i

~
..

-.J
\

.1
i

I
DIAGNOSTICAREA KARMEI DIAGNOS
:)

Cart Cartea a treia

IVBIREA IV

Editura Dharana

~ ..~

~inainte de lectura acestei ciirti ar Ii bine sa !js"ti deoparte orice su arare e Dumnezeu, pe parinfi, pe lumea inconjuratoare, pe dumneavoastr in~iva ~i pe destin"
S. N. Lazarev

j I / (). <MMM.'f!.. tL()oi.

~
I
L

...~

DoIc:ziaMCIPaBibUocedlN'-' LAZ.AREV. S!!RGHHI NICOU.BVICI Di8poaticarea~;Iubhoa/Scr8heiNicolaeviciLazarev. Trad.:JoufiDa$i[JjeDaJlHov.-Bucure$lj, Dhar8Da.2000 3) p.;~m.-(DiagDOsticareaka"""i: !SBN973-85007.0.2

L Danilov. lozefina II. Dani!ov.llie(trad.) (trod.)

Serghei Nikolaevici Lazarev

t59.961

DIAGNOSTICAREA
JlA3APEB C H
,l.{HafHOeTHKa KapMb!. KHHra TpeTh'. JlIo6oBb. CaHKT-rTeTep6ypr 2000

KARMEI

Copyright @ 1993 by Beauty Land Copyright renewed @ 1995 by Academia Parapsihologhii Copyright renewed @ 1998 by S. N. Lazarev Copyright @ 2000, ROVIMED TRADINGS.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romania si Republica Moldova. Multipliearea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara aeeeptul seris ROVIMED TRADING S,R,L. Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate. Copyright @ 2000, ROVIMED TRADING S.R.L.

IUBIREA
Tradueere din limba rusa IOZEFINA 51 ILIE DANILOV
Prefa(1l ~i note de ILIE DANILOV

Editura DHARANA Bueuresti Departament distributie: Tel: 01 337 24 24; Fax: 01 6446377 e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol. Coperta colectiei: Mihai N1arinescu IIustratie coperta I: fragment icoanA sec. al XV-lea - Andrei Rublev Tehnoredactor: Marian Irimia
.~

Editura DHARANA Bueure~ti

~

"j 'i;i

I
it' t

.-

,.~ '1

_.~
}'

PREFATA

Serghei Nikolaevici Lazarev, un bioenergetician rus, cu 0 bogatii practicii in domeniul terapiei neconventionale, cunoscut in lumea intreagii datoritii ciirtilor sale ~i, mai cu seamii, datoritii rezultatelor pe care le-a obtinut in diagnosticarea ~i tratarea, chiar ~i de la distantii, a unor cazuri dificile, in fata carora medicina oficialii s-a dovedit neputincioasii, a facut ni~tedescoperiri senzationale, care ar putea revolutiona intreaga conceptie contemporanii asupra diagnosticiirii ~i tratiirii bolilor. Lazarev nu este doar un simplu vindeciitor, ci un adeviirat om de ~tiintii, un pasionat cercetiitor al fenomenelor paranormale care sunt riispunziitoarc; de starea noastriide siiniitate.Rezultatele cercetiirilor sale s-au materializat in ~ase ciirti, purtiind titlul generic Diagnosticarea karmei (fiecare carte aviind un subtitlu sugestiv, in concordantii cu

--

",

._.~
T--

infonnatiile transmise cititorilor), aparute in Rusia incepand cu anu11994. Dotat cu ni~te calitati bioenergetice ie~ite din comun, bun cunoscator al mecanismelor conexiunilor cauza-efect ~i al impactului acestora asupra sanatatii ~i destinului oamenilor, S. N. Lazarev a pus bazele unei metode proprii de diagnosticare ~itratament, in care se ingemaneaza cele mai viabile principii ale filozofiei clasice orientale (in special ale celei indiene), ale eticii ~i moralei cre~tine, cu cele mai noi cuceriri in domeniul ~tiin\elor medicale. Ciirtile sale (pentru care S. C. Rovimed Trading, detine drepturile de autor pentru public area lor in limba romana, prin Editura Dharana) sunt ni~te pledoarii convingatoare pentru intoarcerea la valorile primordiale ale eticii ~i moralitatii, intrucat ignorarea acestora constituie, in opinia autorului, cauza principala a recrudescentei bolilor ~i nenorocirilor care ne bantuie, in special in ultimul deceniu ~ijumatate. Metoda elaborata de S. N. Lazarev, confinnatii de multimea cazurilor rezolvate de el, s-a perfectionat de la un an la altul, de la un volum la altul ~i 1!;vemtoate motivele sa credem ca autorul Diagnosticiirii karmei nu se va opri aici, ci i~i va dezvolta in continuare teoria ~i, la zestrea celor ~ase ciirtideja public ate, va adiiuga altele. Citind aceste ciirti, yom descoperi plini de surprindere ca omul nu se identifica doar cu organismul fizic, ci reprezinta 0 structurii cu mult mai
8

complexa, in care fizicul este doar 0 singura componenta (~i poate ca nu cea mai importanta). Interdependenta dintre material ~i spiritual, dintre comportamentul omului ~idestinullui, legatura noastrii cu Cosmosul, cu Principiul Divin sunt sustinute de argumente convingatoare ~i, mai ales, de fapte reale din practica terapeutica a autorului. Dupa ce, in primele doua ciirti, Lazarev ne da raspunsuri convingatoare la 0 serie de intrebiiri fundamentale, care triimantau de multa vreme con~tiintele noastre, in a treia sa carte, iatii, el aduce noi intrebiiri cutremuratoare la care ne raspunde prezentiind cazurile mai deosebite din practica sa: Ce rol joaca iubirea pentru starea de sanatate a omului? Care este telul ~i sensul vietii noastre pe Piimant? Este gelozia 0 boala sau un factor patogen? Cand, cum ~icui trebuie sa ne rugam? Care este mecanismul imbatriinirii ~i cum poate fi ea amanata pentru 0 perioada cat mai lunga de timp? Care sunt cauzele impotentei ~icum pot fi eliminate acestea? In ceea ce prive~te gelozia, autorul ciirtii Diagnosticarea karmei. Iubirea este de piirere ca aceasta reprezintii un mare pericol pentru sanatatea ~i viata omului. Ca ~iin primele doua ciirti autorul acorda 0 importantii deosebitii "igienei" ~i profilaxiei spiritului, conditie primordiala in prevenirea nu numai
9

i,
--.---------

~
...

~ r

a celor mai groaznice boli, dar ~i a celor mai cumplite nenorociri, pe care mai intotdeauna suntem tentati sa Ie punem pe seama fatalitiitii ~i a destinului. Prin traducerea ~i publicarea integrala in Romania a ciirtilor lui S. N. Lazarev, Editura Dharana of era cititorilor romani posibilitatea de a intra in posesia unui veritabile enciclopedii de etica, al unui excelent vademecum de medicina neconventionala, atiit de necesare fieciiruia dintre noi la aceasta cumpiina dintre veacuri ce se consuma sub semnul unei profunde ~i periculoase crize spiritual-morale.

CUVANT

INAINTE

.
Ma gandeam sa scot a treia carte dupa cativa ani de la aparitia celei de-a doua. Informatia care mi-a parvenit dupa editarea volumului "Karma pura" era intr-atat de importantii, incat am decis ca la reeditarea ei sa introduc unul-doua capitole noi. N-am reu~it insa sa comprim informatia la dimensiunile unui capitol sau doua ~i de aceea m-am hotarat sa scot 0 carte separata. in primavara lui 1996 voiam sa editez un volum, prin intermediul caruia sa raspund la scrisorile primite, dar situatia a inceput sa se schimbe intr-atat de repede, incat am decis sa pastrez denumirea "Diagnosticarea Karme;" ~i sa aduc la cuno~tinta cititorilor informatia legata de ultimele meIe cercetiiri. Doresc sa atrag inca 0 data atentia cititorilor asupra faptului ca nu dau nici un fel de retete ~i ca nu indemn pe nimeni la nimic. Tot ceea ce scriu , este rodul incercarilor meIe de a intelege \umea inconjuratoare, dar ~i a dorintei
:,:,-

/lie Danilov

II

""

~. .~ \' ~~

de a impiirtii~icititorilor din experienta mea in activitatea de u~urare a suferintelor bolnavilor. Este tot ceea ce doresc sii comunic. Dacii imaginea lumii pe care am inregistrat-o ieri diferii de cea de azi, eu nu-i aduc modificiiri ~i piistrez totul a~a cum a fost. Nu ~tiu cum se va incheia aceastii expunere insii con~tiinta importantei cercetiirilor mele mii impulsioneazii sii merg mai departe. Multi cititori au inteles deja cii falsurile care au apiirut n-au nici 0 legiiturii cu mine. Dacii voi scrie ~i 0 a patra carte, mii giindesc cii acest lucru s-ar putea intiimpla nu mai devreme de trei-patru ani. Stimati cititori, inainte de lectura acestei ciirti ar fi bine sii liisati deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe piirinti, pe lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~i pe destin. Dacii cititorului i se va crea impresia cii lucrarea este din buciitele, il asigur cii acestea compun intregul.

INTRODUCERE

I "

i, If' I

Cu cat este mai perfectionat un sistem. cu atiit este mai puternicii tendinta lui de a se izola de lume, de a se orienta numai ciitre sine. Inseamnii cii perfectiunea adeviiratii presupune autonegarea, ceea ce reprezintii chezii~ia supravietuirii ei. In ultima vreme, am inceput sii observ cii mai toate problemele incerc sii Ie rezolv numai prin metoda purificiirii spirituale. Teoretic, am perfectii dreptate, insii nu intotdeauna dispun de timpul necesar pentru purificarea spiritualii. Pentru aceasta se impun ni~te ac(iuni corecte: Un pacient imi povestea odatii 0 intiimplare: - Unei feme; au inceput sii-i aparii pliigi in cavitatea bucalii, ~i nici un fel de medicamente nu-i erau de folos. A umblat pe la cei mai bun; doctori din Moscova, dar in zadar. S-a adresat ~i unor somitiiti medicale din striiiniitate, insii rarii nici un rezultat. Au incercat sa 0
13

~ ~ '.-" .-.

.~
~'

ajute ~i bioenergeticieni. Dupa ce a umblat pe la diver~i vindecatori, situatia ei s-a imbuniitatit intrucatva, dar in scurt timp, toate problemele i-au reaparut. Toate incercarile ei de a scapa de boala au fost sortite e~ecului. Dupa un timp, intr-o discutie s-a plans de suferinta sa unei cuno~tinte, iar aceasta i-a spus: - Ai coroane metal ice care oxideaza ~i iti provoaca iritatii. Cand femeia ~i-a inlocuit coroanele dentare, i-au disparut ~i plagile.

Am intalnit 0 situatie similara. Patronul unei mici firme m-a rugat sa-I ajut. - V-am citit cartea. Nu sunt ata~at de bani. Ii platesc pe angajatii mei cu mult mai mult decat merita ~i nu ma zgarcesc la bani cand e yorba de sani'ttate. Cu toate acestea, in ultimul timp ma urmare~te sentimentul neimplinirii. - Ayeti 0 buna intuitie, i-am raspuns eu. Bunastarea familiala este singurul ata~ament pe care-I remarc la dumneavoastra, adica naplacerile care' vin pe linia destinului Ie primiti cu 0 oarecare rezistenlii .Acest program se transmite angajatilor dumneavoastra . Am cercetat campul angajatilor firmei ~i am vazut la ei acelea~i dereglari . Cazul era banal ~i am ~i uitat de el, insa , dupa catva timp, m-am reintalnit cu patronur firmei.

- $titi ,imi spune el, angajatii mei au lnceput sa aiba neplaceri. A~ fi vrut sa ~tiu ce se intampla. La scurt timp dupa aceasta, am constatat la mine 0 agresivitate inexplicabila falii de angajatii mei. Intai am analizat biocampul oamenilor care veneau In contact cu el ~i am viizut 0 putemica agresivitate. La baza ei statea ata~amentul falii de un destin favorabil ~i dispre(ul falii de oameni. La nivelul campurilor se vedea clar cum Ii se incranceneaza sufletele ~i toate erau in legatura cu ~eful lor. Inseamna ca agresivitatea lui crescuse din cauza unei nerealizari sau pentru ca nu trecuse cu bine peste lncercarile ce i-au fost trimise . II supun diagnozei ~i spre totala mea surprindere nu descopar la el nici urma de agresivitate. Reie~ea ca starea lui sufleteasca nu avea nici un amestec. Am stat de yorba cu el aproape 0 ora, incercand cu lnfrigurare sa descopar cauza. Prezenta doua, trei, variante a unor posibile probleme, dar acestea, dupa cum imi apareau mie, naveau nici 0 legatura cu situatia creata. Analizam In gand zeci de variante, dar de fiecare data 0 dadeam In bara. Cand mi s-au naruit toate stereotipurile ~i au lncetat sa mai functioneze, s-a creat in mintea mea un vid. Rezolvarea"a venit elegant ~i pe nea~teptate. - Ii rasIatati pe angajatii dumneavoastra cu salarii mari. lnterlocutorul meu a ramas surprins. - $i ce legatura are asta cu situatia creata ? 15

l'

14

t'

.I

Cand omul face gre~eli ~i nu este pedepsit pentru ele, cre~te ata~amentul sau fa(ii de destinul favorabi!. Sufletul .ii devine trufa~ ~i agresiv. Daca omul prime~te un salanu mare con~tientizand faptul ca nu-I merita ~i vazand ca pentru aceea~i munca altii primesc mult mai putin, acest lucru duce de asemenea la cre~terea ata~amentului de un destin favorabil. intr-o asemenea situatie este foarte greu sa-ti pastrezi echilibru!. Pentru oamenii de creatie este mult mai u~or. Pentru un executant obi~nuit este mai dificil . Ii mai spun managerului : - Le doriti binele angajatilor dumneavoastra ~i in viziunea dumneavoastrii, acest lucru inseamna neaplicarea sanctiunilor pentru nerealiziiri ~i acordarea de salarii maxime , ceea ce inseamna crearea unui inalt confort fizic ~i spiritual pentru subordonati. in acest fel ii ata~ti din ce in ce mai putemic de bunastare ~i stabilitate. De aceea , la nivelul subcon~tientului ei trebuie sa demoleze aceastii stabilitate pentru a p~tea

dumneavoastra. Inainte multi parinti considerau ca sensul g giei consta in crearea conditiilor de maxim confort ~ da o .' -'W entru copil ~i in indoctrmarea 1m pennanenla cu pi e ~orale. Dar copilul niciodatii nu receptiona pildele ~i nici macar faptele sau comportamentul parintilor nu au, in asemenea cazuri, mare importan(ii. Starea interioara, sufleteasca a parintilor este cea care-I guvemeazii ~i-I educa pe copil. e agogla este, pe e 0 parte iubirea pentru copil, iar pe de alta parte punerea lui in situatii cu care el se va intalni in via(ii, pentru a-I pregati sa Ie faca fata. Daca parintele i~i va pedepsi aspru copilul pentru 0 gre~eala, demonstrandu-i in acela~i timp iubirea sa, va fi cu mult mai bine decat trecerea ei cu vederea, de teama de a nu-i pro uce suferin(ii fizica si soirituala. Bunatatea Tara disciplina nu-i mai putin periculoasa decM constrangerea ~i cruzimea.

;(

Masuna 0 pacientii, 0 veche cuno~tin(ii. Imi amintesc

ca atunci cand i s-a pus diagnosticul de "cancer la rinichi" ~i i s-a propus extirparea, am avut cu ea 0 discutie foarte serioasa. - Daca cel de-aJ doilea rinichi ar fi, din punct de vedere bioenergetic mai bun, operatia ar fi avut rost. Insa acesta este atat de dezechilibrat energetic, incat operatia ar avea putine ~se de succes. Mai tarziu diagnosticul a fost revocat, insa am pastrat legatura ~i vorbeam periodic cu ea la teJefon. Eram 17

supravietui . In mod nonnal ei trebuiau sa distrugii

activitatea, adica sursa pericolului, insa dumneavoastra aveti 0 intuitie ~i 0 energie de exceptie. De aceea se . deterioreaza nu atat activitatea, cat destinul subordonatilor. Priviti, ii arat eu, la unul din angajatii dumneavoastra situatia evolueazii catre moarte, iar un altul prezinta in biocampul sau hieroglifa mortii. insa daca ei vor muri, cel care va fi pedepsit yeti fi
16

~ L -~------

.~

~.

.~ t"'

absorbit de rezolvarea unor probleme creative, adicii mii preocupa nu atiit problema siiniitii!ii, cat analiza diferitelor situa!ii. De data asta pacientei mele i s-a ridicat In mod inexplicabil temperatura, piinii aproape de 40 de grade Celsius. Constat ata~amentul falii de latura spiritualii ~i falii de un destin favorabil.
~

Renun!a!i la orice nemultumirefalii de momentele

cand a!i avut nepliiceri. Suna!i-mii maine. A doua zi mii sunii: nici 0 schimbare. Ii cercetez din nou campul ~i Imi continui explicatiile. - Iritarea, nemultumirea ~i frustriirile le-ati transmis fiicei ~i viitorilor nepoti. Rugati-vii pentru ei. A doua zi mii sunii din nou ~i cu vocea epuizatii mii anunlii cii starea ei s-a Inriiutii!it~i mai mult. N-ati reu~it sii eliminati ata~amentul fiicei dumneavoastrii falii de spiritual ~i falii de destinul favorabil. Spiritualul nu este doar moralitate ~i echitate, el presupune ~i planuri , teluri, probleme, ordine. Ata~amentul falii de ordine se vindecii prin distrugerea ordinii, printr-o atitudine incorectii a altor oameni.

- De asta v-a!i ~i Imbolniivit, pentru cii ati vrut sii face!; ordine. Dacii a!i fi reu~it, putea sii se imbolniiveascii de acum, fiica dumneavoastrii. Programul ata~arii de stabilitate ~i ordine soar fi intensificat vertiginos. in!elege!i: via!a nu Inseamna ordine. Schimbul de substante Inseamna distrugere, insii controlatii. Dacii va fi eliminatii oricare formii de distrugere, Yomavea de-a face cu un cadavru, tara schimb de substante. Viata este un proces oscilant Intre haos ~i ordine. Ordinea este adesea mai periculoasii decat haosul. Ciind vii iritati din cauza celor ce aveau un comportament discordant cu planurile dumneavoastra, atentand la stabilitatea ~i la reprezentarea dumneavoastrii asupra buniistiirii, intr-atat v-a!i ancorat In ele, incat In jur s-a declan~at degradarea, Intai a situatiei, dupii aceea a siiniitiitii. indreptiindu-vii ciitre Dumnezeu, rugati-vii pentru iertarea faptului cii ati absolutizat ordinea ~i pentru faptul cii acest lucru I-a~i transmis urma~ilor. A doua zi, temperatura femeii a revenit la normal.

;f

Ce tot vorbiti de -.ordine? geme femeia. Sunt deja cateva luni de cand ne-am mutat Intr-un apartament nou ~i triiim Intr-un haos pe care nu-l mai pot suporta. Mi-am luat special concediu ca sii fac ordine ~i, netam - nesam, m-am Imbolniivit. Dintr-o datii totul Imi devine clar.

Mii sunii doi pacienti, sot ~i sotie: - A dat necazul peste noi In acela~i timp, mi se plang ei. Totul piirea a fi normal cu sotia mea ~i dintr-o datii totul s-a niiruit. - E toamnii, Ie explic eU,_se intensificii foarte mult contactul cu lumea de dincolo de mormant, unde se giise~te depozitul con~tiintei noastre. lese la suprafalii 19

18

J..-.

...

