor cultelor,
al Dietei trii si al municipiului Cernuti. Toate functiile de conducere din
nvtmnt erau ocupate de oameni strini de tar, care nu cunosteau
limba romn
169
. n aceste conditii rmneau scoli private confesionale
numai scolile care erau ntretinute n totalitate din banii Fondului sau din
banii parohiilor. Multe din scolile confesionale au devenit scoli publice si
au fost subordonate Consiliului scolar de tar, care, neavnd bani, s-a
166
Ibidem.
167
Dimitrie Dan, op. cit., p. 10;
* un iugr (Joch) austriac reprezenta 57,554 ari.
168
Ion Nistor, Istoria Bisericii , pp. 48-49.
169
Idem, Istoria Bucovinei , p. 187.
52
54
adresat Curtii vieneze. mpratul, doritor de a rezolva problema, a dispus,
peste vointa Consistoriului, alocarea din banii Fondului a sumei de 50.000
florini pentru o perioad de 5 ani. Acesti bani erau luati de la Fondul
bisericesc si transferati la Fondul scolar. Fondul bisericesc a trebuit s
asigure subventionarea acestor scoli publice pe o perioad ndelungat
de timp (1869-1893)
170
.
Desi mosiile Fondului au avut de suferit de-a lungul timpului
multe transformri prin vnzri, colonizri, schimburi, exproprieri si
cumprri, Fondul bisericesc a rmas cel mai mare proprietar de teren din
Bucovina. n 1918, Fondul era proprietarul a 266.352 ha teren
171
, adic
25,71 % din ntreaga suprafat a Bucovinei de 1.044.290 ha
172
. Totusi, nu
trebuie uitat faptul c n 1786, proprietatea Fondului bisericesc ocupa
63 % din suprafata toal a Bucovinei. Asadar, proprietatea Fondului a fost
redus la mai bine de jumtate prin vnzri, exproprieri si colonizri
masive cu tot felul de neamuri aduse din ntinsul imperiu.
Din 1910, averea imobiliar a Fondului a fost mprtit n trei
categorii: pduri, domenii si mine. Pdurile Fondului, ocupau o suprafat
de 250.159 ha (din care 225.159 ha pduri propriu-zise, 5.722 ha terenuri
arabile si fnete, 18.276 ha psuni si 815 ha teren neproductiv), pe cnd
suprafata ntreag mpdurit a Bucovinei era de 447.868 ha
173
.
Domeniile, care n 1899 erau de 46.000 ha, cu un excedent anual de
299.000 coroane, n 1910 se ntindeau pe o suprafat de numai 17.424 ha,
cu un excedent de 233.877 coroane
174
. Averea imobil a Fondului era
apreciat la aproximativ 135.000.000 de coroane, iar cea mobil la circa
20.000.000
175
.
Materialul lemnos din pdurile Fondului era apreciat la
aproximativ 65 de milioane de mc. Desi potentialul anual de exploatare
era de 1.122.760 mc., n anul 1910 s-au exploatat numai 968.423 de mc.,
n valoare de 6.500.000 coroane. Veniturile ce rezultau din exploatarea
forestier au nceput s creasc considerabil. De pild, ntre anii 1874-
1878, venitul mediu anual era de 537.000 coroane, iar n 1909-1910 a
ajuns la suma considerabil de 5.021.870 coroane. n perioada 1889-1910,
veniturile au nregistrat o crestere de circa 720 %
176
, lucru care se
datoreaz construirii cilor ferate locale din Bucovina, cresterii pretului
170
Isidor Onciul, Fondul religionariu , pp. 228-230.
171
172
173
Ibidem.
174
Josef Opletal, op. cit. pp. 2-3.
175
Ibidem.
176
Ibidem, p. 4.
53
55
lemnului, care avea cutare pe pietele din afar, investitiilor mari n
domeniu si bunei gospodriri n silvicultur.
Proprietatea forestier a Fondului era mprtit, potrivit reliefului,
n trei prti: 1) pduri din zona de ses si deal; 2) pduri din zona
submontan; 3) pduri din zona montan. Pdurile din zona de ses si deal
se ncadrau la ocoalelor silvice Jucia, Revna, Codrul Cozminului,
Cuciurul-Mare, Ptruti, Ilisesti (partial), Frtuti, Vicovul de Sus, Ciudei
(partial) si Voievodeasa (partial), cu o suprafat de aproximativ 27.000
ha. Pdurile din zona submontan apartineau ocoalelor silvice Straja,
Falcu (partial), Brodina (partial), Putna, Voievodeasa (partial),
Marginea, Solca, Ilisesti (partial), Gura-Humorului, Frasin, Stulpicani,
Vama, Vatra-Moldovitei si Rusii Moldovitei (partial), cu o suprafat de
circa 113.000 ha, exact jumtate din proprietatea forestier a Fondului. Iar
pdurile din zona montan, aflate n mare parte pe lng Bistrita Aurie si
Ceremusul de Sus, se ncadrau la ocoalele silvice Seletin, Brodina
(partial), Rusii Moldovitei (partial), Breaza, Ostra, Pojorta, Iacobeni,
Vatra-Dornei, Dorna Candreni si Crlibaba, cu o suprafat de 88.000
ha
177
. n ceea ce priveste vrsta arborilor, este de remarcat faptul c 40 %
dintre copaci erau de peste o sut de ani.
Dominant n pdurile Fondului era molidul, care se ntindea pe o
suprafat de 107.873 ha, adic 47,87 % din suprafata pduroas a
Fondului. Pe locul doi se afla bradul, ce se ntindea pe o suprafat 58.742
ha (26,07%), apoi fagul pe 43.244 ha (19,19 %), carpenul 6.197 ha
(2,75 %), stejarul 2.704 ha (1,20 %) si sub 1% se aflau paltinul, pinul,
arinul, teiul, ulmul, artarul, mesteacnul, salcea si altele
178
.
Pdurile Fondului erau mprtite n 30 de ocoale silvice
(Forstwirtschaftsbezirke) de sine stttoare, peste care activau 5
inspectorate silvice (Inspektionsbezirken). n afar de inspectorate, la
Directiunea bunurilor mai exista o sectie care se ocupa de instalatiile
forestiere si un birou de coordonare
179
.
Propriettile agricole ale Fondului erau n cea mai mare parte
arendate. Din cele 17.424 ha de teren, circa 17.136 ha erau arendate, si
anume: 5.374 ha hergheliei statului de la Rduti, 8.277 ha, care constau
n 25 de mosii mari si mici, la arendasi, si 3.484 ha erau terenuri agricole
rsfirate, mori si altele. De pe urma contractelor de arendare sau
nchiriere, Fondul obtinea anual 690.000 de coroane. n regie proprie erau
administrate helesteiele de la Cotmani (150 ha), Scoala pomicol de la
Jucica Veche (5 ha) si Bile de la Vatra Dornei (133 ha). Tot de
proprietatea domeniilor apartineau si cazrmile de la Cernuti si Jucica,
177
Ibidem, pp. 4-6.
178
Ibidem, p. 7; Ion Nistor, Istoria fondului , p. 53.
179
Ibidem, p. 9.
54
56
precum si mai multe cldiri care eru nchiriate la diversi functionari ai
statului aflati n orasele din provincie
180
.
Activitatea minier de la Iacobeni a cunoscut si ea un oarecare
avnt, mai ales dup ce s-a construit linia ferat Cmpulung-Vatra Dornei,
mbunttindu-se conditiile de comert pentru piata bucovinean. n 1904,
au fost montate instalatii moderne pentru extractia minereului de mangan
si s-au construit linii ferate miniere pentru instalatiile electrice, care au
costat 260.000 de coroane. Apoi s-a ncercat reluarea extractiei
minereului de pirit si cupru de la stabilimentele din Pojorta (Luisental),
care erau nchise de pe timpul lui Manz von Mariensee. ntre anii
1897-1903, s-au fcut studii de cercetare, care au costat 250.000 de
coroane. n urma cercetrilor s-a descoperit un zcmnt pretios care a
fost pus n exploatare n 1905, investindu-se nc 200.000 de coroane. n
1910, Directiunea bunurilor Fondului a investit pentru minerit
aproximativ 700.000 de coroane. Venitul anual din minerit pentru anii
1910-1913 se ridica la 56.500 coroane
181
.
Administrarea propriettilor Fondului bisericesc se afla sub
conducerea superioar a Ministerului Agriculturii (k. k.
Ackerbauministerium), care si exercita acest drept prin Directiunea
bunurilor din Cernuti, directiune care se ngrijea si de cele 1.600 ha de
pdure a statului, de la Codrul Cozminului si Tereblecea
182
.
Administratia Fondului, care dispunea de un personal calificat, a
gospodrit aceste proprietti din ce n ce mai bine, obtinnd venituri tot
mai mari, mai ales n ultimii 25 de ani, cnd s-au construit 230 km de cale
ferat forestier, 510 km de drum forestier, 660 km de drum forestier
pentru exploatrile din timpul iernii, 3.100 km de drum forestier n zone
abrupte si instalatii pentru protectia vnatului si 210 km de retea
telefonic, care au costat peste 8.000.000 de coroane
183
. Materialul
lemnos din pdurile Fondului era de o calitate superioar (mai ales lemnul
de rezonant pentru instrumente muzicale) si se bucura de o reputatie
mondial, exportndu-se n Turcia, Rusia, Germania, Italia, Franta, Grecia
si n diverse tri ale Coroanei
184
.
Fiinc lemnul de lucru avea cutare n strintate, administratia
Fondului a cutat s ncheie contracte de exploatare si furnizare cu
diverse firme interesate. Primul contrat a fost semnat n 1868 cu firma
Horst si Pfannenkuche, care, din lips de capital, a abandonat proiectul.
n 1874, societatea pe actiuni a lui Filip si Charles Gtz din Cernuti a
180
Ibidem, p. 2.
181
Ibidem, p. 3.
182
Ibidem, p. 9.
183
Ibidem, p. III, 36.
184
55
57
instalat o fabric de cherestea pe abur, dotat cu 10 gatere, care a fost si
primul stabiliment mare din Bucovina. Dup anul 1880, pe lng linia
ferat principal s-au mai construit o serie de ci ferate locale si forestiere
care au favorizat comercializarea lemnului. n noile conditii, numeroase
firme mari si mici s-au artat dornice de a investi n exploatarea
forestier, nct numrul fabricilor de cherestea a crescut spectaculos.
Concurenta puternic dintre investitori a fcut s creasc considerabil si
pretul la lemn, mai ales dup 1898
185
(vezi anexa 5).
ntre cei mai mari contractanti ai Fondul bisericesc se numr
Societatea anonim pentru indusria lemnului Bucovina si Societatea
anonim Gtz & Comp. Prima societate a ncheiat n 1911 un contract
de exploatare a lemnului pe o perioad de 10 ani. Contractul nu a putut fi
executat n ntregime din cauza rzboiului, fapt pentru care a trebuit s fie
prelungit n anul 1919. Obiectul vnzrii l forma exploatarea unei
suprafete de 7.810 ha de pdure din 13 ocoale silvice, cu o cantitate de
570.000 mc. lemn de lucru. Debitarea lemnului se fcea la cele 7 fabrici
de cherestea ale Fondului bisericesc, care erau situate n localittile
Brodina, Falcu, Putna, Vicovul de Sus, Sucevita, Gura-Humorului si
Moldovita. La fel, pe o perioad ndelungat erau ncheiate contractele si
cu Societatea Gtz & Comp, care exploata pdurile de pe Valea
Bistritei
186
.
Pe lng cele dou societti mari, exploatarea pdurilor se fcea
de numeroase alte societti, majoritatea cu capital strin, care si-au
instalat fabricile sau fierstraiele n apropierea pdurilor Fondului. Din
pcate, aceast ramur se afla exclusiv n minile alogenilor, care trgeau
si cele mai mari foloase. Contractele de exploatare pe termen lung s-au
dovedit a fi pguboase pentru Fond, mai ales din cauza deselor fluctuatii
monetare.
Lemnul din pdurile Fondului era transportat att pe cale ferat,
cu trenul si cu tractiune animal, ct si cu plutele pe rurile Bistrita Aurie,
Ceremusul Alb, Siret, Prut si Suceava
187
. Din rapoartele administratiei
camerale de la Cmpulung reiese faptul c nc din vechime, negustorii
turci cumprau lemn din regiunea Dornei, pe care l transportau pe
Bistrita pn la Galati si, de acolo, mai departe pn la Chilia si
Constantinopol. La nceputul secolului XIX, fosta Administratie a
bunurilor statului (Staatsgterverwaltung) din Lemberg a fcut cteva
probe de plutrit pe Bistrita. Prima ncercare de plutrit, ntreprins n
1814, a esuat lamentabil. Tratativele pentru formalittile de vam si alte
185
186
Ibidem, pp. 35-37.
187
Constantin C. Giurescu, Istoria pdurii romneti din cele mai vechi timpuri i pn
astzi, Bucuresti, Editura Ceres, 1975, pp. 244-250.
56
58
piedici au fcut ca plutele (n valoare de 993 fl.) s zac pe malul Bistritei
pn n 1815, cnd au fost mturate de o ap mare
188
.
O alt ncercare de plutrit a fost fcut de dulgherul Michael
Steier, care a cumprat 160 de busteni la un pret de 33 fl. si 15 cr. pe
tulpin. El avea aprobarea autorittilor, cu conditia ca la ntoarcere s
nainteze administratiei camerale un raport cu privire la conditiile de piat
din Turcia. Dar, din cauza mai multor piedici, el a ajuns prea trziu la
Galati si a trebuit s suporte o pagub de 500 florini. n 1819, Steier a
reusit s transporte n Moldova 400 de busteni, pentru care a obtinut un
pret bun. n anul urmtor el si-a construit un ferstru pe Bistrita, n
dorinta de a vinde lemn fasonat n Moldova, dar, din pcate, lemnele sale
de plut au fost furate de Pasa de la Brila. Mai trziu, el s-a asociat cu
Gottlieb Hgel si a mai fcut niste ncercri care au esuat din cauza
greuttilor de plutrit si a conditiilor de comert din Turcia
189
.
n 1843, mandatarul cameral Peter Strohmeyer, dup ce a pus la
punct circulatia pe ap pn la granit, a transportat cu mari dificultti si
pericole 120 de plute pn la Galati, reusind s pun n miscare relatiile
comerciale cu Moldova si Turcia. Succesul lui Strohmeyer a determinat
Administratia cameral a bunurilor (Kameralgterverwaltung) s
regularizeze rurile Bistrita, Dorna, Cosna si Tesna, permitndu-le
negustorilor din Orient s intre n regiunea Dornei, pn la Iacobeni. Din
1882, plutritul pe Bistrita a fost preluat de Societatea Gtz & Comp,
care a investit mult n construirea si ntretinerea plutelor
190
.
Plutritul pe Ceremus, existent nc de pe vremea regatului polon,
a fost regularizat n 1812 de seful forestier Flsies, care a reusit s
nlture multe piedici de pe cursul rului. n 1870, Societatea Gtz &
Comp a investit n plutritul pe Ceremus circa 200.000 de coroane, nct
la sfrsitul secolului al XIX-lea plutritul pe acest ru a permis
transportarea a circa 180.000 mc. de lemn
191
.
Plutritul pe rul Siret a fost pus n practic ncepnd din pdurea
baronului Vasilco de la Berhomet. Apoi, o alt ncercare s-a fcut pe
prul Hlicea, din pdurea Hlincea-Bnila. Din 1910 s-a renuntat total la
plutritul de pe Siret. La mijlocul sec. al XIX-lea s-au fcut unele
transporturi pe rul Moldova, din Valea Suhei pn la ferstraiele din
Capul Codrului. Plutritul pe rul Suceava, pn la Falcu, a fost practicat
ncepnd cu 1870 tot de Societatea Gtz & Comp. Administratia
Fondului a dorit chiar s extind traseul pn la gara Dornesti. n 1908
188
189
Ibidem, p. 11.
190
Ibidem, pp. 11-12.
191
Ibidem, p. 13.
57
59
transportul pe ap din Bucovina avea o lungime de 352 km, iar n 1910
s-a redus la 335 km
192
.
ntreaga avere mobil si imobil a Fondului bisericesc, nainte de
primul rzboi mondial, se cifra la aproximativ 165 de miliarde de
coroane, adic circa 6 miliarde si 600 milioane lei romnesti din perioada
interbelic
193
.
n primul rzboi mondial, guvernul austriac, ajuns n criz
financiar, a fcut o serie de mprumuturi de rzboi de la mai multe bnci
si institutii de credit private din Viena. Fondul bisericesc a fost si el
nevoit s mprumute statul austriac cu sume considerabile. Guvernul
austriac a ncrcat imobilele Fondului cu grele sarcini ipotecare,
contractnd chiar si mpumuturi pe polite. Pentru toate acele mprumuturi
de rzboi, guvernul a avut nevoie de consimtmntul mitropolitului
Bucovinei, care, constrns fiind de mprejurri, si-a dat acordul fr s
poat consulta Consistoriul, cci membrii consistoriali fuseser destituiti
de guvern sub diferite pretexte. Fondul bisericesc a acordat statului
austriac mprumuturi de rzboi n valoare de aproximativ 180.000.000 de
coroane sau 90.000.000 de lei din perioada interbelic. Dup terminarea
rzboiului, Directiunea Fondului a intervenit pe lng statul austriac n
vederea recuperrii mprumuturilor de rzboi care grevau asupra
Fondului
194
.
Totodat, averea Fondului a avut de suferit mari distrugeri de pe
urma rzboiului. ntre anii 1914-1918, arhiva Fondului a fost mutat de la
Cernuti la Salzburg (Austria), iar Administratia Fondului a fost evacuat
din fata trupelor rusesti, nti la Vatra Dornei, apoi la Cluj si, mai trziu,
la Praga. Potrivit inventarului de evaluare a pagubelor din 1919, s-a
constatat c masivele pduroase, instalatiile forestiere si de transport,
casele silvice, fabricile de cherestea, fermele agricole si iazurile, cldirile
din diferite orase, stabilimentele balneare de la Vatra Dornei si minele de
la Iacobeni si Fundul Moldovei au suferit, la un loc, o pagub de 65,5
milioane de lei
195
.
n cei 144 de ani de spnire austriac, structura preponderent
romneasc a populatiei din Bucovina s-a modificat si s-a alterat n asa
msur, nct s-a ajuns ca n prejma primului rzboi mondial s cuprind
12 grupuri etnice diferite si 10 confesiuni
196
. n timp ce partea nordic a
Bucovinei a fost colonizat masiv cu ruteni din Galitia, multi dintre
romnii bucovineni au fost nevoiti s plece n America pentru a scpa de
192
Ibidem, p. 15.
193
194
Ibidem, p. 55-56.
195
196
Mihai Iacobescu, Noii stpni de moie , p. 1.
58
60
srcie. Acest amalgam de natiuni, limbi si confesiuni diferite este
rezultatul politicii Curtii vieneze, care a pus n practic dictonul roman
divide et impera. Consecintele acestei politici de colonizare cu elemente
alogene a Bucovinei nu au ntrziat s apar si sunt simtite din plin si
astzi, mai ales asupra Bisericii neamului romnesc. Asa se explic faptul
c romnii bucovineni, spre deosebire de romnii din alte zone ale trii,
s-au dovedit a fi mult mai vulnerabili n fata propagandei sectare venite de
peste ocean, din vestul slbatic.
Trebuie recunoscut faptul c, pe lng toate neajunsurile venite
din partea unei stpniri strine, administratia austriac a fost cea care s-a
remarcat prin disciplin, seriozitate si eficient. Mrturie n acest sens
sunt msurtorile si hrtile cadastrale precise dup care se pot ghida si
astzi lucrtorii serviciilor de cadastru, statisticile amnuntite cu privire la
evidenta populatiei, starea bun a drumurilor, o legislatie clar care nu
lsa loc interpretrilor, structuri simple si o administrare corect a
bunurilor. ncheind perioada austriac a existentei Fondului bisericesc, se
poate afirma c bunurile acestuia au fost administrate corect si cu
pricepere, ceea ce a fcut ca aceast institutie s ajung la o stare
economic nfloritoare n preajma primului rzboi mondial
197
. ntruct
pdurile alctuiau cea mai mare pondere a patrimoniului Fondului, s-a
avut n vedere aplicarea unei administratii silvice rationale, sub
conducerea unui personal tehnic foarte bine calificat, cinstit si atasat
profesional, care a reusit ntr-un timp relativ scurt s realizeze o
ntreprindere forestier model, renumit n toat Europa. Pentru renumele
pe care l avea, Administratia Fondului a fost vizitat n 1864 de marele
economist romn P. S. Aurelian, autorul unei monografii a Bucovinei,
publicat n 1876, apoi, ncepnd din anul 1892, de silvicultorii din
Regatul Romniei si de elevii scolii superioare de silvicultur de la
Brnesti, cu intentia de a cunoaste realizrile deosebite ale acestei
institutii. Ministerul Agriculturii si Domeniilor din Romnia l-a angajat
pe fostul director al Fondului bisericesc, Johan Pitscher, pentru trei ani,
ncepnd din 1892, ca expert silvic, n vederea mbunttirii
administratiei pdurilor statului
198
.
Prezent la expozitia jubiliar din 1906 de la Bucuresti, organizat
cu prilejul aniversrii a 50 de ani de domnie a regelui Carol I, pavilionul
Fondului bisericesc a fost distins cu diploma de onoare, medalia de argint
si cu medalia de bronz, diplom special. Cu aceeasi ocazie, au fost
decorati si o serie de silvicultori aflati n slujba Fondului, ca Josef
197
Petre Ciobanu, Fondul bisericesc ortodox-romn din Bucovina (1783-1948),
prezentare general, n Revista Bucovina Forestier, Anul II, Nr. 1-2, Cmpu-
lung-Moldovenesc, 1993, p. 8.
198
Ibidem, p. 12-13.
59
61
Opletal, Artur Krahl, Franz Czech si altii. Totodat, silvicultorii Fondului
s-au bucurat de recunoastere si apreciere din partea naltei scoli pentru
cultura solului din Viena, institutie care, n 1923, alturi de prestigiosi
profesori universitari din Austria, Danemarca, Germania si Suedia, a
oferit titlul de Doctor Honoris Causa fostului director al Fondului,
Eugen Guzman
199
.
n acelasi timp, nu poate fi trecut cu vederea atasamentul si
devotamentul de care au dat dovad silvicultorii germani, cehi s. a. care,
si dup destrmarea Imperiului dualist, au continuat s rmn n slujba
Fondului bisericesc, slujindu-l cu seriozitate pn la repatrierea din 1940,
cnd trupele bolsevice si-au fcut simtit prezenta n partea de nord a
Bucovinei
200
.
199
Ibidem.
200
Ibidem, p. 14.
60
62
Func(ionarea Fondului n perioada interbelic
Destrmarea Imperiului austro-ungar si abdicarea mpratului
Carol I, la 11 noiembrie 1918
201
, a fcut s nceteze si stpnirea
habsburgic din Bucovina, stpnire care a nstrinat acest colt de tar
romneasc timp de 144 de ani. Actul de dreptate national, svrsit la 28
noiembrie 1918, a readus Bucovina la patria-mam, prin unirea ei cu
Regatul Romniei.
Prin Decretul lege nr. 3745, din 18 decembrie 1918, publicat n
Monitorul Oficial din 2 ianuarie 1919, se consfintea Unirea Bucovinei
cu Romnia
202
. Totodat, n locul guvernatorului austriac, au fost numiti,
ca ministri secretari de stat fr portofoliu, Iancu Flondor si Ion Nistor,
primul ca delegat al guvernului pentru administrarea Bucovinei, cu
resedinta la Cernuti, iar cel de-al doilea, cu sediul la Bucuresti
203
.
Acelasi Decret-lege stabilea raporturile juridice dintre cei doi ministri si
hotra ca Bucovina s fie condus pe mai departe dup legile si
ordonantele austriece de pn atunci
204
. Pe toat durata provizoratului,
legislatia austriac a rmas n vigoare, nct orice modificare a legilor
esentiale nu putea fi fcut dect numai pe cale legislativ. n aceste
conditii si Fondul bisericesc din Bucovina functiona pe mai departe dup
vechiul Regulament duhovnicesc (Geistlicher Regulierungsplan
205
) de
la 29 aprilie 1786 care, de-a lungul timpului, a suferit usoare modificri n
anii 1860, 1869, 1870, cnd a fost nfiintat Directiunea bunurilor
Fondului
206
, 1875, 1888, 1900 si 1909.
Hotrrile Consiliului de Ministri privitoare la Bucovina se luau
cerndu-se avizul ministrului-delegat al guvernului de la Cernuti. n
aceast calitate, Iancu Flondor putea schimba ordonantele austriece n
vigoare, avnd si dreptul de a emite ordonante si decizii ministeriale
privitoare la administrarea Bucovinei n cadrul legilor existente
207
. Desi a
201
dtv-Atlas Weltgeschichte, Band 2, Von der Franzsischen Revolution bis zur
Gegenwart, Bielefeld, Deutscher Taschenbuch Verlag, 1990, p. 409.
202
Cristina Puha, Pozitia lui Iancu Flondor fat de noile realitti politice ale Regatului
Romn (1918-1924), Analele Bucovinei, Anul VII, 2/2002, Centrul de studii Bucovina
Rduti, Filiala Iasi, p. 405.
203
Rodica Iatencu, Unirea Bucovinei cu regatul Romniei. Integrarea politico-
administrativ (II), Analele Bucovinei, Anul X, 1 /2003, p. 159.
204
205
Schematismus der Bukowinaer griech-orient. Arhiepiscopal-Dicese fr das Jahr
1877, Czernowitz, 1877, p. 3.
206
Directiune nfiintat la 18 martie 1870, sub titlul K. k. Direction der Gter des
grechisch-orientalischen Religionsfondes.
207
61
63
stat putin timp n fruntea administratiei Bucovinei, Iancu Flondor a emis
mai multe ordonante, lsndu-si amprenta asupra mai multor domenii de
activitate. Prima sa ordonant interzicea exportul de monede de aur si
argint din Bucovina n strintate
208
. Apoi, prin Ordonanta nr. 16/1919,
publicat n Monitorul Bucovinei, Fascicola nr. 13, din 19 februarie
1919, a fost reorganizat Consistoriul arhiepiscopesc ortodox din
Bucovina
209
. O alt ordonant a sa a avut drept scop clarificarea statutului
Fondului bisericesc n noua configuratie politic. Asadar, prin Ordonanta
nr. 109 din 23 ianuarie 1919, publicat n Monitorul Bucovinei,
Fascicula 10, din 24 ianuarie 1919, ministrul-delegat Iancu Flondor
dispunea trecerea ntregii administratii a Fondului n seama mitropolitului
Bucovinei. La 2 aprilie 1919, el nainta mitropolitului Vladimir Repta
urmtoarea adres: Fundatiunea care cuprinde averea Bisericii
dreptmritoare din Bucovina - Fondul religionar gr.-or. bucovinean -
menit pentru sustinerea cultului dreptmritor din aceast tar, a fost sub
ocupatie austriac, contrar dreptului canonic, administrat de autoritti
lumeti, n timpul din urm de Ministerul de Agricultur i de Culte din
Viena. Prin faptul Unirii, competentele acestor ministere au trecut asupra
administratiei Bucovinei, nfiintat prin naltul decret lege din 18
decembrie 1918 no. 3745. Administratia Bucovinei, recunoscnd fr
preget drepturile Bisericii asupra acestei averi a pus capt amestecului
ilicit al autorittilor mirene i s-a mrginit la nsrcinarea d-lui George
Srbu cu girarea administratiei moiilor bisericeti, urmat prin decretul
din 23 Ianuarie 1919, no. 109.
Avnd n vedere dreptul canonic, autonomia Bisericii i menirea
fondatiunii, tin de datoria mea, s trec administratia Fondului religionar
gr.-or. bucovinean n seama Bisericii dreptmritoare din Bucovina la
mna . P. S. Voastre, rmnnd ca controlul statului privitor la
ntrebuintarea averii potrivit menirii sale fundationale s fie stabilit
ulterior pe cale legislativ.