~:

"murdaria" insesizabila inainte ~i bruse, se acutizeaza problemele. - Dumneavoastra, ii explic eu barbatului, sunteti ancorat in momentele telurice, in bani ~i in destinul favorabil. Banii nu numai ca bunastare materiala ci ~i ca simbol al stabilitatii ~i puterii, unde stabilizarea teluricului de cele mai multe ori s-a realizat, in cazul dumneavoastrii, prin intermediul sotiei. Refuzul purificarii s-a materializat sub forma supiiriirii. Prin suparare v-ati ata~at fiul de valorile pamante~ti. Are , biocampul degradat ~i dumneavoastrii, din aceastii cauza aveti dureri de inima. Sotia este a~ta de spiritual. Asemenea oameni au senzatia ca ei au intotdeauna dreptate ~i tin sa Ie impuna tuturor modul lor de percepere a lumii. Adesea Ii se pare cii oamenii ~i intreaga lume sunt nedrepti. Ei nutresc un permanent dispret ~i irascibilitate, fatii de oamenii care Ie strica planurile ~i stereotipurile comportamentale. Prin agresivitate, sotia dumneavoastrii a ancorat-o in spiritual pe fiica ~i de asemenea, pe fiu. Pentru a supravietui, fiica dumneavoastra trebuie sa se ridice deasupra spiritualului, sau sa renunte la acesta, adica sa incalce' principiile morale ~ietice prin comportamentul ei. - Dumneavoastra, ii explic eu prin telefon femeii, in ultimile cateva luni ati condamnat-o ~i ati dispretuit-o pe fiica dumneavoastrii, neintelegand ca erati de fapt autoarea morala a acestui comportament. Prin urmare in loc s-o ajutati pe fata, tara voia dumneavoastrii, i-ati tacut 20

rau. De aceea aveti probleme cu sanatatea. Acum aceste probleme, 0 ajuta pe fiica dumneavoastra sa scape de moarte. Sotul ma intreaba: - Acum am 0 durere salbatica in inima. Trebuie sa chern salvarea ~i sa iau medicamente? - Agresivitatea dumneavoastra subcon~tientii poate acum s-o ucida pe sotie. A<:easta aJ!,resivitate se blocheazii prin dureri cardiace, de aceea medicamentele va vor aUna durerea, dar 0 vor strivi pe sotia dumneavoastra. Este recomandabil sa actionati in paralel, mai bine zis concomitent, rugandu-va ~i purificandu-va sufletul. Dupa cateva zile, cei doi soti ma suna din nou. Situatia s-a imbunatiitit, insa nu cu mult.
~

- A sosit timpul, Ie explic eu, cand nu i se permite nimanui sa fie materialist sau idealist. inainte omul se ancora in teluric ~i se depiirta de Dumnezeu. Trupul sau se imbolnavea ~i murea. El respingea tot ce era pamantesc ~i se indrepta catre spiritual. in aceasta perioada, era fericit earn 98%. Dupa aceea omul se ata~a de spiritual ~i incepea sa-i fie bolnav spiritul. Multii vreme savantii disociau rationalul de irational, gandirea de sentimente. Oar nici 0 descoperire serioasa ei,,, nu se Iacea tara ceea ce noi numim , explozie a intuiti " iluminare". La baza ~tiin\ei sta experimentul. Prin experiment se verifica 0 anumitii idee sau conceptie, sau cum spun oamenii de ~tiintii, experimentul na~te
21

I.

~.

-_."'"

.~ ,1 e

descoperirea. Oar ca sa efectuezi un experiment trebuie sa intuie~ti rezultatul. La nivelul emotional profund, experimentul ~i descoperirea s-au produs deja, ramanand doar sa Ie materializezi. La baza tuturor acestor realitiiti stau noile moduri de percepere a lumii. Ele sunt date de arta, tilozotie ~i religie. De asemenea, de situatiile de via(ii ce survin zilnic. Trecerea cu iubire peste toate jioliziunile vietii este cea care determina bogatia simturilor noastre. De multe ori ~tiinta se afta in fata unor situatii tara ie~ire, atunci cand incearca numai prin intermediullogicii sa uneasca verigile rupte.

Omul, starea lui, nu erau luate in considerare. In ultimul timp a inceput sa tie luata in calcul imunitatea, ~i pentru ridicarea eticientei actiunii medicamentoase, se administreaza in prealabil preparate de imunizare. Conceptia insa nu s-a schimbat: infectia este doar un rau. In realitate, orice infeclie blocheazii agresivitatea s.ubconstienta de diferite tipuri. Aceasta agresivitate deformeazii structurile campurilor ~i diminueaza imunitatea locala ~i generala. Se pot administra preparate de imunizare iar dupa aceea sa se stinga infectia cu antibiotice insa, vindecand intr-un loc, producem prejudicii in altul.

/{

Nu demult m-a abordat cu 0 problema interesantii, un prieten de-al meu, medic urolog. -lmi poti explica un lucru? Un om face un tratament impotriva infectiei cu Tricomonas. Nimic nu-i este de folos. Repetii tratamentul, acela~i rezultat. Dupa catva timp i se repeta analizele iar acestea prezintii acel~i tablou. Dupa aceea, rara nici un motiv aparent, infectia dispare. I se fac analizele, totul e curat. Trec cilteva luni. In urma analizei, se evi~enliazii in urina, Tricomonas moarte. Aspectul lor microscopic sugereazii ca pacientul ar ti urmat un tratament putemic. - In acest caz, logica obi~nuitii lipse~te. a logica exista totu~i, numai ca trebuie aplicata 0 alta conceptie. Conceptia initiala presupune ca medicamentul actioneazii asupra infectiei, asupra microorganismelor patogene. 22

Recent a fost la mine la consultalie un barbat. Are cincizeci de ani insa se simte total impotent. De obicei impotenta apare din cauza geloziei, a supariirilor ~i a dispretului fa(ii de femei. Aceasta agresiune se dezvoltii ~i programul de autodistrugere afecteazii sistemul urogenital. Ii explic pacientului: - V-ati suparat pe dumneavoastra in~iva. Altele sunt punctele dumneavoastra vulnerabile: aptitudinile, perfectiunea, destinul, viitorul. Programul dumneavoastra de autodistrugere dep~e~e cu 0 datii ~ijumatate nivelul mortal. Asta inseamna ca, tie are loe 0 scMere brusca a potentei, tie apar hemoroizi, tie se infecteazii ciiile urogenitale. Dumneavoastra tratati cu succes infectia ~i va alegeti cu impoten(ii. De aceea trebuie sa incepeti cu 23

J......

....

~
-',- '.- .,-.,,-.

~~

ceea ce este mai important. in general 0 no(iune ca "imbiitninirea" este in mare miisurii rezultatul acumuliirii repro~urilor falii de lumea inconjuratoare, falii de sine ~i falii de Oumnezeu. Sii revenim la infec(ie. in func(ie de starea intema,' de orientarea emo(ionalii a omului, agresivitatea lui subcon~tientii rabufne~te sau scade. Cand omul inghite pastile ~i este supus proeedurilor terapeutice, are loe 0 inhibare subcon~tientii a desfiitiirii sexuale, a rela(iilor sexuale. Sexul se asociazii cu durerea ~i boala. Se produce 0 ruptura fortata falii de placerile pamante~ti. Oaca omul se inchinii, poste~te ~i se ab(ine de la mancare, are loc acela~i proces, insa bazat pe voluntariat. Programul de umilire intrii incetul cu incetul in subcon~tient ~i de indatii ce coboarii pana la un anumit nivel, scade agresivitatea subcon~tientii. Acest lucru se explica prin faptul ca legatura dintre suflet ~i placerile sexuale, slabe~te bruse. Infec(ia devine inutila, iar organismul 0 lichideazii rapid. Oar in cazul in care omul se an.;aca din nou in placerile sexuale, uitand de toate, organismul pastreazii intr-o anumita zonii informa(ia proaspatii. Cand agresiyitatea e mica, analizele sunt negative. Cand agresivitatea cre~te, dintr-o zona limitatii a organismului incep sii prolifereze tricomonas, insii zonele inconjuriitoare sunt inca destul de active ~i microorganismele n-au ~se de supravietuire. Agresivitatea cre~te brusc ~i atunci, dupa un contact sexual care intensifica de multe ori ata~amentul de 24

pliicerile trupe~ti, zona se deschide ~i are loc 0 putemica extindere a infec(iei, iar omul crede ca s-a contaminat prin contactul sexual. Oacii biirbatul prezintii 0 ridicatii agresivitate subcon~tientii impotriva femeilor, atunci intuitiv, el va alege dintr-un grup, femeia cu cel mai respingiitor caracter sau una care este infectata . il va conduce spre 0 asemenea alegere dublul siiu sau destinul. Supararea pe 0 anum ita persoana este echivalentii cu 0 dorinta disimulatii ca acea persoanii sa moara. lar consecin(ele unei asemenea dorinte sunt cat se poate de limpezi: cand degetul vrea sii distruga mana sau organismul, de obicei este amputat. - Ie-am in(eles, imi riispunde prietenul. Activitatea spiritualii este, desigur, un lucru minunat, dar nu fieciiruia ii este dat sa se schimbe dintr-o data. Medicamentele sunt totu~i de mare ajutor. E~ti de acord ? -Sun!. - Vreau sa te verific. Ai putea, dupa denumirea medicamentelor, sa stabile~ti care dintre ele sunt mai eficiente pentru tratarea clamidelor? Acum medicii urologi Ie trateazii prin metoda "incerciirilor". Prescriu un tratament, daca nu da rezultate, incearcii un altul. lar faptul cii pacientul devine verde ~i i se distruge ficatul, nu intereseazii pe nimeni. Eu recoltez flora pacientului ~i 0 dau la laborator, unde se verificii sensibilitatea la diferite medicamente. Asta imi da posibilitatea sa economisesc timp ~i sii nu atentez la sanatatea pacientului. Acum vreau

I I "

;f

25

~;" sa verific sensibilitatea clam idelor recoltate, falii de paisprezece feluri de noi preparate. EI incepe sa numeasca preparatele, iar eu, la nivel intuitiv, Ie calculez utilitatea. Numai doua preparate, conform cu ceea ce sim(eam eu, puteau avea un oarecare efect. Dupa 0 saptamana am vorbit la telefon. Medicii au verificat eficacitatea medicamentelor pe culturi. Rezultate pozitive au dat numai doua, cele numite de mine. - E de-a dreptul fantastic, s-a mirat prietenul meu. - Nu-i nimic fantastic, i-am raspuns eu. Oricare dintre noi dispune de aceasta informa(ie, insa nu to(i ~tim s-o utiliziim corect. Daca noi, accepmnd ceva, nu includem de prima data ~i calculul variantelor ~i analiza consecinfelor ce pot surveni, acel "ceva", poate avea urmari tragice. Cu cat un medicament va ac(iona cu mai multa eficien(a, cu amt mai intensa trebuie sa fie munca pacientului cu sine insu~i. In cazul de falii ajuta rugaciunea permanentii, postul indelungat, eliminarea contactelor sexuale. La asta am mai putea adauga exerci(iile fizice ~i respiratorii. Numai a~a, medicamentul nu ne va face rau, ci ne va ajuta. - Bine, dar daca am recurge la acupunctura? Aici totul depinde de personalitatea acupunctorului. Doi medic; diferi(i, ac(ionand exact in acel~i fel cu acele, ob(in rezultate absolut diferite..i nu oricarui om i se oermite de sus. sa devina medic Tara a I!!ai vorbi de acupuncturii. Chiar prescriind tablete medicul i~i pune la contribu(ie propria bioenerll:ie. De 26 27 aceea, el ~trebuie sa fie intr-o oarecare masura, duhovnic.
ji numai eu 0 mart" rezerva d~et. Doti deveni medic. Atunci, dand bolnavului 0 pastila pentru ~.indecarea trupului, medicul trateazii 1n mod intuitiv, sufletul. Daca rezerva de iubire este mica, el trateaza numai corpul, provocandu-i sufletului prejudicii, iar dupa aceea plate~te pentru asta cu propria sanatate ~i cu siinatatea celor dragi lui. Sonform statisticilor, durata medie de via(a a medicilor este mai scurta decat a oamenilor cu alte profesii. Pentru ca ea sa devina mai mare, ei trebuie nu numai sa acumuleze mereu rezerve de iubire 1n suflet, dar sa si 1nteleaga un adevar s!J!:m!!L nici un medic si nici un vindecAtor. niiQatanu au vindecat si nu vindeca' ei doar 11aiutii De ~olnav sa se

I I '.

faca bine.

Nu de mult, m-am decis Sa ma supun unui mic examen. Mi s-a spus ca sucul extras din plante, dupa 0 prelucrare corespunzatoare, capata proprieta(i terapeutice. Intr-un asemenea mediu a fost pusa 0 cultura de celule canceroase. Intr-unul din medii celulele au murit, iar 1ntraltul s-au inmul(it activo - Da(i-mi voie sa 1ncerc sa stabilesc eu. In fata mea au fost aduse cinci sticle. Intre acestea erau doua cu al caror con(inut se efectua experimentul.

~
-,' -. ""'"

..~
r':

- lata, in aceste doua sticle se poate observa 0 cre~tere activa a celulelor canceroase, iar in celelalte trei, celulele moarte. Examinatorii mei zambeau. - Totu! e in regula. intr-una din cele doua sticle se dezvoltau celule canceroase in extract de sfecla. in alte douii, se gasea extract de varza, unde se observa scaderea numarului de celule canceroase. in ce!elalte doua sticle erau extract de morcov ~i de patrunjel. Trebuiau verificate ~i acestea. in principiu totul era asemiinator. Daca mananci morcov se va imbunatatii vederea, iar morcovul diminueaza gelozia. Adica problema nu statea in microelemente ci in bioenergie. Celor gelo~i, Ii se recomanda s~ manance pasat, varzii, morcovi, patrunjel, mai putin ro~ii, in loe de came de porc sa consume came de oaie. Camea de porc . intensifica gelozia. Apropo, in prima carte scriam ca un om bea sangele porcilor tiiiati ~i ca acest lucru s-a rasfrant asupra fiului sau. in sangele porcului exista informatia nu atat in legatura cu spaima, cat in legatura cu ata~amentul falii de linia destinului: placerile sexuale, mancarea, ata~mentul, adica toat~ placerile trupe~i care imping sufletul spre pamant. Cand omul se hrane~te intotdeauna copios, gustos ~i divers, se deschide tot mai mult informatia con inutii in hrana. Omul incepe sa depm de ea. Judecand dupa toate acestea, hrana trebuie sa devinii, periodic,
28

in aceastii privinlii, sunt monotona. -;;nele dintre cele mai bune alimente.

M-am obi~nuit sa consider ca obtinerea unei noi informatii vine ca un dar nea~teptat. Omul a fost iluminat - unul a fost mai norocos, altu! mai putin, cel putin a~a citeam inainte in carti. S-a dovedit ca noua informatie vine intotdeauna cu durere ~i chin. Ea vine ca 0 for(ii a raului ~i ca 0 distrugere. Daca nu apare inrairea ~i omu\ piistreaza iubirea, atunci incercarea a fost trecuta cu bine ~ia doua etapa a insu~irii informatiei decurge cu u~urinlii. ~i aceastii etapa este receptionata ca 0 iluminare, ca 0 noua idee. Abia dupa aceea am inteles despre ce este yorba, ~i am inceput sa Ie explic pacientilor: "Structura de baza a lumii este iubirea. 'Universul este rezultatul interactiunii a trei entitiiti: una creeaza, a doua distruge, iar a treia stabilizeazii. Fortele haosului sau ale distrugerii reprezintii 0 ordine sup~rioara. inseamna ca in ea stii marea iubire falii de Dumnezeu. De aceea, daca drept raspuns la distrugere, noi marim cantitatea de iubire in suflet, atunci distrugerea devine creatoare. Ura interioara falii de distrugere constituie lipsa dorintei de dezvoltare. De aceea, cu cat nutrim mai multa iubire falii de Dumnezeu In cazul neplacerilor, cu atiit mai profund In(elegem ceea ce este creat de EI".

,! ;f

29

......

~
~._- ." . '>

.~ (

Una din cele mai serioase etape ale cuno~terii mele a inceput la sfiir~itullui 1994 . Am simtit ca incep sa pierd controlul asupra situatiei. Lucram dupa 0 schema elaborata de mine. Exista teluric, existii divino Ancorarea in teluric da na~tere agresivitatii, iar dupa aceea nenorocirilor ~i bolii. ~i eu, Ie explicam pacientilor de ce Moise ii omora pe cei care se inchinau vitelului de aur. Moise incerca sa-i opreasca pe aceia pentru care banii ~i Dumnezeu erau unul ~i acela~i lucru. Le spuneam: lata teluricul, dar iata ~i spiritualul ~i divinul. Spiritualul ~i divinul erau pentru mine unul ~i acela~i lucru. De indata ce conceptia privind teluricul a fost complet formulata ~i am decis ca poate fi editatii a doua carte, cu mine au inceput sa se intample lucruri ciudate. in primul rand, a crescut brusc numarul bolnavilor pe care nu aveam cum sa-i ajut. Oamenii au inceput sa ma pacaleasca in modul cel mai nea~teptat. Am scris des pre asta in cartea a doua. in plus, acest val era in cre~tere. Am vrut sa ajut un om. EI imi strangea mana ~i imi era foarte recunoscator. Dupa aceea am aflat ca, in acela~i timp, el impreuna cu un prieten elaborau planuri cum sa ma stoarca de cat mai multi bani. Daca asta ar fi fost 0 simpla in~elatorie, a~ fi acceptat-o cu u~urinta, insa pe mine m-a tradat un om in care am avut incredere ~i pe care voiam sa-I ajut. Sistemul meu nu-mi putea da raspunsul la intrebarea de ce se intiimplau toate astea. Totul era prestabilit de Dumnezeu ~i simteam ca aceasta poveste salbatica ~i absurda era necesara pentm ceva. 30

Pentm ce anume insa, nu eram in stare sa inteleg. Singurullucru pe care I-am putut face, a fost sa renunt la suparari ~i repro~uri la adresa acestor oameni. Am tacut acest lucm destul de rapid. Mai greu a fost sa scap de respingerea iubirii pentru cei care m-au tradat. Nu-i rau" , ma gandeam eu. Am fost tradat, iar eu " trebuie sa-i iubesc". Am reu~it sa "depa~esc acest moment ~i repro~urile meIe au dispamt in totalitate. N-au dispamt insa ~i problemele. Dupa un anum it timp, rotile din stanga ale Moskvic-ului meu au intrat mai intai in nisip, iar apoi intr-o groapa cu noroi. Ma~ina mi-a fost amncata pe trotuar ha~aindu-se de copaci. Mi-am pierdut intai aripa stiinga, iar apoi pe cea dreaptii. Daca ma~ina nu soar fi lovit de aripi ci ar fi avut loc un impact frontal, pe locul meu ar fi ajuns motorul. Oar toate acestea au fost neplaceri marunte. Cel mai greu lucru pentm mine era sa vad ca, la un anumit pacien!, sistemul meu, elaborat cu minutiozitate, pana in cel mai mic amanunt, nu dadea nici un rezultat. Era 0 senzatie comparabila cu situatia cand, un om se ineaca ~i in loe sa-I salvezi, ii faci semn cu mana de pe mal. lmi amintesc 0 intamplare. A venit la mine un pacient care era sanatos din punct de vedere fizic, insa la nivelul bioeampurilor se profilau mari probleme. - Sufletul dumneavQastrii este ata~at de bani ~i de un destin favorabil, ii explic eu. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tientii depa~~te nivelul mortal,

;f'

adicii este

mina cu efect intmiat care e plasatii in

3\

dumneavoastra ~i poate exploda. Trebuie sa va inchinati nu la teluric, ci la spiritual ~i la divino M-a crezut ~i starea lui a inceput sa se amelioreze dar, dupa aceea s-a intamplat ceva surprinzator. - Am renuntat la serviciu - imi povestea el ~i n-am nici un chef sa muncesc. A incetat sa ma mai intereseze
tot ceea ce este plimiintesc.

~ .~
f:

- Nu va impacientati, va va trece repede. La inceput are loc respingerea a ceea ce este teluric, apare indiferenta fa(1ide acesta, iar mai tiirziu omul se intoarce la fericirea pamanteasca, profita de ea, dar nu e ata~at de aceasta. EI insa nu s-a intors, se indepiirta tot mai mult ~i mai mult, iar eu nu puteam face nimic. Sotia lui ma suna ~i ma implora cu lacrimi in ochi sa-I ajut. - Ma tern pentru psihicul sotului, spunea ea. A atiirnat peste tot cruci ~i icoane, a incetat sa mai comunice cu prietenii ~i rude Ie. Orice i-a~ spune, el pur ~i simplu nu ma aude. ~i iata, vorbesc din nou cu pacientul. Ii explic ca e timpul sa se intoarca din nou la cele pamante~ti. EI insa
nu reu~e~te.

- ~titi, am inceput $/i-mi pierd interesul pentru femei ~i pentru via(1iin general - imi spunea el. Sigur, acest lucru putea fi pus pe seama particularitatilor personalitatii pacientului. Eu insa simteam ca toate acestea erau in legatura cu acel val care s-a ridicat ~i pe care eu nu-I pot opri.

Inseamna ca a doua carte nu-mi era permis sa 0 scot, ceva era neterminat in informatia pe care 0 dacteam. Eu, ca nimeni altul, ~tiu foarte bine ce influen(1i imensa exercita informatia expusa in carte. lar in acest timp piata cartii era inundata de falsuri, piraterii, in care se scriau asemenea lucruri incat cititorilor Ii se Tacea parul maciuca ~i toti credeau ca astea Ie scrisesem eu. Mi s-a propus sa scot cartea a doua pe parti, pentru a stopa intruciitva pirateriile de pe pia(a cartii insa nu am vrut sa risc. Mai mult decat atat, lumea citise nu a doua, ci a treia carte. Adevarata carte a doua a fost scrisa in anul 1993. Am luat din ea un singur caz, iar restul I-am aruncat la co~ ~i am inceput sa scriu cartea de la capat. N-am vrut ca ea sa fie un fel de repetare a primei carti. De aceea a ~i aparut senzatia unui "salt brusc" in cea de a doua, de parca ar fi scris-o un alt om, spuneau cititorii. In toata aceastii tevatura, ca sa fiu cinstit, am vazut un singur lucru: sistemul meu era imperfect, dar cale de intoarcere nu exista, iar in fata era un perete de care nu puteam trece. Nici nu I-a~ fi trecut daca n-a~ fi ~tiut cat de importante sunt cercetarile mele pentru cei care, in curand se vor imbolnavi ~i vor fi pe moarte, neintelegand pentru ce toate astea ~i ce se intlimpla de fapt. Acum nu tin minte in amanunt cum s-au intamplat toate astea, insa mergand pas cu pas inainte, intelegeam incetul cu incetul in ce constii gre~eala mea. Am inceput sa pricep ca spiritualitatea ~i Dumnezeu sunt lucruri diferite, ca aptitudinile ~i intelectul reprezinta primul
33

I I it I

.."t' I

32

--

~
,--",,,

--.-

.~
~!.

strat al spiritualului, ca la baza acestuia stau straturi mai fine: moralitatea, seriozitatea, echitatea, idealurile. Incercand zi ~i noapte sa rezolv situa(ia, ajungeam la in(elegerea faptului ca spiritualul este 0 valoare cu mult mai mare decat teluricul, materialul. Insa dorin(a de a face un (el din spiritual, este 0 negare ~i mai mare a lui Dumnezeu .

1UB1REA OAMEN1

FATA ,

DE

it I

$1

LUME

,l'
I

Acum e ianuarie 1996. Ma uit pe geam la crengile pomilor pudrate cu zapada ~i-mi revin In minte evenimentele ultimelor luni. A~adar, am scris cartea a doua. Prin ea am mers mai departe Incercand sa-mi dezvolt concep(ia. In cartea Intai totul era foarte simplu: exista agresivitate, exista boala. Am scapat de agresivitate, a disparut ~i boala. In cartea a doua am incercat sa aflu de unde vine agresivitatea. In cele din urma am ajuns la urrnatoarea concluzie: sistemul incorect al prioritii(ilor genereazii agresivitate. Ata~amentul prea putemic fata de valorile telurice, dorin(a de a face din acestea telul ~i sensul vietii, au dus inevitabil la acumularea de agresivitate. Asta inseamna ca..w:-Dumnezeu trebuie sa-l iubim mai mult deeM orice este pamantesc. Dupa aceea mi-am dat seama ca descoperirile

35

...

meIe nu eonstituiau 0 noutate. Toate astea puteau fi gasite in Biblie. ~i nu numai in Biblie, dar ~i in serierile filozofiee indiene se spunea aeela~i lueru. Un ata~ment prea mare de telurie genereaza pasiuni, iar pasiunile due la boala. Am inteles ea merg pe un drum eare a mai fost pareurs inaintea mea, dar intrueat nu eram dependent de niei un fel de izvoare ~i nu respingeam niei un fel de eereetare, puteam sa inaintez. lslamismul, ere~tinismul, iudaismul, au aparut mai tarziu eomparativ eu religia-~i fl!zofia indiana. Aveam senzatia ea depa~ind momentele eheie ale aeestor religii, generalizandu-Ie, nu numai ea ma voi apropia de religia ~i filozofia indiana, dar voi fi nevoit sa ma oeup de praetieile spirituale. Oar inainte de asta trebuia sa inteleg, din perspeetiva propriului meu sistem, de ee in mitologia indiana Dumnezeu este ereatorul, de ee aeest Univers este declarat iluzie ~i de ee n-are sens sa-I iube~ti. Realitatea ma impingea intr-aeolo mult mai repede deeat eredeam. Cand incheiam eartea a doua, sistemul meu de reprezentare a lumii s-a modifieat bruse. ~tiam exaet, ~i am demonstrat-o pe sute de eazuri, ea valorile pamante~ti nu-s Dumnezeu ~i nu te poti inehina la ele. Insa pentru mine Spiritualul ~i Dumnezeu se eontopeau intr-unul singur. Printr-un efort ehinuitor de reeonsiderare a sensurilor, am reu~it sa previn 0 drama ee s-ar fi putut derula intr-un viitor apropiat. S-a dovedit ea valorile spirituale nu pot eonstitui niei ele telul ~i sensul vietii. Cand sutletul se ata~eazii de aeestea, agresivitatea rabufne~te mai putemie ~i pe arii mai intinse. Am reu~it 36

~
-,', >. ..'''''"

.~ ~'

sa introdue aeeastii eoreetare in eartea a doua ~i eram eonvins ea aeest lueru e sufieient, ea aeum eursa dementiala poate ineeta ~iciitiva ani de aiei inainte, ii voi putea dediea eereetarilor libere. Mai mult, aparuse 0 tema i'nteresanta legata de faetorul timp. Simteam ea in spatele aeestuia se aseund multe.

\ I ~ I

Ce este aeela limp? De ee el este indisolubil legat de spatiu ~i de materie? Timpul este intotdeauna exprimat prin durata. inseamna ea este in legatura eu partieularitatile spatiului. Daea spatiul I-am eomprima intr-un punet, se va eomprima intr-un punet ~i materia ~i atunei se va eomprima ~i se va opri ~i timpul. Materia, spatiul, sunt grupari informationale eonstante. Rezulta ea prin eoneentrarea spatiului ~i a materiei se eondenseazii ~i informatia:3!ta, pe de 0 parte. Pe de altii parte insa, eondensarea informatiei trebuie sa duea la eoneentrarea spatiului ~i la oprirea timpului. Cu eat este mai mare densitatea informatiei, eu atat mai lent trebuie sa eurga timpul. Omul ea sistem informational poate intluenta earae-teristieile spatial-temporale din jurul sau. Daea am urmari partieularitatile aetiunii timpului asupra funetiilor organismului uman ~i eonexiunea inversa, am putea atinge noi adeviiruri. Prin urmare trebuie sa ineepem eu un lueru elementar: sa vedem ee aeeelereazii ~i ee ineetine~te imbatranirea omulUl. J::,ste un rapr arhieunoseut ea 0 suferin(ii puterniea poate determina 0
37

,/ i

....

imbiitriinire bruscii. in consecintii, _incapacitatea de a .\!.epii~iun stres, accelereazii procesoele temporare ~i se pare cii accelerarea timpului este recltInoscutii rarii nici un fel de dubii ca un fapt nefavorabif"l..sii eu im! amlntesc 0 discutie interesantii cu 0 fatii: "Ciiac:J sunt pusii in fata unei situatii periculoase ~i mii tern de ceva, imi accelerez in interiorul meu timpul, ~i atunci il11li este mult mai u~or sii controlez situatia, dar in asemen ea cazuri imi vine ciclul cu ciiteva zile mai devreme." JI..1i-am amintit cii in situatiile critice, la multi oameni .are loc accelerarea proceselor interne ~i totul pare cii decllIrge cu incetinealii. Adeseori, acest lucru te ~utii sii-ti salV'ezi viata. in acela~i timp insii, am observat cii in cazu J inciilciirii legilor superioare, omul incepe sii imbiitriineascii mai repede. Oacii se manifestii agresivitate i.-tpotriva timpului, accelerarea imbiitriinirii decurge f~arte rapid ~i este insotitii de boli. Re retul entru treCl~t este 0 agresiune emotional in niei un fel. Ciind insii mi-a ariitat douii foto~rafii, am fost ~ocat. in realitate avea sub patr~zeci de ani. Oiferenta intre cele doua poze era de doi ani. Jntr-una era 0 femeie frumoasa, infloritoare, iar pe cealalta, fiicutii dupa doi ani, mi s-a parut ca viid chipul bunicii sau in cel mai bun caz, chipul mamei sale. - Ayeti 0 mare agresivitate in taport cu timpul, ii spun eu, ~i cauza a ceea ce s-a intiimplat cu dumneavoastra, s-a profilat in perioada ciind aveati optsprezece - douiizeci de ani. S-a chinuit sii-~iaminteascii evenimentele care au avut loc in acea perioadii, insa nu-i venea in minte nimic deosebit. - Inainte sa imbiitriinesc, am simtit cum se scurgea energia din plexul solar, povestea ea, ~i nu ~tiude ce a rabufnit in mine atractia pentru biirbati, dorinta de amor. Atunci vedeam doar legiitura dintre agresivitate ~i boalii incerciind sii giisesc cauza nu numai.\n ea dar ~i in ascendentii ei pe linie materna. Oar oriciit m-am zbiitut, oriciit s-a striiduit femeia, nu s-a intiimplat nimic. Mii intorceam des la acest caz, pe masurii ce acumulam mai multii experientii ~i se perfectionau cuno~tintele mele. Ciind imi incheiam cartea a doua ~i in afara valorilor telurice am ajuns ~i la cele spirituale, cazul acelei femei 1a~ fi caracterizat ca pe 0 blocare a unei incredibile gelozii. Gelozia ei depii~ea de nouiizeci de ori nivelul normal. intr-o asemenea situatie, teoretic n-ar fi trebuit sii supravietuiascii nici femeia, nici sotul ei. imbiitriinirea 39

~ ,..,.".

.-.J ," r.

\ I '.

;{

ectii in ra

rt cu tim ul

i duce la

boli din cele mal'"

grave. Teama de viitor, la fel. Oar agreslv!ta ea In en nu duce in mod obligatoriu la 0 imbatriinire rapidii. Nu existii in acest caz 0 relatie directii.

imi aduc aminte de 0 pacientii pe care am incercat s-o ajut in 1982. Pe atunci diideam consultatii in policlinicii, pe Bulevardul Nevski. Pacienta, la vre <:)cincizeci ~i cinci cincizeci ~i opt de ani, sliibufii, Imi vorbea despre

problemele sale. 0 ascultam lini~tit, Tarii sa mii implic

38

i
~

~
""--#,...

.~ ~.

brusca a blocat sentimentul de gelozie. Dar in ce mod este corelata gelozia cu accelerarea timpului nu am putut sa inteleg. in ultimele luni, tot mai des am intiilnit cazuri ciind omul era ancorat in timp. Daca in cazul ofensei aduse inaltelor sentimente de iubire ~i noblete el manifesta agresivitate, atunci el se ata~a de timp. Adica incalcarea legilor supreme duce la accelerarea timpului ~i probabil ca in sutletul acelei femei avea loc 0 gniva incalcare a legilor supreme in legatura cu gelozia. Am revenit la aceasta tema in toamna lui 1995, ciind a inceput sa ma doara ~i sa-~i piarda sensibilitatea pie lea de pe degetele de la picioare. Judeciind dupa dinamica procesului, in scurt timp puteam sa ramiin rara picioare, in plus, a inceput sa-mi slabeasca foarte mult vederea, mi-a aparut prezbitia pe care n-o avusesem inainte. Am crezut ca e din cauza viirstei ~i de aceea nu m-am prea agitat, insa, ~i celor care traiau in preajma mea au inceput sa Ii se intiimple lucruri ciudate cu vederea. Atunci am inteles ca s-a abatut asupra mea un val periculos, dar nu puteam sa intreprind nimic. Primele probleme s-au aratat atunci ciind am incercat sa ajut un bolnav de cancer. - Cauza bolii ~umneavoastrii este gelozia, i-am explicat eu. Sunteti ata~at de omul iubit ~i de relatiile cu el. Rugati-va ca iubirea pentru Dumnezeu sa fie pentru dumneavoastrii fericirea suprema. insa oriciite eforturi racea bolnavul, geJozia i se diminua foarte lent.

- Ca sa fiti sanatos ii explicam eu - trebuie sa intelegeti ca toate sistemele de valori existente sunt mijloace pentru a-I iubi pe Dumnezeu. In universul nostru exista materie, existii spatiu, exista timp. Corespunzator materiei, exista valori 'pamiinte~ti, corespunzator spatiului exista valori spirituale. Ata~amentul dumneavoastra fata de valorile spirituale este alimentat de cea de-a treia veriga, care este legata de cel de-al treilea sistem de valori, de timp. Este yorba despre iubirea pentru omul drag ~i pentru lumea inconjuratoare. Pentru dumneavoastra, iubirea pentru omul drag ~i pentru lumea inconjuratoare reprezinta valoarea suprema. incepeti sa depindeti de iubirea dumneavoastra, iar acest lucru creeazii agresivitate. Noi depindem de scop ~i ne alimentam cu scopul. Daca telul nostru este Dumnezeu, noi ne dezvoltam armonios iar toate sentimentele sacre fata de tot ce a creat Dumnezeu, nu pot constitui un tel.

A'

].ugati-va ca iJ:!!2jrea oentru oameni si oentru 111011'".;:i:\

~evina pentru dumneavoastrii un miiloc al iubirii pentru Dumnezeu. Aveam senzatia ca am gasit esenta problemei ~i ca el se va insanato~i. Ceea ce eu consideram, piina nu demult, ca fiind neesential , ni~te simple ata~amente de timp, brusc s-au conturat intr-o problema serioasii, eclipsiinduIe pe celelalte.
~

- Oare iubirea pentru oameni este un lucru rau? M-a

intrebat cu mirare 0 pacientii.

40

41

.......

....

1 .-.-

~ . - ,......--

.~ ~{

- Iubirea pentru oameni este un lucru minunat, i-am explicat eu, dar de indata ce ea devine tel unic, se transforma in contrariul sau, in ura. - Priviti, ii zic eu, acest tanar placut la inrati~are, cu barba ~i ochelari, cu aspect de savant, filolog. A fost condamnat la moarte iar apoi, sentinta i-a fost comutata in inchisoare pe viata. El a ucis 0 femeie iar dupa aceea a violat-o ~i a ucis-o pe fiica ei de noua ani. Conform diagnosticarii, el nu este ata~at nici de valorile spirituale, nici de cele pamante~ti. Este ata~at de iubirea pentru oameni. $i iata ca el 0 pierde, devenind violator ~i uciga~. Victimele lui au programe analoage. De aceea sufletul nu se poate lipi de nimic. Cand omul se indeparteaza periodic de bani ~i de spiritual, acest lucru 11vindeca. Daca in acela~i timp, el tinde catre Dumnezeu, acest lucru dubleaza ~ansa lui de vindecare. Am auzit ca Serafim Sarovski mult timp nu putea sa se debaraseze de limbajul obscen. El simtea ca valorile spirituale nu trebuie sa fie intangibile. Periodic, omul trebuie sa se indepiirteze de iubirea pentru oameni ~i sa tinda carre Dumnezeu. Am inteles de ce exista bancuri cinice sau sadice, de ce oamenii in timpul actului sexual injura oribil uneori. intotdeauna Ie spuneam pacientilor ca sinceritatea nu permite agresivitatii sa treaca in suflet ~i astfel, 11scute~te de boala. Reiese ca inca un mijloc magnific este umoru!. Acesta demoleazii stereotipurile ~i nu lasa neatins nici un lucru srant. Glumele zeflemitoare ~i pe falii, specifice

{eatreJor populare, medicamente.

vindecau mai bine decat orice

Sa facem bilantu!. La sfar~itul anului 1985 am ajuns la concluzia ca toate valorile importante in Universul nostru, pot fi depa~ite. Dincolo de limitele timpului ~i spatiului, se afla Dumnezeu. inseamna ca, depa~ind granitele timpului, spatiului ~i materiei, noi nu ne yom imbolnavi. Materia este 0 parte din Dumnezeu ~i in ea se gase~te 0 portie de iubire. Spatiul este de asemenea 0 parte din Dumnezeu, ~i in el portia de iubire este mare. De aceea vidul genereaza materia sau, mai simplu spus, spiritul da na~tere materiei. in "timp", exista 0 portie ~i mai mare de iubire, de aceea timpul genereazii spatiu ~i materie. Am crezut ca sistemul cercetarilor meIe s-a incheiat, dar 0 schimbare brusca a evenimentelor mi-a aratat ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Sa incepem cu faptul ca starea mea la nivelul fin, pe care 0 controlez tot timpul, spre sfar~itul anului, a inceput sa se deterioreze brusc. intr-un regim obi~nuit, ar fi trebuit sa mor la sfar~itul lui noiembrie, inceputul lui decembrie. Aparea un strat nou, in fata caruia eram rara putere. Cel mai interesant a fost ca la inceputul lui decembrie au inceput sa sune telefoanele, ~i oamenii intrebau cand 0 sa fie inmormantarea mea. - $titi, imi povestea 0 femeie, frecventez ni~te cursuri de bioenergie ~i lectorul nostru ne-a spus ca 43

42

...

1
~

~ ..~ f

Lazarev a murit. Eu voiam sa ma duc la inmormantare pentru a-i cinsti memoria. Dupa cateva zile, inca un telefon. Ma suna un vindecator din Nord. - Transmiteti-i lui Lazarev sa lase totul ~i sa vina la mine, pentru ca eu il voi salva de la moarte. In curand, toti vor incepe sa moara de 0 boala cumplita. Lazarev se va imbolnavi ~i va muri primul. EI insa a racut mult bine oamenilor ~i eu vreau sa-I salvez. - Da, chiar! Fa-ti bag~ul ~i du-te! mi-a spus un prieten. Singur spuneai ca poti muri in acest timp ~i chiar acum am inceput sa primim telefoane cu aceea~i informatie. Astiizi iti cumpiir bilet. Du-te la acest vindecator. Toate acestea pareau a fi adeviirate. Eu illini~tesc: Imagineaza-ti ca tot ce a spus acel om e adevarat. Eu 0 sa ma duc la el ~i ma vindec. Dar ce vor face ceilalti? Daca eu incep sa mor, ~i cu ajutorul metodei meIe gasesc solutia, atunci voi putea ajuta milioane. A~a ca nu ne yom grabi cu plecarea. Sun la 0 pacienta de-a mea ~i ma interesez de starea ei de sanatate. -

- Imi este mai rau - spune ea - cu toate ca m-am rugat tot timpu\. - Cum v-ati rugat? - Am cerut iertarepentru spiritualitateamea. - Nu pentru spiritualitate trebuie sa cereti iertare strig eu in telefon 44

- ci pentru

faptul ca v-ati ata~at de ea,

ati facut din ea un tel. Banii, bunurile materiale sunt f~ricirea ~i catre ea trebuie sa tinzi. Dar din ei nu trebuie sa facem un tel ~i un unic sens al vietii. A~a ceva este nociv ~i pentru suflet ~i pentru trup. Spiritualitatea este 0 fericire mai mare, este ceea ce-I face pe om - Om. Dar ea este 0 nenorocire mai mare daca 0 transformi in tel ~i sens al vietii. Telul ~i sensu I vietii sunt iubirea pentru rugaciune incorecta nu Dumnezeu, contopirea cu el. numai ca nu te va ajuta, dar iti va pricinui necazuri. Boala este unnarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori. De indata ce omull~i face un tel ~i un sens al vietii din orice In afara de Dumnezeu, In suflet Incepe sa se acumuleze agresivitatea care duce la nenorociri, boala ~i moarte. Acum, din cauza activarii bru~te a proceselor amintite mai sus, oricine poate sa simta acest lucru. Dupa cateva zile s-a Intamplat ceva ciudat la una din consultatiile mele. Tema era aceea~i, spiritualitatea. Un tanar Imi povestea ca in sufletul lui ~i-au facut sala~ demonii. A fost ~i pe la babe ~i pe la bioenergeticieni. Demonii i-au fost exorcizati, Insa nu pentru mult timp. Ace~ti demoni Ii ~optesc: "Omoara pe cineva, sari de la baleon" ~i altele asemanatoare. EI se ridica ~i Incepe sa umble nervos prin cabinet. Deodata, Incepe sa strige salbatic: "Nemernicilor, cainilor, va omor pe toti!" A urmat un raget animalic, nearticulat. Tanarul l~i agita pumnii ~i incepuse sa se apropie de mine. 11 urmiiream cu interes. Daca voi Incasa un pumn In cap. 45

;(/,

1
--.-.-

.~
t'

atunci probabil am ~i eu programe analoage. Oar tlacaul s-a lini~tit ~i s-a a~ezat pe scaun in fata mea. - Care este sensul vietii? 11 intreb eu. in loc de raspuns, el strange din umeri. - Sensul vietii este acela de a acumula in sutlet iubire pentru Dumnezeu, iar dumneavoastra in existentele trecute, ati pus pe primul loc propriile aptitudini, propria perfectiune. Moralitatea, echitatea, intelectul ~i abilitiitile, devenisera pentru dumneavoastra valoarea absoluta. Ati crezut ca spiritualitatea ~i Dumnezeu sunt unul ~i acela~i lucru~i. ati inceput sa-i dispretuiti ~i sa-i condamnati pe oamenii tara talent, pe cei pro~ti, pe cei imorali ~i imperfecti. in mod automat sa declan~at mecanismul de salvare a sutletului ~i dumneavoastra ati inceput sa pierdeti ceea ce a umplut sutletul dumneavoastra de agresivitate. intrucat v-ati ata~at prea putemic in acea via(ii, diavolul s-a instalat temeinic in sutletul dumneavoastra. Din aceastii cauza nu v-au putut ajuta "babele" ~i vindecatorii. Rugati-va pentru ca spiritualitatea, aptitudinile ~i intelectul sa fie un mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu. Repetati zilnic: "Fericirea suprema, destatarea ~i sensuI vietii pentru mine ~i pentru urm~ii mei este iubirea pentru
Dumnezeu.
"

$i cum, imi pJeaca dracul din sutlet? s-a interesat

el.