V rog deci pe . P. S. Voastr s binevoiti a lua n seam
aceast avere i de a dispune totul ce credeti de cuviint pentru buna
administrare. D-l George Srbu se va prezenta din ordinul meu la . P. S.
Voastr pentru stabilirea amnuntelor.
Primiti, . P. S. Voastr, expresia naltei mele stime i a
devotamentului meu fiesc` (Dr. I. Flondor, Ministru delegat)
210
.
Dar, din pcate, ntre Iancu Flondor si Ion Nistor existau
divergente serioase, mai ales cu privire la modul de integrare a Bucovinei
n structurile statului romn. Ion Nistor era adeptul unor reforme radicale
208
Cristina Puha, op. cit, p. 458.
209
Rodica Iatencu, op. cit., p. 165.
210
62
64
menite s urgenteze integrarea noilor provincii n cadrul statului romn
211
.
Iancu Flondor, dimpotriv, era de prere c perioada de tranzitie trebuie
Icut lent, fr a crea convulsii sociale si tinndu-se seama de compozitia
etnic a Bucovinei. Desi aveau acelasi tel, cei doi oameni politici au intrat
ntr-o polemic greu de imaginat, care a determinat asa-numita criz
bucovinean din aprilie 1919
212
. Nemaiputnd suporta aceast situatie
tensionat, Iancu Flondor si-a dat demisia din functia de ministru delegat
pentru administrarea Bucovinei, demisie care a fost acceptat la 15/16
aprilie 1919. Demisia lui Flondor a fost nsotit si de cea a secretarilor de
stat care erau alesi de Consiliului National Romn, organ legislativ al
Bucovinei. Postul vacant, rmas n urma demisionrii lui Flondor, a fost
ocupat imediat de Ion Nistor, care si-a pstrat si functia de minis-
tru-delegat pentru Bucovina n guvernul central. Prima msur a lui Ion
Nistor a fost numirea de noi secretari de serviciu
213
. Apoi el a procedat
gresit la dizolvarea Consiliului National Romn, organ legislativ al
Bucovinei ntr-o perioad cnd Romnia nu avea nc Parlament
214
.
Ion Nistor, nefiind de acord cu ordonantele si dispozitiile
ministeriale emise de predecesorul su, a trecut imediat la contramandarea
si anularea acestora. Asa a procedat la anularea ordonantei care ncredinta
mitropolitului Bucovinei administratia Fondului bisericesc, considern-
du-o msur ilegal, pripit si nesocotit
215
. La 26 aprilie 1919, Ion
Nistor nainta mitropolitului Bucovinei urmtoarea scrisoare: ,nalt Prea
Sfintiei Sale Domnului Dr. Vladimir Repta, Arhiepiscop i Mitropolit al
Bucovinei n Cernuti.
Fondul religionar ort. or. din Bucovina se administrez n
prezent dup normele statutului de organizare din 19 ianuarie 1900 F. L.
I. No. 144. n baza acestui statut administratia pdurilor i domeniilor se
face de Ministerul de Agricultur, administratia minelor de Ministerul
Lucrrilor Publice i anume dup principiile i dispozitiunile stabilite de
Domnul ]rii, care n virtutea actului de fundatiune din 29 aprilie 1786
No. 2484 este purttorul de grij al fondului i ndeplinitorul vointei
ctitorilor.
Prin actul unirii neconditionate a Bucovinei cu Regatul
Romniei, votat la 28 Noiembrie 1918, Majestatea Sa, Regele Ferdinand
al Romniei, a devenit Domnul ]rii noastre, i prin urmare patronul i
purttorul de grij al fondului religionar ort. or. din Bucovina.
211
Rodica Iatencu, op. cit., p. 167.
212
Ibidem, p. 188.
213
Ibidem, p. 192.
214
Cristina Puha, op. cit., p. 467.
215
63
65
Aa fiind, administrarea, pstrarea i ntrebuintarea fondului
cade n cercul de competent rezervat noului Domn al ]rii. M. S. Regele
exercit dreptul acesta de dispozitiune prin guvernul su i prin organele
legale ale statului. n starea aceasta de drept nu s-a produs nici o
modificare prin decretul-lege din 18 decembrie 1918 No. 3745, care
cuprinde dispozitiuni tranzitorii privitoare la administratia Bucovinei.
Articolul I din acest decret-lege prevede c n Bucovina rmn n vigoare
legile i ordonantele de pn acum, care nu pot fi modificate dect pe
cale legislativ sau prin decrete-legi, iar delegatul guvernului la Cernuti
are dreptul de a da ordonante numai n cadrul legilor n vigoare.
Darea administratiei fondului n seama nalt Prea Sfintiei
Voastre este o msur precipitat care depete cadrul statutului
privitor la administratia acestui fond. O schimbare n acest sens se poate
face numai prin decrete-legi i nicidecum prin o simpl adres a
administratiei locale ctre nalt Prea Sfintia Voastr.
Din motivele acestea, n calitatea mea de Ministru delegat al
Guvernului Romn i de Preedinte al fondului religionar ort. or., n
conformitate cu art. 5 din suspomenitul statut, tin de datoria mea de a
contramanda adresa naintaului meu din 2 aprilie 1919 No. 5 res., prin
care se d n seama nalt Prea Sfintiei Voastre administratia fondului ort.
or. din Bucovina i de a restabili vechea stare de drept privitoare la
administratia acestui fond pn la reluarea chestiunii acesteia pe cale
legal.
Aducnd aceasta cu onoare la cunotinta nalt Prea Sfintiei
Voastre, V rog s binevoiti a lua act de prezenta adres i de a dispune
cele cuvenite pentru restabilirea strii de drept conform normelor
anterioare adresei contramandate.
Primiti, v rog, nalt Prea Sfintite, expresia naltei mele stime i
consideratiuni (Dr. Ion Nistor, Ministru delegat cu Administratia
Bucovinei)
216
.
Ion Nistor sustinea c prin anularea deciziei predecesorului su
s-a restabilit vechea stare de drept
217
cu privire la Fondul bisericesc. Iar
pentru a restabili aceast stare de drept, Ion Nistor a trimis armata spre
a ridica din minile mitropolitului Vladimir Repta dreptul de stpnire si
administrare asupra acestei drepte averi bisericesti
218
. Asadar, problema
administrrii autonome si independente a Fondului bisericesc a rmas si
sub stpnirea romneasc nerezolvat
219
.
216
Ibidem, pp. 67-68.
217
Ibidem.
218
Silvestru Morariu Andrievici, op. cit., p. 65.
219
Aurel Morariu, op. cit., p. 11.
64
66
Dup trecerea perioadei de provizorat si de relativ autonomie
administrativ a Bucovinei, au fost emise mai multe hotrri cu privire la
modul de administrare al Fondului bisericesc. Prin jurnalul Consiliului de
Ministri nr. 906, din 31 martie 1921, Fondul bisericesc trecea din nou sub
conducerea Mitropoliei Bucovinei si a Consiliului Eparhial, statul
rezervndu-si doar dreptul de control. O alt hotrre a urmat prin naltul
Decret Regal nr. 838 din 14 februarie 1922, potrivit cruia averile
Fondului erau trecute iarsi din administrarea Bisericii n cea a
Ministerului de Agricultur din Bucuresti, urmnd s functioneze pe mai
departe dup vechiul Regulamentul austriac, modificat prin deciziunea
imperial de la 19 ianuarie 1900 si, respectiv, 1909
220
.
Cu toate aceste schimbri tranzitorii, dreptul de proprietate al
Bisericii din Bucovina asupra Fondului bisericesc nu a fost pus nicicum si
nicicnd la ndoial. ns trecerea administratiei Fondului bisericesc sub
autoritatea Ministerului de Agricultur si Domenii din Bucuresti nu a dus
dect la complicarea lucrurilor, cci una era situatia pe teren n Bucovina,
si alta la minister, n Bucuresti. Spre deosebire de perioada austriac,
atunci cnd Administratia Fondului avea dreptul s vnd prin licitatie
public ntreaga posibilitate lemnoas anual, ba chiar s fac vnzri prin
nvoial, n cazul n care aceste operatiuni erau mai avantajoase dect cele
prin licitatie, sub administrarea Ministerului Agriculturii, competenta
Administatiei Fondului se reducea la vnzri de cel mult 15 pn la 20
mc. lemn de lucru. Deciziile cu privire la vnzrile mari erau luate la
Bucuresti, de minister. Structura administratiei Fondului a rmas
neschimbat, suferind doar mici modificri prin introducerea
administratiei romnesti
221
.
Spre deosebire de administratia austriac, caracterizat prin
seriozitate, ordine si disciplin german, cnd Fondul bisericesc a
functionat si s-a condus nestingherit dup Regulamentul duhovnicesc din
1786, administratia romneasc din perioada interbelic s-a dovedit a fi
haotic si neserioas, ncredintnd administratia Fondului, de cte dou
ori, cnd Mitropoliei Bucovinei, cnd Ministerului Agriculturii,
suprimnd prin tot felul de dispozitii contradictorii administrarea
autonom a acestei averi bisericesti, pn la Legea si Statutul Fondului
din 1925.
n baza Legii pentru reform agrar nr. 92, aplicat n Bucovina n
1921, publicat n Monitorul Bucovinei la 30 iulie 1921, terenurile
agricole ale Fondului au fost aproape n ntregime expropriate n vederea
mproprietririi tranilor
222
. Conform art. 5, lit. A din Legea agrar, erau
220
221
222
Ibidem, p. 28.
65
67
exceptate de la expropriere numai pdurile, iar conform art. 11 din aceeasi
lege erau exceptate si terenurile de hran necesare pentru organele silvice
si de supraveghere
223
. Totodat erau vizate pentru expropriere si unele
prti de pdure si goluri mrginase aflate n apropierea comunelor n
scopul formrii de psuni comunale si izlazuri. Defrisarea si n final
exproprierea acestor pduri mrginase nu se putea face dect numai cu
avizul prealabil al Comitetului agrar, al Consiliului tehnic silvic si al
Serviciului silvic judetean.
Din pcate, au existat multe neajunsuri si abuzuri svrsite de
ctre comisiile de expropriere, care n nenumrate cazuri au vndut
materialul lemnos provenit din pdurile defrisate si expropriate ale
Fondului, nclcnd legea care prevedea ca lemnul defrisat s rmn n
posesia proprietarului. n aceste conditii, administratia Fondului a actionat
n judecat autorittile statului, nregistrndu-se n acest sens o serie de
procese si plngeri trgnate pn n anul 1938, cnd s-au ncheiat si
msurtorile de expropriere.
Din tabelele pstrate n arhiv, constatm c au fost expropriate
115 mosii ale Fondului, din care 51 de mosii erau sub 100 ha, iar 64 de
mosii peste 100 ha, nsumnd n total 27.715 ha, 2 ari si 452 mp
224
. Pe de
alt parte, potrivit datelor biroului cadastrului au fost expropriate 27.830
ha si 63 de ari, din care 13.145 ha si 56 de ari fond forestier si 14.674 ha
din domenii
225
. Iar potrivit datelor prezentate de serviciile Fondului,
suprafata total expropriat pentru mproprietrirea tranilor si extinderea
vetrelor comunale este de 25.432 ha si 3.981 mp
226
.
Pentru mosiile expropriate, Fondul a primit despgubiri din partea
statului. ntr-o prim faz, Fondul a primit n 1937 un acont de 80% din
valoarea mosiilor expropriate, urmnd ca lichidarea s se fac dup
ncheierea definitiv a msurtorilor cadastrale care se desfsurau cu mare
dificultate. Acest lucru a determinat Fondul s suporte si cheltuielile
pentru msurtori n vederea urgentrii acestora. Din lips de arhiv,
distrus probabil n timpul rzboiului, nu se cunoaste exact care a fost
situatia final a acestor despgubiri. nclinm s credem c statul ar fi
despgubit Fondul n ntregime, deoarece dup al doilea rzboi mondial
nu au fost nregistrate plngeri n acest sens.
n noiembrie 1945, prin decizia Ministerului Agriculturii si
Domeniilor nr. 253 s-a decis ca n fiecare judet s se instituie
ndrumtori regionali constituti n Comisiunea de ndrumare a aplicrii
agrare pentru definitivarea lucrrilor de reform agrar. ns, conform
223
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului., Dosar nr. 69/1947, f. 24.
224
Ibidem, Dosar nr. 32/1935, f. 6, 7, 9.
225
Mihai Marcean, op. cit., p. 21.
226
Mitropolia Bucovinei, op. cit. p. 36.
66
68
art. 8 din Legea pentru nfptuirea reformei agrare din 23 martie 1945,
domeniile agricole ale Fondului erau exceptate de la expropriere
227
.
O alt lege care a avut impact asupra patrimoniului Fondului a
fost Legea nr. 639 din 12 august 1947, publicat n Monitorul Oficial
nr. 185, pag. 8673, care la articolul 3 prevedea c pdurile expropriate -
potrivit legilor agrare din 1921 - pentru a fi transformate n izlazuri
comunale, dar pentru care nu s-a obtinut avizele Consiliului tehnic al
pdurilor sau Serviciului judetean, ori al Comitetului agrar sau nici unul
din aceste avize sau dac avizele au fost negative, vor fi predate
comunelor n favoarea crora s-a pronuntat exproprierea de ctre
instantele de fond`, iar ,n caz de neexecutare n termen de 30 de zile de
la publicare n M. Of. se impun sanctiuni
228
. n urma acestei legi au fost
expropriate 600 ha de pdure n favoarea comunei Stulpicani, desi
solicitarea se baza pe o hotrre casat n 1927.
De subliniat este faptul c, n timp ce n Bucovina stpnirea
austriac a introdus nc de la 1786 primul cod silvic numit Ornduiala
de pdure pentru Bucovina
229
sau Pravila de codru
230
si n 1875 un
Regulament silvic care era aplicat n Galitia din 1872
231
, n Regatul
Romniei pdurile n-au cunoscut nici o legislatie silvic si nici o restrictie
de regim silvic pn la aparitia Codului Silvic romn din 1911, cruia nu i
s-a dat nici o important, rmnnd doar o simpl expresie legislativ.
Abia n 1935 s-a dat Legea pentru pdurile necesare Aprrii Nationale,
aplicat ncepnd cu anul 1938 cnd, datorit exigentelor ei, proprietarii
pdurilor au solicitat pentru prima oar autorizatii silvice de exploatare.
Asadar, se poate vorbi aici de dou traditii forestiere diferite
232
. Pe de alt
parte, preocuparea pentru constituirea de rezervatii naturale s-a manifestat
n Bucovina nc de la 1907, cnd Ministerul Agriculturii si Domeniilor
din Viena a cerut Administratiei Fondului bisericesc s fac propuneri n
acest sens. Administratia a rspuns indicnd pdurea secular de la
Sltioara, de pe Muntele Raru, si pdurea Putna. Dar hotrrea definitiv
s-a luat abia n 1925 de ctre autorittile romne de la Bucuresti
233
cnd,
prin decizie ministerial, a fost declarat rezervatie natural pdurea
Sltioara, cu o suprafat de 671,11 hectare
234
.
227
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului , Dosar nr. 26/1945, f. 38.
228
Ibidem, Dosar nr. 127/1947, f. 17.
229
Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 130.
230
231
232
Vasile Sfraghiu, File din existenta Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, Ed.
Amadoros, Cmpulung Moldovenesc, 2003, pp. 27-28.
233
Constantin. C. Giurescu, op. cit., p. 109.
234
Ibidem, p.119 (n 1974 rezervatia natural Sltioara detinea 609 hectare).
67
69
Problema administrrii n mod autonom si independent a averilor
Fondului bisericesc a fost rezolvat abia prin promulgarea Legii si a
Statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romne din 6 mai 1925,
publicat n Monitorul Oficial nr. 97, care prin articolele 39, 40, 41, 42
si 43 stabilea urmtoarele: Fondul religionar greco-oriental din
Bucovina este i rmne o fundatiune special de sine stttoare care va
purta de acum nainte numirea de Fondul bisericesc ortodox romn al
Bucovinei.
Fondul bisericesc este o persoan juridic i este administrat de
ctre Consiliul Eparhial, sub preedentia Arhiepiscopului i
Mitropolitului Bucovinei care-l va reprezenta n justitie i n toate actele
sale. Administrarea averilor Fondului (care const din domeniul pduros
i agricol) se va face urmrind bunul mers potrivit normelor prevzute
pentru exploatarea i administrarea averilor statului. Bugetul anual al
Fondului va fi alctuit astfel ca s acopere cheltuielile de personal i
material necesare administrrii i exploatrii lui, plata personalului
bisericesc, nevoile cultului i anumite trebuinte culturale i de binefacere
ale Eparhiei. Excedentele ce vor rmne n buget, dup acoperirea
nevoilor de mai sus, se vor vrsa n fondul general bisericesc.
Statul i exercit dreptul de control i de supraveghere prin
Ministerul de Agricultur i Domenii i prin Ministerul de Culte; primul
aprob bugetul anual al Fondului i confirm numirea personalului
tehnic recomandat de administratia lui, iar cel de-al doilea aprob
repartizarea sumelor folosite n buget pentru plata personalului
bisericesc, pentru nevoile cultului i pentru sustinerea operelor culturale
i de binefacere ale Eparhiei
235
.
n Monitorul Oficial nr. 261, din 26 noiembrie 1925, a fost
publicat un Regulament cu privire la Statutul Fondului ca fiind o
fundatiune de sine stttoare si o persoan juridic de drept public
(art. 1). Totodat, se arta c organizarea serviciilor pentru
administrarea i exploatarea bunurilor Fondului se va face pe baza unui
regulament interior, aprobat de Adunarea Eparhial. Aceste servicii vor
functiona sub directa conducere a Consiliului Eparhial care va face i
numirea functionarilor cu exceptia personalului tehnic special, care va fi
confirmat de Ministerul Agriculturii i Domeniilor (art. 4).
Functionarii Fondului sunt functionari publici i se bucur, ca atare, de
toate drepturile nscrise pe seama lor n legea i statutul functionarilor
publici, avnd, firete, i ndatoririle impuse de acest statut. n ceea ce
priveste pensiile, Fondul si are casa lui special (art. 5). Consiliul
Eparhial conduce, supravegheaz si controleaz prin organele sale mersul
235
68
70
ntregii administratii a Fondului si prezint un raport anual Adunrii
Eparhiale (art. 7) si, totodat, ntocmeste proiectul bugetului anual de
venituri si cheltuieli ale Fondului (art. 8)
236
.
Regulamentul interior de organizare a serviciilor pentru
administrarea si exploatarea bunurilor Fondului a fost votat n prima
Adunare Eparhial a Bisericii Ortodoxe Romne din Bucovina, n sedinta
din 28 noiembrie 1925 si aprobat de mitropolitul Nectarie Cotlarciuc
237
.
Adunarea Eparhial aleas s-a ntrunit n prima ei sesiune extraordinar si
a ales cele trei sectiuni: administrativ-bisericeasc, cultural si economic
care, la un loc, alctuiesc Consiliul Eparhial, forul suprem cruia i s-a
ncredintat conducerea si supravegherea Fondului
238
.
Sub directa conducere a Consiliului Eparhial se aflau urmtoarele
servicii: silvic, juridic-administrativ (contencios), contabilittii si
caseriei
239
. Consiliul Eparhial, sectia economic, a elaborat noile
instructiuni pentru functionarea serviciilor centrale ale Fondului,
punndu-le n aplicare ncepnd cu 1 ianuarie 1928, cnd au fost aplicate
si noile instructiuni cu privire la administrarea ocoalelor silvice si de
canton.
Sub noul Statut si Regulament romnesc, administratia averilor
Fondului a cunoscut progrese nsemnate. De pild, bugetul Fondului si al
Eparhiei pe anul 1928 era de 228.000.000 de lei, iar n anul 1929 se cifra
la suma de 248.000.000, deci cu o crestere de 20.000.000 de lei.
O alt msur menit s redreseze economic Fondul a fost
aprobat de Adunarea Eparhial n septembrie 1928. La propunerea lui
Ion Nistor, membru al Adunrii Eparhiale, s-a trecut la exploatarea n
regie proprie a fabricilor de cherestea si a posibilittilor lemnoase de la
ocoalele silvice, ncercndu-se eliminarea negustorilor si arendasilor de
tot felul
240
. Dar, n realitate, au continuat s existe nenumrate contracte
de nchiriere si arend fcute cu diferite firme si diversi particulari romni
si strini.
De subliniat este faptul c unii politicieni si guvernanti din
perioada interbelic au lansat ideea etatizrii Fondului bisericesc. La 19
martie 1933, parlamentarul Ion Nistor se adresa mitropolitului Nectarie
Cotlarciuc (1924-1935), atentionndu-l prin urmtoarea scrisoare, pstrat
n manuscris, care se pare c nu a mai fost trimis la destinatie:
236
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului , Dosar nr. 4/1925, f. 8, 9.
237
Ibidem, f. 10.
238
239
240
69
71
Buc. 19 Martie 1933
. P. S. Printe,
Proiectul pentru etatizarea Fondului bisericesc a fost ntocmit de
Dl. ministru al Domeniilor i trimis la consiliul legislativ pentru a-i da
avizul. n cursul sptmnii viitoare proiectul de lege va fi depus pe
biroul corpurilor legislative. Proiectul este destul de lung, prevede vreo
trei consilii: de administratie, de directie i de control, numite de
minister. Bugetul urmeaz s fie votat n parlament. n toate aceste
consilii nu (este) acceptat din partea eparhiei dect un singur cleric. Cum
proiectul acesta aduce o grav atingere asupra drepturilor eparhiei i ale
. P. S. Voastre, care ati primit administratia autonom a Fondului
bisericesc, cred de datoria mea de a V aduce toate acestea la cunotint
i a V ntreba dac nu gsiti de cuviint s recurgeti la msuri de
aprare pentru salvarea Fondului pe seama eparhiei ce conduceti. Cred
c se impune cea mai energic actiune de protest care trebuie s
porneasc de la Adunarea eparhial, de la asociatia clerului i de la
protopopiate i de la toate Adunrile eparhiale. Lupta trebuie bine
organizat pentru ca atitudinea noastr din parlament s fie secondat
de credincioii ortodoci din eparhie. Numai n conditiile acestea am
putea nvinge.
Aducndu-V acestea la cunotint, V rog s dispuneti cele de
cuviint pentru c rspunderea (aceasta) apas greu asupra . P. S.
Voastre.
Primiti, V rog, . P. S. Printe, asigurarea sentimentelor mele de
fiu credincios al eparhiei . P. S. Voastre.
Ion I. Nistor
241
Cu toate c n perioada interbelic au existat amenintri venite din
partea unor politicieni care, inspirati de ideologia revolutiei bolsevice,
doreau trecerea la stat a averilor Fondului, proiectul de lege pentru
etatizarea Fondului nu a avut suficienti sustintori si nici efectul scontat.
Toate amenintrile si sicanele politicianiste la adresa Mitropoliei
Bucovinei, prin care se dorea la un moment dat chiar desfiintarea acestei
Eparhii, nu vizau nimic altceva dect ademenitoarea avere a Fondului
bisericesc, pe care unii politruci lacomi puseser ochii chiar imediat dup
unirea Bucovinei cu Regatul romn.
Din pcate, Statutul Fondului bisericesc din 1925 nu a dinuit
prea multi ani. Dup 11 ani de functionare, apare, la initiativa
241
Arhiva de Stat a Regiunii Cernuti, fond personal Ion Iancu Nistor, Dosar nr.
33/1933, din Arhiva personal Doina Alexa.
70
72
mitropolitului Visarion Puiu (1935-1940), Regulamentul pentru
organizarea si functionarea Fondului bisericesc ortodox romn al
Bucovinei, aprobat prin naltul Decret Regal nr. 1836, publicat n
Monitorul Oficial nr. 1174 din 29 iulie 1936. La 4 noiembrie 1937,
Regulamentul a devenit Decret-Lege, la 16 martie 1938 a suferit usoare
modificri si la 2 aprilie 1938 a fost publicat n Monitorul Oficial nr.
77. Prin noul Regulament, cu modificrile ulterioare, se accentua
autoritatea si vointa mitropolitului Bucovinei n administrarea Fondului si
se fceau referiri precise asupra atributiilor personalului aflat n forurile
de conducere. Mitropolitul era ajutat de un Comitet de Directie, de
administrator si de ctre inspectorii Fondului
242
.
O alt modificare a fost cea impus prin Decretul-Lege nr. 148,
publicat n Monitorul Oficial nr. 12136, din 29 iunie 1940, modificat si
acesta n anii ce au urmat, prin care se consfintea caracterul de fundatiune
autonom a Fondului bisericesc, fiind pus sub naltul patronaj al regelui.
Conducerea Fondului si administrarea Fondului trecea de la Consiliul
Eparhial asupra unei Eforii compus din numai patru persoane, si anume:
rezidentul regal al tinutului Suceava, ca presedinte al Eforiei, si trei
membri ca reprezentanti ai Mitropoliei. Aceast form de organizare se
asemna oarecum cu cea din perioada austriac, cnd Fondul si Biserica
din Bucovina se aflau sub patronajul suprem al mpratului
243
. Dar, prin
Decretul-Lege nr. 3434, din 10 octombrie 1940, publicat n Monitorul
Oficial nr. 240 din 14 octombrie 1940, intervine o nou modificare,
reducndu-se numrul eforilor la trei si anume: mitropolitul Bucovinei, ca
presedinte al Eforiei, si nc alti doi ingineri silvici ca membri
244
.
Tot n aceast perioad, sub maresalul Ion Antonescu, Legea
pentru organizarea Fondului a suferit modificri si abrogri ale unor
articole prin Legea nr. 134, din 21 februarie 1941, instituindu-se pe lng
Eforie un comisar al guvernului numit de ctre Ministerul Economiei
Nationale. La fel au avut loc modificri si prin Legea nr. 969, art. II, din
1941 precum si prin hotrrea de la 16 februarie 1942
245
.
Mitropolitul Tit Simedrea (1940-1945), nemultumit de toat
aceste modificri si schimbri contradictorii, a adresat maresalului
Antonescu o plngere prin care arta c i s-a rpit Bisericii dreptul de
administrare a patrimoniului Fondului bisericesc, supunndu-l prin
nfiintarea unei Eforii, conducerii Ministerului de Agricultur si Domenii,
ceea ce ar nsemna primul pas spre etatizare. El mai arta ntre altele c
functionarii de resort ai Ministerului au folosit neclarittile, inadvertentele
242
Petre Ciobanu, op. cit., pp. 8-9.
243
Ibidem.
244
245
71
73
si contradictiile Decretului Lege din 29 iunie 1940, spre a demoraliza
complet Administratia Fondului si a crea o atmosfer de suspiciune.
Acesti functionari au pus mereu piedici Administratiei Fondului n ceea
ce priveste aprobarea bugetului
246
.
Pe de alt parte, Ministerul Agriculturii si Domeniilor a venit cu o
serie de explicatii prin care nvinuia Administratia Fondului c a
administrat prost averea Fondului, depsind prevederile legale si
comitnd chiar o serie de abuzuri care au fcut obiectul cercetrilor
penale. Totodat, Ministerul Agriculturii a instituit prin decizia
ministerial nr. 10953, din 19 ianuarie 1943, modificat prin deciziile nr.
21279, din 2 februarie si nr. 216961, din 12 octombrie 1943, o Comisie
interministerial de anchet care s verifice neregulile comise de
administratia Fondului bisericesc. n septembrie 1942, maresalul
Antonescu a admis propunerea Ministerului de a alctui o Comisie
interministerial, prezidat de un magistrat si compus din reprezentantii
ministerelor: Agriculturii, Cultelor si Finantelor, completat de o comisie
de control financiar, prevzut de art. 26 din Legea de organizare a
Fondului Bisericesc Ortodox Romn din Bucovina din 17 ianuarie 1942,
care s cerceteze ntreaga activitate a acestui Fond, precum si activitatea
comisarului guvernului de pe lng aceast institutie. Comisia de anchet
si-a nceput activitatea n ziua de 5 februarie 1943
247
.