- Nu. Pur ~i simplu el va ocupa locul pe care-I meritii. Ceea ce noi nurnim "diavor~ este 0 infectie care devorea~' ~~tletele imperfecte. Ea este necesara ca element al evolu!iei. Cand savantii au inceput sa studieze celulele organismului s-a vazut ca tara un atac permanent al microbilor, celula inceteazasa se mai dezvolte. Microbii devoreaza celula imperfecta, care se dezvolta intr-o directie gre~ita. inseamna ca organismul trebuie sa supravietuiasca nu pe seama distrugerii totale a microbilor, ci pe seama perfectionarii orientiirii morale. Ne-am obi~nuit sa consideram ca raul este diavolul iar binele - Dumnezeu. intrucat Dumnezeu este peste tot, el este ~i bine ~i rau in acela~i timp. Diavolul este 0 infectie care traie~te in sutletul fiecarui om. Distrugerea ca fenomen, la nivelul organismului este asociata cu moartea, dar schimbul de substante este de asemenea distrugere, ce-i drept, controlata. Dadi am opri total schimbul de substante, adica distrugerea, atunci omul s-ar transforma in cadavru. De aceea, esenta distrugerii consta nu in a 0 stopa ci, in a 0 controla. Cum se poale optimiza controlul? Foarte simplu. Cu cat este mai apropiat omul de Dumnezeu, cu atat obtine mai multa for(ii ~i 0 mai mare posibilitate de a controla situa!ia. Dumnezeu este iubire, cu alte cuvinte, cu cat existii mai multa iubire in sutletul nostru, dupa un anumit timp, cu atat mai putemic noi supunem lumea inconjuriitoare transformand raul in bine. La exterior poti sa te superi, sa te ceqi, sa disperi, asta nu-i de speriat. Important este ca sutletul, in interior,
47

I , I "

;f

46

T""" \ I

~.

sa emane iubire. Este 0 arta pe care nu 0 deprinzi dintr-o data. Cand dupa 0 ora de activitate cu sine Insu~i tiinarul a intrat din nou In cabinet, am vazut cum sufletullncepe sa i se echilibreze ~i Incetul cu Incetullncep sa se lumineze sufletele urm~ilor sai. Acum sunt lini~tit.

dUlnneavoastra spiritualitatea

~i perfectiunea sa fie

mijloace pentru iubirea falii de Dumnezeu, fulgerul ~I radiatia va vor afecta mai putin.

La una din consultatii, 0 femeie mi-a pus 0 Intrebare interesanta:

Bunicul meu a fost omorat de trasnet. Peste catva

timp, bunicii i s-a facut rau ~i a fost dusa la spital. Peste 0 ora, In camera a intrat un fulger globular ~i a lovit patul unde cu putin Inainte era bunica. in camera de alaturi a ramas pe oglinda 0 urma In zigzag a fulgerului. Toate astea n-au fost Intamplatoare, mi? - Nu - Ii spun eu - dupa ce Ii cercetez campul. Fulgerul, ca ~i radiatia, 11ataca mai puternic pe acela care s-a ata~at de spiritualitate. Spiritualitate Inseamna ~i control asupra situatiei. Daca eu fac din spiritualitate un tel, atunci, la cea mai mica destabilizare a situatiei, campul meu devine agresiv. Corespunziitor, el va atrage agresiunea. Bunicul dumneavoastra avea 0 Inalta agresivitate subcon~tientii fata de oamenii care Ii umileau valorile lui spirituale. La fel ~i la bunica dumneavoastra , numai ca Intr-o masura mult mai mica. inseamna ca, daca dumneavoastra Ii priviti cu Ingiiduinlii pe oamenii pro~ti ~i lipsiti
48

Un om puternic, energic, avand vointa, experienlii ~i intelect, poate suferi un e~ec total din cauza necunoa~terii \eailor care guverneaza universul. Ma gandeam \a toate ac:stea, examinand urmiitorul pacient. EI Imi spunea . povestea sa Intr-un ritm lent, cu pauze. - Pana nu demult, aveam multi prieteni. RulaJu\ Intreprinderii mele era de cateva sute de mii de dolari, lunar. Totul mergea minunat. Acum nu am prieteni, am aproape 0 suta de mii de dolari datorie ~i mi s-a nascut un copil bo\nav. $i n-am facut nieiodata nimanui vreun rau. Am trait dupa legile biblice. Unde-i echitatea? iar dumneavoastra - Legile biblice sunt legile iubirii,disprejuit ~i i-ati le-ati Incalcat. Foarte des i-ati eondamnat pe cei care nu au bani. fand Incepi sa te rogi pe cel care nupentru bani, atUnciIncepi sa-I dispretuie~ti i are. De aeeea Cristos spunea ca "mai u~or va trece ~a prin ureehile acului decat va intra bogatul In imparatia cerurilor". Asta Inseamna ca bogatul este ispitit sa faca din bani un sens al vietii. Dar Cristos mai spunea: .'Fericiti . acei saraci eu duhul, caci a lor va fi Imparatia cerurilor". Asta Inseamna ca cel bogat spiritual este ispitit sa faca din spiritualitate tel ~i sens al vietii. lata deci, ca 49

;1

de

aptitudini

~i va

rugati

ca

pentru

.~

..~

nu este permis sa-i dispretuie~ti pe cei lipsiti de bani ~i pe cei saraci cu duhul. lar dumneavoastra asta ati Iacu!. - Da, aproba barbatul. intotdeauna i-am dispretuit pe pro~ti ~i pe tradatori. - lar copilul dumneavoastra este deja pregatit sa-i ucida. ~i sutletullui este plin piina la refuz cu ura falii de lume. De aceea este bolnav. Cultura genereazii civilizatie. Adica spiritualitatea genereazii bani, bunuri materiale. Dumneavoastra faceti din bani un tel ~i ii pierdeti, faceti un tel din spiritualitate ~i 0 pierdeti de asemenea. Spiritualitatea este generata de moralitate. Moralitatea provine din iubirea pentru oameni. Iar aeea iubire eu care ii iubim pe oameni, noi 0 primim de la Dumnezeu. Iubirea pentru Dumnezeu genereazii iubirea pentru lume ~i pentru oameni, dupa aceea apare moralitatea, apoi spiritualitatea, iar dupa aceea, ceea ce noi numim "binefaceri ale civilizatiei". Daca dumneavoastra va fixati ca tel una din treptele care duc spre Dumnezeu, scara dumneavoastra se va niirui. - Spuneti-mi ce inseamna in praetica, iubirea pentru Dumnezeu, ma intreaba pacientul. - Vitati-va ~i dllmneavoastra.~ Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu depinde de nimie. Dumnezeu este iubirea. Imaginati-va ca iubiti un om ~i ca iubirea dumneavoastra nu poate fi intluentata de nimie: nici bani, nici situatie familiala, nici situatia sociala, niei lipsa de talente, moralitate ~i ~ mai departe. Sa depinzi de ceva inseamna sa prime~ti. in iubire principalul este, 50

nu sa iei, ci sa dai. Daca dumneavoastra continuati sa iubiti un om care v-a tradat ~i v-a jignit, inseamna ea dumneavoastra iubiti in el pe Dumnezeu. Daca nu va temeti sa fiti sincer ~i in nici un fel de imprejurari nu atentati asupra sentimentului de iubire din sutlet, va apropiati de Dumnezeu. Mai este un moment foarte important: eu dit te apropii mai mul! de Dumnezeu, eu atiit e mai perieulos. Fata interlocutorului meu s-a alungit: - Cum sa inteleg, aceasta? - Cu cat este mai performant alpinistul, cu atiit este mai periculoasa calea pe care el va merge! Logic. Cu eiit este mai aproape de Dumnezeu, cu atiit omul prime~te mai multa fericire ~i cu atiit va II mal putermca durerea eiind va pierde aceasta fericire. Cu alte cuvmte, in cazul 'intensificarii iubirii catre Dumnezeu nu trebuie sa ne orientam numai asupra bogatiei sentimentelor, asupra fericirii ~i desIatarii, dar ~i asupra unor mari suferinte. De aceea in icoanele Maicii Domnului se retlecta nu numai fericirea unei imense iubiri pentru pruncul niiseut, ci ~i suferinta viitoarei pierderi a acestuia. Mai simplu spus, Dumnezeu nu este numai fericire ci ~i suferinlii. lar mai c"OreCt,"Dumnezeu este dincolo de tenclre ~Isuterinlii.

in noiembrie 1995 trebuia sa plec la New York. Acolo trebuia sa ma ocup in exclusivitate de terapie. Simteam ca era absolut necesar sa ma rup de treburile mele ~i sa

51

...

1
r

.~ ~.
echilibrez situa(ia care incepuse sa se deterioreze vazand cu ochii. Credeam ca cea de a doua carte era perfect echilibrata. Acum, desprinziindu-se de teluric, omul nu se va arunca spre spiritual ~i nu va face din acesta un (el. 1 va tinde catre Oumnezeu. Credeam ca ma voi limita doar la a doua carte ~i ca pentru jumatate de an sau un an, voi uita de orice psihologie. Oar judecand dupa ceea ce se petrecea in jur, am in(eles ca nu voi avea parte de"odihna. 0 tema de 0 importan(ii majora nu a fost epuizata. Intrun anumit fel, ea este legata de timp dar eu nu in(eleg in ce mod. 0 deta~re totala de treburile mele, dupa cum nadajduiam, ma va ajuta sa prind aceasta tema. Inainte de plecare au venit la mine doi pacien(i in stare grava pe care am incercat sa-i ajut. Primul, un baie(el de vreo noua ani, bolnav de leucemie. AI doilea, un barbat de asemenea cu probleme oncologice ~i inca in stadiul al patrulea. Cauza imbolnavirii celor doi era absolutizarea spiritualita(ii. La baiat era yorba de aptitudini ~i intelect. Ata~amentul genereaza arogan(a ~i dispre( fa(ii de cei mai pu(in dota(i ~i mai pu(in inteligenti, ura fata de cei care iI umilesc. ~i, oricat m-am straduit sa-I ajut pe el ~i pe parin(ii lui pentru a' Ie schimba orientarea, nu s-a inregistrat nici 0 ameliorare. Ceva se opunea. Oar, oridt am incercat sa-mi dau seama despre ce este yorba, n-am reu~it. Situa(ia baiatului se agrava. Parintii ac(ionau cu con~tiinciozitate asupra lor in~i~i. Oar alunecarea in prapastie continua. Acela~i lueru ~i in privinta celuilalt pacient. Ii explicam ca "rieina bolii lui este gelozia.
52

- In(elege(i d gelozia este un sentiment exacerbat al proprieta(ii. Familia este un bun pamantesc. Oad omul din cauza unui lot de pamant incepe sa invidieze, sa dispre(uiasca ~i sa blameze, in acest fel se ancoreaza in valorile pamante~ti, ~i atunci acest comportament il va avea ~i in familie. Oar familia nu este numai un bun pamantesc ci ~i unul spiritual. Teritoriul spiritual nu trebuie nici el transformat in (el. Imagina(i-va urmatoarea situa(ie. Eu am un lot de pamant ~i iI alung pe acela care ar vrea sa se stabileasca pe el. 0 fac pentru ca este proprietatea mea ~i acest lucru e normal. Acum imagina(i-va ca eu il urasc pe omul care a trecut peste teritoriul meu. Acest lucru deja nu mai e normal. Oeci, daca pentru mine lotul este valoare absoluta, atunci eu sunt gata sa ucid pe oricine, dar, dad pentru mine lotul este doar un mijloc, atunci nu va mai exista agresiune. Barbatul care avea cancer, ma privea ~i incerca sa in(eleaga ceea ce ii spuneam. 1 a inceput sa munceasca cu sine insu~i, a inceput sa se roage, dar ata~amentul lui fa(a de sOlie ~i, respectiv, agresivitatea fa(a de ea, nu se diminueaza. M-am intalnit zilnic cu el ~i am incercat febril sa indrept situa(ia, dar nimic nu ajuta. Este ceva cei mai presus de spiritualitate. ~i acest ceva alimenteaza ata~amentul fa(ii de so(ie. Am sucit pe toate fe(ele, de sute de ori, diverse variante, ~i astfel am ajuns la 0 singura concluzie: iubirea pentru omul apropiat este deja 0 valoare de sine statatoare in acest Univers. ~i familia include tmite aspectele: familia, ca valoare pamanteasca;

i I '.

,1

53

( I

~
f

',.~

,-~

familia, ca teritoriu spiritual; familia, ca teritoriu al iubirii. - Pentru dumneavoastrii, teritoriul iubiriIi reprezinta, deocamdata, valoarea absoluta. lar omul dra~g ~i iubirea pentru acesta, ca ~i iubirea pentru familie ~i copii, sunt doar un mijloc pentru iubirea falii de Dumnezeu. Tel suprem poate fi doar ceea ce nu este destructLbil, ceea ce este ve~nic, altfel, in mod inevitabil, apare agresivitatea. Ne luam ramas bun ~i stabilim 0 intalnire dupa intoarcerea mea.

alergand pe patine cu rotile. In aceasta cliidire, la etajul al cincilea, dadeam consulta]ii. Acum, cand am inceput sa-i diagnostichez pe pacien]i mult mai profund, am inleles care este esen]a psihologiei americane. Unul din emigran]i descrie totul in felul urmator: .americanii sunt un popor absolut tamp it. Ei au doua-trei leluri in via]a. Cel mai important il constituie banii. Aici toata lumea se inchina la ban. AI doilea lei: sa faca sex, sa manance ~i sa bea. De toate celelalte, pe americam, ii doare-n cot. - Nu vi se pare ciudat ca, in ciuda unor asemenea interese, poporul nu traie~te rau ~ica prospera? EI da din umeri. - Sa faci ]el din bani este un pacat. A~a-i? ii spun eu. - Desigur, spune el, dar eu nu fac din bani un ]el. - Binein]eles. Dar privi]i. Daca pentru mine banii reprezintii 0 valoare absoluta, ei sunt mai presus de toate. Inseamna ca ei sunt mai presus decat iubirea pentru Dumnezeu, mai presus de via(a omeneasca. Prin urmare, in cele din urma, am sa fiu pregatit sa omor doi-trei oameni pentru bani. De asemenea eu voi fi gata sa omor pe oricine, daca el va atenta la banii mei. Pentru ca ]elul trebuie sa fie intangibil, totul ac(ioneaza pentru acest ]el. lar acum imaginal i-va: eu fac un lei din spiritualitate. Inseamna ca acel rai pe care I-am creat, moral ~i echitabil, trebuie sa fie ve~nic. ldeea, morala ~i legile create pe baza lor reprezinta valoarea suprema, sunt situate deasupra iubirii pentru Dumnezeu, deasupra 55

Mi se pare ca deja am gasit ceea ce era mai important, eel de-al treilea sistem de valori - iubirea falii de oameni " ---~i lume. In]eleg ca oamenii care au citit pnma ~I a aoua carte nu se vor mai ata~a de valorile piirmante~ti ~i spirituale, dar ei se pot ancora de iubirea pent.-u oameni. Sentimentul de iubire falii de oameni est~ legat de structurile temporale. Cat este insa, de periculoasa absolutizarea timpului, adica a iubirii falii de oameni, pe atunci inca n-o ~tiam. M-am lamurit in America.

In Manhatan, sunt doi zgarie nori gemeni apar]inand centrului economic mondial, construit de japoDezi. Daca mergi pe Brodway care se gase~e la 0 sum de metri departare de aceste cladiri, pe una din fa]ade, In stanga, po]i sa vezi un panou pitoresc - un grup d e oameni 54

~.........

1
...

~
-~ ~ - .., - p.

..-J
f

iubirii pentru oameni ~i deasupra vietii omene~ti. ~i atunci voi fi pregatit sa omor nu unul, doi sau trei, ci milioane. Asta s-a ~i intamplat in timpul socialismului ~i fascismului cand, pentru 0 idee oarecare, tara era transformata in ma~ina de toeat carne. in concluzie, spiritual itatea este 0 fericire mult mai mare, dar ~i 0 nefericire la fel de mare, daca ea devine unic tel. Cea mai mare fericire este iubirea pentru oameni ~i lume - a~a cred multi. Oar daca eu iubesc toata omenirea iar ea mi-a dezamagit a~teptarile, atunci eu voi fi gata sa omor toata omenirea. A~adar cel care i~i face din iubirea pentru oameni 0 valoare absoluta, merge spre apocalipsa. Acum sa analiziim din acest punct de vedere America. Aici se nasc ~i vin acei oameni ale ciiror suflete sunt pregatite sa-~i faca drept tel absolut, valorile spirituale ~i iubirea fata de aproape. Adica, vin oameni plini de iubire ~i bogati spiritual. ~i pentru a-~i salva sufletul de 0 colosala agresivitate, .daca nu exista suficienta dragoste ~i ~inlii in Dumnezeu, ii ajuta renuntare la iubirea ~ntru oameni si la valorile spirituale. De aceea totul incepe sa se cIadeasca pe bani ~i pe ca~tig. Qamenii nu comunica unul cu celalalt deoar~e, comuniearea si contHcte!e;. d~zvoltii spiritualitatea. I;!anii devin mai importanti decat iubirea falii de alt om. ~i, oricat ar parea de straniu, acest lucru se justifica dintr-un punet superior de vedere. insa aici este un mie "dar". Sa te dezici de iubirea pentru oameni ~i de spiritualitate, se poate atunci cand asemenea bogatii sunt multe. Sa se giindeasea numai la bani ~i la 56

bunastarea piimanteasca, poate numai cel care are 0 mare rezerva de iubire ~i de valori spirituale. Acest lucru se cheama "din trei rele sa-I alegi pe cel mai mic". Acum insa aceste timpuri sunt pe sfiir~ite. inainte, in Orient se acumulau valori spirituale iar in Occident, ele erau fructificate. Daca inainte rezervele spirituale ii ajungeau omului nu doar pentru 0 singura vialii, acum ele pot fi epuizate in doar cativa ani. Aici, la New York, din ce in ce mai des imi vin pacienti, care s-au dezis de spiritualitate ~ide iubirea pentru oameni ~i au reu~it sa se ancoreze in valorile telurice, in bunurile pamante~ti. La ei " ineep forme jiirave de depresle lar apO! boli fizice. in subco-;;~tient ei simt ca a-ti face tel din spiritualitate ~i iubire pentru oameni, este periculos. Ei incep sa traiasca numai prin valorile telurice ~i din nou apar problemele. ~i de orice s-ar apuca, totul se naruie, apare sentimentul de deznadeide. Unor asemenea pacienti Ie explic ca se impune sa-~i formeze un sistem corect de valori, ca Tara0 notiune precum iubirea pentru Dumnezeu, ei nu vor putea supravietui.

;1"

Stau intr'un mie cabinet pe lo-street ~i discut cu 0 noua pacienta. - Peste catva timp asupra dumneavoastrii poate sa se abatii 0 mare neno~ocire. Plus bolile, ii explic eu, ei. La dumneavoastra actioneaza aeum un uria~ program de

57

.....

~
II""'"

----.-----.

-'.-". ", ,.. autodistrugere. Nu a(i trecut incercariJe ~i a(i refuzat purificarea data de Dumnezeu.