Maresalul Ion Antonescu, conductorul Statului, referindu-se la
aceast Comisie interministerial a dat urmtoarea rezolutie: Aprob
numirea comisiei de anchet. S participe la ea un magistrat superior
desemnat de Dl. Marinescu. Fondul bisericesc trebuie administrat
exemplar. Sicanele trebuie s dispar. Legea trebuie cu strictete
respectat i aplicat. Dac ea este cauza ncurcturilor s fie studiat i
s se fac propuneri de modificare cu ntelegerea tuturor. Este i o
chestiune de prestigiu national. Sub austrieci Fondul a fost bine
administrat i sub noi nu se poate gsi forma cea mai bun de
administratie; tiu c au fost multe sforrii politicianiste. A fost o
continu ncercare de a se pune mna pe acest Fond. Manevrele acelea
au disprut sau ar trebui s dispar total. Statul trebuie s fie
neprtinitor. Fiind i chestia economic, Dl. Fintescu, de acord cu Dl.
Marinescu, pn i Mitropolitul Bucovinei se vor ntelege i vor pune cea
mai bun i trainic formul cu care s se asigure ordinea, buna
administrare i pacea ntre toti`
248
.
246
Arhiva Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, din Dosarul privind Ancheta asupra
activittii organelor de conducere ale Fondului Bisericesc Ortodox Romn din
Bucovina, 1943, f. 4, 9.
247
Ibidem.
248
Ibidem, f. 3.
72
74
Interesante sunt, n acest sens, consideratiile fcute de corpul de
control si anchet care a tinut s scoat n evident urmtoarele: ,Stiut
ns este c intentiunea de a se confisca i trece la Stat averile Fondului
a persistat la Guvernul austriac i c datorit numai mpratului
Francisc Iosif I, care, ca protector al Fondului dup acte de ctitorie,
tinea s respecte vointa ctitorilor Voevozi Romni, averile Fondului
bisericesc au rmas cu administratie osebit i, dup cum s-a artat, cu
destinatiunea ca veniturile s se ntrebuinteze numai spre binele clerului,
al religiei i al omenirii.
Dar teama Bisericii bucovinene, de a se trece la Stat averile
Fondului, a rmas i dup Unirea Bucovinei i s-a manifestat n diferite
ocaziuni, mai ales cu ocazia schimbrilor guvernelor formate de
partidele politice ce s-au perindat i se vdete chiar n memoriul nalt
Prea Sfintiei Sale, Mitropolitului Tit al Bucovinei, adresat Domnului
Mareal, cnd se exprim c Legea din 28 iunie 1940 de organizare a
Fondului bisericesc este primul pas al procesului de etatizare a
Fondului.
De aceea teama de secularizare rmas din trecut a fost sporit
de primele guverne romne dup Unirea Bucovinei tocmai prin acele
treceri a averilor spre administrare cnd la Mitropolie, cnd la
Ministerul de Agricultur i Domenii i prin lipsa unei atitudini clare i
hotrte cu privire la situatia Fondului bisericesc
249
.
Desele modificri ale Legii de organizare si functionare a
Fondului bisericesc, precum si aplicarea integral fr derogare a Legii
contabilittii publice (L. C. P.), modificat si aceasta n 1932 si 1937, au
avut darul s modifice tot de attea ori si sistemul de contabilitate, simplu
si eficient, aplicat pn atunci la Fond, nlocuindu-l cu un sistem
complicat si greoi, introdus de specialistii contabili importati de la
Bucuresti. Noul sistem contabil impus de autorittile tutelare a dus la un
adevrat haos n contabilitatea Fondului, nct nu s-a putut ncheia
bilantul contabil pe exercitiul anului 1937/38
250
.
Desi au existat mai multe ncercri de modernizare si de redresare,
administrarea averii bisericesti din Bucovina n perioada interbelic a
lsat mult de dorit. Datorit jocurilor si intereselor meschine ale unor
oameni politici, precum si situatiei de criz care au bntuit tara, s-a ajuns
la o situatie dramatic, nct salariile cuvenite personalului silvic si
clerului nu au mai putut fi achitate. n aceste conditii, Administratia
Fondului a fost nevoit s apeleze la mprumuturi de consumatie n
valoare de 120.000.000 de lei
251
.
249
Ibidem, f. 13.
250
251
Mitropolia Bucovinei, op. cit p. 39.
73
75
Abuzurile clasei politice, care a intervenit ilegal n Administratia
Fondului, au fcut ca aceast avere bisericeasc s fie folosit si aservit
clientelei politice prin nlesnirea a numeroase tranzactii oneroase, pe
termen lung, ncheiate de membrii partidelor politice care s-au tot
perindat. Acest jaf a dus Fondul bisericesc ntr-o stare greu de imaginat.
Spre exemplu, n pragul anului 1935, salariile si pensiile erau neachitate
de 3 ani, ratele contractate, n mprejurri ciudate, nu au putut fi onorate.
Peste tot, nemultumiri si plngeri din cauza coruptiei ce domnea n
Bucovina si n tar dup 10 ani de aplicare a Regulamentului din 1925.
Potrivit bilantului Fondului pe exercitiul anului 1934/35, se constata un
deficit de 131.000.000 de lei. n aceste conditii, mitropolitul Visarion
Puiu reorganizeaz Fondul bisericesc, dnd un nou Regulament, care a
fost sanctionat prin Decretul Regal nr. 1836, din 28 iulie 1936 si pubicat
n Monitorul Oficial nr. 1174, din 29 iulie 1936. Regulamentul fcea
lmuriri cu privire la atributiile fiecrui organ de conducere al Fondului,
completnd n felul acesta pe cel vechi, care nu prevedea dispozitii clare
n acest sens. Tot conform acestui Regulament, mitropolitul avea
competenta s numeasc sau s avanseze pe functionarii Fondului
252
.
Noul Regulament a nceput s dea roade, nregistrndu-se o perioad de
redresare economic si bun gospodrire, nct pe anul 1936/37 s-a
realizat un surplus de 30.112.500 de lei
253
.
Prin aceste msuri de restabilire a ordinii, mitropolitul Visarion
si-a atras ura unui numr important de adversari, unii dintre ei dusmani de
moarte, care n cele din urm au determinat retragerea sa n 1940
254
.
Potrivit referatului din 20 februarie 1948, prezentat de Constantin
Lupsteanu, avocatul Fondului la Bucuresti, reiese faptul c dup numirea
n 1938 a inginerului Gh. Constantinescu n functia de director general al
Fondului, unii dintre politicienii locali, care dominaser pn atunci
ntreaga activitate a Fondului bisericesc si care si vedeau periclitate
interesele politice personale, au nceput o campanie de discreditare prin
presa local a mitropolitului, precum si o serie de denunturi la adresa
conducerii Fondului, menite s rstoarne conducerea pentru a reveni la
vechiul sistem.
Din pcate s-au gsit si persoane intermediare, care, attate de
politicieni si n urma unor nemultumiri personale, au ntreprins o actiune
vast de discreditare a conducerii Fondului si au naintat 40 de denunturi
la Parchetul Cernuti, viznd pretinse nereguli. Dup cercetri
amnuntite, denunturile au fost clasate, rmnnd un singur denunt
privind gestiunea de la Bile din Vatra Dornei, care a dus la deschiderea
252
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului, Dosar nr. 4/1948, f. 18 v., 19.
253
254
Dumitru Valenciuc, Ierarhii Bucovinei , p. 77.
74
76
actiunilor publice n baza unui rechizitoriu si care viza pe ing.
Constantinescu si nc 9 persoane. Primele trei dintre acestea au fost
chemate n judecat pentru contraventie la Legea patrimoniului public,
pretinsa pagub fiind de 12.000.000 de lei. Pe numele lui Constantinescu
a fost emis un mandat de arestare, iar procesul a fost strmutat la
Tribunalul Ilfov, unde s-a trgnat pn n 1948. Ministerul Cultelor s-a
constituit si el n parte civil, desi nu avea nici o calitate de a interveni la
proces, fapt pentru care nici nu s-a prezentat n instant
255
.
Fondul bisericesc era proprietarul a dou cazrmi Horia si
Crisan, una n Cernuti si alta la Jucica, care, imediat dup unirea
Bucovinei, au fost ocupate de armat. Chiria pltit de armata romn era
modic si nu acoperea dect cheltuielile fcute pentru reparatii si plata
impozitelor. Din aceste motive, nc din 1924, Administratia Fondului a
ncercat s vnd statului aceste dou imobile, dar fr succes.
Mitropolitul Visarion a nteles c trebuie s scape de aceast povar si de
aceea a hotrt mpreun cu membrii sectiei economice ai Consiliului
Eparhial vinderea cazrmilor cu orice pret. Din fericire, mitropolitul a
reusit s vnd cazrmile la un pret neasteptat de bun, obtinnd
38.000.000 de lei, bani pe care i-a primit n patru rate si care s-au folosit
pentru Palatul Cultural din Cernuti, pentru refacerea bilor de la Vatra
Dornei si Iacobeni si pentru acoperirea datoriilor Fondului ctre C. E. C.
si alte institutii
256
.
Mitropolitul Visarion a reusit s rezolve si problemele dificile
legate de numrul mare de actiuni pe care Fondul le avea la cile ferate,
actiuni care, prin diferite smecherii, intraser n cea mai mare parte pe
mini strine, ca Banca Crisoveloni, Dr. Fockschaner si
Credit Industrial Viena
257
. Pentru a feri pe lucrtorii Fondului de
magazinele evreilor, care erau amplasate agresiv lng fabrici, Comitetul
de directie a hotrt nfiintarea de cantine romnesti la Falcu, Moldovita,
Iacobeni si Putna
258
.
De asemenea, mitropolitul s-a implicat n solutionarea favorabil
a contractelor de arend, stipulnd n contractele de arend clauze,
ndatoriri si obligatii. De pild, contractul de arend a Fabricii de bere
Solca sun astfel: ntre subsematii: Fondul bisericesc ort. rom. al
Bucovinei, reprezentat prin . P. S. Ahiepiscopul Visarion, ca arendator,
pe de o parte i firma Ardeleanu-Weinreb, societate cu garantie limitat
pentru industria berii n comuna Solca, reprezentat prin girantii ei
Constantin Ardeleanu i Iosif Weinreb ca arendai pe de alt parte, a
255
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului, Dosar nr. 4/1948, f. 20.
256
257
Ibidem.
258
Ibidem, p. 51.
75
77
intervenit n baza deciziei Consiliului Eparhial ortodox romn al
Bucovinei la No. 9576/35 din 21 octombrie 1935 prezentul contract de
arend.
I. Fondul bisericesc ort. rom. al Bucovinei d n arend firmei
,Ardeleanu-Weinreb`, societate cu garantie limitat ., stabilimentul
fabricei de bere, proprietate a acestui Fond, situat n comuna cadastral
Solca, jud. Suceava pe o durat de patru ani, cu ncepere de la 1 ianuarie
1937, pn la 31 decembrie 1940, cu un ctig minim de 80.000
(optzecimii) lei anual, lundu-se ca baz de productie anual de 4.000
(patru mii) hectolitri i n conditiunile fixate n contractul de fat.`
,Cldirile noi i toate reparatiunile, precum i toate instalatiunile
i mainile, ndeosebi i fabrica de cherestea construite pn n prezent
de ctre arenda pe obiectivul arend n baza contractelor de arend din
26 octombrie 1905, aprilie 1916 i noiembrie 1919 au devenit
proprietatea Fondului bisericesc
259
.
Potrivit Legilor de organizare ale Fondului din 1940, 1941 si
1942, veniturile Fondului erau fixate ntr-un buget propriu care, dup
verificarea fcut de Ministerul Agriculturii i Domeniilor i de ctre
Ministrul Cultelor, era aprobat prin lege
260
. Bugetul era executat de
Eforie sub supravegherea si controlul celor dou ministere tutelare
mentionate mai sus.
La instabilitatea legislativ a Fondului s-au adugat si
evenimentele celui de-al II-lea rzboi mondial, cu invazia trupelor
bolsevice, la 28 iunie 1940, care au ocupat pn la 1 iulie 1941 partea de
nord a Bucovinei (vezi anexa 6). Pe toat perioada rzboiului, Fondul a
avut de suferit pagube materiale incalculabile, dou evacuri, pierderi
nsemnate de personal calificat, distrugerea arhivei si, n final, cel mai
grav, instaurarea la 23 august 1944 a dictaturii comuniste de factur
bolsevic, care a sectuit si distrus tara si averea Fondului n urma
aplicrii art. 11 al armistitiului, din 12 septembrie 1944, prin care s-a
impus livrarea unor cantitti uriase de material lemnos ctre U. R. S. S.
261
.
Sfrsitul celui de-al II-lea rzboi mondial si urmrile lui au fost
catastrofale. n urma semnrii armistitiului (din 12 septembrie) dintre
Romnia si U. R. S. S., partea de nord a Bucovinei a fost cedat
U. R. S. S.-ului, micsorndu-se totodat si inventarul Fondului bisericesc
cu ocoalele silvice Jucica, Revna, Cuciurul-Mare, Codrul Cozminului,
Ciudei si prti din ocoale silvice Frtutii-Noi, Vicovul de Sus si
Seletin
262
, care nsumau o suprafat de 33.199,66 hectare de pdure, si
259
260
Idem, fond Administratia Fondului , Dosar nr. 671/1941, f. 15.
261
Ibidem, Dosar nr. 53/1944, f. 31, 31v.
262
Mihai Marcean, op. cit, p. 75.
76
78
ocolul silvic agricol-piscicol Cozmeni cu 19 helesteie, Palatul Cultural
din Cernuti si alte numeraose imobile, nsumnd peste 42.810 ha de
teren
263
.
Administrarea Fondului a fcut fat cu greu situatiei postbelice
dominat de haos, criz economic, foamete, inflatie monetar si
nesigurant politic sub presiunea si jaful comandamentelor sovietice
aflate n zon cu brava lor armat rosie, prieten si eliberatoare.
Dup instaurarea regimului comunist condus de Dr. Petru Groza,
la 6 martie 1945, a fost introdus Legea nr. 295, publicat n Monitorul
Oficial nr. 92 I A, din 17 aprilie 1946, pentru repunerea n vigoare si
modificarea articolelor 39, 40, 41, 42 si 43 din Legea de organizare a
Bisericii Ortodoxe Romne, publicat n Monitorul Oficial nr. 97, din 6
mai 1925, si a Statutului de organizare si functionare a Fondului, potrivit
crora Eforia Fondului a fost nlocuit la 28 aprilie 1946, cu un Consiliu
de Administratie, avnd ca membri trei muncitori, un cleric, un inginer
silvic si un asistent universitar, iar ca presedinte a fost numit loctiitorul de
mitropolit, arhiereul Emilian Antal
264
.
Tot prin dispozitiile acestei legi se preciza c atributiile Adunrii
Eparhiale asupra Fondului bisericesc se vor exercita, pn la viitoarele
alegeri eparhiale, de ctre presedintele Consiliului de Ministri, iar prin
Legea nr. 343, din 12 decembrie 1947, atributiile Adunrii Eparhiale erau
ncredintate Ministerului Industriei, tot pn la alegerile eparhiale, alegeri
care au fost trgnate si nu au avut loc dect dup lichidarea Fondului n
1949, cnd s-a aprobat de ctre stat Legea si Statutul pentru organizarea si
functionarea Bisericii Ortodoxe Romne.
Asadar, se poate constata usor cum statul comunist de factur
bolsevic s-a substituit n mod ilicit Eparhiei din Bucovina, respectiv
Adunrii Eparhiale de aici, dispunnd dup bunul plac de patrimoniul
Fondului bisericesc rmas n partea de sud a Bucovinei, oblignd
Administratia Fondului s se asocieze cu C. F. R. ntr-o Regie mixt,
numit Fond. bis.-C. F. R., care, n 1947, a fost transfomat n societatea
anonim S. A. Domeniile Bucovina, societate nationalizat la 11 iunie
1948, prin Legea nr. 119. Totodat, statul a anulat toate contractele vechi
ale Fondului, ncheiate n mod autonom, impunndu-i un contract
pgubos pe 20 de ani cu societatea forestier sovieto-romn
Sovromlemn
265
, care a rmas n vigoare si dup desfiintarea Fondului,
petrecut la 1 iulie 1949
266
, cnd ntregul patrimoniu al Fondului a fost
inventariat de o Comisie de lichidare si trecut n proprietatea statului.
263
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului., Dosar nr. 49/1944, f. 188.
264
265
266
77
79
Situa(ia Fondului bisericesc
dup cel de-al II-lea rzboi mondial
Dup 23 august, respectiv n urma semnrii armistitiului cu
U. R. S. S., la 12 septembrie 1944, Regatul Romniei pierdea partea de
nord a Bucovinei, Basarabia si tinutul Hertei, diminundu-se cu peste
20% si patrimoniul Fondului bisericesc al Bucovinei care, dintr-un
domeniu forestier de 231.531 ha (vezi anexa 7), a rmas cu 188.720,24
ha
267
. Asadar, Fondul a fost pgubit cu ocoalele silvice Ciudei, Codrul
Cozminului, Cuciurul-Mare, Jucica, Revna si cu prti din ocoalele silvice
Vicovul de Sus, Frtutii-Noi, Brodina, Seletin si Straja, cu o suprafat de
42.810,76 ha pdure, la care se adaug si ocolul silvic agricol-piscicol
Cozmeni, Palatul cultural din Cernuti si nc alte 102 cldiri apartinnd
ocoalelor silvice
268
. Toate aceste proprietti ale Fondului bisericesc
ortodox romn din parte nordic a Bucovinei au fost trecute n
proprietatea statului sovietic.
nc din primvara anului 1944, cnd armatele sovietice au rupt
frontul si se ndreptau spre Bucovina, Administratia central a Fondului
bisericesc a fost evacuat din Cernuti dimpreun cu arhiva si materialele
tehnice. La ordinul Marelui Stat Major, Centrala Fondului a fost mutat n
orasul Snnicolaul-Mare din judetul Timis-Torontal, unde a rmas pn n
vara anului 1945, cnd s-a ntors n sudul Bucovinei.
n luna iunie 1944, Ministrul Agriculturii si Domeniilor a dispus
nfiintarea n sudul Bucovinei a unui esalon format din circa 200 de
functionari, cu sediul la Vatra Dornei, care s se ngrijeasc de paza
pdurilor, comercializarea produselor lemnoase si a minereului de
mangan. Dup 23 august, cnd partea sudic a Bucovinei a devenit n
ntregime cmp de operatiuni militare, o parte a personalului a prsit
provincia, iar sediul esalonului I a fost nevoit s se mute de la Vatra
Dornei la Suceava, unde era si sediul regiunii administrative.
Administratia Fondului (esalonul II), aflat la Snnicolaul-Mare, a
avut destul de suferit de pe urma operatiunilor de rzboi care s-au
desfsurat chiar n aceast localitate
269
. n aceste conditii, multe obiecte
de inventar au disprut sau au fost distruse. Spre exemplu, cele trei
autovehicole ale Fondului au fost ridicate si confiscate de armatele
beligerante germane, maghiare si sovietice. Pe lng cele dou esaloane
de la Vatra-Dornei, respectiv Suceava si Snnicolaul-Mare, Fondul avea
267
268
Ibidem, Dosar nr. 49/1944, f. 113, 114.
269
Ibidem, f. 115.
78
80
si o Reprezentant n Bucuresti, care avea menirea de a ntretine legturile
cu ministerele sale tutelare si cu autorittile centrale.
Dup terminarea rzboiului, Administratia Fondului a fcut
demersuri insistente pe lng Marele Stat Major, precum si la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, s sprijine rentoarcerea n Bucovina a
esaloanelor dislocate, pentru reluarea grabnic a activittii.
Guvernul romn s-a obligat prin articolul 11 din armistitiu s
livreze nsemnate cantitti de lemn rotund si cherestea ctre Uniunea
Sovietic, n contul reparatiilor. Aceste cantitti trebuiau livrate n primul
rnd din partea sudic a Bucovinei, din Moldova, din Ardealul de
Nord-Est, Valea Muresului, Maramures si Bistrita-Nsud. Asadar,
trebuia reluat imediat activitatea forestier n aceste regiuni
270
. Comisia
aliat de control a intervenit pe lng comandamentele sovietice existente
n tar s permit rentoarcerea n sudul Bucovinei a esaloanelor Fondului
pentru reluarea activittii forestiere. Totodat, era nevoie ca Administratia
Fondului s revin ct mai repede n Bucovina, deoarece prefecturile din
cele trei judete: Cmpulung, Suceava si Rduti nglobaser propriettile
Fondului n categoria bunurilor prsite, ncepnd s dispun dup bunul
plac de acest patrimoniu. De pild, prefectura judetului Suceava,
administrnd ocoalele silvice ale Fondului, a ncasat numai din ocolul
silvic Ptruti peste 5.000.000 de lei
271
. Mai mult, prefectura judetului
Rduti a refuzat chiar s restituie Fondului ocoalele silvice existente pe
raza judetului. Abia numai dup mai multe interventii si plngeri adresate
ministerelor tutelare, Fondul a reusit s-si reintre n drepturi.
Abuzurile comise de prefecturile de la Suceava si Rduti ar putea
fi catalogate ca o prim tentativ de lichidare a Fondului bisericesc.
ntoarcerea esalonului de la Snnicolaul-Mare s-a fcut abia n
vara anului 1945, cnd au fost alocate pentru transport 21 de vagoane, 20
cu destinatia Veresti si un vagon cu destinatia Bucuresti. La Lugoj au fost
mbarcati n vagoane si alti functionari ai Fondului, dornici s revin n
Bucovina. n ziua de 4 iunie 1945, vagoanele au sosit n gara Veresti,
unde s-a fcut debarcarea din vagoanele romnesti si mbarcarea n
vagoane rusesti pe motiv c linia ferat fusese modificat de rusi.
Singurul camion pe care-l mai detinea Fondul a fcut fat cu greu,
transportnd n mai multe rnduri bagajele functionarilor de la Veresti la
Mnstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Vagoanele rusesti au fost
oprite n gara Itcani si, la ordinul Comandamentului sovietic, au fost
descrcate n grab, pe timp de noapte si pe o ploaie torential,
distrugndu-se multe din documentele si obiectele de birou.
270
Ibidem, f. 23.
271
Ibidem, f. 144, 144 v.
79
81
Reprezentantii Fondului nu s-au putut ntelege cu ofiterii rusi n vederea
continurii drumului spre Cmpulung Moldovenesc, deoarece acestia din
urm aveau ordin s elibereze urgent vagoanele pentru a le trimite la
Dornesti si Brodina, de unde urmau s transporte lemn ctre
U. R. S. S.
272
.
La acea dat, trupele sovietice ncrcau nestingherite material
lemnos din depozitele Fondului, fr s elibereze nici un fel de act
doveditor paznicilor sau functionarilor Fondului. Sub amenintarea cu
armele, soldatii rusi ncrcau n vagoane la ntmplare tot ce mai
rmseser nedistrus de rzboi, demontnd si ridicnd instalatiile de la
mai multe fabrici de cherestea. Un exemplu n acest sens este Fabrica de
cherestea de la Putna, care a fost demontat n ntregime si pus n
vagoane cu destinatia Uniunea Sovietic
273
.
n conditii greu de imaginat, Administratia Fondului a reusit, dup
mai multe ncercri, s-si fixeze sediul centralei Fondului la Cmpu-
lung Moldovenesc, unde si-a reluat activitatea de organizare.
Nu se cunoaste exact care a fost motivul stabilirii sediului
Administratiei la Cmpulung, unde Fondul bisericesc a trebuit s-si
nchirieze cteva cldiri n care s-si poat desfsura activitatea. Ar fi fost
mult mai usor ca sediul Fondului s fie instalat la Rduti, unde Fondul
era proprietarul unor importante imobile, care n mare parte erau
nchiriate la acea dat. Un motiv care justific aceast decizie ar fi faptul
c n judetul Cmpulung se aflau cele mai multe ocoale silvice ale
Fondului, cu cea mai mare pondere a patrimoniului, si totodat, se stie c
orasul Cmpulung a suferit mai putine distrugeri de pe urma rzboiului,
majoritatea cldirilor aflndu-se n stare bun.
Pe toat perioada evacurii, Eforia Fondului nu a putut tine nici o
singur sedint la Snnicolaul-Mare, deoarece mitropolitul Tit Simedrea
(1940-1945) era evacuat cu serviciile Mitropoliei la Rmnicu-Vlcea, iar
ceilalti efori se aflau unul la Fget, respectiv Bucuresti, altul la Drguseni,
si comisarul guvernului, la Timisoara
274
.
O dat instalat n Bucovina, Administratia Fondului a trebuit s
fac fat unor probleme uriase. Casele de locuit erau distruse, fabricile de
cherestea demontate si prginite, liniile ferate forestiere si podurile erau
avariate, iar inventarul agricol era distrus. Nenumrate zone din pdurile
Fondului erau minate, provocnd mai multe accidente lucrtorilor. De
pild, brigadierul silvic Nichiforel din Vatra Dornei si-a pierdut un picior,
iar brigadierul Nistran a suferit un grav accident n pdurea ocolului silvic
272
Ibidem, Dosar nr. 24/1945, f. 30, 30 v, 31.
273
Ibidem.
274
Ibidem.
80
82
Solca
275
. La toate acestea se aduga lipsa de alimente, mizeria si tifosul.
n aceste conditii, fr s aib disponibilitti lichide de numerar, Fondul
trebuia s achite salariile restante ale lucrtorilor care au activat n
Bucovina pe timpul operatiunilor militare. Totodat, preotii si Eparhia
reclamau salariile restante, precum si plata lor regulat. Si, la toate acestea
se mai aduga si livrarea urgent si obligatorie de material lemnos, n
contul conventiei de armistitiu, conform art. 11 ncheiat cu U. R. S. S..
Administratia Fondului si-a ntocmit n grab un program de organizare,
concretizat apoi n regulamentul de serviciu aprobat de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, cu nr. 3183 /45, si a trecut cu mari eforturi la
treab. Pentru sporirea veniturilor s-a ntocmit un plan de valorificare a
materialului lemnos prin licitatie public, pe baz de caiete de sarcin,
aprobate de ministerul tutelar.
Firmele care cstigau licitatia se angajau printr-un contract de trei
ani s repun n functiune fabricile de cherestea.
Cu eforturi si sacrificii mari a fost organizat administratia local
n Bucovina, care si-a reluat activitatea, readucnd n administratia
proprie patrimoniul Fondului sechestrat de prefecturile judetelor Rduti
si Suceava care, la nceput, s-au opus predrii lui. Cu sumele realizate din
vnzri, s-a putut face fat cheltuielilor curente urgente precum si celor
restante. n continuare, au fost puse n aplicare norme si instructiuni de
organizare a contabilittii generale a Fondului, prin publicarea unei
brosuri aprut n 1945 la Tipografia Crtilor bisericesti din Bucuresti.
Totodat, au fost emise noi instructiuni tehnice precum si ntocmirea unui
nou registru de inventar patrimonial, cu o situatie a pagubelor de rzboi n
vederea obtinerii unor despgubiri.
Schimbrile dese survenite n snul Eforie Fondului si n cele din
urm chiar demisia mitropolitului Tit Simedrea, presedintele Eforiei,
demisie acceptat n februarie 1945, au avut menirea de a paraliza
activitatea Eforiei, determinnd Administratia Fondului s lucreze direct
cu forul tutelar, Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Rzboiul nefast precum si operatiunile militare desfsurate chiar
pe cuprinsul patrimoniului Fondului au fcut ca anul financiar 1944/45 s
fie cel mai nenorocit din ntreaga si lunga istorie a Fondului. Cu toate
acestea, este ludabil spiritul de sacrificiu si chiar de jertf al personalului
silvic, care uneori cu riscul vietii a luat n primire, pstrat si aprat aceast
institutie periclitat n acele vremuri vitrege
276
.
n locul mitropolitului Tit Simedrea, Sfntul Sinod, prin decizia
Patriarhiei nr. 211/1945, a delegat ca Locotenet de Arhiepiscop si
275
276
81
83
Mitropolit pe arhiereul Emilian Antal Trgovisteanul, vicarul Mitropoliei
Ungro-Vlahiei spre a conduce Eparhia Bucovinei pe tot timpul vacantei
sale
277
. Din 26 martie, Eforia Fondului a functionat sub presedintia
arhiereului Antal, avnd ca membri pe consilierul silvic Simu Simion
(efor), pe Gh. Lenta, secretarul Eforiei (subdirector) si ca asistent, pe
inginerul silvic Ilie Dan, directorul general al Fondului.
n sedinta din 26 aprilie 1945, Eforia Fondului, dorind s vin n
ajutorul sinistratilor, a vduvelor, a orfanilor si a invalizilor de rzboi din
Bucovina, a hotrt ca s distribuie n mod gratuit cte 30 mc. de lemn de
constructie, produse accidentale pentru 1.000 de gospodrii complet
distruse, si anume cte 300 mc. pentru fiecare judet, iar restul de 100 mc.
pentru cazuri speciale. Totodat, s-a hotrt punerea la dispozitie a unei
cantitti de 10.000 mc. de lemn de constructie din ponderea accidental,
cu o reducere de 50% a pretului tarifar n vigoare, pentru refacerea
gospodriilor partial distruse. O alt msur pentru combaterea tifosului
exantematic si a altor boli molipsitoare a fost distribuirea n mod gratuit
ctre vduve, orfani si invalizi de rzboi a unei cantitti de 30.000 m. str.
lemn de foc sortimente inferioare, iar pentru construirea de bi n zonele
cele mai bntuite de epidemii s-a oferit gratuit lemn de constructie.
Aplicarea operei de caritate era fcut de o comisie alctuit din preotul
paroh, seful ocolului silvic si primarul comunei
278
.
Totodat Eforia a luat hotrrea de a cumpra o cantitate de
porumb de 30.000 de kg, n valoare de 5.500.000 de lei, care s fie
distribuit n mod gratuit celor srmani, cte 10 kg de persoan, iar restul
s se dea functionarilor si muncitorilor, cu reducere de 50%. Valoarea
gratuittilor acordate populatiei se cifra la suma de 150.000.000 de lei. A
mai fost suplimentat si cantitatea de lemn de constructii oferit gratuit de
la 30.000 mc. la 50.000 mc.
279
. La fel a fost suplimentat si lemnul de foc.
O alt msur menit s vin n sprijinul srmanilor, vduvelor si
invalizilor de rzboi a fost dreptul la psunatul gratuit, pentru cte o vac
si trei oi, n pdurile Fondului
280
.
La 6 decembrie 1945, Sf. Sinod a retras arhiereului Emilian Antal
delegatia de a conduce treburile Mitropoliei Bucovinei, paraliznd
temporar activitatea Eforiei. Dar, n urma protestelor venite din partea
Eforiei si a reprezentantilor Fondului, precum si a interventiei fcute de
ministerele tutelare, patriarhul Nicodim Munteanu a revenit asupra
277
278
279
Ibidem, Dosar nr. 2/1945, f. 10, 11, 12 .
280
82
84
deciziei, restabilind n drepturi pe arhiereul Antal, care a condus pe mai
departe Eforia Fondului si Eparhia Bucovinei
281
.
Hotrrile luate de Eforia Fondului erau naintate spre aprobare
forurilor tutelare. Pe lng Eforie, functiona ca atasat un comisar al
guvernului, care era pltit din banii Fondului cu un salariu echivalent cu
cel al directorului general al Fondului. El lua parte la toate sedintele si
deciziile majore ale Eforiei. Aceast functie de comisar al guvernului a
fost ocupat pentru o perioad mai lung de un anume Popescu Ifrim. Pe
de alt parte, functia de director general al Fondului a fost ocupat de
inginerul silvic Dan Ilie. n functia de efori s-au aflat Moldoveanu
Dumitru (avocat) si Turcanu Victor (inginer silvic).
Ultima sedint a Eforiei a avut loc la sediul Centralei din
Cmpulung, la 4 aprilie 1946, cnd, cu prere de ru eforii au fcut un
bilant al activittii lor si s-au supus tacit noilor legislatii. n 1946, Fondul
bisericesc dispunea de circa 6.000 de functionari care erau afectati de
lipsa acut de alimente si mbrcminte. Desi s-au luat tot felul de msuri,
nfiintndu-se la Cmpulung un economat pentru aprovizionarea cu
alimente de strict necesitate, situatia nu a putut fi rezolvat din cauza
ngrdirilor impuse de Legea contabilittii publice, care limita n mod
aberant orice capital, nepermitnd Fondului s constituie un fond de
rulment suficient pentru a putea asigura aprovizionarea cu alimente pe tot
anul
282
. Fondul bisericesc, fiind o institutie public cu un buget aprobat de
guvern si supus Legii contabilittii publice, nu era n msur s fac fat
diferentelor de pret sau pretului maximal, provocate de foamete si de
inflatie. Asadar, statutul de institutie public si Legea contabilittii
publice punea Fondul n mare dilem, periclitndu-i grav buna
desfsurare si chiar viitorul
283
.
Prin instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului condus de Dr. Petru
Groza, a fost promulgat o nou lege de organizare a Fondului bisericesc,
prin care regimul comunist s-a substituit proprietarului de drept, adic
Eparhiei din Bucovina, si a aplicat nu numai un control asupra Fondului,
ci a luat propriu-zis conducerea acestei institutii dispunnd n mod
arbitrar si samavolnic de acest patrimoniu bisericesc, pe care si l-a nsusit
treptat conform principiilor sovietice.
De remarcat este faptul c organizatii precum Frontul Plugarilor
si respectiv partidul comunist, favorizate de suferinta si mizeria de
nedescris a maselor populare srcite de pe urma catastrofalului rzboi
abia terminat, agitau spiritele n Bucovina plnuind exproprierea
ntregului patrimoniu al Fondului chiar imediat dup rzboi, urmnd ca,
281
Ibidem, f. 121.
282
283
Ibidem.
83
85
dup aceast lovitur, s desfiinteze si Mitropolia Bucovinei n spiritul
materialismului bolsevic si ateu. De pild, un delegat al partidului
comunist din Gura Humorului, cunoscut sub numele de cpitanul Savu,
s-a deplasat n timpul Srbtorilor Pastelui din anul 1945 prin comunele
Ostra si Gemenea si, depsindu-si delegatia pe care o avea, a attat
populatia contra Fondului bisericesc, cernd localnicilor s intre cu vitele
n pdurile Fondului, s bat si s alunge pe pdurari, s mpart
terenurile de hran si golurile de munte si s sustrag lemne din pdure
284
.
Tot cpitanul Savu era autorul mai multor delicte silvice svrsite pe raza
comunei Doroteia-Plutonita, unde a tiat lemn de constructie din cantonul
Braniste al Ocolului Silvic Frasin, teroriznd cu arma, att organele
silvice ale Fondului, ct si populatia care nu se lsa influentat de
propaganda sa ostil Fondului. Cu lemnul sustras, el si-a construit o cas
si un grajd. n cteva luni, cpitanul Savu a reusit s fac propagand
comunist n mai toate comunele limitrofe, instignd populatia la anarhie
si dezordine. Serviciul de paz al Fondului a fcut fat cu greu acestui val
de delicte silvice venite din partea infractorilor care erau coordonati din
umbr de partidul comunist. Functionarii Fondului au fost atacati si btuti
cu bestialitate. Multi dintre ei au fost amenintati cu arma, unii fiind rniti,
cum a fost cazul brigadierului silvic Dominte Traian si a paznicului Tanu
Dumitru, care au fost atacati n timpul serviciului de trei indivizi
narmati
285
. Iar la 3 februarie 1946, brigadierul silvic Negur Aurel de la
Ocolul Silvic Putna a fost mpuscat mortal de o band de delincventi
286
.
n aceste conditii, serviciul silvic, pe teren fiind imposibil de
practicat, atrgea dup sine mari prejudicii patrimoniului forestier.
Administratia Fondului a fost nevoit s cear sprijinul Prefecturii
judetului Cmpulung, s intervin cu jandarmi si s ia msuri de
ndreptare a situatiei ce domnea pe Valea Suhei. Totodat, solicita si
autorizatia cuvenit pentru narmarea personalului silvic de paz din acea
zon.
Alte incidente de acest gen s-au petrecut n comunele Frtutii
Noi si Vechi unde, n primvara anului 1945, a nceput mprtirea
samavolnic ntre trani, a terenurilor de hran destinate personalului
silvic al Fondului. Situatia a fost restabilit cu greu prin interventia
organelor Fondului la Prefectura judetului, care a recunoscut n cele din
urm dreptul de proprietate al Fondului bisericesc
287
.
O alt plngere ctre Ministerul Muncii a fost alctuit de ctre
Frontul Plugarilor din comuna Prtestii de Jos, care purta semntura a
284
Ibidem, Dosar nr. 25/1945, f. 630, 632.
285
Ibidem, f. 634.
286
Ibidem, f. 700.
287
84
86
143 de steni si a 6 membri ai acestei grupri. Ei solicitau, la 28 martie
1945, ca populatia s fie mproprietrit cu o parte din pdurea Fondului,
care s poat fi transformat n psune comunal. Ei mai artau ntre
altele c la o populatie de 3.265 de locuitori se afla numai 1.364 ha de
teren arabil, iar tifosul exantematic a fcut s moar 153 de oameni
288
.
Litigii si procese nenumrate au fost nregistrate si n alte prti,
mai ales cu proprietarii terenurilor din vecintate. Multi dintre acesti
proprietari-vecini au nceput a muta hotarele, nsusindu-si prti nsemnate
din terenurile Fondului.
Administratia Fondului a ntmpinat greutti si ilegalitti comise
chiar de Prefectura judetului Rduti, care a administrat pdurile Fondului
din raza sa, de la 1 iulie, pn la 31 decembrie 1944, fr s plteasc
salariile personalului silvic care a activat. Drept urmare, Fondul a fost
actionat n judecat pentru neplata salariilor pe perioada mentionat,
deoarece personalul silvic dorea recuperarea salariilor
289
.
Administratia Fondului a asistat neputincioas la actele de jaf
svrsite de armatele sovietice, care ridicau material lemnos din pdurile
si depozitele Fondului, fr a emite vreun bon justificativ. Spre exemplu,
la cantonul Floca, parcela 158, a Ocolului Silvic Marginea, armata
sovietic a ridicat n mod fortat cantitatea de 7 m. str. lemn de foc, esent
fag, sub ochii sefului de canton, ai brigadierului silvic Mancas Dumitru si
ai crusului Blan, care cu greu au reusit s obtin un bon de mn de la
un soldat rus. n aceleasi conditii, armata rosie a ncrcat lemn de foc din
cantonul Putnisoara, pe care l-a scos la linia ferat forestier din Ocolul
Putna, fr s elibereze nici o dovad, pe motiv c era captur de
rzboi
290
. Un alt exemplu n acest sens este ridicarea a 50 m. str. lemn de
foc din gara Milisuti, unde soldatii rusi n-au voit s se legitimeze.
Lemnul ridicat a fost dus la colhozurile din Arbore si Milisuti. La
24 februarie 1945 tot soldatii rusi au mai ridicat de la Clit alte 200 m. str.
lemn de fag tiat n regie. La fel s-au petrecut lucrurile si la Ptruti, unde
soldatii rusi au luat camionul unui evreu din Itcani si au ncrcat lemn de
foc pentru comandamentele rusesti de la Suceava si Cacica, sfidnd si
amenintnd personalul silvic
291
.
Comisia aliat de control era cea care fcea receptionarea
materialului lemnos livrat de Fond, pe baz de acte doveditoare eliberate
de armata rosie aliat. n baza actelor doveditoare, statul urma s
288
289
290
291
Ibidem, Dosar nr. 107/1945, f. 4, 81, 82.
85
87
despgubeasc Fondul, dar cum aceste bonuri nu prea existau,
despgubirea devenea imposibil
292
.
O alt problem major cu care s-a confruntat Administratia
Fondului a fost ntreruperea, anularea si nerespectarea contractelor vechi
de furnizare a materialului lemnos si a minereului de mangan si de pirit,
din cauza rzboiului si a situatiei de dup rzboi. Fondul avea nenumrati
datornici, ntre care se numrau firme din strintate si din tar. Unul
dintre cei mai mari datornici era C. F. R.-ul. Recuperarea datoriilor nu era
tocmai o operatiune usoar, deoarece multe acte de arhiv au fost distruse
n timpul rzboiului.
n conditiile de dup rzboi, Fondul nu mai putea ncheia mari
contracte, deoarece era obligat de ctre stat si de ctre mprejurrile
nefaste s furnizeze lemn de lucru neprelucrat si cherestea ctre
U. R. S. S., n conformitate cu art. 11 si 7 din armistitiu. Cantittile
solicitate de U. R. S. S. erau uriase si depseau cu mult capacitatea de
debitare din pdurile Fondului, dar si posibilitatea de ncrcare n
vagoane. Personalul Fondului era mputinat din cauz c multi lucrtori
de etnie german au prsit tara, repatriindu-se din ordinul lui Hitler, iar
majoritatea lucrtorilor tineri au fost ridicati si trimisi n lagrele
sovietice. Totodat a fost nfiintat o Comisie de Epuratie, care avea
drept scop identificarea functionarilor Fondului care simpatizaser cu
legionarii si cu hitleristii. Functia de presedinte al acestei comisii a fost
ncredintat consilierul silvic Suhateanu
293
. Personalul rmas era
mbtrnit si insuficient s fac fat unei comenzi uriase de exploatare.
Totodat cile ferate forestiere ale Fondului erau distruse, fabricile de
cherestea devastate si demontate. Pentru refacerea fabricilor de cherestea
Administratia Fondului, nc din 1945, a fost nevoit s scoat la licitatie
si s contracteze o serie de firme care s exploateze anumite parcele timp
de 3 ani, cu obligatia de a repune n functiune fabricile de cherestea de la
Putna, Sucevita si Falcu
294
. n acest sens, Societatea anonim Foresta
Ndrag a pltit Fondului 32.436.000 de lei, reprezentnd 300 lei/mc.
pentru cantitatea de 108.000 mc. de material lemnos, pe care l-a cumprat
conform actului de vnzare-cumprare nr. 1369/1945, pentru arendarea
fabricii de cherestea Falcu, cu obligatia de a reface fabrica
295
.
ns contractele de arendare ale terenurilor pentru refacerea
fabricilor de cherestea din Falcu, Putna si Sucevita erau zdrnicite de
guvernul probolsevic prin impunerea de ctre organele de fisc a unui
impozit proportional pentru toti cei trei ani de arendare, lundu-li-se ca
292
293
294
Ibidem, Dosar nr. 33/1944, f. 20, 23, 28.
295
86
88
baz arenda stabilit pentru primul an, n functie de cantitatea de material
lemnos vndut acestor firme, ncepnd cu anul 1945/46
296
.
Mai mult, statul a intervenit si a constrns Fondul s anuleze
vechile contracte, impunnd un contractant sovietic, pe asa-zisa societate
sovieto-romn Sovromlemn. Fondul dorea s impun si societtii
Sovromlemn aceleasi conditii pe care le impusese societtii Foresta
Ndrag, societate care nu reusise s refac fabrica de la Falcu.
Contractul dintre Fond si Sovromlemn a fost ncheiat pe 20 de ani
(1 septembrie 1946 - 31 august 1966) cu o livrare anual de 100.000 mc.
de lemn rotund, busteni
297
.
Fondul nu putea stabili n mod liber pretul materialului lemnos,
cum de-altfel nu putea nici s comercializeze material lemnos fr
aprobarea prealabil a Oficiului lemnului de lucru din Bucuresti
(O. L. E. M. N.). Pn la impunerea societtii Sovromlemn, Olemn-ul
si, implicit, guvernul au impus Fondului s livreze material lemnos ctre
U. R. S. S. n contul art. 11 al conventiei de armistitiu. Fondul trebuia s
ncheie procese verbale ctre organizatia sovietic Glavsnables,
Exportles (Moscova) si alte organizatii de acest gen. De pild, n 1945
Ocolul Silvic Gura-Humorului a predat delegatului sovietic Exportles,
aflat la statia de frontier Dornesti, 324,48 mc. de lemn rotund, esent
rsinoase, n valoare de 1.784,64 de dolari, socotit la pretul de 5,50 dolari
mc.
298
. Expertii n aplicarea acestor livrri, din partea U. R. S. S., care
reprezentau Directia de livrri din Romnia, au fost tovarsii Rozin S. L.
si Iacoblev V. A., iar din partea Comisiunii romne pentru aplicarea
Conventiei de armistitiu erau N. Georgescu Roengen (secretar) si ing. I.
Dumitrescu, care, de comun acord au stabilit o serie de conditii
umilitoare pentru romni n ceea ce privea livrarea de material lemnos
ctre U. R. S. S.. Tabloul livrilor n primul an (12 noiembrie 1944 si 12
octombrie 1945) cuprindea lemn n valoare de 2 milioane de dolari, la fel
si n al doilea an, iar n urmtorii 4 ani n prti egale, cte 3,5 milioane de
dolari U. S. A. n total, n 6 ani, de la 12 noiembrie 1944, pn la 12
octombrie 1950, valoarea materialului lemnos livrat trebuia s ajung la
suma de 18 milioane dolari americani.
n primul an, 1944/45, si n al doilea an, 1945/46, se cerea livrarea
a cte 300.000 mc. de lemn rotund de rsinoase si cherestea, totul de
calitate superioar cu diverse conditii. Iar n urmtorii 4 ani, 1946-1950,
cte 450.000 mc. pe an. De subliniat este faptul c aproape jumtate din
aceste cantitti trebuiau s fie asigurate din pdurile Fondului, mai ales
datorit faptului c aceast regiune se afla n imediata vecintate cu
296
Ibidem, f. 48.
297
298
87
89
U. R. S. S., nlesnind astfel transportul pe cale ferat prin Dornesti, dar si
pe rul Bistrita, pn la Galati si Marea Neagr. Bustenii de dimensiuni
mari, pn la 24 metri lungime erau transportati cu plutele pe ap, pn n
porturile sovietice
299
. Aceste livrri de material lemnos urmau s fie
pltite ulterior de ctre statul romn, lucru care nu se stie cum a fost
finalizat, deoarece nu exist documente n acest sens.
Livrrile de busteni ctre U. R. S. S. erau nsotite de multe ori de
anumite reprosuri venite din partea reprezentantilor sovietici, care refuzau
din diverse motive s primeasc materialul lemnos pe motiv c nu
corespundea standardelor impuse. Deseori, din cauza stationrii
vagoanelor, puse la dispozitie de C. F. R., Fondul trebuia s plteasc
locatii imense, deoarece personalul redus, aflat ntr-o criz acut de
alimente, nu putea face fat suprasolicitrilor
300
.
Una dintre problemele cu care se confrunta Administratia
Fondului era inflatia mereu crescnd, nct ocoalele silvice nu mai
puteau face fat lucrnd la pretul oficial care nu era n concordant cu
realitatea. Ca o msur de mbunttire a situatiei, a fost nfiintarea unor
economate impuse de lege, care aveau menirea de a asigura
muncitorilor alimente de strict necesitate. n acelasi timp, au fost
nfiintate mai multe sindicate muncitoresti, la care au aderat si lucrtorii
forestieri ai Fondului.
O alt problem a Administratiei Fondului a fost repunerea n
functiune a minelor de la Iacobeni, unde registrul de ncasri si plti a fost
distrus partial n timpul retragerii trupelor germane care au avut n
exploatare aceste mine. Dup rentoarcerea din evacuare, aceste registre
au fost refcute de ctre contabilul controlor Papiel Teofil, care a
constatat c dup 1 aprilie 1944 nu s-a mai efectuat nici un fel de ncasri
sau plti la Administratia minelor
301
.
Asa dup cum reiese dintr-un referat al inginerului minier Uzunov
V., adresat Societtii anonime Domeniile Bucovina, activitatea minier
de extractie a manganului a fost reluat cu mari dificultti n anul 1946,
iar productia de mangan a nceput s creasc din luna octombrie a
aceluiasi an datorit faptului c a fost asigurat lucrtorilor hrana strict
necesar i s-au recalculat salariile, majorndu-se. Productia s-a aflat n
crestere, obtinnd maximum n luna ianuarie 1947
302
. Exploatarea
minereului de mangan se fcea doar la minele Arsita, Mestecnis si
Terezia (Vatra Dornei), ncercndu-se cu mari eforturi si redeschiderea
exploatrii minei Tolovan. Dar din lips de personal minier, si mai ales de
299
300
301
302
88
90
personal calificat, precum si din cauza lipsei acute pe piat a materialelor
tehnice (a carbidului) si a uneltelor miniere s-a ajuns ca productia maxim
realizat s nu depseasc 1.200 de tone. Productia realizat n 1947 nu
atingea nici 25% din productia realizat n 1938, care a fost de 6.000 de
tone anual, maximum de productie realizat, cnd minereul de mangan a
fost valorificat pn n ultimul gram, nct Fondul a contribuit cu 75% din
totalul productiei pe tar. ns cea mai mare performant n extractia
minier a fost realizat de trupele germane, care au nchiriat si exploatat
aceste mine, extrgnd numai n primele 6 luni ale anului 1944 cantitatea
de 48.000 de tone
303
.
n aceleasi mprejurri extrem de grele se fceau ncercri de
reluare a extractiei minereului de pirit, unul dintre cele mai ieftine
minereuri, deoarece n aceste mine existau si cantitti mici de cupru si alte
minereuri pretioase care compensau investitiile. Totodat se fceau
eforturi de refacere a cldirilor de la carierele Dorna-Borcut si din alte
zone
304
.
ntr-o stare jalnic se aflau si Bile din Vatra Dornei care, din
lips de personal, au fost devastate, iar lemnul de foc existent n stocuri a
fost ridicat de trupele rusesti pentru spitalele de campanie. Locuintele
Ocolului Silvic Iacobeni erau ocupate de trupele rusesti si folosite ca
spitale. Hotelurile I si II, din lips de paznici, au fost devastate si
demontate instalatiile, iar mobilierul si lenjeria au fost ridicate de
armatele rusesti. Cnd s-a fcut inventarierea Bilor din Vatra Dornei si la
Puciosul, dup ce s-a parcurs fiecare ncpere a cldirilor, cum se
mentioneaz n raport, s-a constatat o distrugere care nici pe vremea
vandalilor cred c nu era mai groaznic
305
. Canalele de scurgere au fost
distruse de masinile de rzboi de mare tonaj ale armatelor germane, iar o
parte din inventarul mobil al Bilor se afla la Spitalul Militar nr. 2180 din
Climnesti.
Partidul comunist a ridicat de la stabilimentele balneare
Vatra Dornei mai multe lucruri de inventar, pe care n-a mai vrut s le
napoieze
306
.
Hotelul II a fost ocupat abuziv si prin nclcarea dispozitiunilor
legii de ctre Batalionul 20 al Vntorilor de Munte. Administratia
Fondului a fcut demersuri ctre Marele Stat Major, solicitnd evacuarea
Batalionului din hotel. Batalionul prefera s locuiasc abuziv n hotel,
desi erau suficiente proprietti ale statului ca Vilele Chei, Belvedere si
Dombrovschi.
303
Ibidem.
304
Ibidem, f. 56.
305
Ibidem, f. 13.
306
Ibidem, f. 33.
89
91
La 15 iulie 1945, cu mari eforturi, s-a reusit redeschiderea
Stabilimentului balnear I, aripa dreapt, din Vatra Dornei. Deschiderea
s-a fcut nsotit de o festivitate la care au participat autorittile locale si
centrale
307
.
Tot n grija si ntretinerea Fondului era si Scoala de brigadieri
silvici si pdurari din Rduti, scoal nfiintat la 1887 la Frtuti, apoi
mutat la Codrul Cozminului, unde a fost construit o cldire n acest
sens, care a fost distrus n primul rzboi mondial. Scoala inferioar
silvic a fost mutat la Rduti ntr-unul din imobilele Fondului, unde a
rmas pn la nationalizare
308
. Pe timpul celui de-al doilea rzboi mondial
aceast scoal a fost evacuat la Curtea de Arges. Dup ntoarcerea ei la
Rduti, n februarie 1945, directorul acestei scoli, inginerul silvic
Nicolae Pascovici solicita Administratiei Fondului ca aceast scoal s fie
mutat n pavilioanele Stadionului de la Frasin - Bucsoaia, cldire ce
apartinea Ministerului Cultelor. ntre altele, el propunea Fondului s
cedeze n schimb Ministerului cele dou cldiri de lng Biserica
Bogdan-Vod, unde era adpostit Muzeul judetean Rduti. El arta ntre
altele c sediul din Rduti al scolii era distrus si necesita reparatii majore
pe timp ndelungat, nct nu-i permitea s-si desfsoare activitatea
didactic. Eforia Fondului a respins aceast propunere si a alocat bani
pentru repararea cldirilor avariate
309
.
n grija si administrarea directorului Scolii silvice din Rduti se
afla un numr de 10 imobile, cu dependinte, curti si terenuri agricole,
toate proprietate a Fondului. ntre aceste cldiri amintim: 1) cldirea din
strada Stefan cel Mare, care adpostea Tribunalul si Judectoria
Rduti; 2) cldirea Muzeului Judetean Rduti, Muzeul I, din str.
Bogdan-Vod, nr. 2; 3) cldirea Muzeului II, din str. Bogdan-Vod, nr. 8;
4) cldirea economatului Primriei Rduti; 5) cldirea Fabricii Vega
din str. Regina Maria nr. 4 (1 Mai); 6) locuinta directorului Scolii Vila
Mic de pe str. Putnei nr. 232, cu 10 camere, 1.352 mp., cartea funciar
6/173, nr. topografic 2.505; 7) cldirea Scolii Vila Mare din str. Putnei
nr. 234, 15 camere, 1.792 mp., c. f. 6/173, nr. top. 2.506; 8) cldirea
Internatului nr. I al Scolii din str. Putnei nr. 227, 6 camere, 1.490 mp., c. f.
6.173, nr. top. 2.503; 9) cldirea Internatului nr. II al Scolii din str. Putnei
nr. 229, 9 camere, 1.530 mp., nr. top. 2.502;10) locuinta cameristului
scolii (cdire de lemn), str. Putnei nr. 236, 3 camere, 867 mp., nr. top.
2.507
310
. Potrivit registrului de inventar patrimonial din 31 martie 1946,
Scoala de brigadieri silvici din Rduti detinea 17 ha, 34 de ari si 43 mp.
307
Ibidem, f. 33, 64.
308
Silviu Dimitrovici, op. cit., p.13.
309
D.S.J.A.N., fond Administratia Fondului , Dosar nr. 498/1945, f. 24, 47.
310
Ibidem, Dosar nr. 175/1945, f. 1-8 si Dosar nr. 2/1948 f. 5-6.
90
92
de teren agricol, nregistrat n parcelele cadastrale 5.147, 5.149, 5.152,
5.093/2, 5.092/2, 5.092/1, 5.093/2, 5.150, 5.151, 5.153, 5.093, 5.059/1,
5.058/1, 5.171 si 5.154 toate din comuna cadastral Rduti, si p. c.
1.966/1 din comuna cadastral Horodnicul de Sus
311
. Cele 10 cldiri
ocupau o suprafat de peste 6 ha
312
.