~ ~-

- ~ti!i - imi spune femeia - niciodata in vialii nu am avut un sentiment puternic de iubire pentru cineva. Cu cateva Juni in urma m-a chemat la New York 0 cuno~tin!a. Am inceput sa lucrez Ja ea ca menajera ~i nu demult am fost cuprinsa de un sentiment puternic. M-am indragostit nebune~te de un om, eram cu adevarat fericilii iar mai departe a inceput un teatru al absurduJui. Cuno~tinta mea, netam-nesam, m-a azvarlit in strada, Tara sa am mijloace de subzistenlii. Mai mult, ea a sunat-o pe mama mea in Rusia ~i i-a spus ca am cancer ~i ca voi muri in curand.
- ~i ialii - pacienta mea i~i tine cu greu lacrimile exact in acest moment, omul iubit m-a trada!. Nu numai ca nu m-a ajutat, dar pur ~i simplu a dat bir cu fugi!ii. Cum sa suport toate acestea? - Oricat ar parea de ciudat, autoruI a tot ce s-a intamplat sunte(i dumneavoastra - ii spun eu femeii. Mai precis, modul dumneavoastra incorect de a recepta lumea. lubirea pentru omul drag 0 constituie pere(ii, iar iubireij pentru Dumnezeu este !emelia pe care se cliide~te totul. Nu vi s-au dat pere!i mari pentru ca ei v-ar fi ingropa!. Temelia dumneavoastra este prea mica. in America, ata~amentul falii de iubirea pentru oameni este mai mic, de aceea aici putea!i sa incerea(i acest sentiment Tara sa pieri(i. Dar 0 parte din pere!i, oricum s-au Surpa!. Daca iubi!i aceasta Iume mai mult decat pe Dumnezeu, pentru 58

ca dumneavoastra sa va intoarce(i catre EI, lumea trebuie sa fie cruda ~i inechitabila falii de dumneavoastra. Daca ""----... va pastra!i iubirea Tara sa manifesta!i agresivitate f~!ii de a/!ii ~i fa!a de sine, contactul cu Dumnezeu se intensifica -;i are loc purificarea. lubirea pentru un alt om a devenit intr-atat !elul dumneavoastrii, incat contactul cu Dumnezeu a inceput sa se miqoreze dramatic, iar acest lucru va amenin(a sutletul. Pentru a va salva viata, trebuia sa pierde!i imediat iubirea ~i sa ave!i parte de 0 atitudine cruda din partea lumii inconjuratoare. Mama dumneavoastra a primit rauvoitorul telefon, pentru ca v-a transmis dorinta de a face din omul iubit, tel suprem ~i fericire. Cea ce dumneavoastra a(i considerat drept catastrofii ~i nenorocire, a fost de fapt, 0 opera!ie de anvergura pentru salvarea sutletului dumneavoastra ~i a dumneavoastra in~iva. Uneori oamenii se intalnesc in via!a, simt 0 uria~ iubire unul falii de celalalt, lar aupa aceea fie mor, fie se imbolnavesc, fie se Jlgnesc unul pe celalalt ~i se despart, dupa care incep sa boleasca ori s!L . moara. ~i in tot acest timp, in structurile campurilor lor se formeaza sufletul copilului ~et eXlsta 0 scantele dumnezeiasca ve~nica ~i straturi superficiale, care se formeazii prin iubirea parin!ilor pe parcursul catorva vie!i. ~i pentru ca sufletul sa se formeze corect, parin!ii trebuie sa piarda periodic toate valorile, pentru ca sufletele copiilor lor sa se purifice prin iubirea pentru Dumnezeu. Cu cat exista mai multa iubire pentru un alt om, cu amt mai perfect poate fi copilul ~i, in acel~i timp, 59

I!

1
..

.~
~(

cu atat mai dureroasa va fi destabilizarea sau pierderea temporara a acestei iubiri. Oar aceasta este 0 condi(ie necesara pentru ca iubirea pentru omul drag sa nu se contopeasca cu iubirea pentru Dumnezeu. In momentele de pierderi, suferin(e, rugaciunea in care omul ii cere lui Dumnezeu sa i se dea iubirea pentru Dumnezeu ca fericire suprema, este deosebit de eficientii. Nu demult, m-a rugat 0 femeie sa-i explic cauza mor(ii fiicei ei. - Spune(i-mi, in ce a constat vina mea? - In fa(a lui Dumnezeu nu exista vinova(i. Asta este una. ~i a doua, programul din cauza caruia a murit fata, nu a venit de la dumneavoastra. Era propria ei karma. Fiica dumneavoastra a murit nu pentru ca ar fi filcut ceva, ci pentru a nu comite anurnite fapte care i-ar fi putut aduce prejudicii sufletului ei. Moartea a fost 0 protec(ie pentru sufletul ei. Peste un anumit timp, ea s-ar fi putut indragosti de un alt om, dar perceperea incorectii a lumii, ar fi anulat totul. Cu 0 jumatate de an inainte de moarte, i s-a trimis 0 incercare, prin jignirea sentimentului de iubire ~i de incredere, iQsii ea nu a trecut-o. Acea iubire uria~a care i-a fost predestinata fetei, in loc sii-i dezvolte sufletul, i I-ar fi mutilat. De aceea fiicei dumneavoastra i s-a interzis accesul la acest sentiment ~i, in general, la via(a.

Un episod interesant mi-a aratat inca 0 data destul de

car, I ca bolile canceroase se vindeca prin iubirea pentru . " Dumnezeu cand aceasta devine un (el, ~i apar atuncl cand telul devine iubirea pentru om. '. - ~ti(i, imi spune unul dintre pacien(i, eu locuiesc in Florida iar fiica mea la New York. Cu cateva luni in urma i-au aparut dureri sub coaste, in partea stanga. S-a dus la centrul medical ~i a filcut 0 radiografie. I-a fost depistata 0 tumoare canceroasa pe pancreas, de marimea catorva pumni. Fiicei i s-a propus opera(ia ~i chim~oterapia. Ramasesera doua saptamani pana la mceperea tratamentului. Ea a citit prima dumneavoastra carte. A inceput sa se roage in fiecare zi ~i nu manca aproap~ nimic. Dupa doua saptamani i-au filcut 0 noua radiografie. Nu mai exista nici 0 tumoare. Medicii erau ~oca(i. N-au putut sa explice nimic ~i au decis ca s-au incurcat filmele. - Am sa va explic ce s-a intiimplat, ii spun eu tatalui fetei. In primul rand este foarte bine ca nu a ajuns la mi~e la consulta(ie, pentru ca ar fi sperat numai in interven(!a mea ~i asta ar fi impiedicat-o sa lucreze cu sine insa~i. In al doilea rand, pancreasul este legat de comunicarea cu omul iubit. Pancreatita, diabetul zaharat, cancerul pancreatic sunt semne ale faptului ca omul iubit ~i iubi~~a pentru el au devenit 0 valoare absolutii. La. filca - dumneavoastra, din cauza sistemului eronat al valonlor, a inceput sa creasca brusc agresivitatea subcon~tientii ~i, in consecin(a, s-a fonnat tumoarea. In al treilea rand, ea a

I :1

,1

60

61

-,~

I ._---_..

.~ ~'

in!eles ea poate sa moara ~i a renuntat la tot eeea ee pana atunei eonstituia fericirea suprema. Ciind a inceput sa se roage lui Dumnezeu, ea a simtit in mod intuitiv ca, fericirea suprema ~i sensul vie!ii inseamna de fapt, iubirea pentru Dumnezeu. Dis ariind agresivitatea, a disparut ~i tumoarea. Cand discut cu pacientll, a n repet faptul ca nici un medic, nici un vindecator nu vindeca, ci doar ajutii pacien!ii sa se insiinato~easca. Se "'-----vindeea omul insu~i, pe baza intensificarii impulsului volitiv care, prin iubire, il apropie de Dumnezeu.

Ie veri avea, folositi prezervativul. Acest lucru duee la scaderea sensibilitii!ii ~i ata~amentului falii de iubirea pentru un alt om. Dealtfel ritualul circumciziei este legat exact de aeest lucru. - A fost la mine la consulta!ie un cuplu tanar, ii povestesc eu cuno~tintei mele. Femeia suferea de 0 mast ita eronica de care n-a putut in niei un chip sa seape. La barbat, in timpul contactului sexual incepeau ni~te dureri acute in zona canalului urinar ~ia vezieii. - Trebuie sa va rugati nu numai inainte de masa, ci ~i inainte de contaetul sexual, Ie-am explicat eu. Renuntati la repro~urile reciproce care va leaga unul de celalalt. " lubitul dumneavoastra sa-~i aminteasea ~i sa-~i retraga toate repro~urile pe care le-a avut impotriva femeilor. Dupa aceea reeeptorull-a preluat el ~i eu i-am explicat ca valoarea suprema nu este omul iubit, ci iubirea pentru
"""--

Acum cateva zile m-am confruntat cu 0 situatie la care am devenit parta~ fiira voie. M-a sunat 0 cuno~tin!a din Roma spunandu-mi ca a venit la ea omul iubit ~i cii, dintr-o data, el a inceput sa se simta rau. - Starea lui se inrauta!e~te eu 0 rapiditate alarmantii, mi-a spus ea. Nu mi-ati putea explica din ce cauzii? - Cauza e foarte simpla, ii explic eu. S-a indragostit foarte tare de dumneavoastra. - $i pentru asta ar putea sa moara? - $i inca cum! i-aRl riispuns eu. Cu cat mai puternic este a~amentul, cu atat mai intensa devine agresivitatea. Ea poate sa va ucida pe dumneavoastra ~i de aceea se desfii~oara ~i incepe sa-I ucida pe el. - $i ce-i de fiicut? - in primul rand trebuie sa va ruga(i amiindoi. In al doilea rand, mai putina iubire ~i contacte sexuale, iar daca
62

~
"-

Dumnezeu.

Simt ca partenerul

meu

de dialog

este

interior, ~ocat. Situatia lui este foarte grava. In eampul sau se afla hieroglifa mortii. - Profitati de ~ansa dumneavoastra, rugati-va. Pun receptoru I in furca. A doua zi cuno~tinta mea ma suna din nou. - Prietenului meu ii este ~i mai rau, spune ea pe un ton pierdut. Abia m-am intoTSacasa iar el a stat in pat. patru ore tara cuno~tinlii. Ma tem ca va muri. N-am cum sa-I internez aici in spital, iar eu trebuie sa plee pentru cateva zile in Germania ~i ma tem sa-lias singur.

63

..............

...

.,

,..-. - .,..., I
rI - in primul rand starea lui s-a imbunatalit, ii spun eu, in structurile campului iubitului dumneavoastra nu exista moal1e, in al doilea rand cu cat va temeli mai mult pentru el, cu atat ii produceli un rau mai mare ~i-Iimpiedicali sa supravieluiasca._Mergeli catre Dumnezeu. lubitul va va urma ~i se va face bine. Nu va temeli. Plecali in. Germania. Daca plecati, ii va fi folositor. ~i apoi, daca ii ~te scris sa moara,nu-l va salva nimeni, nici macareu. - N-ii\1 putea sa va uitati? Mii intreaba ea cu disperare. - N-am voie sa ma uit la a~a ceva, ii raspund eu. Dali-i receptorul, vreau sa vorbesc cu el. in timp ce ea-i transmite receptorul, eu ma chinui sa gasesc solutia. Pentru a cunoa~te lumea ~i a atinge noi trepte, eu trebuie sa ma perfeqionez. Periodic imi iese la suprafalii "murdaria" karmica. Scapand de ea ajung, cu mare greutate, ~icu destule chinuri la noi generaliziiri. Oar omul este acum in pragul mortii iar eu sunt pentru el singura speranlii de supravie\Uire. EI se agata de mine, face din mine un tel ~i momentan imi preia "murdaria" karmica, inmultind-o. Eu trebuie sa-i dau 0 informalie precisa ~i in acela~i timp sa-I resping, deoarece orientarea catre mine ar putea sa-I coste viata. Cand el lua receptorul, eu deja gasisem solutia corectii. - Ascultati-ma ate nt, ii spun acum, pentru ca principalele valori Ie constituie lucrurile pe care dumneavoastra. Moartea confisca
64

eu, sunteti pe moarte pentru dumneavoastra Ie vedeti in jurul toate valorile ~i noi,

purificali, mergem catre Dumnezeu. inseamna ca,~ dumneavoastra veli face ceea ce se intamDla in cazul mortii, nu va mai avea sens sa muriti. Renunlati la tot ce va tine legat ~i cereli-va iertare in gand. Daca va este sort it sa muriti, veti muri, iar eu n-am cum sa va ajut. yam dat tot ce am putut. De acum nu va mai sunt util. A doua zi, tanarul ma suna din nou. - Ma simt normal. Este pur ~i simplu incredibil recunoa~te el. Eu ridic din umeri. - Dumneavoastra ati inceput sa construili un sistem adevarat de valori, de aceea nu este necesar sa murili. Va rog sa nu uitati un lucru important - ii spun eu - intre dumneavoastra ~i femeia iubita trebuie sa existe 0 oarecare distanlii. La inceput 0 iubire dumnezeiasca, iar apoi iubirea dintre barbat ~i femeie. Simtiti ca 0 iubili ca pe 0 sora, ca pe 0 fiica, ca pe mama, ca pe pasari ~i animale, ca natura din jurul dumneavoastra, ca lumea creata de Dumnezeu. Cel dintai sentiment trebuie sa fie acela ca iubili in ea pe Dumnezeu iar dupa aceea tot ceea ce v-am enumerat. ~i atunci cand iubirea va pleca, omul va muri, va tnida, va in~ela, va jigni, va minti, sentimentul dumneavoastra de iubire va ramane invulnerabil. Va mai reamintesc nu va orientali asupra mea. - Da, acest lucru deja I-am inteles - respira el u~urat. - Siava Domnului!
Ne-am luat ramas bun.

-f

65

~
I ----_._--

.~
,;

lubirea pentru oameni este 0 valoare colosala. Ea genereazii aptitudini, talente. ~i cand omul incepe sa-~i valorifice aptitudinile, talentele, in el rasuna intotdeauna glasul iubirii pentru oameni, dar dupa acest glas, intotdeauna trebuie sa rasune neauzitul, dar importantul glas al iubirii pentru Dumnezeu. Daca el nu exista, omului nu i se va permite sa-~i descopere talentul, pentru ca el sa nu-i in~ele ~i sa nu-i ademeneasca pe admiratorii sai. Am inteles in ce consta atractia vocii lui Edit Piaf, cand am auzit despre istoria copilariei ei. La varsta de ~apte - opt ani era oarba ~i, dupa cum am vazut eu, cauza orbirii a fost iubirea pentru oameni ~i lume. lar cilnd iube~ti lumea mai mult decat pe Dumnezeu, atunci incepi sa-ti pierzi vederea ca sa te ata~ezi mai putin de ea. Multi, la batranete, i~i pierd vederea pentru ca se leaga prea mult de aceasta lume. Cand femeile din ora~elul unde locuia fetita au inceput sa se roage a~teptilnd 0 minune, atunci efortullor unit, putemic, a vindecat sufletul fetitei ~i ea a inceput sa vada. Ignorarea tuturor sistemelor de valori in intentia de a ajunge la Dumnezeu, ne permite sa simtim ~i sa descriem lumea inconjuriltoare.

Aveam la consultatie un tanar care mi-a povestit multa vreme des pre problemele sale. La cine n-am fost eu?! ~i la babe ~i la bioenergeticieni. in eel mai bun caz, simteam pentru un 66

timp 0 oarecare u~urare, dar farmecele nu mi le-a putut dezlega nimeni. - Nu e yorba de farmece - ii explic eu. Ayeti 0 imensa agresivitate subcon~tienta falil de femei. Mai simplu spus, sunteti un om incredibil de gelos. Sufletul va este prea ata~at de familie, de omul iubit, de dorinta de a avea copii de la femeia iubita. De aceea, cilnd pierdeti toate acestea, apare agresivitatea. Revizuindu-va viata, schimbati-va atitudinea fata de oameni, schimbati-va caractemI Dupa 0 luna a venit din nou la consultatie. - Sunt in al noualea eel - imi poveste~te el. imi este mult mai bine. Simt ca nu mai sunt ata~at de relatii. imi imaginez ca toti s-au certat cu mine, m-au tradat, dar eu nu mai manifest agresivitate, iar iubirea se pastreaza'in suflet. - Da. Nu mai sunteti ata~at de relatiile cu omul apropiat, adica de spiritualitate, insa sufletul dumneavoastra este prea mult legat de iubirea pentru oamem. - Am considerat intotdeauna ca acesta este un lucru bune, se mira el. - lubirea pentru oameni este 0 uria~a fericire ~i 0 mare bogatie. Dar daca noi 0 situam deasupra lui Dumnezeu, ea se inverseaza in nefericire. Iubirea pentru oameni nu poate fi un tel ci doar un mijloc al iubirii
pentru Dumnezeu. 1I~l'50 ('\.,,111 ~'J""p. IIn tpl rlin h~ni {'npi;i

v 0

;!

,~

lui se vor naste cer~etori spre a-~i purifica sufletele.. 67

....

~
~'

T"" Dumnezeu nu Ie va da bani, sau chiar ei Ii vor respinge pentru a supravietui. paca parintii l~i fac un tel din spiritualitate, copiii se vor na~te rara spirit ori vor respinge spiritualitatea, nu vor dori sa-~i dez':2!1e l..ntelectul, capacitatile, etica. Daca omull~i face un tel din iubirea pentru oameni, ~i-i dispretuie~te ~i-ijudeca pe cei care i-au In~elat Increderea, Dumnezeu Ii va priva pe copiii sai de iubirea fata de oameni. in sufietullor l~i va face sala~, diavolul. Sau ei In~i~i vor respinge iubirea pentru oameni ~i vor deveni ni~te netrebnici ~i violatori. Toti ace~tia prezinta ata~ament fata de iubirea pentru oameni. Dupa 0 luna tanarul a venit din nou la mine. - Totul e normal la mine dar mi-a aparut senzatia ca am devenit vampir energetic In raport cu femeile. Este oare adevarat? - Da, a~a este, Ii raspund eu. Pentru dumneavoastra femeia iubita continua sa fie tel ~i nu mijloc. lar noi ne alimentam prin tel, luam putere de la tel. Daca ne facem Jel din Dumnezeu, atunci puterea si drago~tea 0 luam ere la EI. Dar daca ne facem tel din omul iubit, atunci fort;;;i . ~ --iubirea Ie rapim de la acesta, iar asta Inseamna deja jaf. in acest fel mamele iubind\J-~ nebuneste copiii, In mod incon~tient Ie fura sanatatea ~i fericirea. - Ce Inseamna asta? Ca e un pacat sa iube~ti un alt om? - Totul se desra~oarii In functie de raportul dintre iubirea fata de om ~i iubirea fatii de Dumnezeu. Universul a aparut ca 0 desprindere, ca 0 ruptura din Dumnezeu. ::;i
68

cu cat ruptura e mai mare, cu atat mai puternica trebuie sa fie iubirea pentru Dumnezeu, dorinta de reunificare cu EI. in ce consta sensu I mitului lui Adam si Eva? Pe de 0 parte iubirea barbatului si femeii creeaza urmasi, iar pe de alta parte aceasta iubire poate fi considerata pacatoasa. Caracterul ei de pacat ar consta In aceea ca, ea ar putea Intrece iubirea fata de Dumnezeu. Daca facem tel din arice In acest Univers, atunci iubirea noastra fata de obiectul ce ni I-am fixat ca tel, va Intrece iubirea pentru Dumnezeu. Daca arice fel de fericire pe care 0 Incercam nu-i decat un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu, atunci oricat de intens am iubi lumea Inconjuratoare, iubirea pentru Dumnezeu va fi Intotdeauna mai puternica si prin urmare, In locul distrugerii se va produce dezvoltarea.
;1'

i I I I "

Odata, la consultatie, un barbat m-a Intrebat: - Cand incerc sa ma rag la Dumnezeu, imedlat in partea dreapta a capului imi apare 0 durere care parca se a~eaza pe cap. Nu mi-ati putea spune din ce cauza?

V-a ramas In sufiet inca mult dispret pentru oamenii imperfecti sl multe reprosuri fata de lumea inconjuratoare. Nu puteti sta in fata icoanelor fiind
suparat pe cineva si condamnandu-i pe altii. B-ugaciunea

-11U are efect oadi sunteti plin-.ge suparare ~i disprer .... Incepeti cu pocainta.