Pe lng ntretinerea Scolii de brigadieri silvici din Rduti,
Fondul bisericesc a acordat o serie de burse si ajutoare bnesti pentru
studentii de la Silvicultur, burse care au fost suplimentate n functie de
inflatie. Burse si ajutoare bnesti erau acordate si unor studenti de la
Teologie sau de la alte facultti care studiau la universittile din Iasi,
Bucuresti si Timisoara. Fondul avea prevzut n buget un capitol special,
numit opere sociale si de binefacere. Au fost acordate ajutoare bnesti
pentru familiile functionarilor sinistrati ai Fondului. La fel au fost ajutati
si elevii sraci de la Liceul Stefan cel Mare din Suceava si s-au fcut
donatii ctre Societatea national de cruce rosie, Asociatia Casa de
femei, Asociatia surorilor de caritate de rzboi din Romnia, Cminul de
ucenici Tudor Vladimirescu din Bucuresti etc. n anul 1945 sunt
nregistrate zeci si sute de donatii cu scop de binefacere ctre centre de
plasament si asociatii filantropice din Bucovina si din ntreaga tar.
Pe lng activitatea filantropic si de binefacere, Fondul
bisericesc trebuia s fac si unele asa-zise donatii. De pild, la Ocolul
Silvic Gura-Humorului s-a prezentat n ziua de 12 aprilie 1945 o delegatie
a partidului comunist care purta tablourile tovarsilor Stalin si Lenin si
care a impus ocolului s plteasc 100.000 lei, drept cotizatie pentru
partid
313
.
Tot n proprietatea Fondului a rmas pn la nationalizare si
Fabrica de bere de la Solca, care ocupa o suprafat de 3 ha, 98 ari si 88 m
2
si se afla sub administrarea Ocolului Silvic Solca. Ea a fost nchiriat de
ctre Fond firmei Solca, reprezentat de Iosef Margulies. Contractul de
nchiriere era semnat la 4 noiembrie 1944, pe o durat de trei ani
314
.
Serviciul de contencios al Fondului a nregistrat zeci si sute de
procese, fie cu persoane particulare, fie cu firme particulare sau de stat.
Unul dintre cele mai mari procese pe care le-a avut Fondul n lunga sa
istorie a fost cauzat de rentele antebelice. Fondul a dat n judecat statul
romn, respectiv Ministerul de Finante, pentru anularea actului
administrativ de autoritate, prin care Ministerul comunic faptul c nu
poate elibera Fondului rentele antebelice, proprietatea fostelor fundatii
arhidiecezane, n valoare de 5.348.200 de coroane de aur, consemnate la
311
Ibidem, Dosar nr. 2/1948, f. 1, 1v, 4.
312
Ibidem, Dosar nr. 74/1945, f. 7-300.
313
314
Ibidem, Dosar nr. 417/1944, f. 2, 3.
91
93
timpul lor ca mprumut de rzboi austriac. n urma conventiilor
internationale si prin semnarea tratatelor de pace semnate la
Saint-Germain en-Laye, la 10 septembrie 1919 si de la Paris, statul
romn a ridicat aceste rente de la fosta csut postal
(Postsparkasseamt)
315
din Viena prin eliberarea echivalentului n aur
confom tratatelor de pace, care obligau n acest sens statele succesorale.
Fondul cerea instantei ca Ministerul Finantelor s fie obligat a-i elibera
originalul, titlurile de rent, sau, n caz de imposibilitate, s-i plteasc
contravaloarea n moneda trii, socotit la cursul de convertire a
coroanelor austriece antebelice n aur. Curtea de Apel din Cernuti a
admis partial actiunea si, anulnd ca ilegal ordinul nr. 13378, din 24
octombrie 1936, a obligat Ministerul de Finante s plteasc Fondului, n
lei hrtie, contravaloarea sumei de 4.873.800 coroane aur, ct reprezenta
contravaloarea rentelor antebelice austriece apartintoare Fondului
bisericesc
316
.
Hotrrea curtii de Apel Cernuti, S. I-a cu privire la Dosarul cu
Nr. 1340/936 suna n felul urmtor:
Curtea, avnd n vedere cele expuse mai sus, coroborate cu
actele din dosar, constat i stabilete urmtoarea stare de fapt i de
drept a cauzei, ce formeaz obiectul prezentei actiuni:
Fundatiunile diecezane gr. ort. din Bucovina, azi Fond. Bisericesc
romn al Bucovinei subscrise respectiv era proprietar a urmtoarelor
titluri de rent negajat, emise de fosta Monarhie Austro-Ungar pentru
mprumuturile antebelice pn la anul 1914, n valoare total de
5.348.200 coroane.
317
`.
Curtea, n numele Legii, decide:
Admite n parte actiunea n contencios administrativ, intentat de
reclamantul Fondul Bisericesc Ort. Romn al Bucovinei, reprezentat prin
Mitropolitul Bucovinei din Cernuti, n contra prtului Statul Romn,
prin Ministerul de Finante.
Oblig pe Statul Romn prin Ministerul de Finante s plteasc
Fondului reclamant n lei hrtie, contravaloarea sumei de 4.873.321
(patru milioane optsute aptezeci i trei mii trei sute) coroane aur, ce
reprezint valoarea rentelor antebelice austriece, 4% sub Nr. 57.321,
59.894, 60.747, 61.797, 64.677, 86.549, 87.875, 95.421, 95.930, 11.627,
14.276, 14.278, 4.941 . precum i suma de 20.000 (douzeci mii) lei,
cheltuieli de judecat i onorariu de avocat.
Cu recurs.
315
stA, AVA, NK, Ktn. 22, Die Kriegsanlihe der Bukowinaer gr. or. Religionsfonds,
Nr. 4.
316
317
92
94
Dat i citit n edint public la 11 ianuarie 1937.
ss. Eutemie Cercavschi
ss. Iacubovici Boldior
Dim. I. Stefnescu Grefier ss. Dumitriu
318
.
Ministerul de Finante a atacat cu recurs decizia Curtii de Apel,
formulnd 6 motive de casare nregistrate la nalta Curte, sub nr. 19184,
din 22 mai 1939, iar la 8 decembrie 1939 si la 30 decembrie 1942 acelasi
minister a depus nc dou motive suplimentare
319
. Rnd pe rnd
argumentele Ministerului n-au stat n picioare, dar procesul s-a trgnat
si dup cel de-al doilea rzboi mondial, pn n 1948, cnd a venit
nationalizarea.
Procesul rentelor antebelice a fost de lung durat si a implicat
cheltuieli imense din partea Fondului, care a trebuit s plteasc cu sume
importante pe cei mai renumiti avocati din Bucuresti. Pe de alt parte,
statul a angajat n acest proces pe avocata consilier Margareta
Ghelmegeanu, una dintre juristele eminente. Pentru a prentmpina o
eventual atmosfer favorabil statului, reprezentantii Fondului au
apreciat c e nevoie s angajeze si ei un avocat de talie mare, menit s
aduc lumin n acest caz. Astfel a fost angajat avocatul Glsescu Pyk,
profesor universitar de mare reputatie. Efectele acestei alegeri s-au fcut
simtite imediat prin respingerea motivului invocat n divergent si a
motivelor de ordine public suplimentar, procesul fiind chiar pe punctul
de a fi cstigat. Avocatul Glsescu a cerut, drept onorar de avocat, suma
de 20.000.000 de lei, pe care Fondul i-a pltit n mai multe transe.
n martie 1947, valoarea litigiului se cifra n jurul importantei
sume de peste 10 miliarde de lei nestabilizati. Ultimul proces a avut loc la
11 iunie 1948, chiar n ziua nationalizrii, cnd a fost amnat pentru 29
octombrie 1948. Totodat, ca urmare a intrrii n vigoare a Constitutiei
comuniste a R. P. R., avocatului Glsescu Pyk i s-a retras dreptul de a
profesa
320
, sistndu-se n cele din urm si actiunea n instant. n noua
conjunctur politic, Fondul bisericesc a fost supus nationalizrii si
lichidrii, iar rentele antebelice au rmas confiscate de statul romn si au
avut o soart asemntoare cu cea a Tezaurului romnesc de la Moscova.
318
Ibidem, f. 23.
319
Ibidem, Dosar nr 72/ 1939, f. 22v.
320
Ibidem, f. 30.
93
95
Procesul de na(ionalizare
yi lichidare al Fondului bisericesc
Dup instalarea noului guvern condus de Dr. Petru Groza, statutul
Fondului bisericesc orotodox romn al Bucovinei a fost modificat prin
promulgarea Legii nr. 295, publicat n Monitorul Oficial nr. 92 (Partea
I-a), din 17 aprilie 1946. Noua lege avea n vedere repunerea n vigoare si
modificarea articolelor 39, 40, 41, 42, si 43 din Legea de organizare a
Bisericii Ortodoxe Romne, publicat n Monitorul Oficial nr. 97, din 6
mai 1925, si, implicit, impunerea unui nou Statut pentru organizarea si
functionarea Fondului bisericesc.
Potrivit noului Statut, Eforia Fondului a fost dizolvat si nlocuit
cu un Consiliu de Administratie, care a fost ales n conformitate cu
decizia Presedintiei Consiliului de Ministri nr. 12, din 26 aprilie 1946,
publicat n Monitorul Oficial nr. 99 I B, din 28 aprilie 1946.
Consiliul de Administratie avea ca presedinte pe arhiereul Emilian
Antal, iar n rndul membrilor se numra un cleric, un inginer silvic, un
asistent universitar, un muncitor forestier, un muncitor minier si un
muncitor agricol. Totodat, a fost nfiintat si o Comisie de cenzori
compus si ea dintr-un cleric, doi ingineri silvici si doi muncitori. Pe
lng Consiliul de Administratie a fost numit, prin decizie ministerial, un
comisar al guvernului, functie ocupat mai nti de Ifrim Popescu si, din
1947, de inginerul Ion Bernacki. Hotrrile Consiliului de Administratie
erau valabile numai dac erau prezenti presedintele si cel putin patru
membri din care doi trebuiau s fie muncitori manuali
321
.
Consiliul de Administratie s-a ntrunit n ziua de 29 aprilie 1946,
sub presedintia episcopului Antal, care i-a ncredintat inginerului silvic
Dan Ilie delegatia de director general al Administratiei. n ziua de 6 mai
1946 au primit delegatie inginerul silvic Aurel Volosciuc si avocatul Dr.
Cileanu Andrei. Arhiereul Antal i-a mputernicit pe toti trei s poat
reprezenta Fondul prin semntur. Printr-o alt hotrre, au fost delegati
si sefii serviciilor
322
.
Conform art. 3 din noua lege, presedintele Consiliului de Ministri,
Dr. Petru Groza, detinea, pn la primele alegeri eparhiale, atributiile
Adunrii Eparhiale, respectiv ale Consiliului Eparhial din Bucovina.
Asadar, presedintele Consiliului de Ministri se substituia temporar
Consiliului Eparhial, atribuindu-si dreptul de veto n toate chestiunile
Fondului bisericesc. El avea dreptul s numeasc membrii Consiliului de
321
Ibidem , Dosar nr. 4/1946 f. 1-25.
322
Ibidem.
94
96
Administratie si ai Comisiei de cenzori propusi de episcopul Bucovinei.
Lucrurile stteau ns si mai ru, deciziile luate de presedintele
Consiliului de Ministri nu puteau dect s fie aprobate formal si fr
opozitie de Consiliul de Administratie si puse imediat n aplicare.
Conform dispozitiilor Legiilor nr. 320/1946 si nr. 321/1946,
publicate n Monitorul Oficial nr. 101, din 1 mai 1946, ultima sedint a
Eforiei si, respectiv, n primul Consiliu de Administratie al Fondului
bisericesc, n sedintele din 1 si 11 aprilie, apoi 9 octombrie si 15 februarie
1947, s-a hotrt, la presiunea guvernului, participarea Fondului
bisericesc la constituirea Societtii sovieto-romne Sovromlemn din
Bucuresti, cu un aport social de 100.000 mc. de lemn rotund, livrabil din
ocoalele silvice de pe Valea Sucevei.
n baza contractului ncheiat ntre Fond si Societatea
Sovromlemn, pe o durat de 20 de ani, cu ncepere de la 1 septembrie
1946, Fondul s-a obligat s vnd, iar Societatea Sovromlemn s
cumpere material lemnos, esent rsinoase, ce rezultau din posibilittile
anuale principale, precum si din produsele secundare si accidentale din
raza ocoalelor silvice Brodina, Falcu, Straja si Seletin, n cantitate de
100.000 mc. anual.
Plata lemnului vndut se fcea n natur, adic la o cantitate
anual de 100.000 mc. de lemn rotund, pe tulpin, livrat
Sovromlemn-ului, Fondul primea la rampa de ncrcare cantitatea de
10.000 mc. de cherestea. Cota de cherestea predat Fondului drept plat
pentru parchetele exploatate cuprindea toate clasele de sortimente
rezultate din debitare
323
. Contractul cu Sovromlemn s-a dovedit a fi o
afacere pguboas pentru Fond si care, n cele din urm, l-a dus la ruinare.
Societatea Sovromlemn, constituit n mod fortat, sub ocupatia
trupelor sovietice, avea un capital de 50%, ce consta n mn de lucru
ieftin si tehnologie forestier nchiriat, iar cealalt parte de 50% era
distribuit dup cum urmeaz:
1) Casa Autonom a Pdurilor Statului (C. A. P. S.) cu 150.000
mc. anual, n valoare de 337.500 de dolari, la pretul din anul 1938, avea
un capital de 11,4%;
2) Fondul bisericesc ortodox romn al Bucovinei cu 100.000 mc.,
n valoare de 225.000 de dolari, avea un capital de 7,6%;
3) Comunitatea Bunurilor Private (C. I. B. C) cu 90.000 mc., n
valoare de 202.500 de dolari, avea un capital de 7,7%;
4) Comunitatea de avere Grnicereasc din Nsud cu 65.000 mc.,
n valoare de 146.250 de dolari, avea un capital de 4,9%;
323
Ibidem, Dosar nr. 100/1946, f. 1, 2, 3.
95
97
5) Cooperativa Proprietarilor de Pduri din Ghiorghieni cu 50.000
mc., n valoare de 112.500 de dolari, avea un capital de 3,8%;
6) Societatea Forestier Forema cu 90.000 mc., n valoare de
202.500 dolari, avea un capital de 6,8%;
7) Societatea Forestier Ndrag si Societatea Forestier Stea-
ua cu 90.000 mc., n valoare de 202.500 de dolari, avea un capital 6,8%;
8) Succesiunea Sturza cu 25.000 mc., n valoare de 56.250 de
dolari, avea un capital de 1,9%. n total erau 660.000 mc. material
lemnos, n valoare de 1.484.000 de dolari americani
324
.
Societtile Forema si Ndrag au avut contracte ncheiate si cu
Fondul bisericesc, care nu au putut dinui prea mult din cauza
mprejurrilor politice. Totodat, este de subliniat faptul c Fondul era al
doilea dup C. A. P. S. n ceea ce priveste livrarea materialului lemnos
ctre Sovromlemn, desi exploata numai din trei ocoale silvice.
Un alt pas ctre desfiintarea Fondului bisericesc a fost Legea nr.
911, din 1946, publicat n Monitorul Oficial nr. 226, din 15 noiembrie
1946, prin care, la insistentele tovarsului Emil Bodnras si cu sprijinul
autorittii tutelare de control, s-a realizat ntovrsirea ntre Fond si
C. F. R., constituindu-se Regia mixt Fond. bis. - C. F. R., care, n
termen de sase luni, trebuia s se transfome ntr-o societate anonim.
n ziua de 31 martie 1947, arhiereul Emilian Antal, ca
reprezentant al Fondului bisericesc, si directorul general Chivu Stoica, ca
presedinte al C. F. R., au semnat actul constitutiv si statutul noii societti
anonime Domeniile Bucovina S. A. Noua societate avea un capital
social de 100.000.000 de lei, din care 50.000.000 de lei au fost vrsati n
numerar de C. F. R., iar 50.000.000 de Fondul bisericesc, reprezentnd
valoarea folosintei bunurilor sale, ce constau din mrfuri, fabrici si
instalatii forestiere, domeniul forestier si agricol, statiuni balneare si
climaterice, mine de mangan si pirit, precum si o serie de cldiri, care
toate la un loc erau evaluate provizoriu pn la inventarierea definitiv,
cnd se spera la mrirea capitatului n proportie egal de ambele prti. n
acelasi timp existau si garantii venite din partea autorittii tutelare si de
control, c nu va fi afectat autonomia si functiunea Fondului de persoan
juridic si nici calitatea Eparhiei din Bucovina de proprietar al acestui
patrimoniu, conform Legii 295/1946.
Consiliul de Administratie, ntrunit la 15 februarie si 5 martie
1947, a hotrt ca majoritatea functionarilor Fondului de la Centrala din
Cmpulung, de la Reprezentanta din Bucuresti, de la toate ocoalele silvice
si de la alte unitti exterioare s fie detasati la noua societate anonim
Domeniile Bucovina S. A., pstrndu-si dreptul de functionari publici.
324
96
98
Exceptie de la detasare fceau numai functionarii de la ocoalele silvice
Falcu, Brodina si Straja, care trebuiau s rmn n slujba societtii
sovietice Sovromlemn, precum si ctiva angajati ai Centralei din
Cmpulung
325
.
Pe ct de promittoare si mrete se ntrevedeau scopurile urmrite
de conventia dintre Fond si C. F. R., pe att de anevoios a fost cnd s-a
procedat la executarea conventiei si la atingerea scopului propus.
Din lips de dispozitii categorice, conducerea noii societti,
tutelat si ndrumat de Presedintia Consiliului de Ministri, nu a respectat
autonomia Fondului, garantat cu surle si trmbite prin conventie, si nu
s-a mrginit numai la exploatarea excesiv a pdurilor, industrializarea si
valorificarea bunurilor ncredintate, ci prin ordinele si circularele date n
mod unilateral unittilor, aceast societate anonim a pus stpnire pe
ntreg patrimoniul Fondului, fr ndeplinirea formelor celor mai
rudimentare de predare si primire, msuri obligatorii n astfel de cazuri.
Dezacordul ntre ambii societari Fondul bisericesc si C. F. R.
a ajuns asa de departe nct s-a interzis unittilor de a mai respecta
ordinele primite de la Administratia central a Fondului. n felul acesta a
fost blocat gestiunea curent, care, conform uzantelor comerciale,
trebuia lichidat la termen. Despre inventarierea bunurilor Fondului si
despre cresterea capitalului societtii nu a mai putut fi vorba.
n astfel de conditii au avut de suferit att cultura si paza
pdurilor, ct si exploatarea nssi, care formeaz dou probleme
distincte. Trecerea culturii si pazei pdurilor n seama unei societti
anonime, care avea drept scop exploatarea si comercializarea produselor
forestiere
326
, nu a fost dect una dintre deciziile debitate de ctre un
guvern incapabil si iresponsabil, care dorea s distrug cu orice pret
vechile structuri burghezo-mosieresti si s elimine exploatarea omului
de ctre om. Efectele acestor msuri pripite nu au ntrziat s apar. La
nici un an de activitate s-a constat un lucru greu de imaginat: pdurile
Fondului erau schimonosite si distruse prin defrisri masive, mpdurirea
se fcea haotic, fr a se tine seama de specialisti, vnatul a fost
mputinat, drumurile forestiere nentretinute, casele silvice drpnate si
hotarele nengrijite.
La nceput, unora dintre reprezentantii Fondului li se prea c
nfiintarea Regiei mixte Fond. bis - C. F. R. si apoi a S. A. Domniile
Bucovina, avea menirea de a salva Fondul bisericesc ntr-o perioad de
constrngeri legislative, dar, n cele din urm, s-a constatat c, de fapt,
325
326
97
99
acest lucru a dus la pierderea patrimoniului Fondului si, n final, la
desfiintarea lui.
O societate anonim de exploatare cum era S. A. Domeniile
Bucovina urmrea realizarea unor venituri ct mai mari printr-o
exploatare intens a pdurilor, care nu s-a putut realiza dect prin
provocarea unor nsemnate daune pentru cultura pdurilor. Directorul
general al Fondului, Gavril Tibu, s-a adresat printr-o scrisoare
confidential arhiereului Antal, n care fcea referire la dezastrul petrecut
n pdurile Fondului. El arta c faima de a avea cele mai frumoase
pduri din Europa a nceput s scad n anul acesta (1947) si aceasta
datorit faptului c nu s-a tinut cont de cele mai elementare principii
silvice`. Spre exemplu n ocoalele Solca, Marginea i Codrul
Voievodesei s-au executat tieri secundare i definitive i n timpul verii,
compromitnd astfel regenerarea pe cale natural
327
. n concluzie,
inginerul Tibu arta c pe viitor nu se mai poate continua cu
administrarea patrimoniului forestier al Fondului, n conditiunile de pn
acum, personalul silvic de la unittile exterioare fiind ocupat aproape
exclusiv cu exploatarea, neglijeaz adevrata lor misiune, cultura, paza
i administrarea pdurii. Lipsa de control i ndrumare tehnico-silvic
accentueaz i mai mult aceast neglijent.. Pentru remedierea
lipsurilor artate n prezentul raport, propun o separare a exploatrii de
cultura, paza i administrarea ocoalelor
328
.
De remarcat este faptul c toate atributiile si drepturile acordate
numai pn la urmtoarele alegeri eparhiale Presedintiei Consiliului de
Ministri, prin art. 2 al Legii de organizare a Fondului bisericesc nr.
295/1946, au fost transferate asupra Ministerului Industriei si Comertului,
n conformitate cu dispozitiile cuprinse n Legea nr. 434, din 12
decembrie 1947
329
. Ministerul Industriei si-a exercitat aceste atributii
pn la lichidarea Fondului, scop urmrit de ctre stat nc din 1946.
ntre Fondul bisericesc si C. F. R. au fost nregistrate mai multe
conflicte, care s-au soldat cu cteva procese, majoritatea solutionndu-se
n defavoarea Fondului. Obiectul litigiilor erau materialele lemnoase
sustrase ilegal de ctre lucrtorii C. F. R. din depozitele Fondului, precum
si multe altele
330
. Un alt litigiu a fost legat de recuperarea casei
Vovidenia de la Mnstirea Neamt, construit de mitropolitul Visarion
Puiu, ntre anii 1938-1939, cu banii Fondului. Cldirea a costat 1.833.970
de lei si era destinat ca loc de recreare i slluire n caz de retragere
327
Ibidem, Dosar nr. 27/1944, f. 35, 36.
328
Ibidem, f. 39.
329
330
98
100
sau de pensie a Mitropolitului Visarion, pn la sfritul vietii sale, iar
dup acelai scop i viitorilor mitropoliti ai Bucovinei
331
.
Lucrrile de bilant pe exercitiul 1947/48 au fost ncheiate n
conditii destul de vitrege, deoarece Fondul ducea lips de personal
contabil, majoritatea personalului fiind detasat la S. A. Domeniile
Bucovina si, mai mult, unele unitti nu s-au mai strduit s trimit
situatiile lunare la fine de an, iar altele le-au ntocmit numai de mntuial.
Dup cum se constat din bilant, veniturile au fost de 55.793.059 de lei,
iar cheltuielilie de 54.536.500 de lei, rezultnd un profit net de 1.256.559
de lei. Comparnd bilantul anului 1947/48 cu cel al anului precedent
1946/47, ajungem la concluzia c gestiunea Fondului a fost simtitor
redus nu att de pe urma Legii stabilizrii monetare din 15 august 1947,
ct mai ales din cauza patrimoniului Fondului bisericesc, n majoritate
trecut sub conducerea, administrarea si controlul noii societtii. La
capitolul cheltuieli, este de subliniat faptul c pentru salarii se nregistra
suma de 17.359.795 de lei, iar pentru pensii 564.809 lei. Eparhia Sucevei
avea repartizat suma de 27.295.352 de lei stabilizati, n timp ce
veniturile pe lemnul de lucru erau de 10.445.676 de lei, iar pe lemnul de
foc de 375.977 lei.
332
Dintr-o dare de seam fcut pentru anul 1948 se constat c
Domeniile Bucovina S. A. au exploatat, industrializat si comercializat
toate bunurile Fondului, ca si n anul precedent, dispunnd singur de
aceste bunuri, fr a da socoteal nimnui pn la 11 iunie 1948 cnd,
prin Legea nr. 119 pentru nationalizarea ntreprinderilor nationale,
bancare etc, au fost nationalizate bogtiile subsolului, precum i
ntreprinderile individuale, societti de orice fel, asociatiuni particulare,
industriale, bancare, minere, de asigurri, de transporturi i
telecomunicatii, care bunuri nu se gseau n proprietatea Statului la data
intrrii n vigoare a Constitutiei R. P. R.
333
.
Fondul bisericesc, ca persoan juridic de drept public, nu a fost
vizat direct de Legea de nationalizare, dar, societatea Domeniile
Bucovina, care detinea spre administrare si spre folosire aproape toate
bunurile Fondului, a fost nationalizat. Asadar aproape ntreg patrimoniul
Fondului a intrat n posesia si administrarea statului, respectiv a
ministerelor Silviculturii (pdurile), Industriei (instalatiile, cile ferate
forestiere si fabricile de cherestea), Snttii (bile Vatra Dornei) si
Minelor si Bilor (minele de la Iacobeni).
331
Ibidem, Dosar nr. 21/1946, f. 6, 10, 10v, 11v (regimul comunist a confiscat aceast
cas, oferind-o mai trziu scriitorului Mihail Sadoveanu, iar dup moartea acestuia a fost
transformat n cas memorial).
332
333
99
101
Fondului bisericesc i-au rmas numai ocoalele silvice de pe Valea
Sucevei (Brodina, Falcu si Straja), cile ferate forestiere Falcu, Scoala
de brigadieri silvici din Rduti si cldirile din orasele Rduti si
Cmpulung.
La ncheierea bilantului pe exercitiul anului 1947/48,
Administratia Fondului rmsese fr nici un contabil calificat. Venitul
total nregistrat a fost de 36.367.326 de lei, iar cheltuielile au fost reduse
drastic la 36.188.362 lei, cu un profit de 178.964 lei. Eparhia Sucevei
primise pentru anul 1947/48 suma de 9.694.246 lei, care era total
insuficient
334
.
Din lipsa unor dispozitii legale, inventarul patrimoniului Fondului
a fost mentinut neschimbat. Inventarul de la 31 martie 1948 stabilea
pentru patrimoniul Fondului valoarea de 12.625.375.020 de lei stabilizati
(vezi anexele 6 si 10)
335
.
Prin legea nationalizrii, societatea Domeniile Bucovina S. A. a
fost transformat, aproape n ntregime n ntreprinderea pentru
Exploatarea si Industrializarea Lemnului Cmpulung ntreprindere de
Stat cunoscut sub numele de I. P. E. I. L. Tot la aceast ntreprindere
au fost nglobate si celelalte fabrici de cherestea ale proprietarilor
particulari din zon.
Nationalizarea S. A. Domeniile Bucovina s-a fcut printr-o
inventariere a tuturor bunurilor de la toate unittile. Din dispozitiile date
de aceast societate, patrimoniul preluat de la Fondul bisericesc a fost
inventariat separat de inventarul achizitionat de societate n cursul
activittii sale, din fonduri proprii. Un alt inventar separat s-a fcut asupra
fabricilor fostilor proprietari care se aflau n arend. ntocmirea celor trei
categorii de inventar s-a realizat n mare grab, ncepnd de la 17 iunie
1948
336
. Comisia de nationalizare a cerut societtii s prezinte de urgent
situatia cheltuielilor n investitii de la 15 august 1947 si pn la 11 iunie
1948. ntre Ministerul Industriei si Ministerul Silviculturii s-au iscat
nentelegeri si conflicte pe tema mprtirii Societtii S. A. Domeniile
Bucovina, detintoare a patrimoniului Fondului.
La 31 martie 1949, inginerul silvic Nicolae Pascovici, directorul
scolii de brigadieri silvici din Rduti a predat inventarul mobil si imobil
din Rduti ctre noul gestionar al Fondului, brigadierul silvic Radu
Mintici, cu mentiunea c o parte din acest inventar era folosit de
Ministerul Silviculturii (cldirile scolii si inventarul aferent), iar o parte
din imobile erau nchiriate la diverse institutii de stat si particulare pe
334
Ibidem, f. 3-6.
335
336
Ibidem, Dosar nr. 159/1948, f. 87, 89.
100
102
baz de contract
337
. Scoala de brigadieri silvici si pdurari din Rduti a
fost transformat de Ministerul Silviculturii n Scoal profesional
silvic
338
. n conditiile propagandei de nationalizare, Administratia
Fondului a fost nevoit s someze mai multe institutii chiriase care
refuzau de a mai achita plata chiriei pentru imobile din Rduti
339
.
Dup nationalizare, sursa de venit a Fondului a rmas doar
contractul cu Sovromlemn si chiriile provenite de la imobilele din
Rduti. ns I. P. E. I. L., ca succesoare a societtii S. A. Domeniile
Bucovina, a imputat Fondului bisericesc suma de 67.744.802 lei
340
,
intervenind la Ministerul Industriei si la societatea sovieto-romn
Sovromlemn, ca aceasta din urm s retin Fondului suma de mai sus,
n contul datoriei ctre stat. Asadar, Fondul, dup ce a fost deposedat
sistematic de proprietti a mai rmas, culmea, si dator statului.
O alt problem cu care s-a confruntat Administratia Fondului a
fost modul cum era perceput Fondul de ctre organele de fisc. Spre
exemplu, Casa Asigurrilor Sociale din Rduti a perceput Fondul
bisericesc ca pe o ntreprindere comercial, fapt pentru care a amendat
Ocolul Silvic Straja c a primit lucrtori zilieri fr carnete de asigurare si
n-a comunicat intrarea si iesirea acestora din serviciu. n baza statutului
su, conferit prin lege, Fondul a fcut recurs n anulare la Comisiunea de
Apel de pe lng Casa National a Asigurrilor Sociale, artnd c a fost
nclcat art. 39, din Legea 295/1946, precum si art. 2 din Statutul de
organizare si functionare a Fondului, precum si art. 2, lit. h, din Legea
Asigurrilor Sociale, ce prevedeau c lucrtorii angajati pentru scopuri de
utilitate public si lucrri n regie sunt scutiti de asigurare
341
. Desi Fondul
bisericesc avea acelasi regim fiscal ca cel al statului, organele fiscale din
Rduti au creat mai multe probleme, urmrind chiar si impozitarea
veniturilor provenite de pe urma chiriilor. Asadar, pe anul 1949, Fondul a
pltit n contul impozitului pentru veniturile pe cldiri suma de 139.893
de lei, desi conform legii era scutit de acest impozit
342
.
n proiectul pentru bugetul Fondului pe anul 1949 era prevzut,
la venituri si cheltuieli, suma de 22.948.000 de lei. Veniturile se
preconizau din livrarea a 100.000 mc. de material lemnos ctre
Sovromlemn, din care rezultau aproximativ 14.700.000 de lei. O alt
surs a veniturilor erau chiriile ce se apreciau la suma de 165.000 de lei.
La cheltuieli erau prevzute subventii si cotizatii ctre diferite institutii,
337
338
Ibidem, f. 3.
339
340
Ibidem, Dosar nr. 6/1949, f. 6, 7.
341
Ibidem, Dosar nr. 69/1947, f. 32, 33.
342
101
103
dreptul de servitute al mnstirilor si parohiilor din Eparhia Sucevei cu
suma de 3.000.000 de lei, drept contravaloarea lemnului de foc datorat
din exercitiul expirat si existent. n exercitiul anterior, Fondul nu si-a
putut ndeplini obligatiile sale fat de Eparhia Sucevei, creia nu i-a livrat
ratele restante pe lunile iunie si iulie 1948, nct pentru lichidarea acestor
creante a fost prevzut suma de 6.050.000 de lei
343
. Ministerul Industriei
a aprobat proiectul de buget numai pe jumtate de an, adic pn la 30
iunie 1949. Pe lng reducerea drastic a bugetului, a sczut si numrul
functionarilor Fondului de la 32, existenti n decembrie 1948, la numai
20
344
.
n septembrie 1948, arhiereul Emilian Antal si-a ncetat
mpovrtoarea sa activitate
345
de presedinte al Consiliului de
Administratie si de loctiitor de mitropolit. La serbarea anului nou, la 1
ianuarie 1946, Emilian Antal fcea urmtoarea mrturisire: Am fost
stnjenit adesea n activitatea de la Mitropolie, de grijile Fondului, cari
m-au obligat s fac drumuri la Bucureti. Dar am cutat s apr nsui
patrimoniul nostru bisericesc. Cci la noi Mitropolia este Fondul i
Fondul este Mitropolia. Dac nu-l vom apra, atunci biserica i nsi
regiunea aceasta, vor suferi economicete. Dac am izbutit n aceast
privint, lucrul acesta l datorm ntelegerii onoratului Guvern. Un fiu
vrednic al Bucovinei, d-l Emil Bodnra, Secretar general al Cosiliului
de Minitri, ne-a mrturisit c, dac acest Fond n-ar exista, ar trebui s
fie creat, pentru marele rost economic social pe care l ndeplinete n
aceast parte a trii
346
. Arhiereul Emilian Antal a fost cel care a
luptat din rsputeri pentru pstrarea si salvarea Fondului bisericesc,
naintnd memorii prin care arta guvernantilor c Mitropolia Sucevei
este proprietara Fondului bisericesc si sustinnd aceast cauz dreapt
pn la eliberarea sa din functie. La 7 septembrie 1948, el a naintat un
memoriu ctre Gheorghiu-Dej, prin care solicita reconsiderarea pozitiei
statului fat de aceast proprietate a Bisericii. Tot n acest sens, arhiereul
Antal a intervenit pe lng Sf. Sinod, n calitatea de arhiereu-vicar, chiar
si dup demiterea sa, solicitnd ca Fondul bisericesc s fie restituit
Arhiepiscopiei Sucevei
347
. Din pcate, toate demersurile sale au rmas
Ir rezultat.
343
344
Ibidem.
345
Dumitru Valenciuc, Ierarhii Bucovinei, Suceava, Grupul editorial Musatinii -
Bucovina viitoare, 2000, pp. 86-88.
346
Idem, Arhiereul Emilian Antal Trgoviteanul Lt. de Mitropolit al Bucovinei 1945-
1948, Biblioteca Miorita, Cmpulung Bucovina, 2005, pp. 79-80.
347
Ibidem, pp. 89-92.
102
104
La 8 mai 1947, Mitropolia Bucovinei, devenit - dup ocuparea
prtii de nord a Bucovinei - Mitropolie a Sucevei, a fost transformat n
Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Sucevei si Rdutilor,
pstrndu-si sediul la Suceava. La 18 septembrie 1948, prin instalarea
arhiereului Sebastian Rusan, fost episcop al Maramuresului, s-a schimbat
titulatura n Arhiepiscopia Sucevei si Maramuresului, care si-a ncetat
existenta la 26 februarie 1950, prin contopirea cu Arhiepiscopia Iasilor
348
,
constituindu-se din nou Mitropolia Moldovei si Sucevei.
Reprezentantii Fondului, intuind o eventual lichidare a Fondului,
ncercau din rsputeri s rezolve toate obligatiile ce le reveneau pentru a
nu rmne cu datorii nepltite. ns datoria cea mai mare o aveau fat de
Eparhia Sucevei, crei i datorau circa 12.000.000 de lei.
La 11 septembrie 1948, arhiereul Emilian Antal arta ntr-o
scrisoare adresat directorului general al Fondului, Tibu Gavril, c, n
timp ce Mitropolia a trebuit - din economii proprii, s achite salariile pe
lunile iulie si august, Fondul nu trebuia s cumpere cai de lut, ci s-i fi
tinut banii pentru plata salariilor. Ar fi cazul s renunte la cumprare,
nemaiavnd rost achizitionarea de cai n preajma nationalizrii
349
.
n 1947, Fondul bisericesc a mai cumprat de la niste proprietari
evrei un imobil situat n orasul Cmpulung, pentru care a pltit suma de
300.000.000 de lei. Actul de vnzare-cumprare sun n felul urmtor:
Contract de vindere-cumprare data 11 oct. 1946
Cumprtor: Fondul bisericesc, reprezentat de ]ibu Gavril
Vnztori: Scheindel Ettel Brauner, nscut Rosner din
Cmpulung, n nume propriu i mandatar a lui Pinkas Zwecker,
comerciant din Rduti.
Obiectul vnzrii
Dreptul de proprietate asupra corpului financiar fiscal N-rul 1506
din Cmpulung, care const din parcela No. 1905/1 grdin, n suprafat
de 8 ari 76 mp. i No. 1811, cldire n suprafat de 7 ari 15 mp. Este
ntabulat n registrul financiar respectiv.
a) Dvora Braunstein, nscut Rosner b) Scheindel Ettel Brauner
nscut Rosner i c) Frinze Zwecker, nscut Rosner, cu cte 1/3 parte
indivizibil. pretul de vnzare 300.000.000 (trei sute milioane lei)
achitat vnztorilor la semnarea prezentului contract.
Toate taxele, timbrele i cheltuielile mbinate cu dresarea, taxa i
ntabularea prezentului contract cad n sarcina cumprtorului, iar taxa
succesoral n seama vnztorilor.
Cmpulung 8 opt aug. 1947
348
Mircea Pcurariu, op. cit., vol. 3, pp. 530, 540; D. J. S. A. N., fond Administratia
Fondului , Dosar nr. 16/1948, f. 12.
349
D.J.S.A.N., fond Adminitratia Fondului., Dosar nr. 16/1948, f. 12.
103
105
Vnztori Cumprtor
Scheindel Ettel Fond bis. ort. romn din Bucovina,
Brauner n. Rosner Cmpulung, Ing. Dl. ]ibu Gavril
350
n alctuirea bugetului Mitropoliei Sucevei pe anul 1947/48 s-a

tinut seam de faptul c aceast institutie nu dispunea de o sesie
mitropolitan de 2.000 de ha, asa cum dispuneau celelalte mitropolii
351
,
motiv pentru care a fost propus o sum de despgubire. De remarcat este
faptul c Eparhia Sucevei ntretinea la acea vreme construirea si
restaurarea unor mnstiri si biserici pentru care alocase sume importante.
ntre altele, edita si tiprea o serie de crti teologice si brosuri. Asa a
aprut revista Credinta pentru combaterea propagandei sectare care
luase avnt n Bucovina. Erau alocate subventii pentru nzestrarea
bibliotecii Faculttii de Teologie si a Internatului Teologic din Suceava,
precum si ajutoare pentru Episcopia sufragan de Maramures. Din statele
de plat ale personalului Mitropoliei se constat c n 1948 existau 206
preoti de mir, toti licentiati n Teologie, 24 de clugri, din care un
arhimandrit, patru stareti si dou starete, din care numai patru erau
licentiati, restul cu studii medii, 145 de cntreti si un preot la biserica din
Viena
352
.
Fondul bisericesc a pltit Mitropoliei Sucevei cotele lunare pn
inclusiv n luna iunie 1948. Conform Decretului-Lege nr. 290, publicat n
Monitorul Oficial nr. 246, la 22 octombrie 1948, cheltuielile de
personal si material ale Mitropoliei Sucevei au fost trecute, ncepnd cu 1
august 1948, la bugetul general al Statului. Pentru a face fat cheltuielilor
de salarii, pensii si materiale, Mitropolia a fost nevoit ca pe luna iulie
1948 s cheltuiasc bani din fonduri proprii, bani care aveau o cu totul
alt destinatie.
Arhiepiscopul Sebastian se adresa, la 19 ianuarie 1949,
directorului general al Fondului, rugndu-l s achite urgent suma restant
de 4.166.000 de lei prevzut n Bugetul anului 1948/49 si aprobat de
Ministerul Industriei
353
. ns Fondul n-a putut pune la dispozitie dect
numai suma de 749.215 lei, urmnd ca mai trziu, dup numirea Comisiei
de lichidare, s se achite si restul.
La 1 ianuarie 1949, n urma unei decizii a Ministerului Industriei,
Fondul bisericesc a trebuit s cedeze ocoalele silvice de pe Valea Sucevei
la I. P. E. I. L si Scoala de brigadieri silvici din Rduti, care au fost
350
Ibidem, Dosar nr. 69/1947, f. 26-27.
351
Prin Legea nr. 146 din 23 iunie 1941, toate mitropoliile din tar, cu exceptia celei din
Bucovina, au fost nzestrate cu pduri (Ibidem, Dosar nr. 671/1941 f. 1).
352
Ibidem, Dosar nr. 16/1948, f. 40-49.
353
104
106
atribuite Ministerului Silviculturii, respectiv Directiei silvice din Rduti.
Fondului i-au mai rmas doar imobilele din Cmpulung-Moldovenesc,
dintre care una fusese cumprat n 1947 de la niste evrei, si cele din
Rduti, care si ele au fost trecute n 1950 la Ministerul de Finante. De
remarcat este faptul c societatea Sovromlemn a fost exceptat de la
nationalizare. Contractele cu Sovromlemn au fost derulate n continuare
de ctre ntreprinderea de stat succesoare, adic de Directia silvic
Rduti. S. A. Sovromlemn, ca societate sovieto-romn, care avea la
conducere muncitori cu patru clase, majoritatea evrei, a continuat s
exploateze nestingherit si fr mil pdurile contractate, comitnd fraude
uriase pn la 3 aprilie 1954, cnd a fost lichidat si trecut la Ministerul
Industriei lemnului. La lichidarea Sovromlemn-ului s-au constatat
nereguli mari prin nerespectarea regimului silvic, care au generat pagube
greu de calculat. Totodat s-a stabilit c livrrile de cherestea, o dat
ajunse n portul Constanta, n loc s ajung n U. R. S. S., ca parte
contractant, au ajuns n Israel n contul evreilor aflati la conducerea
unittilor Sovromlemn. Dup terminarea cercetrilor si evaluarea
pagubelor, cei vinovati au fost judecati si condamnati de Tribunalul
Militar din Iasi. Dup 2-3 ani cei arestati au fost eliberati, dar obligati s
plteasc fiecare cota parte din pagub. Toti evreii eliberati au cerut s
prseasc tara, dar nu li s-a dat voie pn nu au achitat sumele datorate.
La scurt timp, acestia au reusit s-si achite paguba si au prsit tara, iar
celorlalti li s-a retinut 1/3 din salar sau pensie pn la lichidarea pagubei
imputate
354
.
n baza Hotrrii ministeriale nr. 622, din 24 iunie 1949, a fost
emis decretul prezidential nr. 273, rmas nepublicat
355
(asadar un act nul
si neavenit), de desfiintare a Fondulului bisericesc si de constituire a unei
Comisii de lichidare
356
. La 12 august 1949 s-a constituit Comisia de
lichidare, compus din inspectorul sef Ionas Pompiliu, delegat al
Ministerului Finantelor, ing. Rdulescu Constantin de la Finante, avocatul
Gorbnescu Zola, delegat al Ministerului Industriei, seful de serviciu
Sergiu Marian de la Ministerul Silviculturii si avocatul Dumitrescu Nic de
la Ministerul Cultelor. Aceast Comisie s-a adresat mai nti lui Dan Ilie,
reprezentantul Fondului bisericesc la Bucuresti, unde a cerut detalii de la
acesta, precum si o scurt prezentare a situatiei Fondului, cci, ncepnd
cu 1 iulie 1949, aceast institutie a ncetat s mai existe.
Comisia de lichidare si-a fixat sediul la Cmpulung, unde a luat
legtura cu Tibu Gavril, fostul director general al Fondului, si a trecut la
inventarierea propriettilor mobile si imobile ale Fondului. Pentru
354
Mihai Marcean, op. cit., pp. 89-92.
355
Sivestru Morariu Andrievici, op. cit., p. 135.
356
105
107
lucrrile de inventariere, care necesitau oameni calificati n domeniu, au
fost mentinuti n functie sase functionari ai Fondului, dintre care unii
si-au desfsurat activitatea pn la 31 martie 1950, cnd au fost ncheiate
lucrrile de lichidare.
Comisia de lichidare a ntocmit un proiect de buget pe perioada 1
iulie 31 decembrie 1949, n care a prevzut toate datoriile acumulate de
Fond. La venituri era trecut suma de 473.344.400 de lei, ce urma a fi
realizat n urma verificrilor. n bugetul de cheltuieli au fost prevzute
creditele de care avea nevoie comisia pentru lucrrile de lichidare. Astfel,
s-au prevzut bani pentru plata salariilor personalului provenit de la Fond
cu suma de 478.230 de lei, precum si pentru personalul specializat ce era
angajat temporar. n acelasi timp au fost luate n calcul si datoriile
acumulate de Fond
357
.
La 31 octombrie 1949, arhiepiscopul Sebastian a naintat ctre
presedintele Comisiei de lichidare urmtoarea solicitare: Ctre Onor.
Comisia de lichidare a Fondului bis. n Cmpulung-Mold. - Domnule
Preedinte, - n numele Arhiepiscopiei ort. rom. a Sucevii, Ne permitem a
J adresa urmtoarea cerere: Arhiepiscopia Noastr, n calitate de
proprietar a Fondului bisericesc, apreciind importanta noului ritm de
viat al Republicii Populare Romne, fr cea mai mic opozitie a predat
Statului la dispozitia poporului muncitor al trii ntreaga avere a
numitului Fond bisericesc, care se cifreaz la peste 12.000.000.000 lei
stabilizati (12 miliarde), fr a i se fi rezervat Arhiepiscopiei, pentru
necesittile sale interne, nici mcar un hectar de pdure.
Cum Arhiepiscopia Noastr un important factor de consolidare
a R. P. R. a ajuns a se aproviziona cu lemn de foc pe cartel i cum
aceast Arhiepiscopie nu are posibilitatea de a aproviziona cu lemne de
foc nici reedinta Arhiepiscopiei, nici birourile Arhiepiscopiei i nici Sf.
Mnstiri bucovinene care sunt cele mai valoroase monumente ale
R. P. R. ca: Putna lui Stefan cel Mare, Sucevita, Dragomirna, Voronetul,
etc., a cror drepturi la lemn de foc sunt prevzute n Regulamentul
bisericesc pentru Bucovina din anul 1786 care la art. 20 dispune, c
mnstirile au dreptul s primeasc cte 162 stnjeni de lemn de foc din
pdurile Fondului bisericesc ortodox din Bucovina. (Acest Regulament
este publicat n ,Normele Eparhiei Ort. Rom. din Bucovina` de M. M.
Clinescu, vol. I pag. 96 - n limba german).
Avnd n vedere cele de mai sus, cu onoare v rugm s binevoiti
a interveni pe lng Onor. Guvern, ca s cedeze la dispozitia
Arhiepiscopiei Suceava 1000 hectare pdure de la ocolul silvic Ptruti,
jud. Suceava.
357
106
108
Cererea ne-o sprijinim pe adevrul pe care stm, ca i pe
hotrrea Adunrii Eparhiale din 19 mai 1949, dup cum arat
Procesul-Verbal, al crui copie o anexm referitor la obiectul cererii
Noastre.
Primiti, V rugm Domnule Preedinte, multumirile Noastre
anticipate, precum i asigurarea distinsei Noastre consideratiuni. Cu
arhiereti binecuvntri, S. S. Arhiepiscop Sebastian`
358
(vezi anexa
final).
Adunarea Eparhial, la propunerea inginerului silvic Tibu Gavril,
a hotrt ca Arhiepiscopia s cear statului o despgubire de 30.000.000
lei anual sau, o dat pentru totdeauna, 1000 ha pdure de la Ptruti
Suceava (vezi coperta IV)
359
.
Dup constituirea Adunrii Eparhiale din 19 mai 1949, n baza
noului Statut de organizare si functionare a Bisericii Ortodoxe Romne,
aprobat prin decretul nr. 233, din 25 februarie 1949
360
, arhiepiscopul
Sebastian a cerut primului ministru s recunoasc formal atributiile
Adunrii Eparhiale asupra Fondului bisericesc
361
. Tot arhiepiscopul
Sebastian a solicitat statului s permit Arhiepiscopiei Sucevei s rmn
n posesia casei de odihn a Mitropoliei de la Vatra Dornei, dar orice
ncercare era sortit esecului.
Comisia de lichidare, respectnd dispozitia Consiliului de
Ministri, luat prin hotrrea nr. 913, din 18 august 1949, a aprobat
cererile functionarilor Fondului de anulare a datoriilor acestora ctre Fond
provenite din mprumuturi pentru alimente si obiecte de strict
necesitate
362
.
La 12 octombrie 1949, Comisia de lichidare a predat Sfatului
Popular Judetean Rduti, reprezentat prin tov. Baschir Theodor,
presedintele Sfatului, si asistat de tov. Plngu Rotislav, cinci imobile,
foste proprietate a Fondului, cu dependintele si inventarul existent
363
. La
fel au fost predate Sfatului Popular din Cmpulung si cldirile Fondului
existente acolo. Unul dintre imobilele din Cmpulung era situat pe str. 7
Noiembrie, nr. 10 si avea o suprafat de 2.330 mp., din care 882 mp. era
ocupat de dou cldiri, un garaj si anexe
364
. Cldirile ocoalelor silvice au
fost folosite la nceput, att de I. P. E. I. L., ct si de Ministerul
358
359
Ibidem, f. 2.
360
Silvestru Morariu Andrievici, op. cit., p. 132.
361
D.J.S.A.N., fond Administratia Fondului , Dosar nr. 12/1949, f. 21, 2v.
362
363
364
107
109
Industriei
365
. ntreaga bibliotec judiciar a Fondului a fost predat
Tribunalului din Cmpulung, iar arhiva Centralei a fost transportat la
Arhiva judetean Suceava.
La 12 decembrie au fost inventariate si predate cldirile si
terenurile agricole de la Scoala silvic din Rduti. n urma msurtorilor
s-a constatat c existau 16 ha, 24 de ari si 60 mp teren agricol, din care:
13 ha, 17 ari si 50 mp arabil, 2 ha, 10 ari si 90 mp izlaz, 85 de ari 20 mp
livezi si 10 ari pepiniere.
Banii proveniti de pe nchirierea cldirilor au fost contabilizati si
depusi la Banca R. P. R., n contul Comisiei de lichidare, iar actele de
proprietate asupra cldirilor si terenurilor au fost ridicate de ctre Comisia
de lichidare
366
.
Inventarierea s-a fcut cu mult migal, pn n cele mai mici
detalii. La fabricile de cherestea au fost descrise minutios toate piesele si
obiectele din inventar. La fel s-a fcut si verificarea suprafetelor
pduroase si agricole pe fiecare ocol silvic, rezultnd n total 192.468,41
ha, din care 187.056,07 era teren forestier si 5.412,34 ha era teren agricol
(vezi anexa 9)
367
. n acelasi timp, au fost inventariate si un numr de 247
de case silvice
368
ce apartineau ocoalelor Fondului, precum si cile ferate
forestiere, bile si minele.
Cu inventarierea Comisiei de lichidare a ncetat si existenta celei
mai mari institutii bisericesti si nationale din Bucovina si din tar, care a
atras dup sine si desfiintarea Eparhiei Bucovinei, lsnd acest colt de tar
prad propagandei sectare si celei ateiste. Dup o istorie zbuciumat, de
163 de ani, Fondul bisericesc ortodox romn din Bucovina era trecut n
mod abuziv n proprietatea statului comunist romn, care a administat
aceast patrimoniu dup modelul colhozurilor sovietice.
365
Ibidem, f. 9, 13.
366
367
Ibidem, f. 8.
368
Ibidem, Dosar nr. 1/1950, f 1-180.
108
110
Concluzii
Fondul bisericesc din Bucovina, constituit prin vointa mpratului
Iosif al II-lea, din vastele domenii mnstiresti si episcopesti, a fost
reglementat prin Regulamentul duhovnicesc din 29 aprilie 1786, legislatie
dup care a functionat, rmnnd n vigoare aproape neschimbat, timp de
139 de ani, pn la promulgarea Legii si Statutului pentru organizarea
Bisericii Ortodoxe Romne din 6 mai 1925. Noua Lege conferea Fondului
un Statut special n cadrul Mitropoliei Bucovinei si, respectiv, al
Patriarhiei Romne, lmurind si cele cu privire la relatiile dintre Statul
romn si Biserica Ortodox Romn.
Conform Statutului, Fondul era o fundatie de sine stttoare,
precum si o persoan juridic de drept public, reprezentat n instant de
Mitropolitul Bucovinei si condus, controlat si supravegheat de
Consiliul Eparhial, prin organele sale. Statul si rezerva dreptul de control
prin Ministerul Agriculturii si cel al Cultelor.
Statutul Fondului bisericesc ortodox-romn din Bucovina a suferit
o serie de modificri prin legile ulterioare din 1937, 1940, 1941 si 1942.
Prin Legea nr. 148, din 29 iunie 1940, conducerea Fondului era trecut n
seama unei Eforii alctuit din trei persoane: Mitropolitul, ca presedinte,
si nc doi membri. Aceast Eforie a Fondului a functionat pn la 17
aprilie 1946, cnd regimul condus de Dr. Petru Groza a introdus Legea nr.
925, prin care a modificat legile anterioare, inclusiv articolele din Legea
de organizare a B. O. R. din 1925, cu privire la Statutul Fondului. Eforia a
fost nlocuit cu un Consiliu de Administratie, iar atributiile Adunrii
Eparhiale si, implicit, ale Consiliului Eparhial, au fost suspendate si
trecute pe seama Presedintelui Consiliului de Ministri, care si-a exercitat
acest drept fie n mod direct, fie indirect, prin acel Comisar al guvernului
atasat pe lng Consiliul de Administratie al Fondului. Mai trziu, prin
Legea nr. 343, din 12 decembrie 1947, atributiile Adunrii Eparhiale
asupra Fondului au fost transferate, pn la proximile alegeri eparhiale,
asupra Ministerului Industriei, minister care s-a ngrijit n mod special de
deposedarea, nationalizarea si lichidarea Fondului.
Dup primul rzboi mondial, Fondul Bisericesc detinea, potrivit
statisticilor din 1922, o suprafat de 249.772 ha teren forestier, care
reprezenta 50,8% din suprafata pduroas a Bucovinei, si o suprafat de
17.424 ha teren agricol, nsumnd n total peste 260.000 ha de teren.
Prin Legea agrar pentru Bucovina, din 1921, terenurile agricole,
golurile de munte, pajistile si anumite terenuri forestiere mrginase au
fost expropriate n vederea mproprietririi tranilor si lrgirii vetrei
comunelor. Atunci au fost expropriate 115 mosii ale Fondului cu o
109
111
suprafat total de aproximativ 27.715,25 de ha, pentru care Fondul
bisericesc a primit unele despgubiri din partea statului, pn n 1938,
cnd s-au ncheiat msurtorile de expropriere.
Dup cel de-al II-lea rzboi mondial, cnd partea de nord a
Bucovinei a fost cedat la U. R. S. S., patrimoniul Fondului bisericesc a
fost mputinat cu peste 20 %, adic cu aproximativ 42.810,76 de ha teren
forestier si agricol.
Apoi, dup instaurarea regimului comunist de factur bolsevic,
mai ales ncepnd cu anul 1946, Fondul si-a pierdut n totalitate
autonomia. Mai nti a fost ngrdit printr-o serie de legi care fceau
imposibil desfsurarea unei activitti normale ntr-un moment cumplit de
criz postbelic. Apoi proasta guvernare, sub presiunea armatei rosii, a
impus Fondului si o serie de conditii, asa cum a fost ntovrsirea cu
C. F. R. si apoi constituirea Societtii anonime Domeniile Bucovina. La
fel de catastrofale au fost si livrrile obligatorii de material lemnos ctre
U. R. S. S. n contul conventiei de armistitiu, precum si contractul
pgubos cu Societatea sovieto-romn Sovromlemn.
n aceste conditii, Fondul bisericesc a fost deposedat treptat, mai
nti prin nationalizarea S. A. Domeniile Bucovina la 11 iunie 1948,
apoi la 31 decembrie 1948, prin predarea ultimelor trei ocoale silvice si,
n final, prin lichidarea Fondului la 1 iulie 1949.
Lichidarea Fondului a fost executat de o Comisie de lichidare,
care, n urma inventarierii patrimoniului Fondului, a constatat c la
ocoalele silvice ale Fondului existau 187.056,07 ha de teren forestier si
5.412,32 ha de teren arabil, deci n total 192.468,41 de ha, plus nc 16 ha
si 24 de ari teren agricol nregistrat la Scoala de brigadieri silvici din
Rduti.