69

~ .-, ,'-'p' ..~ (

EI a dat din cap iar eu mi-am amintit un caz interesant pe care mi I-a povestit 0 cuno~tinta. Ea a Inceput sa se roage ~i sa repete iara~i ~i iara~i. - Doamne, Te iubesc mai mult decat orice pe lume. ~i de fiecare data Ii trecea prin cap 0 durere salbatica. ~i a~a doua luni la rand. Odata ea a rostit: - Doamne, oricum te iubesc mai mult dedit orice pe lume, numai nu-mi pricinui asemenea dureri. Boala i-a disparut ~i nu a mai simtit-o niciodata. In octombrie, Inainte de a pleca la New York am avut doi pacienti dificili. Am vorbit deja despre asta. Un baiat exceptional de inteligent avea leucemie. Cauza: ata~amentul fata de aptitudini, fata de spiritualitate. Cel de-al doilea cu cancer In ultima faza. incercand sa-i ajut pe ei In mod special, am descifrat ceea ce alimenta ata~amentul fata de spiritualitate: dorinta de a face unic tel din iubirea pentru oameni ~.ilume. Eram convins ca acum totul se va sfiir~i cu bine, Insa m-am In~elat. Dupa plecarea mea, starea barbatului s-a Inrautatit. Epuizata, sotia lui m-a sunat la New York cateva zile la rand, dar nimic nu i-a fost de fq)os. Era pe moarte ~i dupa 0 saptiimana, a ~i murit. Atunci mi-am pus 0 Intrebare. Daca el nu era ancorat In cele trei sisteme principale ale valorilor pe Pamant, atunci de ce a murit? Ei bine, sunt mai multe cauze: el putea trans mite copiilor foarte multii "impuritate" spiritualii de care n-a putut sa se debaraseze, sau e posibil ca, In aceasta viata sa
70

fi comis 0 fapta pentru care a fost nevoit sa plateasca. 0 alta cauzii ar fi aceea ca, nu m-a crezut pana la capat ~i na reu~it sa-~i convinga sutletul de faptul ca iu.!>irea pentru Dumnezeu este fericirea suprema In viata. La urma urmelor, peste un an, doi, el trebuia sa se nasca undeva ~i plecarea lui de pe Pamant era strict hotarata. Toate acestea erau cat se poate de probabile, Insa eu simteam ca era Inca ceva care alimenta boala. Eln-a putut sa renunte pana la sfar~it la gelozie, Insa In acest caz trebuiau abordate structurile situate deasupra timpului... Aceste structuri creeaza timpu I ca atare. Ele pot fi de asemenea sisteme de valori de care te poti at~a Iacand din ele telul ~i sensul vietii. Ce trebuie Iacut Insa, ca sa ie~i din timp, spatiu ~i materie, nu puteam sa Inteleg. E drept cii In ultimul timp am Inceput sa simt structura care se opune timpului ~i, periodic, Imi ie~eau la suprafata programe de ata~ament fata de aceasta. incerc sa clasific aceasta structura. Desenez un cerculet. Acestea sunt valorile pamante~ti, materia. in dreapta, un alt cerculet. Acestea sunt valorile spirituale, spatiu!' Spatiul genereaza materia ~i, concomitent, ele tree din unul In altu!. Daca se schimba structura spatiului, se schimba structura materiei. Masele mari de materie modifica structura spatiului. Desenez deasupra lor un al treilea cerculet. Acesta este timpul, adica iubirea falii de oameni ~i lumea Inconjuratoare. Aceastii iubire 0 genereazii valorile spirituale ~i fizice. ~i iatii ca recent am desenat deasupra timpului un al patrulea cerculet. 71

If

\)

.....

.-_o.'p.
Prin urmare exista fapte. Am intrat in contact emo!ional cu esen!a care se gase~te dincolo de timp. Ea trece in timp, timpul trece in aceasta esentii. Prin ceva, ea este opusa timpului. Acum apare intrebarea: prin ce este opusa? incerc sa gasesc situa!ii similare de interac!iune a materiei cu spa!iului. Cel mai bun exemplu aici, este omut. Toate procesele se desf"~oara rapid. Corpul se distruge, sutletul traie~te. Adica structurile campurilor sUnt mai longevi ve decat structurile materiale. Stabilitatea campului este superioara stabilita!ii materiei. Dupa cum Ie spun pacien!ilor mei: imbracamintea, apartamentul, banii, reprezinta apiirarea corpului nostru, adica condi!iile stabile care ii permit sa se dezvolte. Cu cat exista mai mul!i bani ~i este mai mare bunastarea materiala, cu atat sunt mai multe condi!ii de stabilitate ~i aparare impotriva lumii inconjuratoare. Oar numai stabilitatea fizica duce la degradare. Dinozaurii au disparut iar broa~tele !estoase ascunse in carapacea solida au incetat sa se mai dezvolte. Au inceput sa biruie mamiferele, pentru care greutatea enorma ~i carapacea dura ~i din!ii ascuNi, au trecut pe planul al doilea. Adaptarea rapida la noil~ condi!ii, schimbarile la nivelul reflexelor le-a permis sa transforme adaptarea fizica, intruna functionala. Cu cat mai multe functii avea un organ sau un grup de organe luate impreunii, cu atat mai inalta era adaptabilitatea organismului. Apiirarea informa!ionala s-a aratat mai puternica decat cea fizica. Dezvoltarea structurilor spirituale a decurs mai activ in grupurile de
72 73

.~
f

organisme. Grupele stabile aveau mai multe ~anse de supravie!uire, dar s-a dovedit ca gandirea colectiva are minusurile ei. Ea tinde catre monotonie, este mult mai statica decat cea individuala. De aceea albinele, furnicile ~i alte colectivita!i unde colectivismul a sugrumat total individualitatea, ~i-au incetat, ca ~i broa~tele !estoase, dezvoltarea. Directia cu cele mai bune perspective a fost aceea in care se intalneau doua spirale, unde gandirea colectiva era imboga!ita de cea individualii. Astfel, lumea materiala tinde catre diversitate, catre schimbare, lumea spirituala ciitre unitate ~i uniformitate. Valorile spirituale, comparativ cu cele pamante~ti, reprezintii un factor de mult mai mare stabilitate. inseamna cii ele il pot apara mai bine pe om, adica intelectul, capacitii!ile, etica, echitatea, idealurile inalte. Daca toate acestea s-ar acumula cu prioritate intr-un om, atunci acesta va fi mai adaptat la via!a decat cel care se orienteazii numai spre bani ~i bunuri materiale. Timpul, in raport cu spa!iul ~i materia reprezinlii 0 stabilitate ~i mai mare. Adica in acest Univers, stabilitatea suprema inseamnii ca blocurile informa!ionale de bazii se giisesc in structurile temporale. Mai simplu zis, iubirea pentru oameni ~i pentru aceasta lume, mai precis pentru aces! Univers, creeazii in final cea mai mare stabilitate ~i prin urmare cea mai inallii fericire. lar acum sa trecem din nou la cea de-a patra structura pe care am descoperit-o de curand. Daca ea se opune timpului, inseamna cii ea trebuie sa-I distruga ~i in acela~i

;1

"
..~
f

timp trebuie sa aiba 0 mai mare stabilitate in compara(ie cu timpul. M-am chinuit sa gasesc denumirea acestei esente. Dupa aceea, am decis 5-0 numesc "haos", distrugere. "Haosul este gradul cel mai inalt al ordinii", se spunea in antichitate. Haosul distruge, pentru ca gradul lui de regularizare este superior regularizarii cosmice. Tabloul rezultat era straniu: deasupra iubirii pentru oameni ~i pentru lumea inconjuratoare se situeaza for(ele distrugerii. Era un zid pe care nu-l puteam trece. Nu aveam putere. De aceea, am decis sa aman aceasta tema pentru mai tarziu.

M-am adresat unei clarvazatoare.Ea mi-a spus ca

$i iata-ma in cabinetul din Manhatan. Printre jaluzele se vad crampeie de soare. Dau consultatii pacientilor ~i toate cazurile sunt de 0 simplitate elementara. Doar sunetul telefonului venit din Peterburg ma scoate din ritmul obi~nuit. Ma suna colaboratorul meu: - Asculta, fiul meu a inceput sa aiM probleme cu plamanii ~i nici un fel de medicamente nu-I ajuta. Anal izez campul baiatului ~i abordez acea structura pe care acum 0 numesc "haoS:'. - $tii; ii spun eu colaboratorului, este vorba aici de ata~amentul de ni~te structuri superioare carora nu Ie-am gasit inca, 0 denumire. Mai incearca ~i tu ceva, iar eu la randul meu voi incerca sa stabilizez situatia. Dupa doua zile el m-a sunat din nou:

baiatul trebuie sa faca 0 baie cu usturoi. Dupa 0 asemenea baie, a vomat ~i se parea ca a inceput sa fie mai bine, dar dupa aceea s-a naruit din nou totul, starea lui continua sa se inrautateasca. Toata aceasta situatie semana cu un ~treang care imi sugruma capacitatile ~i posibilitatile, intr-un ghem inert ~i lipsit de putere. lara~i m-am trezit in situatia in care tot ce dadea rezultat inainte, acum a incetat sa mai functioneze. lar dinamica inrautatirii starii copilului imi amintea, nu ~tiu de ce, de starea pacientului meu bolnav de cancer care murise de curand. in situatiile critice ma salva capacitatea mea de a-mi subordona toate fortele obiectivului principal, de a comprima la maximum informatia, concentrand intr-un singur punct tot trecutul ~i prezentul. Daca densitatea informatiei depa~ea un anum it nivel, atunci cantitatea trecea in calitate ~i se na~tea 0 noua idee. in conformitate cu aceasta idee, am clasificat lumea inconjuriitoare creand notiuni ~i, cu ajutorul acestora, controlam situatia. Am inceput sa-mi amintesc febril arice fapte legate de timp ~i de fortele distructive, adica de haos. Am avut 0 discutie interesanta in Siberia. Interlocutorul meu imi descria experimentul sau in legatura cu timpul. - Am observat de multa vreme ca scurgerea timpului este ineQala Imaginati-va de piIda, ca-se afla pe pamant un numar mare de tev; de metal. Cand treci pe langa ele,
75

;t

\~ i

74

iIiIir..

........

\
.-

~~"",-,..,-,

..~
~.

timpul se contractii. Dupa aceea ii intrebam pe alti oameni comparand senzatiile noastre subiective. Acela$i segment de drum, cand oamenii treceau pe langa 0 mare cantitate de tevi, conform senzatiilor lor, Ie lua mult mai pUtin timp. Reie$ea ca 0 mare cantitate de elemente tubulare, reunindu-se, incetinesc timpu!. Am Tacut experimentul nu numai cu obiecte circulare. $titi ambalajele de carton pentru oua? Am a$ezat douazeci de a~>tfelde ambalaje unul peste altul iar sub ele un om. In acest moment, aparatele inregistrau modificarea starii fiziologice. Se observau $i modificari exterioare. Sangele se urca la cap $i fata se inro$ea. Singura chestie pe care nu am putut-o lamuri, era cauza pentru care astfel de configuratii schimba cursul timpului. Am spus ca pentru mine totul este destul de simplu. Materia, spatiul, timpul sunt 0 singura formatiune. Inseamna ca schimbarea unui element atrage dupa sine schimbarea celorlalte. Cantitiitile mari de materie modifica in mod considerabil caracteristicile spatiului $i timpului. Schimbarea densitatii timpului duce la aparitia sau disparitia obiectivelor materiale $i la schimbarea caracteristicilor spatiuluj. Orice obiect, prin suprafata sa, are influen(ii asupra spatiului $i timpului. De aceea prin intermediul sistemului suprafetelor, noi putem aCtiona asupra timpului. Ce fapte imi mai aminteam? lata-Ie: Odata, din curiozitate, m-am dus la 0 baba care vindeca prin rugaciuni $i desciintece. Ea se uita in ochii omului, incepea sa-i povesteasca despre viata lui, dupa
76

care ii spunea ce i se poate intampla. Oriciit ar parea de ciudat, in pofida limbajului ei primitiv $i grosolan, ceea ce spunea ea corespundea cu diagnosticarea mea. Sa spunem ca eu vedeam 0 uria$a gelozie interna la 0 fata $i din aceasta cauza, probleme mari in viata personala $i $anse minime de a avea copii. Baba reda aceasta idee in felul urmator: Deochiul zace in tine, dragu!a,n-ai sa ai copii, vin'
~

la mine sa bei apa de-a mea $i-o sa-ti fie mai U$or. Dupa cum am vazut eu, aceasta baba, in viata anterioara a trait in Tibet $i s-a ocupat acolo de practici spirituale. Asta, a dus in mod spontan la deschiderea aptitudinilor ei in aceasta viata. -In fiecare an ma duc in Altai, poveste$te ea. Acolo trebuie sa mergi pe jos $aizeci de kilometri ca sa te inchini intr-o biserica. $i noi, cei de aceea$i credinta, ne adunam $i mergem incolo, pe jos, mult timp. Data trecuta am fost, ne-am rugat $i am plecat cu Dumnezeu inapoi, $i dupa doua ore am ajuns. Reiese ca noi am parcurs treizeci de kilometri, intr-o ora. Nimeni nu a inteles nimic, iar noi am considerat ca Dumnezeu ne-a dat 0 men ire. Dupa aceea am verificat, sa vad de ce s-au intamplat toate acestea. Am ajuns la concluzia ca timpul este ritm $i prin ritm ne este mai U$or sa controlam timpu!. Cand omul merge ritmic ciiteva ore, ceea ce gande$te el atunci, trece mult mai profund in subcon$tientul sau. Daca insa omul, pe parcursul intregului drum, it are in gand pe Dumnezeu $i incepe sa se roage in sinea sa, pregatindu-se

77

~ ..~
~,

pentru rugiiciunea pe care 0 va rosti la capiituLdrumului, .!impul lui incetine~te brusc. latii de ce pelerinii mergeau pe jos spre locurile de rugiiciune. $i se incetinea nu numai timpul subiectiv ci ~i cel obiectiv. De aceea lumea interioarii in care triiie~te, respirii, miinancii ~i se mi~cii omul, inIluenteazii procesele temporale, prin urmare ~i siiniitatea. De aceea imbriiciimintea ca suprafatii, formii ~i croialii, poate inIluenta saniitatea omului. Prin urmare ~i spatiul in care triiie~te omul, organizarea extinsii ~i superficialii a acestuia, are 0 inIluentii pozitivii sau negativii asupra saniitiitii omului. Mai simplu spunand, forma ferestrelor, a~ezarea mobilei in apartament, dispunerea camerelor in care locuim, sunt in legiiturii nemijlocitii cu starea de siiniitate. Inseamnii cii nu numai spatiile interioare, dar ~i cele exterioare, fatadele cliidirilor, dispunerea cartierelor ~i parcurilor, bisericilor ~i cliidirilor publice, pot sii inIluenteze soarta ~i siiniitatea fizicii a ora~ului. Dar toate acestea sunt legate de timp, de regularizare. Cum riimane insii cu distrugerea ? Cum poate fi legatii tlistrugerea de siiniitatea omului? Am inceput din nou $ii analizez. Boala reprezintii 0 destabilizare a organismului, 0 dereglare a functiilor acestuia. In copiliirie, sufeream mai tot timpul de riicealii. Am observat cii in timpul bolii are loc 0 imbuniitiitire considerabilii ~i 0 acutizare a mirosului ~i a gustului. Organismul piirea ca se reinnoie~te, devenea mai sensibil. Odatii, pentru intiirirea imunitiitii, mi s-au Iacut injectii cu
78

piroganal. Mi s-a ridicat brusc temperatura, au inceput dureri fizice, dar dupii aceea am simtit in mine un fel de intinerire. Cand organismul S-a obi~nuit cu acest medicament, senzatia a disparut. Inseamnii cii destabilizarea franeazii timpul ~i are ca efect intinerirea. Cat timp organismul cre~te, se produce 0 putemicii regrupare fizicii. Acest lucru inIluenteaza in mod corespunziitor procesele temporale. Deosebit de putemic sunt inIluentate procesele temporale, in momentul maturiziirii sexuale. Atunci densitatea temporalii este maximii. Ca urmare, in ace~ti ani se cristalizeazii interior principalele aptitudini ~i intregul drum al vieti: adolescentului. De aceea, dacii noi Yom practica tehniciie destabiliziirilor profunde ale omului, Yom putea sii incetinim considerabil procesele de imbiitranire. Dar pentru 0 astfel de destabilizare este nevoie de control care sii transforme distrugerea in creatie, iar acest lucn: reprezintii cantitatea de iubire din suIletul nostru. Dumnezeu a creat Universul. DUmnezeu este iubirea Inseamnii cii pentru controlul oricarui proces a; destabiliziirii trebuie sii ne apropiem de Dumnezeu ~i sii miirim cantitatea de iubire din suIlet. Adicii mai intai iubirea, apoi destabilizarea. Lucrurile stau cam a~a: suIletul viitorului copil panii la conceptie, unindu-se cu Dumnezeu rime te 0 cantitate de iubire in conformitate cu karma sa. $i dacii acea destabilizare care se produce la na~tere, in timpul dezvoltiirii, sau in interactiune cu lumea inconjuriitoare, depii~e~tecantitatea iubirii 'aduse in 79

If

1
~

~
..., ~. .." P' ..~ J-

O'

aceasta via(a, atunci .ncep infinnita(ile, bolile, moartea. inseamna ca distrugerea 0 reprezinta pere(ii, iar temelia 0 constituie iubirea. inca un fapt: in primavara lui 1955 am plecat .mpreuna cu prietenii .n nordul Caucazului, Ja Teberda. Ne-am dus acolo pentru izvoarele de Narzan. intr-o seara a Inceput 0 discu(ie despre faptul ca oamenii trateaza diferite boli cu ape minerale. M-am giinditca atunci cand voi parcurge toate treptele purificarii spirituale, va trebui sa ma ocup ~i de influen(area fizica. Sa spunem a~a: In afara de aqiunea verbal-emo(ionala, va trebui sa gasesc ~i alte metode. Sa presupunem ca un om se roaga In biserica. Asupra schimbarii starii lui interne are influen(a nu numai rugaciunea, ci ~i fonna laca~ului, spa(iul din interioruJ acestuia, dispunerea lui, forma obiectelor, miresmele, ~.a.m.d. inseamna ca, In afara de revizuirea sistemului de valori, omul poate stimula acumularea de iubire In suflet prin schimbarea ritmului de giindire, de respira(ie, de mi~care, de alimenta(ie. Tovara~ul meu de.,drum, dupa Intoarcerea de la bai, mi-a spus 0 poveste despre ni~te ape minerale neobi~nuite dintr-o localitate de munte din Caucaz. Acolo sunt ciiteva izvoare de apa minerala dispuse unulliinga altul ~i fiecare' vindeca 0 anumita boala. Unul vederea, altul articula(iiJe, altnl tractul intestinal. Rezultatele sunt cutremuratoare. in ciiteva zile, oameni care aproape-~i pierdusera vederea,
80

~i-o recapatau. L-am rugat sa-~i imagineze apa pe care a baut-o, ca prin intennediul ciimpului sau, sa ajung la structura ciimpului izvorului. ~tiam ca infonna(ia pe care 0 voi ob(ine va fi superficiala, Insa pentru mine era important sa In(eleg principiul de baza. Apa este un minunat acumulator de informa(ie. Strabatiind rocile muntoase, ea acumuleazii 0 anumita informa(ie, care apoi vindeca. in Caucaz sunt roci sedimentare. Acestea sunt fundul fostului ocean. Nu este exclus ca programele pe care Ie contine apa, sa fie legate de via(a organismelor In apa ~i pe fundul oceanului. Rezultatul a fost nea~teptat pentru mine. Credeam ca apa este purtatoare de maimulte vie(i ~i de aceea omul se vindeca. Apa Insa, purta informa(ia despre moarte. S-a dovedit ca aceste izvoare purtau informa(ia despre moartea multor fiin(e, adica In apa era codata acceptarea mortii. Vin dimineata la "Academia de Parapsihologie" :

.r!

- Asculta, este aici pentru tine un anun( important, Imi spune unul dintre colaboratori. Dupa tratamentul tau, 0 fata a ajuns la clinica de psihiatrie. A sunat mama fetei . A lasat datele pe robot.
"Trebuie sa ~ti(i ce se Intiimpla cu pacien(ii lui Lazarev. Am venit de multe ori la tratament, iar de curiind fiica mea a ajuns la 0 clinica de psihiatrie." - A lasat un numar de telefon'! m-am interesat eu. - Da. NumaruJ de telefon este aici.

81

i
-----

~
_.4~4"'_" ~

.~
~,

sun pe femeie iar ea imi spune numele fetei, dupa care incerc sa-mi dau seama de situatie. Cauza bolii fetei este legata de situatia fiului ei. EI poate muri. Cauza: gelozia. Privesc campul tinerei femei. Acesta, in principiu, este armonios. inseamna ca toate problemele pornesc de la faptul ca nu este purificat sufletul fiului. - V-am spus ca fiica dumneavoastra e geloasa. - Da, mi-ati spus. Ea a muncit cu sine insa~i ~i starea ei a devenit mult mai buna. Dar de curiind s-a inrautatit brusc. - V-am spus sa va rugati nu numai pentru fiica ci ~i pentru nepot? - Da. Eu ~icu fiica mea ne-am rugal. - Ascultati-ma cu atentie. Daca eu v-am spus ca revizuirea intregii vieti ~i rugaciunea sunt 0 munca grea, sa ~titi ca a~a este. Daca v-am spus ca, pentru purificarea nepotului dumneavoastra va fi nevoie de un efort mult mai mare, sa ~titi ca intr-adevar a~a stau lucrurile. Ati avut 0 atitudine de neseriozitate falii de spusele mele. ~i fiica dumneavoastra, la fel. Tot ce dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra nu ati reu~it sa purificati, fie ca va va ucide nepotul, fie ca se, va intoarce impotriva autorilor, adica impotriva mamei ~i bunicii. Daca v-a fost lene sa purificati sufletul, nu cautati cauza in altii. Continua(i sa aqionati. Femeia pune receptorul in furca, iar memoria mea, incetul cu incetul, trece in revista toate cazurile. Ciind omul se trateaza la bioenergeticieni, pot aparea inrautiitiri ,

ale sanata(ii

legate de rezonantele

programelor.

sufletul vindecatorului este ancorat in ceva, iar cauza bolii pacientului 0 constituie un ata~ament similar, un asemenea vindecator nu-l va putea aJuta pe paclent. lntemeietorii multor religii au fost oameni pentm sufletele carora (elul a fost doar Dumnezeu. ~i acest lucru armoniza ~ivindeca sufletele ~itrupurile discipolilor lor. Recent, la una din consultatii, am avut un dialog interesant cu 0 fata. - Sufletul dumneavoastra are drept tel dorinta de a avea cop ii, creatia, omul iubit ~i de asemenea iubirea pentru el. Nu puteti accepta umilinta in aceasta privinta. in existenta trecuta, din aceasta cauza, v-a murit fiul. ~i in aceasta existenlii, el, din nou trebuie sa apara pe lume. Daca el va muri in stadiul de embrion sau dupa na~tere, yeti riispunde pentru asta ~i deja v-a fost harazit ca, inainte de conceptie ~i in timpul sarcinii, sa primiti jigniri ~i umilinte. Pregati(i-va pentru asta din timp. Cu cat sufletul dumneavoastra va aspira mai putemic catre Dumnezeu, cu atiit mai u~or va va veni sa treceti prin toate aceste incercari ~isa va salvati copilul. Fata imi pune 0 intrebare surprinzatoare: - Am fost la consult la 0 femeie bioenergetician ~i ea mi-a spus ca pot vindeca copiii. lar 0 data, am reu~it sa pun un diagnostic ~i sa spun ce tratament trebuie urmat, un lucru nea~teptat pentru mine. Apoi un alt vindecator,

-1

~ \

"

-'

82

83

~
,..'-,'. "-

.~
~~

la care am ajuns intampli\tor, mi-a spus ca am aptitudini deosebite. M-a~ putea perfection a in tratarea bolnavilor? - Eu v-a~ sTatui sa nu va grabiti. Orice procedura de tratament este un tratament prin iubire ~i daca omul nu 'wij are suficiente rezerve in aceasta privint~, el nu poate fi @ . vindeci\tor. Vreau sa spun in plan profesiona!., - Spuneti-mi, are fiecare om aptitudini de a vindeca a~a cum are aptitudini de a iubi? - Orice om are doua straturi de iubire, primul superficial, dind iubirea apare in contact CII CF.V~ 'Ji p~np

asupra sa nici un fel de "impuritate". se intampla foarte des.

Dar acest lucru nu

sa

depinda

de obiectul

care

a determinat-o.

Acest

sentiment, ca ~i toate celelalte, purcede din sentimentul de iubire al Diviniti\tii, care nu depinde de nimic ~i care n<a~tetotu!. Dumnezeu, doar nu. depinde de nimic ~i aceasta iubire radiaza ca soarele, nesupunandu.se nimanui. Iubirea dumneavoastra interioara insa, depinde de omul iubit, de dorinta de a avea copii, de creatie. Aceasta "impuritate" 0 yeti lua asupra dumneavoastra. "Impuritatea" se va sedimenta exact in locul in care prezentati ata~amentu!. inseamna ca orientarea dumneavoastra spre procreare ~i creatie, spre iubirea fata de oameni ~i lume va fi ~ mai puternica. $i atunci vi se va bara posibilitatea de a avea copii ~i de a crea. Poate fi yorba de sterilitate, de pierderea aptitudinilor pentru tratarea bolnavilor, de' 0 boala grava, ~.a.m.d. Fiecare om are momente cand, in conditiile oricaror ata~amente, sutletul i se inalta deasupra acestora ~i incepe sa radieze iubire. In acest timp omul ii poate ajuta pe altii Tara sa ia
84

Ma intorc din nou la tema mea. Imi mor pacientii ~i eu nu-i pot ajuta. Colaboratorilor mei Ii se imbolnavesc copiii iar eu nu pot intelege ce se intampla. Situatia se inrautate~te. Aici este nevoie de 0 concentrare extrema, sa adun 0 cantitate maxima de informatie iar dupa aceea, bruse, sa 0 comprim. Prin compactarea informatiei are loc distrugerea ei. Daca nu exista suficienta iubire , intrun asemenea moment iti poti ie~i din minti. Daca insa exista destula iubire, atunci distrugerea se transfonna in creatie, in idei noi. Pentru a cumula 0 cantitate mai mare de iubire, trebuie sa-ti desprinzi sutletul de tot ce s-a legat el in aceasta lume. Inainte de 0 noua furtuna cerebrala , deasupra mea pogoara numeroase neplaceri, insuccese ~i umilinte. Un efect deosebit il au situatiile care presupun un pericol de moarte. Dupa 0 asemenea accelerare, care tine 0 luna-doua, eu pot rezolva problema dintr-o data. Analizand toate acestea, am inteles de ce oamenii de creatie tind catre risc ~i situatii extreme. De ce oamenii de creatie renunta adesea la regimul lor obi~nuit de munca ~i viata, de ce sunt ei aliit de plini de iubire. Cu cat se desprinde mai puternic sutletul omului, de toate de care este legat, cu atat se elibereaza mai mullii iubire. lata de ce, in multe din ~colile secrete, oamenii, cu ajutorul halucinogenelor, al privatiunilor severe ~i al incercarilor 85

;f

~ I'

,j ilia.

.~
t'

vecine cu situatiile mortale, erau pregatiti In a~a fellncat erau capabili sa Infiiptuiasca un nou salt calitativ, Inainte. Daca omul avea suficiente rezerve naturale de iubire, de piIda daca Intr-o existenta anterioara el era foarte credincios ~i bun la sutlet, el trecea peste aceste !ncercari ~i dobandea rezultate exceptionale. Astfel de oameni erau !nsa foarte putini. De aceea selectia candidatilor era dura ~i multi fie ca erau alungati, fie ca mureau. Tema timpului ~i distrugerii era peste puterile mele ~i eu simteam acest lucru. Trebuia sa rezolv problema, macar In plan general. Imi vin din nou In minte izvoarele de apii mineralii, prin Intrebuintarea careia, survine vindecarea. Prin intestin, informatia influenteaza straturile profunde ale subcon~tientului. Pe de 0 parte, omul prime~te informatii In legatura cu distrugerea, ceea ce-i blocheaza ata~amentul fata de lumea Inconjuratoare, iar pe de alta parte, el prime~te informatii despre iubire, In structurile care se distrug. In subcon~tient Incep acelea~i procese care au loc In momentul mOf\ii ~i In timpul rugaciunii. Toti consumiim alimente din care, majoritatea sunt rezultatul fermentatiei. 0 femeie mi-a povestit despre ouale negre - 0 delicatesa. Oul, Ingropat In pamant mai bine de un an, capiita un gust deosebit, devenind 0 trufanda. Cand omul bea propria lui urina, dupa toate probabilitiitile, informatia distrugerii actioneaza In mod analog apei minerale. Am auzit ca unele boli s-au vindecat cand omul stiitea Ingropat In

balegar, sau In pamant. Namolurile curative se pare ca au

acela~i efect.

- Au Inceput sa ma cam doara Incheieturile ~i nu pot In nici un fel sa scap de guturai, Imi spune un prieten stand alaturi de mine la baie. - Gelozia, Ii explic eu. - Asta-i buna! Se mira el. N-am bagat de seama a~a ceva la mine. - Ti se pare, e ascunsa In interiorul tau. - $i pancreasul din ce cauza ma mai supara uneori ? - Pancreasul reprezinta relaliile cu omul iubit. Se bate peste partea inferioara a cefei. - Oar greabanul de ce ma doare? - Supararea pe femei. - Bine, dar uite cand pictez un tablou, dupa aceea ma doare Ingrozitor ~oldul.

"

Este reprimarea propnel

iubiri, din cauza

supararilor pe femei. - $i de ce tocmai acum? - Se apropie de tine sufletele viitorilor tiii copii. $i-s multe chestii dintr-astea acolo. Acum e primavara ~i se intensificii legatura cu viitorul. Toamna e cu trecutul. Daca acolo este vreo "impuritate" sau sunt pacate, vor aparea problemele. $i, judeciind dupa toate aparentele, ce am scris eu In cartea Intai despre declan~area programului de autodistrugere a omenirii, la sfar~itul lui 1995 a 87

86

Iia.

~
>. "..,'"

.~ r

inceput cu adevarat. intrucat fenomenul este la scara mare, nu este sesizabilla prima vedere. Se observa insa, 0 cre~tere a proceselor negative. - Sa Ie lasam in plata Domnului! spune amicul meu. Tu spuneai ca ata~amentele de omul iubit, de familie, se pare ca genereaza gelozie. lar ata~amentul fala de crealie ~i gelozia, la nivel bioenergetic, sunt unul ~i acela~i lucru. Daca voi deveni gelos, ma voi ata~a de crealie ~i-mi voi pierde aptitudinile creatoare? - Desigur. - in afara de ceea ce-ai scris in carte, ce a~ mai putea sa fac? - Sa te deconectezi periodic din situalii, pentru ca sufletul sa nu Ii se lege de valori. Sa zicem ca un pictor lucreaza, apoi lasa totul ~i se apuca de belie ~i bine face! Dad insa el va lucra permanent, i~i poate pierde potenlialul creativ, sa-~i iasa din minli, sau sa i se naruiasca viala personala, adica femeia iubita ~i oamenii cei mai apropiali. Nu degeaba in epoca Rena~terii pictorii Taceau legamant de celibat. Periodic trebuie sa ne despar(im de oamenii dragi ~i de serviciul preferat. Cu cat mai puternica va fi "de~uplarea", cu atat mai bine va merge dupa aceea munca de crealie. - ~i cu viala cum ramane? i~i exprima curiozitatea . prietenul meu. - in yoga este 0 pozitie care se cheama "Shavasana", adica Pozitia cadavrului. Cea mai buna pozitie pentru meditalie. Nu degeaba se cheama a~a. Practicarea 88

tehnicilor de relaxare, limitarea respiraliei, izolarea, artele marliale unde respiralia, mi~carile, deconectarea maxima de situaliile obi~nuite prin intermediul concentrarii asupra altor obiecte, sunt de folos in activitatea de crealie ~i in viata particulara. ~i desigur, baia. - Pai noi ne aflam intr-o baie cu aburi! Exclama el cu bucurie; ~i incepe sa se loveasca temeinic cu maturoiull. - De ce dupa baie se bea vodcary Pentru ca sa te deconectezi complet de situalie. incep sa povestesc cum, cu vreo douazeci de ani in
urma, ne adunam un grup de ~ase

If

opt oameni

~i

mergeam la baie. PrimeIe doua ore, fiecare statea la abur cum voia. Dupa aceea Taceam 0 pauza de 0 j umatate de ora, beam suc ~i discutam. Apoi 11puneam pe unul din noi pe prici in sauna ~i cu randul, 11loveam sub abur, cu maturoiul pana la epuizare. Dupa aceea concomitent, cinci - ~ase oameni, ii Taceau masaj relaxandu-i total mu~chii. Cand el nu-~i mai putea ridica nici macar mainile, era dus la bazin ~i suslinut pentru vreo cinci minute. Apoi 11 intindeam pe prici ~i, cu lighenele, turnam peste el apa abia caldutii, apoi mai rece, dupa care, apa fierbinte ~i iar rece. Dupa aceea, procedeul
]

Exista un adevarat ritual al baii la ru~i. Mai int<iise da drumul ]a abur. apoi se love~te intreg corpul ell ajutorul unui maturoi. confectionat special in acest scop, din ramuri de stejar sau de pin. Aceasta.procedura se rcpeta de cateva ori. altermlnd ell du~uri reci ~i ell pauze pentruodihna

89

~
-." ,."." .-,..,-.

---

..~
t'

continua cu apa aproape clocotitii, urmata imediat de apa rece ca gheala, ~i tot a~a de ciiteva ori la rand. Mai turnam peste el in incheiere, de cateva ori apa calda ~i numai dupa aceea omul era lasat in pace. Cam 0 jumatate de ora, el stiitea intins aproape Tara cuno~tinla. in cele ~ase ore cat dura baia, printr-o asemenea procedura trecea doar jumatate din grup. insa simleai ca parca te-ai fi nascut a doua oara. Intra ~i alIi cetaleni in disculie: - ~tili ca un om care a Tacut baie cu mult abur a murit? - Flacai, lineli minte trei momente importante - Ie spun eu solemn. Ca sa nu te lase inima la baie ~i organismul sa reziste la efort, inainte de a intra in baie, trebuie .sa-li la~i la u~a proasta dispozilie, regretul in legatura cu trecutul ~i frica de viitor. in sauna, nu trebuie sa injuri ~i trebuie sa te decuplezi de la absolut tot. Aceasta ili va economisi energia. Un al doilea principiu capital: la baie trebuie sa mergi cu regularitate ~i atunci organismul va fi pregatit pentru suprasolicitari ~i Ie va suporta cu u~urin(a, fapt ce duce la cre~terea imunitalii falii de alte suprasolici~ri ~i suferinle in viata obi~nuita. Al treilea: a muri in baie, este 0 cinste. To(i cei din baie rad. Cineva adauga in hiirdau cateva picaturi mentolate ~ida drumulla abur. Irni aduc aminte de 0 intamplare ce rni s-a povestit nu demult. 0 femeie i~i fTecliona so\U1paralizat, apoi 11cara in spinare la baie ~i illovea cu maturica fiira mila. Dupa 90

doua luni, el s-a ridicat ~i a inceput sa umble. Aceastii intamplare se poate inlelege chiar Tara sa 0 diagnostichezi. Boala este un stres pe care omul nu I-a putut depa~i. lar de depa~it stresul, nu putem cand avem pUlina iubire in suflet. Aceasta femeie ii dadea so(ului ei maximum de iubire ~i maximum de stres. in acest fel ~i-a invalat sotul sa pastreze iubirea in orice situatie. Eu cred ca, cu cat mai mult ne yom gandi la iubire, cu atat mai put;- yom fi nevoiti sa ne gandim la pastile.
..-(

imi amintesc de 0 discutie interesanta care a avut loc in cabinetul meu in primavara anului 1995. A venit la mine un om care locuia in Kamceatka ~i a inceput sa-mi povesteasca despre ni~te fenomene ciudate care se petrec des acolo. in perioada izbucnirii vulcanului, notiunile ca timp, spaliu, gravitatie, se schimba considerabil. Am un film video unde se vede cum un vulcanolog incearca sa se salveze din fata unei pietre care se rostogole~te la vale. Vulcanologul fuge in jos, apoi in stanga descriind un arc, pe urma, in sus, in panta. Piatra are aceea~i traiectorie. Dupa cateva secunde ea incepe sa se mi~te in sus, in pantii ~i-Iomoara pe vulcanolog.

- Avem izvoare - poveste~te barbatul - care restabilesc vederea. Este un izvor in care, daca face baie, chiar ~i un paralitic incepe sa umble. Exista un loc unde nu poti innopta. Acolo omul este chinuit de halucinatii ~i poate sa-~i iasa din minti.
91

~
-, --~ ~ ,.. ""'~

.~
~'

Ma uil sa vad de ce esle legal fenomenul. Cauza se alla sub paman!. Am incercal sa vad des pre ce e yorba, la nivelul fin. Rocile magnelice, pe langa masa lor mare ~i densilale, au ~i 0 orienlare informationala. Informatia esle. de mulle ori, un veclor. Cand rocile se rasucesc in spirala sau inlr-un sislem de slrucluri inelare, ele incep sa schimbe caraclerislicile spatial - lemporale. Se modifica inlensilalea campului magnelic ~i inca deslul de considerabil. Daca acesle roci sunl dispuse in apropierea suprafetei lereslre, alunci organismele vii nimeresc in zona lor de actiune. - $Iiti - imi spune inlerloculorul meu - avem locuri unde timpu! curge eu totul altfel. Acolo ceasurile se opresc; ~i cele eleclronice ~i cele mecanice. Populatia locala, ilelimenii, la incepul se lemeau de aslfel de locuri, considerandu-Ie bantuite de tot felul de duhuri rele. Dar apoi au incepul sa profile de ele in propriullor inleres. Sa spunem ca Irebuia rezolvala 0 problema foarte importanta penlru viata Iribului. Cativa oamen; mergeau inlr-un anumit loc, in care aveai nevoie de mull curaj. Spre diminea(ii, Ii se deschidea clarviziunea ~i incepeau sa vada viilorul. Dupa mulliple vizile in asemenea locuri, unii oameni capatau apliludini neobi~nuile. De exemplu, Irebuia pascula lurma acolo unde erau multi ~erpi ~i animalele aveau frica sa mearga in acea zona. Omul se apropia de acel loc unde se adunau ~erpii ~i, prin blesleme, ii ademenea dupa el. Penlru cateva ore pa~unea

se curata de ~erpi. Apoi, 101prin blesteme. omul aducea ~erpii inapoi dupa ce lurma lermina de pascul. Am cercelal de ce prin blesleme se poale actiona asupra comportamenlului fiintelor vii. Informatia pe care 0 exprimam in cuvinte, daca esle sustinula de un efort de vointa, in principiu, actioneaza asupra inlregului Univers. Gradul ei de actiune esle delerminat de apropierea noaslra de Creator. La nivelul profund inlerior, conlaclul cu Dumnezeu, la loti oamenii, esle acela~i. La cel exterior insa, diferenta este destul de mare. In mod corespunziitor, stratul exlerior al iubirii omului poate avea un grad diferil de dependenta fata de lumea inconjuratoare, insa in inlerior, nu depinde de nimic. La nivelul principal profund, toti sunlem in comuniune cu Dumnezeu ~i absolut perfecti. La nivel exterior, perfectiunea noastra este delerminala de nivel, independenl de lumea inconjuraloare. Cu cat este mai pulernica independen(a, cu alat mai multa dislrugere poate suporta omul. Omul este compus din corpuri cu densilati diferite. Cu cat esle mai subtire stratul cu atM el este mai stabil, dar, de asemenea, cu alat esle mai chinuiloare dislrugerea ~i deslabilizarea lui ~i drept urmare, cu alaI mai multa iubire ~i energie se elibereaza. De aceea, daca deslabilizarea structurilor psihice subcon~liente, poate fi Tacuta periodic, dandu-i posibilitatea organismului de a se odihni, aceasta duce la mularea punctului de sprijin ~i concentratie, pe straturile mai fine. Omul inceleaza sa mai depinda de acei factori al caror sclav a fost pana nu
93

I I
I ;,

;f

92

IIIIiII

........

i
r-

.~
t'
demult. Dependenta de ciimpurile magnetice,
'

gravita(ionale~itemporale se mic~or~azii,iar influenta~i

controlul asupra mediului inconjurator cresc cu ciiteva nivele. Inseamna ca locurile unde car acteristicile spa(ialtemporale sunt nestabile, pot duce la deprimare ~i boli pentru unii oameni ~i la 0 descoperire .~i dezvoltare rapida a aptitudinilor pentru al(ii. Ciindl m-am uitat la principalele zone nestabile ale Terrei in planul fin, s-au eviden(iat zonele Himalaiei ~i Braziliei. In Himalaia aceste zone sunt la suprafa(a, pe ciind in Brazilia ele se afla sub pamiint. Energetica Pamiintului este legata de migrarea in interiorul lui a unor uria~e mase informa(ionale. Drept urmare, rezult anta vectoriala se mi~ca pe suprafa(a circulara a gl obului pamiintesc modificiind fondul energetic ~i informa.(ional.

NOlLE

STRUCTURl

Destabilizarea periodica, regruparea legiiturilor, este condi(ia necesara dezvoltarii. Pamiintul i~i schimba periodic regimul sau gravitational, magnetic ~i temporal. Soarele are pulsa(ii analoage. Ciind asemenea schimbari de regim pomesc din centrul galaxiei, ele sunt atat de putemice, incat pier mari grupuri de fiin(e vii, pe Pamant. Ciind bem apa care a trecut prin straturi Ie terestre ale perioadei cataclismelor, no; primim, probabil, informa(ii despre schimbarile aparute brusc, ale structurilor spa(ialtemporale ~i acest lucru ne vindeca. Existii sali de antrenament, in care omul supus unor eforturi fizice i~i fortifica sanatatea ~i sistemul nervos. S-ar putea ca in curiind, sa apara baze de antrenament pentru modificarea nu a caracteristicilor fizice, ci a celor spa(ial-temporale. In ultimul timp, abordand tema aptitudinilor umane, m-am convins ca rara for(ele distructive nu este posibila dezvoltarea. Distrugerea, pentru noi, este reprezentata adeseori ~ub forma haosului. "Oar haosul este cel mai

II

95

-..............