Asadar, prin lichidarea Fondului bisericesc, care a atras cu sine si
desfiintarea Eparhiei Bucovinei n 1950, regimul comunist a reusit s
nlture vechile structuri burghezo-mosieresti si mistice, att de incomode
pentru statele comuniste ce doreau furirea omului nou. ncercrile
ultimilor trei arhierei ai Bucovinei, Tit Simedrea, Emilian Antal si
Sebastian Rusan, de a salva patrimoniul Fondului bisericesc de la
nationalizare si lichidare, precum si obtinerea n cele din urm a unei
despgubiri, s-au izbit de deciziile totalitare ale unui regim comunist de
factur bolsevic si de tip stalinist, care a urmrit si persecutat pe toti cei
ce au revendicat drepturile Eparhiei Bucovinei asupra Fondului. Prin
lichidarea Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei, partidul
comunist romn pro-bolsevic elimina totodat si denumirea de Bucovina,
numire ce a devenit tabu pe toat perioada celor 45 de ani de regim
comunist, pentru a nu supra cumva pe marele vecin-prieten de la
110
112
Rsrit, rpitor hulpav al Bucovinei de Nord, al Hertei si al Basarabiei,
pmnturi pururea romnesti.
111
113
Schlussfolgerungen
Das Kirchenvermgen der Bukowina wurde durch den Willen des
Kaisers Joseph II. gegrndet und bestand aus ausgedehnten klsterlichen
und bischflichen Gtern. Es wurde durch die Geistliche Verordnung
vom 29. April 1786 reglementiert. Gem dieser Gesetzgebung hat es 139
Jahre funktioniert und blieb bis zum Erlass des Gesetzes und der Satzung
fr die Organisation der Rumnisch-Orthodoxen Kirche vom 6. Mai 1925
fast unverndert in Kraft. Das neue Gesetz gewhrte dem Vermgen
einen besonderen Status im Rahmen der Metropolie der Bukowina und
beziehungsweise der Rumnischen Patriarchie gegenber dem
rumnischen Staat.
Gem der Satzung war das Vermgen eine eigenstndige
Stiftung, sowie eine juristische Person ffentlichen Rechts. Es wurde vor
Gericht durch den Metropoliten der Bukowina vertreten und durch die
Organe des bischflichen Rates geleitet, kontrolliert und beaufsichtigt.
Der Staat behielt sich das Kontrollrecht durch das Ministerium fr
Landwirtschaft und das Kultusministerium vor.
Die Satzung des rumnisch-orthodoxen Kirchenvermgens der
Bukowina hat eine Reihe von Vernderungen durch die nachfolgenden
Gesetze von 1937, 1940, 1941 und 1942. erlitten. Durch das Gesetz Nr.
148 vom 29 Juni 1940 wurde die Leitung des Vermgens einem
Aufsichtsrat anvertraut, der aus drei Personen, der Metropolit als
Prsident und noch zwei Mitglieder, bestand. Dieser Aufsichtsrat des
Vermgens hat bis zum 17. April 1946 gewirkt, als das von Dr. Petru
Groza geleitete Regime das Gesetz Nr. 925 eingefhrt hat, durch welches
es alle vorhergehenden Gesetze einschlielich die Artikel aus dem
Organisationsgesetz der ROK von 1925 betreffend die Satzung des
Vermgens verndert hat. Der Aufsichtsrat wurde durch einen
Verwaltungsrat ersetzt und die Befugnisse der bischflichen
Versammlung und einschlielich des bischflichen Rates wurden
aufgehoben und dem Prsidenten des Ministerrates zugeordnet, der sein
Recht entweder direkt oder indirekt durch einen Kommissar der
Regierung, der dem Verwaltungsrat des Vermgens beigeordnet war,
ausgebt hat. Durch das Gesetz Nr. 343 vom 12. Dezember 1947 wurden
spter die Befugnisse der bischflichen Versammlung betreffend des
Vermgens bis zu den nchsten Kirchenwahlen dem Ministerium fr
Industrie bertragen, das sich in besonderer Weise fr die Enteignung,
Verstaatlichung und Auflsung des Vermgens gesorgt hat.
Nach dem Ersten Weltkrieg besa das Kirchenvermgen gem
den Statistiken von 1922 eine Flche von 249.772 ha Waldgebiet, was
112
114
50,8% der Waldflche der Bukowina darstellte, und eine Flche von
17.424 ha Agrarland, im Ganzen zusammengerechnet eine Flche von
ber 260.000 ha.
Durch das Agrargesetz fr die Bukowina von 1921 wurden die
Landwirtschaftsflchen, die Bergkahlen, die Weideflchen und bestimmte
Waldflchen am Rande enteignet, um die Bauern mit Eigenland zu
versehen und den Gemeindegrund der zu erweitern. Damals wurden 115
Gter des Kirchenvermgens mit einer Gesamtflche von ungefhr
27.715,25 ha enteignet, fr das das Kirchenvermgen vom Staat bis 1938
einige Entschdigungen erhalten hat, als die Enteignungsmanahmen
abgeschlossen wurden.
Nach dem Zweiten Weltkrieg, als der Nordteil der Bukowina der
UdSSR berlasssen wurde, wurde der Stammbesitz des
Kirchenvermgens um mehr als 20% vermindert, also ungefhr
42.810,76 ha Wald- und Landwirtschaftsflchen.
Nach der Einsetzung des kommunistischen Regimes
bolschewistischer Art, besonders beginnend mit dem Jahr 1946, hat das
Vermgen seine Selbstndigkeit gnzlich verloren. Zuerst wurde es durch
eine Reihe von Gesetzen eingegrenzt, die eine normale Ttigkeit in einem
schrecklichen Augenblick der Nachkriegskrise unmglich machten.
Danach hat die schlechte Regierung unter dem Druck der Roten Armee
dem Vermgen einige Bedingungen auferlegt, wie die Genossenschaft
mit der C.F.R. [Rumnische Eisenbahngesellschaft] und danach die
Bildung der amtlichen Gesellschaft Domeniile Bucovina. Genau so
verheerend waren die verpflichtenden Lieferungen von Holz in die
UdSSR im Rahmen des Waffenstillstandsvertrags, sowie der
unvorteilhafte Vertrag mit der sowjetisch-rumnischen Gesellschaft
Sovromlemn.
Unter diesen Bedingungen wurde das Vermgen schrittweise
enteignet, zuerst durch die Verstaatlichung der S.A. Domeniile
Bucovina am 11. Juni 1948, danach am 31. Dezember 1948 durch die
bergabe der letzten drei Forstmter und zuletzt durch die Auflsung des
Vermgens am 1. Juli 1949.
Die Auflsung des Vermgens wurde von einer
Auflsungskommission ausgefhrt, die nach der Bestandaufnahme des
Stammguts des Vermgens festgestellt hat, dass bei den Forstmtern
187.056,07 ha Waldflche und 5.412,32 ha Ackerflche waren, also
insgesamt 192.468,41 ha, auerdem noch 16 ha und 24 Ar
Landwirtschaftsflche eingetragen bei der Schule fr Forstverwalter in
Radautz.
Infolgedessen ist es durch die Auflsung des Kirchenvermgens,
die auch die Aufhebung des Bistums der Bukowina im Jahre 1950 nach
113
115
sich zog, dem kommunistischen Regime gelungen, die alten brgerlich-
gutsherrlichen und mystischen [geistlichen??] Strukturen zu beseitigen, so
lstig den kommunistischen Staaten, die die Erschaffung des neuen
Menschen wnschten. Die Versuche der letzten drei Oberhirten der
Bukowina, Tit Simedrea, Emilian Antal und Sebastian Rusan, das
Stammgut des Kirchenvermgens vor der Verstaatlichung und Auflsung
zu retten, wie auch zuletzt das Erlangen einer Entschdigung prallten an
die totalitren Entscheidungen eines kommunistischen Regimes
bolschewistischer Art, das alle die verfolgt und bedrngt hat, die die
Rechte des Bistums der Bukowina ber das Vermgen beansprucht
haben. Durch die Auflsung des rumnisch-orthodoxen
Kirchenvermgens der Bukowina hat die pro-bolschewistische
Rumnische Kommunistische Partei gleichzeitig die Benennung
Bukowina beseitigt, ein Name der tabu geworden ist ber den ganzen
Zeitabschnitt von 45 Jahren des kommunistischen Regimes, um nicht
vielleicht den groen Nachbar-Freund im Osten zu verrgern, ein
gieriger Ruber der Nordbukowina, der Hertza und Bassarabiens, ureigen
rumnische Lnder.
( bersetzung Ingo Gldner)
114
116
Bibliografie
Cpreanu, Ioan, Bucovina: Istorie i cultur romneasc (1775-
1918), Iasi, Editura Moldova, 1995;
Ceausu, Mihai-Stefan, Bucovina Habsburgic de la anexare la
congresul de la Viena, Iasi, Fundatia Academic A. D. Xenopol, 1998;
Ciobanu, Petre, Fondul bisericesc ortodox romn din Bucovina
(1783-1948) - prezentare general -, n Revista Bucovina Forestier,
Anul II, Nr. 1-2, Cmpulung Moldovenesc, 1993;
Dan, Dimitrie, Das Patronat der griechisch-orientalischen Kirche
in der Bukowina, Czernowitz, Buchdruckerei Jakob Riemer, 1904;
Idem, Mnstirea Sucevita, cu Anexe de Documente ale Sucevitei
i Schitului Mare, Bucuresti, Editia Fondului Bisericesc din Bucovina,
Tipografia Bucovina, 1923;
Dimitrovici, Silviu, Istoricul i organizarea Pdurilor Fondului
Bisericesc Ortodox-Romn din Bucovina, Cernuti, Institutul de arte
grafice si Editura Glasul Bucovinei, 1922;
Floca, N. Ioan, Drept canonic ortodox, legislatie i administratie
bisericeasc, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al
B. O. R., vol. II, 1990;
Gherman, Lazr, Problema Istoric a Bisericei din Bucovina,
Bucuresti, Tipografia profesional, Dimitrie C. Ionescu, 1914;
Giurescu, C. Constantin, Istoria pdurii romneti din cele mai
vechi timpuri pn astzi, Bucuresti, Ed. Ceres, 1975;
Heussi, Karl, Kompendium der Kirchengeschichte, Neunte
Auflage, Tbingen, 1937;
Iacobescu, Mihai, Din Istoria Bucovinei, Vol. I (1774-1862) - De
la administratia militar la autonomia provincial -, Bucuresti, Editura
Academiei Romne, 1993;
Idem, 30 de zile n ,Siberia`cutnd arhivele Bucovinei, Iasi,
Editura Junimea, 2003;
Idem, A fost Bucovina de ieri un ,model` al Europei de mine?
Astzi despre evolutia celui mai mare trust` al patrimoniului national,
Fondul Bisericesc, Cernuti-Tg. Mures, n Almanahul cultural literar
,Tara Fagilor, 1998;
Idem, Noii stpni de moie i patroni de biseric n Bucovina din
ultima etap a stpnirii habsburgice (1862-1918), Cernuti-Tg. Mures,
n Almanahul cultural literar Tara Fagilor, 2003;
Iatencu, Rodica, Unirea Bucovinei cu regatul Romniei.
Integrarea politico-administrativ (II), Analele Bucovinei, Anul X,
1/2003, Centru de studii Bucovina Rduti, Filiala Iasi;
115
117
Marcean, Mihai, Din istoria i administrarea pdurilor judetelor
Suceava i Botoani, Suceava, Editat cu sprijinul Regiei Nationale a
Pdurilor si Directiei Silvice Suceava, 2003;
Morariu Andrievici, Silvestru, Arhiepiscop al Cernutilor,
Mitropolit al Bucovinei si Dalmatiei, Propriettile Fundationale ale
Bisericii Gr. Or. n Bucovina, dup istorie, aezmintele canonice i
legile de stat, Suceava, Editie ngrijit de Preot Valenciuc Dumitru,
Editura Arhiepiscopiei Sucevei si Rdutilor, 2004;
Morariu, Aurel, Problema fondului bisericesc Romn al
Bucovinei. Cooperatia n Bucovina Romneasc, Extras din cartea Zece
ani de la unirea Bucovinei, Cernuti, 1928, Institutul de arte grafice si
Editura Glasul Bucovinei (str. I. Flondor No. 33);
Nistor, Ion, Istoria Bisericii din Bucovina i a rostului ei national-
cultural n viata romnilor bucovineni, Bucuresti, Institutul de Arte
Grafice Carol Gbel, 1916;
Idem, Istoria Bucovinei, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991;
Idem, Istoria Fondului bisericesc din Bucovina, Cernuti,
Institutul de Arte Grafice si Editura Glasul Bucovinei, 1921;
Onciul, Isidor, Der griechisch-orientalische Religionsfond, in
Band: Herzogtum Bukowina in Wort und Bild,Wien, Druck und Verlag
der keiserlich-kniglichen Hof- und Staatdruckerei, 1899;
Idem, Fondul religionariu gr. or. al Bucovinei. Substratul,
formarea, desvoltarea i starea lui de fat, Cernuti, Tipo- si litografia
concesionat Arch. Silvestru Morariu-Andrieviciu, 1891;
Opletal, Josef, Das forstliche Transportwesen im Dienstbereiche
der K. K. Direktion der Gter des Bukowinaer griechisch orientalischen
Religionsfondes in Czernowitz, Wien, Verlag fr den Buchhandeln:
Wilchelm Frick, K. u. K. Hofbuchhndler, 1913;
Pahomi, Mircea, Biserici i schituri ortodoxe romneti din tinutul
Cernuti. Din Istoria Bisericii Ortodoxe Romne n nordul Moldovei.
Episcopia de Rduti, Suceava, Editura Hurmuzachi, 1998;
Pcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. 2 si 3,
Bucuresti, Editura Insitutului Biblic si de Misiune al B. O. R., 1981;
Polek, Johann, Die Vereinigung der Bukowina mit Galizien im
Jahre 1786, Czernowitz, Verlag der k. k. Universittsbuchhandlung H.
Pardini, 1900;
Puha, Cristina, Pozitia lui Iancu Flondor fat de noile realitti
politice ale Regatului Romn (1918-1924), Analele Bucovinei, Anul VII,
2/2002, Centrul de studii Bucovina Rduti, Filiala Iasi;
Pumnul, Aron, Privire repede preste dou sute ese zeci i epte
de-n propriettile aa numite Moiile mnstiresci, de-n carile s-a format
mretul Fund Religionariu al Bisericei dreptcredincioase rsritene de-n
116
118
Bucovina, fcut dup adeverinte autentice, sau urice, Cernuti,
Tipografia si editura Dlui Rudolf Echhardt, 1865;
Purici, Stefan, Micarea national romneasc n Bucovina ntre
anii 1775-1861, Suceava, Editura Hurmuzachi, 1998;
Rmureanu, Ioan, Istoria Bisericii Universale, Bucuresti, Editura
Institutului Biblic si de Misiune al B. O. R., 1981;
Sachelarie, Nicodim, Pravila Bisericeasc, Editia a III-a, Parohia
Valea-Plopului, Jud. Prahova, 1999;
Sfraghiu, Vasile, File din existenta Fondului Bisericesc Ortodox
al Bucovinei, Cmpulung Moldovenesc, Ed. Amadoros, 2003;
Safran, Manahem Beir, Die innere und kulturelle Verheltnisse in
der Bukowina (1825-1862), Botosani, Druckerei Argus, 1993;
Turczynski, Emanuel, Geschichte der Bukowina in der Neuzeit.
Sozial- und Kulturgeschichte einer mitteleuropisch geprgten
Landschaft, Harasowitz Verlag-Wiesbaden, 1993;
Valenciuc, Dumitru, Ierarhii Bucovinei, Grupul editorial
Musatinii Bucovina viitoare, Suceava, 2000;
Idem, Ahiereul Emilian Antal Trgoviteanul Lt. de Mitropolit al
Bucovinei 1945-1948, Biblioteca Miorita, Cmpulung Bucovina, 2005;
Werenka, Daniel, Topographie der Bukowina zur Zeit ihrer
Erwerbung durch Oesterreich (1774-1785), Cernowitz, Cone. Tipo- u.
Lithographiedes Erzbischofs Silvester Morariu-Andriewicz, 1895;
Wickenhauser, Franz Adolf, Geschichte des Bistum Radautz und
des Klosters Gro-Skit, Czernowitz, R. Eckard-sche Buchdruckerei, 1890;
Idem, Horeczea. Ein Beitrag zur geschichte der Stadt Czernowitz.,
Radautz, Buchdruckerei m. Weber, 1908;
Idem, Geschichte und Urkunden des Kloster Solka, Czernowitz,
Druck von Rudolf Eckhardt, 1877;
Zllner, Erich, Istoria Austriei de la nceputuri pn n prezent,
Vol. I si II, traducere de Adolf Armbruster, Bucuresti, Editura
Enciclopedic, 1997;
Izvoare yi arhive:
Directia Judetean Suceava a Arhivelor Nationale, (D. J. S. A. N.),
fond Administratia Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei;
D. J. S. A. N., fond Mitropolia Bucovinei, Sectia Diverse;
Arhiva de Stat a Regiunii Cernuti, fond personal Ion Iancu
Nistor, din Arhiva personal Doina Alexa;
Arhiva Mitropoliei Moldovei si Bucovinei - Iasi;
strerreichisches Staatsarchiv, Allgemeine Verwaltungsarchiv,
akatolischer Teil 1849-1946 Neuer Kultus, Karton 22, Religionsfonds
117
119
Bukowina, (stA, AVA, NK, Knt. 22, Die Lombarddarlehe des
Religionsfonds), Wien;
dtv-Atlas Weltgeschichte, Band 2, Von Franzsischen Revolution
bis zur Gegenwart, Bielefeld, Deutscher Taschenbuch Verlag, 1990;
Mitropolia Bucovinei, Administratia Fondului Bisericesc, Averile
Bisericeti din Bucovina, Editura Mitropoliei Bucovinei, Cernuti, 1939;
Schematismus der Bukowinaer griechisch-orientalischen Dioecese
fr das Jahr 1866, Czernowitz, Drck von Rudolph Eckhardt, 1866;
Schematismus der Bukowinaer griechisch-orientalischen Dioecese
fr das Jahr 1865, Czernowitz, Drck von Rudolph Eckhardt, 1865;
Schematismus der Bukowinaer griech-orient. Arhiepiscopal-
Dicese fr das Jahr 1877, Czernowitz, Drck von Rudoph Eckhardt,
1877;
Colectia de Documente, INV. Nr. 279, 1411-1931, Vol. I, Fod Nr.
35, Pachetul IV;
Texte culese de . P. S. Pimen (Editura Arhiepiscopiei Sucevei si
Rdutilor) din articolul Idealul unittii politice a romnilor publicat n
,Eminescu: Sens, Timp i Devenire Istoric`; volum ngrijit de Gh.
Buzatu, Stefan Lemeny si I. Saizu, Iasi, Universitatea A. I. Cuza, 1988;
Romnii n istoria Universal - III;
Agentia National de Cadastru si Publicitate Imobiliar, Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliar Suceava, Biroul de Carte funciar
Suceava.
118
120
A N E X E
121
122
Anexa 1
PROPRIETTILE BISERICE$TI DIN BUCOVINA
Tabel alctuit conform datelor prezentate de Daniel Werenka, Ion
Nistor yi Aron Pumnul
Nr. satelor, moyiilor yi
mun(ilor (braniytilor)
mnstireyti la 1782
aflate n:
Nr.
crt.
Mnstirea
yi numrul
monahilor
la 1776
Ctitorii mnstirilor
din a cror moyii s-a
constituit Fondul
religos greco-oriental
al Bucovinei Bucovina Moldova
Nr.
total
al
pro-
prie-
t(ilor
Anul
nte-
me-
ierii
1
Episcopia
Rdutilor
10 clugri
Bogdan Vod,
Alexandru cel Bun si
Cneaghina Anastasia
8 sate 2 sate 7
1359-
1365
2
Moldovita
15 clugri
Alexandru cel Bun si
sotia sa Ana, Petru
Rares, Alexandru
Lpusneanu si boierul
Brlea
5 sate
din care
1 cu
braniste
si 1
munte
4 sate si 2
mosii
54 1401
3
Humor
11 clug.
Boerii: Lazr,
Stancu, Costea,
Stefan cel Mare,
boierul Boboiog cu
sotia sa, Teodor
Braha
6 sate si
un
munte
4 sate si
o mosie
19 1415
4
Putna
25 clug.
Stefan cel Mare si
sotia sa Roxandra,
Bogdan cel Orb,
Petru Vod Schiopul,
Miron Vod
Barnovschi, Maria
Comisoaia, Irina
Stolniceasa, George
Cupcici, mitropolitul
Iacob, episcopul
Calistru , Monahul
Daniil Nacu
26 sate,
18 munti
si
dealuri
2 sate si 5
mosii
59
1466-
1470
5
Voronet
15 clug.
Stefan cel Mare,
Bogdan cel Orb,
Teodosie Monahul si
Maica Evdochia
6 sate, 4
branisti
si 3
munti
5 sate si o
mosie
10
(1472)
1488
6
Sf. Ilie
8 clug.
Stefan cel Mare,
Iancu Vod Sasul,
Boier Grigoras si
sotia sa, Irina, Petru
Rares
3 sate si
o mosie
1 mosie 12 1488
121
123
7
Ptruti
35 maici
Stefan cel Mare 2 sate 0 2 1487
8
Sucevita
53 clug.
Ieremia Vod
Movil, Mitropolitul
Gherghe Movil,
Jupnesele Maria si
Mica, nepoatele
Hatmanului Arbore,
si Vornicul Iordachi
Cantacuzino
4 sate cu
branisti
si un
munte
6 sate 25
1595-
1596
9
Schitul Mare
sau Maniava
[Galitia]
200 clug.
Maria Movileanca,
cstorit dup
Stefan Potochi,
Solomon
Brldeanul, Marele
Ban Savin si sotia sa,
Ileana
satele
Revna,
Mitcu
si
satul
Mm-
iesti
0 9 1620
10
Dragomirna
170 clug.
Mitropolitul
Anastasie Crimca si
Miron Vod
Barnovschi
3 sate si
1 mosie
8 sate 19 1602
11
Solca
17 clug.
Stefan Tomsa si
Maria Cananu
9 sate si
, si 4
munti
3 sate 15 1615
12
Sf. Onufrie
3 maici
Popa Mihul din Siret
si Stefan Vod
Petriceicu
4 sate 0 ? 1646
13
Ilisesti
8 maici
Medelnicierul
Ionascu Iscescu
4 sate 1 sat 5 1737
14
Horecea
20 clug.
Anton, Episcop de
Rduti, Artemon,
Episcop de Rduti,
Grigore Vod
Calimach, Manole
Zamfir, Gligoras fiul
lui Pintileu si Ionit
Brates
satul
Horecea
satul
Cbesti
1/2
2 sate 14
1712
1766
ref-
cut
15
Schitul
Crisceatec
5 clug.
Negustorul Teodor
Preda si rzesii din
Rupejinet
locul din
jur si
Cbesti
1/2
0 2 1768
16
Zamostie
6 clug.
Dumitru Para,
staroste de Cernuti
1 sat si
teren n
jurul
schitului
0 2 1723
17 Ostra sau
Brbesti
6 clug.
Nicolae Calmutchi
100 flci
de loc
0 1 1762
122
124
18
Luca
4 clug.
Atanasie Tnt
12 flci
de loc
0 1 1742
19
Babin
3 clug.
Monahul Onufrei
falce
de loc
0 1
Sec.
VII
1752
20
Coribnita
3 clug.
Monahul Silvestru si
alti patru rzesi
4 flci
de loc
0 1 1748
21
Vijnita
7 maici
Nicolae, Episcop de
Rduti
un petec
de
pmnt
0 1 1710
22
Bereznita
4 clug.
Isac Cocoreanu
Bnila
pe
Ceremus
1/16
0 1 1747
23
Broscuti
clug.?
Constantin
Volcinschi si
egumenul Nazarie
Svescul
15 flci
de loc
0 2 1771
24
Voloca
14 maici
Clugrul Donici
1 falce
loc
0 1 1742
25
Jadova
7 clug.
Andronachi Vlad,
Stefan Tabor,
George Gherasim,
Egumenul Gheorghe
cteva
Ilci de
pmnt
0 4 1742
123
125
Anexa 2
Tabel privind colonizrile fcute n Bucovina
pe moyiile mnstireyti dup datele prezentate de Ion Nistor
Anul Colonii nem(eyti
Nr.
crt.
Regiunea (satul) unde
s-au ayezat
Moyia mnstireasc pe
care s-au ayezat
1783 Franzthal 1 Cozmin Mnstirea Putna
1783 Mologhia 2 Cozmin Mnstirea Putna
1788 Frtutii Nemtesti 3 Frtuti Mnstirea Putna
1788 Tereblecea Nou 4 Tereblecea Mnstirea Putna
1793 Huta Veche 5 Crasna Mnstirea Putna
1820 Huta Nou 6 Ciudeiu Mnstirea Putna
1788 Sf. Onufrie 7 Sf. Onufrie Schitul Sf. Onufrie
1787
Mitocul
Dragomirnei
8 Mitocul-Dragomirnei Mnstirea Dragomirna
1788 Itcani 9 Itcani Mnstirea Dragomirna
1788 Bdeuti 10 Bdeuti Mnstirea Solca
1788 Arbore 11 Arbore Mnstirea Solca
1788 Satul-Mare Nou 12 Satul - Mare Mnstirea Sf. Ilie
1788 Ilisesti 13 Ilisesti Mnstirea Ilisesti
1807 Eisenau 14 Prisaca Voronetului Mnstirea Voronet
1809 Freudenthal 15 Moldovita Mnstirea Moldovita
1804 Frasin 16 Frasin Mnstirea Humor
1817 Pltinoasa 17 Pltinoasa Mnstirea Humor
1835 Bourii 18 Prul Bourii Mnstirea Voronet
1837 Schwarzthal 19 Negrileasa Mnstirea Voronet
1838 Buchenhein 20 Poiana Micului Mnstirea Voronet
1835 Lichtenberg 21 Dealul Iedri Mnstirea Solca
1802 Frstenthal 22 Voievodeasa Mnstirea Sucevita
1802 Hardegthal 23 Voievodeasa Mnstirea Sucevita
? Kalsberg 24 Gura-Putnei Mnstirea Putna
1784 Iacobeni 25 Iacobeni Mnstirea Putna
1797 Mariensee 26 Crlibaba Mnstirea Putna
1805 Luisenthal 27 Pojorta Mnstirea Putna
? Rduti 28 Rduti Episcopia Rdutilor
? Gura - Humorului 29 Gura - Humorului Mnstirea Humorului
? Solca 30 Solca Mnstirea Solca
Colonii maghiare (ciangi)
1785 Hadikfalva 1 Dornesti Mnstirea Sf. Onufrie
1786 Adreasfalva 2 Mneuti Mnstirea Putna
1786 Istensegits 3
Tibeni, Ivncicuti si
Prliseni
Mnstirea Solca
Colonii secuieyti
1777 Fogodisten 4 Iacobesti Mnstirea Ilisesti
1786 Ioseffalva (Iosef II) 5 Tolva (Strmbul) ? (Putna)
Colonii lipoveneyti
124
126
1780 Climuti 1 Climuti Mnstirea Putna
1780 Biela-Kiernica 2 Fntna - Alb Mnstirea Putna
1784 Lipovenii 3 Mitocu - Dragomirnei Mnstirea Dragomirna
Colonii de slovaci
? Solonetul Nou 1 Solonet Mnstirea Humor
? Plesu 2 Plesu Mnstirea Humor
? Poiana Micului 3 Poiana Micului Mnstirea Humor
Colonii de hu(ani
Serghieni 1
Plesca 2
Seletin 3
Sipote 4
Crlibaba 5
Breaza 6
Argel 7
Rusii Moldovitei 8
Rusii pe Boul 9
Ostra 10
Gemenea 11
Toate pe propriettile mnstiresti
ale Putnei si Sucevitei
125
127
Anexa 3
Ocoalele silvice ale Fondului yi posibilit(ile de exploatare pe
exerci(iul 1944/45
Nr.
crt.
Ocoale silvice
Suprafa(a
pdurii n ha
Cantitatea lemnului de
exploatat pe 1944/45
(m. c.)
Numrul
cantoanelor
1.
Codrul
Cozminului
2.664,01 15.040 10
2. Cuciurul Mare 3.005,27 19.190 9
3. Jucica 2.847,64 7.440 9
4. Revna 2.544,49 18.030 9
5. Ciudeiu 3.384,41 20.320 8
6. Ptruti 3.765,47 34.024 8
7. Solca 6.312,97 38.290 11
8. Ilisesti 3.981,02 31.930 10
9. Argel 13.030,06 38.700 7
10. Breaza 5.446,47 16.970 5
11. Crlibaba 7.186,56 17.500 5
12. Dorna Candrenilor 9.491,76 28.000 9
13. Frasin 8.649,52 35.740 10
14. Gura-Humorului 11.694,00 46.480 14
15. Iacobeni 8.912,69 12.470 7
16. Moldovita 11.842,76 20.370 8
17. Pojorta 11.240,27 21.560 13
18. Stulpicani 18.592,16 58.610 20
19. Vama 11.352,91 24.920 11
20. Vatra-Dornei 7.696,15 22.340 8
21. Brodina 8.238,34 20.030 7
22. Codrul-Voievodesei 3.577,17 16.510 6
23. Falcu 10.838,79 50.120 8
24. Frtutii Noi 4.488,52 23.110 7
25. Marginea 9.833,43 43.160 13
26. Putna 10.842,58 43.690 9
27. Seletin 13.984,21 56.430 11
28. Straja 10.289,58 69.450 8
29. Vicovul de Sus 4.387,29 24.850 8
TOTAL: 229.940,50 875.274 268
La nceputul anului 1944, Fondul bisericesc avea un numr 970 de functionari,
dintre care multi erau de nationalitate german, ceh, slovac, polon s. a.
Alctuit dup: D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului bisericesc ortodox
romn al Bucovinei, Dosar nr. 13/1945, f. 1-20.
126
128
Anexa 4
Statistic privind starea material a Fondului bisericesc al
Bucovinei, dup datele prezentate de Isidor Onciul
Anul Averea Fondului (Florini) Venituri Cheltuieli
1783 58.433 florini
1784 2.223 florini si 18 cr.
1790 50.977,28 cr.
1834 2.827.186, 34 cr. 275.813, 45 cr.
1835 223.065, 39 cr. 10.284, 37 cr.
1841 3.736.806, 34 cr.
1857 7.558.138.25 cr. 459.462, 02 cr. 180.398.47 cr.
1858 7.854.017, 58 cr. 481. 010, 97 cr. 217.687, 2 cr.
1859* 8.646.001.15 cr. 522.119, 64 cr. 219.637, 26 cr.
1860 8.496.211, 45 cr. 641.331, 34 cr. 280.281, 54 cr.
1861 8.701.932, 90 cr. 480.872, 96 cr. 284.154, 82 cr.
1862 8.725.586, 66 cr. 251.567, 91 cr. 289.601, 87 cr.
1863 8.969.659, 58 cr. 484.993, 53 cr. 330.397, 30 cr.
1864 8.996.834, 43 cr. 501.555, 26 376.794, 49 cr.
1864
(nov+dec)
8.998.950, 43 cr. 110.365, 62 cr. 96.631, 24 cr.
1865 10.953.376, 13 cr. 689.593, 42 cr. 555.242, 63 cr.
1866 11.782.062, 96 cr. 844.444, 67 cr. 437.423, 60 cr.
1867 11.781.862, 95 653.902, 29 cr. 410.792, 17 cr.
1868 11.710.613, 30 cr. 590.961, 49 cr. 444.941, 41 cr.
1869 11.714.966, 69 cr. 607.093, 71 cr. 426.051, 7 cr.
1870 12.346.573, 29 cr. 635.948, 35 cr. 502.014, 42 cr.
1871 11.988.137, 20 cr. 711.900, 90 cr. 589.188, 6 cr.
1872 11.976.286, 28 cr. 523.722, 24 cr. 397.324, 22 cr.
1873 11.450.531, 65 cr. 600.135, 35 cr. 595.051, 59 cr.
1874 11.752.218, 79 cr. 608.298, 24 cr. 851.517, 50 cr.
1875 11.702.704, 63 cr. 617.902, 56 cr. 592.238, 93 cr.
1876 11.586.307, 37 cr. 563.768, 36 cr. 692.227, 92 cr.
1877 11.586.308, 37 cr. 592.603, 26 cr. 686.612, 72 cr.
1878 11.466.328, 37cr. 585.765, 64 cr. 850.428, 93 cr.
1879 11.990.937, 09 cr. 671.068, 31 cr. 669.990, 31 cr.
1980 11.965.155, 82 cr. 698.340, 44 cr. 674.346, 78 cr.
1981 11.882.618, 56 cr. 689.285, 19 cr.
1.103.906, 32 cr.
* mprumut
1982 11.718.390, 6 cr. 722.812, 60 cr. 724.812, 60 cr.
1883 11.707.314, 35 cr. 739.826, 96 cr. 634.122, 69 cr.
1884 11.739.739, 21 cr. 761.479,05 cr. 651.532, 52 cr.
1885 13.259.722, 24 cr. 751.789, 99 cr. 624.193 26 cr.
1886 14.908.530, 07 cr. 721.642, 52 cr. 649.628,05 cr.
1887 14.444.256, 28 cr. 717.962 cr. 674.440, 38 cr.
127
129
1888 14.231.770, 92 cr. 674.336, 60 cr. 659.910, 89 cr.
1889 14.501.462, 29 cr. 729.790, 95 cr. 654.095,73 cr.
1890 17.581.102 fl. - -
Media anual a veniturilor pdurilor Fondului bisericesc - dup
datele prezentate de I on Nistor, pentru urmtoarele intervale de timp:
1874 1878 = 537.000 florini (gulden)
1879 1883 = 646.020 florini
1884 1888 = 739.560 florini
1889 1893 = 1.225.500 coroane
La nceput, valoarea monetar austriac era reprezentat n gulden
sau florini fl., avnd ca subdiviziune kreuzer (critari sau cruceri). Apoi,
din 1892 s-au introdus coroanele Kronen. La nceput, un florin valora 2
coroane.
1894 1898 = 1.780.000 coroane
1899 1903 = 2.642.290 coroane
1904 1908 = 3.877.920 coroane
1909 1910 = 5.021.870 coroane
128
130
Anexa 5
Miycarea pre(urilor n medie pe m. c. la lemnul de lucru
pentru toate ocoalele silvice ale Fondului bisericesc
din Bucovina, de la 1898 pn la 1910
369
n acest interval de timp, pretul materialului lemnos a cunoscut o
crestere de la 1,50 coroane, n 1898, la 8,77, respectiv 9,01 coroane, n
1910, pe metru cub.
La 1900, pretul se situa la suma de 3,59 respectiv 3,45 coroane.
Fluctua(ia pre(urilor de vnzare pentru circumscrip(ia I-a
(Inspectorat):
1. Ocolul Silvic Ciudeiul
Anul 1898, pretul 3,14 cr.
Anul 1900, pretul 3,35 repectiv 4,08 cr.
2. Ocolul Silvic Frtuti
3. Ocolul Silvic Vicovul de Sus
4. Ocolul Silvic Ilieti
5. Ocolul Silvic Solca
369
Alctuit dup: D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului bisericesc ortodox romn
al Bucovinei 1858 1948, vol. I, Plansa 75, Invent. 1/1888.
129
131
6. Ocolul Silvic Marginea
7. Ocolul Silvic Codrul Voievodesei
Media pre(urilor pentru circumscrip(ia silvic ntreag
Anul 1900, pretul 3,35 respectiv 3,45 cr.
Circumscrip(ia silvic II
1. Ocolul Silvic Putna
Anul 1900, pretul 3,91 repectiv 4,44 cr.
2. Ocolul Silvic Straja
3. Ocolul Silvic Brodina
130
132
Circumscrip(ia silvic III
1. Ocolul Silvic Gura Humorului
2. Ocolul Silvic Frasin
3. Ocolul Silvic Stulpicani i Ostra
1. Ocolul silvic Pojorta
Anul 1898, pretul 2,42 cr = 25.766 m. c.
Anul 1900, pretul 3,28 cr = 36.070 m. c.
Anul 1910, pretul 7,38 cr = 53.239 m. c.
2. Ocolul Silvic Seletin
Anul 1898, pretul 1,91 = 5.239 m. c.
Anul 1900, pretul 2,27 = 9.271 m. c.
Anul 1910, pretul 3,75 = 2.199 m. c.
Circumscrip(ia silvic IV
1. Ocolul Silvic Vama
Anul 1898, pretul 2,78 cr = 37.800 m. c.
Anul 1900, pretul 2,84 cr = 40.786 m. c.
Anul 1910, pretul 7,62 cr = 19.252 m. c.
2. Ocolul Silvic Vatra Moldovitei (de la 1910 primea denumirea
de ,Ruii Moldovitei`)
Anul 1898, pretul 2,06 cr = 43.125 m. c.
131
133
Anul 1900, pretul 3,80 cr = 127.388 m. c.
Anul 1910, pretul 8,10 cr = 18.127 m. c.
Media pentru Circumscrip(ia ntreag
Circumscrip(ia silvic V
1.Ocolul silvic Dorna Candrenilor
Anul 1903, pretul 4,90 cr = 24.420 m. c.
Anul 1910, pretul 3,57 cr = 19.995 m. c.
2. Ocolul Silvic Vatra Dornei
Anul 1898, pretul 2.21 cr = 42.444 m. c.
Anul 1900, pretul 3,46 cr = 72.550 m. c.
Anul 1910, pretul 5,45 cr = 15.831 m. c.
3. Ocolul Silvic Iacobeni
Anul 1898, pretul 1,47 cr = 41.689 m. c.
Anul 1900, pretul 2,03 cr = 25,987 m. c.
Anul 1910, pretul 5,20 cr = 20.300 m. c.
4. Ocolul Silvic Crlibaba (nfiintat la 1904)
Anul 1904, pretul 3,45 cr = 6,070 m. c.
Anul 1906, pretul 5,41 cr = 4.804 m. c.
Anul 1910, pretul 7,35 cr = 15.857 m. c.
Media pre(urilor pentru circumscrip(ia ntreag
132
134
Anexa 6
Bunuri patrimoniale ale Fondului ocupate n timpul invaziei
bolyevice din 28 iunie 1940
Nr.
crt.
Ocoale silvice
ocupate de
U. R. S. S.
1) teren forestier
ocupat n urma
invaziei de la
1940, ha
Valoarea n
lei
2) teren
neforestier
ocupat la
1940, valoare
lei
3) pduri lei
1. Ciudeiu 3.536,85 3.404.290 1.723.295 46.438.978
2.
Codrul
Cozminului
2.853,28 4.118.815 1.725.313 23.314.763
3.
Cuciurul
Mare
3.294,42 3.062.200 2.528.333 29.106.808
4. Frtutii Noi 4.634,80 2.769.672 622.191 38.421.859
5. Jucica 2.950,70 4.575.800 1.598.676 25.056.450
6. Revna 2.904,96 2.394.967 7.461.087 20.148.108
7.
Vicovul de
Sus
4.612,49 3.250.263 1.184.601 44.214.960
8. Brodina 1.612,71 850.000 140.000 14.564.685
9. Seletin 12.286,29 6.993.000 846.558 81.035.561
10. Straja 4.024,26 2.816.800 350.000 44.594.155
TOTAL = 42.810,76 34.035.807 18.180.054
367.194.66
7
4) cldirile de
administra(ie
lei
5) cldiri de
comercializa-
re
lei
1. Ciudeiu 9 corpuri 1.383.084 - -
2.
Codrul
Cosminului
12 1.520.558 3 corpuri 453.300
3.
Cuciurul
Mare
10 1.136.864 1 229.380
4. Jucica 12 1.483.496 3 28.550.020
5. Revna 10 1.647.593 3 2.275.561
6. Seletin 12 2.691.335 1 85.400
7.
Vicovul de
Sus
12 1.448.292 1 114.700
8. Frtutii Noi 13 5.179.414 - -
TOTAL = 90 14.680.636 12 31.708.361
6) instala(ii
telefonice (m)
lei
7) instala(ii
hidraulice
lei
1. Brodina 11.050 25.000 - -
2. Seletin 30.325 108.000 - 8080500
3. Jucica - - - 200.000
TOTAL = 41.375 133.000 - 1.008.500
8) pescriile
de la
- 4.327.700 - -
133
135
Cozmeni cu
toate
instalatiile si
accesoriile
9) drumuri yi
poduri (m)
lei
1. Ciudeiu 404.000 789.000
2.
Codrul
Cozminului
65.333 431.700
3.
Cuciurul
Mare
151.000 1.056.500
4. Frtutii Noi 41.600 1.743.500
5. Jucica 30.300 591.000
6. Revna 535.62 si 1 pod 1.208.550
7. Seletin
76.867 si 4
poduri
1.236.250
8.
Vicovul de
Sus
472.60 si 4
poduri
1.980.950
TOTAL =
869.922 yi 9
poduri
9.037.450
TOTAL GENERAL = 480.306.175 lei pierderi ale Fondului
Valoarea patrimoniului Fondului dup inventarul de la 14 iulie
1941 era de 2.574.347.512 lei 480.306.176 lei = 2.094.041.337 lei.
Alctuit dup D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului bisericesc
ortodox-romn al Bucovinei, Dosar, nr. 11/1943, f. 1.
Pentru intervalul 1945-1948 valoarea patrimoniului Fondului era
estimat n felul urmtor :
- la 31 martie 1945 era de 150.440.390.000 lei, din care
138.600.501.908 lei era valoarea pdurilor;
- la 31 martie 1946 = 151.100.000.000 lei, din care
- la 31 martie 1947 = 151.281.000.000 lei, din care
- la 31 martie 1948 = 12.625.187.822 lei stabilizati, din care
11.614.352.092 lei valoarea pdurile (vezi anexa 10).
( Extras dup D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului,
Dosar nr. 74/1945, f. 1-6)
134
136
Registru Inventar patrimonial incomplet din 31 martie 1946 -
1. Argel = 13.399,97 ha
2. Breaza = 5.464,08
3. Brodina = 7.878,39
4. Crlibaba = 7.471,05
5. Codrul Voievodesei = 3.610,94
6. Dorna Candreni = 9.666,35
7. Falcu = 10.945,38
8. Frasin = 8.792,54
9. M. Humorului = 5.225,83
10. G. Humorului = 6.729,42
11. Iacobeni = 9.088,30
12. Ilisesti = 4.100,75
13. Marginea = 9.935, 46
14. Moldovita = 11.908,81
15. Ptruti = 3.765,58
16. Pojorta = 11.106,66
17. Putna = 11.216,25
18. Solca = 6.254,14
19. Straja = 2.904,60
20. Stulpicani = 10.123,92 (8.537.,85)
21. Vama = 11.384, 43
22. Vatra Dornei = 7.928,32
23. Scoala de b. Rduti = 17.344, 03 (6.764,74 la cele
10 cldiri)
24. Cff. Falcu = 3.518,25 (2.646,69 cldiri)
25. Cff. Frasin = ?
26. Cff. Moldovita = ?
27. Cff. Putna = ?
28. Bile Vatra Dornei = ?
29. Minele Iacobeni = ?
30. Fabrica Falcu = ?
31. Fabrica Frasin = ?
( Extras dup Ibidem, f. 7-300)
135
137
Anexa 7
Patrimoniul Fondului bisericesc rmas la U. R. S. S. dup pierderea
pr(ii de nord a Bucovinei n urma semnrii armisti(iului de la 12
septembrie 1944
Posibilitatea exploatrilor
pe 1944/45 m. c. Nr.
crt.
Ocoale
silvice
Pdure ha
Venituri pe
anul 1944/45
rmase la
ruyi
stejar fag nuele
ryinoa-
se
1. Jucica 2.856,07 - 800 100 50
2. Revna 2.557,54 - 700 200 60
3.
Cuciurul
Mare
3.019,07 2.400 1000 200 -
4.
Codrul
Cozminu-
lui
2.710,41 4.970 500 100 -
5. Ciudei 3.362,38 - 2.000 100 1.600
6. Frtuti 4.507,66 - 3.000 50 4.500
7. Seletin 14.199,66 - - - 59.000
TOTAL = 33.212.79 109.198.000 7.370 8.000 750 65.210
8.
Cozmeni
ocolul
silvic-
agricol-
piscicol
19
helesteie
27.490.000
9.
Palatul
cultural din
Cernuti si
alte cldiri
102 cldiri
1.100.000
TOTAL = 42.810.76
137.788.000
lei
Pn la 23 august 1944 Fondul detinea n total aproximativ
231.531 ha de pdure.
Alctuit dup D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului
bisericesc ortodox romn al Bucovinei, Dosar nr. 49/1944, f. 188, 189,
190, 192, 195.
136
138
Anexa 8
Inventarul Patrimoniului Fondului bisericesc centralizat yi ncheiat la
31 martie 1945 dup datele furnizate lacunar de serviciile externe
Alctuit dup: D. J. S. A. N., fond Administraia Fondului bisericesc,
Dosar nr. 50/1945, f. 3-4
Nr.
crt.
Ocol silvic
unit(i
Teren
forestier
total ha
Total teren
ha
Poieni
yi
goluri
ha
Ryin.
ha
Ryin.
+ fag
ha
Val.
lei
1. Argel 13.121,94 13.339,97
2. Breaza 5.464,08 5.464,08
3. Brodina 7.878,39 7.878,39
4. Crlibaba 7.186,56 7.471,05
5.
Codrul
Voievo-
desei
3.610,94 3.610,94
6.
Dorna
Candreni-
lor
9.666,35 9.666,35
7. Falcu 10.758,67 10.945,38
8. Frasin - 8.792,54
9.
Gura
Humoru-
lui
5.168,72 5.225,83
10.
M-rea
Humoru-
lui
6.636,43 6.729,42
11. Iacobeni 8.976,65 9.088,30
12. Ilisesti 3.967,99 4.100,75
13. Marginea 9.649,75 9.935,46
14. Modovita 11.842,00 11.908,81
15. Ptruti 3.734,61 3.765,58
16. Pojorta - 11.106,66
17. Putna 10.950,85 11.216,34
18. Solca - 6.254,14
19. Straja 2.871,92 2.974,60
20. Stulpicani
10.047,60
8.473,30
10.123,92
8.537,85
21. Vama - 11.348,43
22.
Vatra
Dornei
7.797,35 7.928,32
TOTAL = 137.756,50 177.279,19 2.381,46
59.012,
00
110.43
4,38
138.400
522.000
10.047,60 10.123,92
137
139
TOTAL
GENERAL =
147.804,10 187.403,11
23.
Fabrica de
cherestea
Moldovita
Jud.
Cmpulung
lips
24.
Fabrica de
cherestea
Frasin
Jud.
Cmpulung
lips
25.
Fabrica de
cherestea
Falcu
Jud. Rduti lips
26.
Fabrica de
cherestea
Putna
Jud. Rduti
nu este dat
cazul
27.
Fabrica de
cherestea
Gura
Humoru-
lui
Jud.
Cmpulung
lips
28.
Conduce-
rea c. f. f.
Moldovita
Jud.
Cmpulung
nu este dat
cazul
29.
Conduce-
rea c. f. f.
Frasin
Jud.
Cmpulung
nu este dat
cazul
30.
Conduce-
rea c. f. f.
Falcu
Jud.
Cmpulung
lips
31.
Conduce-
rea c. f. f.
Putna
Jud. Rduti lips
32.
Minele
Iacobeni
Jud.
Cmpulung
lips
33.
Bile
Vatra-
Dornei
Jud.
Cmpulung
lips
34.
Scoala de
brigadieri
silvici
Rduti
lips
138
140
Anexa 9
Patrimoniul Fondului bisericesc din Bucovina n urma inventarului
din 1949/50 ntocmit de Comisia de lichidare
Nr.
crt.
Ocoale silvice
Teren
forestier ha
Teren
agricol ha
Total ha
Case
silvice
Nr.
cantoane
1. Argel 13.033,43 378,47 13.411,90 15 7
2. Breaza 4.037,67 129,24 4.166,91 8
3. Cosna* 1.708,93 42,53 1.751,46 3
4. Cmpulung* 3.490,67 231,77 3.722,44 3
5. Crlibaba
640,48
Seletin
7.471,05
33,74 8.145,27 5
6.
Dorna
Candreni
6.124,57 16,59 6.171,16 11
7. Dornisoara* 4.913 42,99 4.955,99 4
8. Frasin 8.649,52 265,17 8.914.69 13
9. Iacobeni 8.912,69 247,16 9.159,85 10
10.
Gura
Humorului
6.729,42 106,84 6.836,26 10
11. Moldovita 11.842,76 284,02 12.126,78 9 8
12.
Neagra
Sarului*
511,20 15,45 526,61 1
13. Ostra 10.123,92 290,58 10.414,50 8 8
14. Pojorta 9.031,60 295,74 9.327,34 14 10
15. Stulpicani 8.537,85 218,29 8.756,16 11 6
16. Vatra Dornei 5.000,04 268,63 5.268,67 9
17. Vama 11.348,43
98.68
159,10-
carier
11.606,21 9 8
18.
Mnstirea
Humor
5.225,83 45,58 5.271.41 9 7
19. Brodina 7.666,57 321,82 7.988,39 11 6
20.
Codrul
Voievodesei
3.573,88 199,56 3.773,44 10 -
21. Falcu 10.842,72 375,31 11.218,03 15 -
22. Marginea 9.834,48 366,27 10.200,75 8 -
23. Putna 10.847,64 382,67 11.230,31 10 5
24. Straja 3.093,88 48,88 3.142,76 9 -
25. Solca 6.130,44 232,98 6.363,42 16
26. Ilisesti 3.967,80 173,82 4.141,62 8
27. Ptruti 3.765,60 140,46 3.906,06 8 6
TOTAL = 187.056,07 5.412,34 192.468,41 247
139
141
* Ocoale silvice nfiintate prin rearondarea ocoalelor silvice ale
Fondului n urma dispozitiilor date de Ministerul Silviculturii la 11
ianuarie 1949:
= 18 ocoale n judetul Cmpulung din care 4 sunt nfiintate de
statul comunist prin rearondare;
= 7 ocoale n judetul Rduti;
= 2 ocoale n judetul Suceava.
Alctuit dup: D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului
bisericesc..., Dosar nr. 1/1950 f. 1-180.
140
142
Anexa 10
INVENTAR PATRIMONIAL
la 31 martie 1948
Nr.
crt.
Localitatea
P1
Propriet(i
agricole
P 2
Propriet(i
pduroase
P4 Mine yi
cariere
P 5
propriet(i
cldite pe
terenuri
virane
P 6 Cldiri
construite yi
terenuri
cultivate
P 6 a C.F.R.
(drumuri yi
poduri)
P9
Drepturi
corporale
yi
necorpo-
rale
P 10
Inventar
viu yi
mort
Total general
1 Argel 444.598 188.830.636 6.082.271 69.362.883 922.680 147.678 265.790.771
2 Breaza 599.029 88.074.000 88.577 50.388 134.077 88.946.011
3 Brodina 955.144.412 218.088 115.282 955.477.782
4 Crlibaba 175.456 271.033.056 310.817 7.187.258 39.770 278.746.397
5 Codrul
Voievodesei
166.249 207.811.693 2.727.065 3.032.785 144.777 198.757 214.081.206
6 Dorna
Candrenilor
3.152.998 303.109.435 46.349 176.500 1.140.679 168.599 10.120 307.804.759
7 Falcu 614.349.975 599.742 1.258.200 41.940 147.925 616.397.782
8 Frasin 843.455 352.091.215 572.062 31.035.690 83.890 15.485 384.641.697
9 Gura
Humorului
25.633.099 356.926.176 19.292.400 11.049.319 14.821.596 226.398 427.945.188
10 Iacobeni 423.426 169.253.032 572.062 1.551.789 419.400 184.311 172.404.041
11 Ilisesti 669.950 125.679.502 2.270.652 4.548.339 46.867 133.015.289
12 Marginea 451.037 329.893.431 1.044.944 2.156.270 752.823 93.250 334.391.755
13 Moldovita 713.504 194.390.252 6.882.941 92.693.788 257.563 89.823 294.910.871
14 Ptruti 2.747.909 388.364.400 6.215.508 5.200.560 41.944 12.183 402.582.500
15 Pojorta 1.028.069 210.370.632 671.000 907.542 1.230.520 53.943 214.301.726
16 Putna 578.164 518.079.452 376.621 10.066 5.134 518.471.273
17 Solca 385.848 392.080.284 5.452.200 2.403.162 8.388 60.825 400.583.023
18 Straja 24.896.003 430.804.325 6.257.295 27.543.296 41.940 2.765.700 467.698.364
19 Stulpicani 770.547 2.019.593.820 335.520 15.312.294 5.444.651 23.557 569.409 2.066.172.454
141
143
20 Vama 6.107.471 3.254.481.997 209.700 633.198 40.649.248 119.482 3.296.913.171
21 Vatra Dornei 3.571.292 243.990.130 9.349.908 25.227.012 139.528 122.822 284.787.351
22 Scoala
Br. Rduti
6.499.141 33.768 12.243.729
23 CFF Falcu 8.891 347.266 152.632 8.513.682 216.945 9.229.759
24 CFF Frasin 520.056 259.003 86.325.857 742.997 87.866.894
25 CFF Moldovita 1.326.616 121.860.864 4.229.577 127.617.057
26 CFF Putna 839.000 14.762.880 3.568.470 19.170.150
27 Bile
Vatra-Dornei
24.325.619 54.060.660 22.369.118 5.749.889 106.504.486
28 Minele
Iacobeni
4.319.820 4.416.282 21.869.322 10.649.097 760.568 42.009.089
29 Fabrica Falcu 92.268 582.966 1.819.438 2.494.652
30 Fabrica Frasin 6.332.940 6.752.300 1.794.403 14.879.683
31 Fabrica Gura
Humorului
43.325.798 16.179.61
1
59.504.809
32 Fabrica
Moldovita
62.853 62.8583
33 Fabrica Putna 1.711.152 9.071.622 297.655 11.079.829
34 Fabrica
Sucevita
12.599 3.873.998 433.630 4.320.227
35 Centr.
Cmpulung
1.346.294 1.346.204
36 Reprezentanta
din Bucuresti
795.304 795.304
TOTAL = 77.699.314 11.614.352.092 20.555.009 103.182.724 101.009.303 597.455.078 2.766.482 43.187.822 12.625.187.822
Extras din: D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei (1943-1950), Dosar
nr. 40/1947, f. 15.HARTA propriettilor Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei 1939, dup Mitropolia Bucovinei, Averile bisericeti
din Bucovina, op. cit.
142
145
HARTA propriettilor Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei
1939, dup Mitropolia Bucovinei, Averile bisericeti din Bucovina, op. cit.
143
146
Harta propriettilor Fondului bisericesc ortodox romn al Bucovinei
1910, dup Silviu Dimitrovici, op. cit.
144
147
Harta propriettilor Fondului bisericesc gr. or. si a bunurilor statului la
1905, Arhivele statului austriac din Viena (sterreichisches Staatsarchiv).
145
148
146
149
Extras din: D. J. S. A. N., fond Administratia Fondului..., Dosar nr.
12/1945, f. 19, 19v.
147
150

Fondul Bisericesc Al Bucovinei Si Lichidarea Lui

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Fondul Bisericesc Al Bucovinei Si Lichidarea Lui

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

n alctuirea bugetului Mitropoliei Sucevei pe anul 1947/48 s-a

You might also like