1
~

~
,' ' ,--

.~ t'

inalt grad al ordinii" - spuneau anticii. inseamna ca structura care se opune timpului ~i pe care am studiat-o in cercetarile mele. este un sistem de ordin superior. Intrand in universul nostru, ea il distruge. intrucat omul la nivelurile fine, interactioneaza cu aceasta entitate, ea poate fi reprezentata ca sistem de valori. Conventional am numit-o "perfeqiune". Reiese ca perfeqiunea trece dincolo de limitele materiei, spatiului ~i timpului ~i poate fi Iacuta ~i ea tel unic. ceea ce poate determina imbolnavirea ~i moartea. inseamna ca, pe langa iubirea pentru oameni ~i pentru Univers, mai este 0 valoare de mari proportii: iubirea pentru perfectiune. Daca omul face din ea 0 valoare absolutii, el se va transforma din creator, in distrugator ~i va dori sa distruga intregul Univers, care i se pare imperfect. Acesta este de acum, diavolismul natural. Satana este simbolul distrugerii. Miam amintit de Biblie unde se poveste~te cum ingerul a devenit demon. EI s-a ancorat in perfectiune ~i a decis ca Dumnezeu a creat un Univers imperfect. Prin urmare senzatia ca lumea nu este perfecta, dispretul falii de oamenii imperfecti, atat fata de altii cat ~i falii de sine insu~i, sunt vlastare ale diavolismului. Perfectiunea este 0 . mare fericire atunci cand ea reprezintii mijlocul de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu, dar devine tragedie cand se transforma in tel unic. Daca cineva m-ar fi intrebat cu foarte putin timp in urmii, in ce consta sensu I vietii, i-a~ fi raspuns: in aspiratia catre perfectiune. De aceea cu cat sunt mai inalte adevarurile ~i .aspiratiile
~

umane, cu atat mai mare este responsabilitatea noastra ~i cu atat mai mare este ispita de a Ie transform a in tel, uitand de Dumnezeu. M-am gandit mult de ce se intampla a~a, dar apoi, pe nea~teptate ~i cu 0 u~urinlii incredibila, am inteles: in bunurile materiale exista 0 pOrtie de iubire ~i anume de acolo ne ~i vine satisfaqia. in bunurile spirituale exista 0 mare portie de iubire, in cele temporale ~i mai mare. Cu cat este mai considerabila entitatea cu care noi interactionam, cu atat mai multa iubire apare in sufletulnostru ~i cu atat mai puternica este ispita de a face din aceasta mare ~i ultima pOrtie de iubire, unic tel, uitand de infinit, de Dumnezeu. in sufletul fiecaruia din noi exista 0 eterna particula Dumnezeiasca, iar in celelalte inveli~uri superficiale are loc cre~terea cantitatii de iubire ~iapropierea de acel ideal pe care il purtam in noi. Omului ii este dat sa mearga pe treptele unei fericiri tot mai mari, adica, catre Dumnezeu. Ne este dat sa acumulam tot mai multe forte ~i sa trecem prin tot mai mari chinuri, rezistand ispitei de a ne opri pe una din trepte, de a ne face dependenti de ea, de a 0 face tel. A~adar, 0 anumita etapa a fost depa~ita. Am ie~it dincolo de limitele Universului ~i am gasit inca un sistem de valori, pe care I-am numit "perfectiune". Acum, acest model trebuia sa se confirme in activitatea cu pacientii ~i de asemenea prin propria mea experienta. $i sistemul a inceput sa functioneze. Cand descopar punctul vulnerabil al pacientului, imi dau seama imediat dupa reactia lui. inainte vedeam la pacienti ata~amentul fata de imagine ~i 97

II

96

~
~~-. - .'. .-.

.~
{

de aptitudini. Acum totul a inceput sa arate un pic mai altfel.

La New York a fost la mine la consultatie un chinez in varsta. Cinci sute de ani stramo~ii lui au practicat acupunctura. - Mie nu prea imi merg treburile, mi-a miirturisit el. Dupa aceea el mi-a povestit despre tineretea sa. in China a Inceput revolutia ~i el a pierdut totul. Dupa catva timp s-a Imbolnavit de tuberculoza. - Aveam In plamani gauri de cate trei centimetri, imi povestea chinezul; ~i-atunci m-a vindecat un om. Gimnastica chinezeasca Thai-Chi-Chuan. ~i-acum mai practic aceastii gimnastica, 0 jumatate de ora zilnic pentru acumularea de energie. - Tuberculoza ~i insuccesele dumneavoastra de acum, Intr-un fel, sunt legate intre ele. Nu sunteti ata~at nici de bunurile pamante~ti, nici de bunurile spirituale, insa pentru dumneavoastra telul ~i sensul vietii Ie-au constituit iubirea pentru oamem, pentru lumea Inconjuriitoare ~i de asemenea perfectiunea. lar In socialism aceste valori sunt Injosite. Oamenii cruzi ~i imperfecti incep sa-I conduca pe cei nobili ~i perfecti. Ati inceput sa ganditi rau despre lumea Inconjuratoare ~i ati fost nedrept cu ea. De aceea v-ati Imbolnavit de tuberculozii. Condamnarea lumii Inconjuratoare vine de la con~tiinlii. Daca lumea Inconjuratoare este rea, atunci aceasta valoare interna a "eu-Iui" se dezvolta cu 0 uria~a rapiditate. Acest lucru se poate Indrepta fie printr-o conceptie corectii, fie prin miqorarea "eu-Iui" nostru, prin diferite practici. Sau mai bine, concomitent, prin 99

Vorbesc la telefon cu 0 femeie: - inainte va spuneam ca punctul dumneavoastra vulnerabil este imaginea, statutul dumneavoastra. lar in spatele lui se ascundea ata~amentul de perfectiune. Pentru dumneavoastra perfectiunea este telul ~i sensul vietii. - Bineinteles, se mira ea. Pai cum altfel? Este un lucru absolut normal. - Nu, nu-i deloc normal, ii raspund eu. Perfectiunea nu poate fi tel. Ea este intotdeauna numai mijloc. A doua zi femeia m-a sunat din nou. - A inceput un fel de fantasmagorie, imi povestea ea. Aparatura cu care lucrez s-a stricat. Deschid u~a dulapului, u~a cade. Tot ce ating incepe sa se demoleze sub ochii mei... - Normal, ii raspund eu. Cand eu am numit cauza, programul dumneavoastra a ie~it la suprafalii ~i a inceput sa actioneze. lar ata~amentul falii de perfectiune incepe sa functioneze ca factor depistrugere a lumii inconjuratoare. Rugati-va ca perfectiunea sa fie pentru dumneavoastra doar mij locul iubirii pentru Dumnezeu ~itotul va trece.

if

98

1
,.-

~
... .-. ,--

..~
~'

ambele metode. Cind va deplasa(i incet ~i lin, va decupla(i de la ritmul obi~nuit al con~tiin(ei. lar cand se schimba regimLlI respira(iei, atunci aprecierea lumii inconjuratoare incetine~te brusc. Mi-a(i putea arata cum face(i aceasta gimnastica? - Binein(eles, a incuviin(at el. Ne a~ezam unul in fa(a celuilalt ~i incepe ritualul
deconectarii lui, a "eu-Iui" sau.

totul este deconectat in momentul efectuarii exerci(iului. OLlpaastfel de exercitii, nivelul terapiei prin acupunctura va fi cu mult mai ridicat, pentru ca energia acupunctorului se transmite bolnavului. - A~adar, dumneavoastra v-ati ata~at de perfectiune ~i de iubirea pentru lumea inconjuratoare, ii explic eu batranului. E drept ca nu prea arata a batran cu toate ca avea ~aptezeci ~i cinci de ani. - A aparLlt 0 mare agresivitate la dumneavoastra, atunci cand lumea s-a dovedit a fi imperfecta ~i cruda. Va salvat bunatatea. Oatorita ei, nu ati facut cancer la plamani, ci doar tuberculolii ~i ati reu~it sa 0 vindecati repede. Ou~ul cu apa rece, infometarea, tehnicile respiratorii, gimnastica chinezeasca, duc la scaderea "eului" ~i a agresiunii subcon~tiente. Oar daca nu se schimba ~i concep(ia, atunci, vindecandu-se fizic, omul are parte de necazuri pe linia destinului. Cu alte cuvinte problema se transfera din corp, in alt aspect. Trebuie sa va reparcurge(i viata ~i sa-I vedeti pe Oumnezeu in spatele oricarei situatii, oriciit ar fi ea de ilogica, absurda ~i inechitabila. Atunci nemul(umirea interna fata de lumea inconjuratoare va disparea ~i ca urmare linia destinului se va indrepta.
l'

- Picioarele se mi~ca in patrat, imi explica batranul. - inleleg, asta ajuta la men(inerea ritmului. - Mi~carile sunt line, trecand dintr-una in alta. Cu cat sunt mai incetinite mi~ciirile, cu atat e mai bine. Oau aprobator din cap: - Cu ciit sunt mai line ~i mai lente mi~carile, cu atii! se cere mai multa aten(ie ~i asta te deconecteaza perfect de la alte probleme. - Cand va muta(i palmele mainilor, trebuie sa va Llitalila ele. Cand indeparta(i palmele de corp, uita(i-va la aceasta parte a main ii, Imi arata chinezul. Ultima observa(ie s-a dovedit a fi foarte importanta. Nici in manLlale, nici pe casetele video nu se aminte~te de faptul ca privirea treb)lie fixatii pe palmele mainilor. Acest lucru contribuie la 0 ~i mai mare incetinire a con~tiinlei. - Cand inspirati, a continuat batranul, varful limbii apropia(i-I de cerul gurii. Cand expirati, limba coboara. 11aprob din nou; dand din cap. Tot ce este legat de activitatea con~tiintei, privirea, limba, palmele mainilor,
100

Modelul cu denumirea "perfeC(iune", trebuia sa-I verific in cel mai scurt timp pe mine insumi. Aceasta 101

1
I
-

.--<0_-'"'.'"
renuntarea la orientarea catre perfectiune. Am rugat-o apoi pe noua mea cuno~tintii, sa repetam experimentu\. EI Imi spune din nou numarul cursei ~i numerele de concurs ale cailor. - In a treia cursa a c~tigat numarul 9, Ii spun eu. - Exact, exclama cu mirare interlocutorul meu. Dupa aceea el imi spune rara graba numerele cailor din cursa a patra. --.:.. A cii~tigat calul cu numarul 3, anunt eu. EI ma aproba cu mirare.

.~
I(

,-

posibilitate mi s-a dat dupa ciiteva zile. Liinga cladirea unde dadeam consultatii, la primul etaj era 0 Incapere unde se putea paria pe curse de cai. Niciodatii n-am jucat la loterie dar acum nu ~tiu de ce m-am simtit atras. Am ie~it din cabinet, am racut la stiinga ~i dupa cincisprezece minute, am ajuns la u~a In spatele careia zeci de oameni raceau pariuri. Televizoarele, fixate In pereti, redau ce se intiimpla pe hipodrom. Oar eu, din pacate, nu ~tiam cum sa spun In englezii: "vreau sa pariez la cursa cutare, pe calul cutare" ~i cinci minute m-am plimbat prin Incapere observiind plin de curiozitate ce se Intiimpla. Dupa aceea am racut stiinga-mprejur ~i m-am intors la mine In cabinet. "Excursia" mea a observat-o unul din angajatii firmei unde eu dadeam consultatii. - Te intereseazii cursele de cai? Vrei sa-ti incerci puterile tale la curse? m-a Intrebat eI. Am fost de acord. - Facem a~a: spune-mi caii care au participat la cursele anterioare ~i eu am sa incerc sa ghicesc care a cii~tigat, i-am propus eu. Am Inceput experimentu\. Energia calului ~tigiitor trebuia sa se modifice, Starea jokeului se transmite calului. Am 'racut ciiteva Incercari dar am dat gre~. Ciind am Inceput sa caut de ce nu pot sa obtin informatia corecta, am descoperit senzatia de groazii, nesigurantii, compatimire, care sUnt rezultatul ata~amentului fatii de ceva. Acest ceva, era chiar structura de distrugere a perfectiunii. Ciiteva ore la riind, am actionat pentru
102

;1

- Hai sa vedema cincia cursa, continuieu.

Din nou enumerarea rara graba a numelor. - A cii~tigat numarul 7. EI se uita ziimbind la mine. - Perfect adevarat. - Mergem mai departe. Mi-am intrat in miina. A
~asea cursa. Ascult numele cailor pe care el mi Ie dicteaza rar. 4. In cea de-a ~asea cursa a cii~tigat calul cu numarul

- Cea de-a ~asea cursa Incepe peste un sfert de ora. - Inseamna ca va cii~tiga numarul4. - Hai, cursa a ~aptea. Ascult din nou concentrat numele pe care Ie pronuntii interlocutorul meu. In cursa a ~aptea va cii~tiganumarul 8.

- Ciit vrei sa mizezi pe cursa a ~asea? ma Intreaba

cuno~tinta mea. - Douiizeci de dolari - raspund eu.
103

----

~
....

."'''---

,-,..'~

..~
v

Peste vreo cinci minute el s-a intors. Am mizat douazeci de dolari. Numarul 4 are 0 cota de Unu la patru. Daca el iese primul vei avea optzeci de dolari, ca~tig curat. Dad va ca~tiga numarul 4, cat vei miza pe numarul 8, din cursa urmatoare? - Optzeci de dolari. - Numarul 8 are 0 cota de unu la zece. Daca va ca~tiga, vei primi opt sute de dolari. Dar eu nu cred ca se va intampla a~a ceva. - De ce? ma interesez eu. - Pentru ca eu din asta traiesc ~i ~tiu care cal, trebuie sa ca~tige. Calculez in mod analitic ce cal va ca~tiga. Pe luna am in medie cinci mii de dolari. Caii imi dau sa mananc destul de bine. - Bine. Atunci ce cal trebuie sa ca~tige in cursa a ~aptea? - Oricare numai nu numarul 8. - M-ai intaratat. Mergem jos sa vedem cursa la televizor. Am ajuns la cursa a ~asea. in incaperea aceea mare, erau cateva zeci de oameni care se uitau incordati la ecrane. Am vazut grupulpe cai ai celei de-a ~asea curse, iar jos 0 banda pe care erau inscrise numele primilor patru. Numarul 4, pe care mizasem, era in frunte. Am simtit un flux de mandrie ~i de satisfactie. Dar deodata, calul a inceput sa piarda teren. La inceput a trecut pe locul al doilea, apoi pe al treilea. Am inteles ca diagnosticarea mea a fost corecta relativ la trecut, dar nu
104

valora nimic relativ la viitor. in acest moment, numarul 4 a inceput din nou sa ca~tige teren ~i chiar inainte de fini~, intrecandu-I pe lider cu 0 treime de corp, el a ie~it primul. - Ce faci? Pui optzeci de dolari pe numarul 8? ~i-a exprimat curiozitatea cuno~tinta mea. - Evident, i-am raspuns eu. Dupa ce am mizat, au mai ramas zece - cincisprezece minute pentru urmatoarea cursa. Ne-am dus intr-un bar vis-a-vis ~i am mancat, dupa care ne-am intors. Cand am ajuns, a ~aptea cursa deja incepuse. Calul cu numarul 8 era al patrulea, dar pe mine nu m-a parasit convingerea ca el va sos; primul ~i el a sosit primul. - Opt sute de dolari din primul foc nu-i rau, a observat insotitorul meu. Am prim it in mana, opt sute optzeci de dolari. - ~i cum ramane cu pronosticul tau analitic? I-am intrebat eu sarcastic.

If

- La cursele de astazi terenul a fost argilos ~i eu nu ~tiam despre asta. Caii se comportii complet diferit, pe a~a teren. Apropo, daca ai fi mizat pe ca~tigatori in doua curse consecutive, ai fi putut avea acum treizeci ~i doua de mii de dolari. - Vom medita maine pe aceasta tema, i-am raspuns eu. In principiu eram multumit. in toate variantele, tema perfectiunii functiona lara repro~. Inseamna ca in tratarea bolnavilor acest lucru imi poate fi de mare folos. Seara am inceput sa-mi fac planuri pentru a doua zi. "Am sa
105

....

1
......

~
~, .-' ,.-~

-.------.-

.~
~.

ca~tig vreo cincizeci de mii de dolari ~i deocamdata miajunge", am hotarat eu. Oar dupa 0 ora am lnceput sa simt senzatii stranii. Mi-a aparut 0 depresie stabila. Via(a, nu ~tiu de ce, l~i pierduse sensul. Am simtit cu acuitate ca nu se cade sa obtin astfel de ca~tiguri. Cercetarile mele ~i de asemenea tratarea bolnavilor este 0 munca grea, periculoasa, chinuitoare. Oaca a~ fi obtinut 0 suma mare de bani, nu a~ fi renun(at la ocupatia mea, dar nu m-a~ fi suprasolicitat ~i nici n-a~ mai fi riscat. insa progresul nu se poate obtine altfel. Am lnteles ca maine mi se va Inch ide viziunea viitorului ca sa nu pot ca~tiga sUme mari de bani. Oar viitorul nu mi s-a Inchis. A doua zi am vazut ce cal va fi primul, dar bani nu am ca~tigat. inainte sa mizez, dadeam pronosticuri, lnsa primul ie~ea un cu totul alt cal. Pentru a cincia sau a ~aptea oara, interlocutorul meu a observat cu uimire. - Am urmarit la televizor cum alearga caii. Din zece - doisprezece cai, tu-I nume~ti cu exactitate pe acela care pe 0 anum ita distanlii va fi primul. Tu lntr-adevar 11vezi pe lider, dar nu la fini~ ci lnainte de acesta. La tine parca se deplaseazii timpul. in continuare infQTmatia mea plutea exact a~a. Experimentand Inca un anum it timp, m-am lini~tit. Faptul ca nu am sa mai ca~tigat bani pentru mine devenise clar. in principiu am obtinut ce era mai important, mi-am lnsu~it 0 tema noua ~i am experimentat cu succes interactiunea cu ea.

Cand mi s-a adus In cabinet un barbat orb, am putut sa viid cauzele profunde ale bolii lui. - Am orbit cand mi s-a declan~at 0 meningitii post tuberculoasa - lmi povestea el. inainte a~ fi zis ca prezinta at~ament falii de aptitudini ~i de un destin stabi!. Acum vedeam In plus dorin(a de a face din perfec(iune telul ~i sensul vietii lui. Acest lucru Ii provoca cre~terea pretenliilor ~i a supararii pe lumea lnconjuratoare. Ca urmare, a aparut tuberculoza. Aceasta nu i-a blocat pana la capat supararea, care a trecut lntr-un program de autodistrugere. A lnceput al doilea blocaj: meningita. Oar nici aceasta nu a stopat total programul de autodistrugere. Atunci au lnceput complicaliile, determinand pierderea vederii. - Aveli 0 uria~a trufie - i-am spus acestui om. Cea mai mica nereu~itii, cea mai mica neplacere, va provocau nemultumirea falii de sine ~i de lumea exterioara. Aceasta s-a lntamplat pentru ca tendinla catre perfectiune, a devenit la dumneavoastra valoare absoluta. Oar perfecliunea nu este Oumnezeu. De aceea, ea niciodata nu poate fi lelul ~i sensul vielii. Din orice veli face un lei, In afara de Oumnezeu, se va transforma In opusul siiu. Parcurgeli-va lntreaga vialii ~i multumili-i lui Oumnezeu pentru toate insuccesele, umilin(ele, neplacerile de pe linia destinului. Repetati cil. pentru dumneavoastril. perfectiunea este un mijloc al iubirii pentru Oumnezeu. in afaril.de rugaciuni, puteti practica exercitiile de respiratie. 107

.IT

106

.~

~
.- ~ ,----

-- '-'-,n

..~
~'

in cazul dumneavoastra, ele va pot ajuta de minune. Miincali mai mult usturoi, dar lucrul cel mai important lucru, este acela ca trebuie sa va schimbali la nivelul pro fund orientarile valorice, deoarece ele sunt hotariitoare. lar toate celelalte: exerciliile de respiralie, du~ul cu apa rece ca gheata, baile de usturoi ~i a~a mai departe, sunt mijloace ajutatoare. Cu ciiteva pagini In urma am descris procesul descoperirii unui nou sistem de valori, dincolo de limitele Universului, pe care I-am numit "perfeqiune". Desigur totul este foarte relativ. in realitate totul a fost mai complicat ~i mai dramatic, Insa nadajduiesc ca cititorul i~i va face 0 parere generala. Da! Apropo, am Inceput aceasta tema cu Intiimplarea legata de problemele de sanatate ale fjului colaboratorului meu. Starea plamiinilor lui se Inrautalea indiferent de medicamente. Sistemul meu n-a dat nici un rezultat. Dar de Indata ce am ajuns la noliunea de "perfecliune", starea copilului a Inceput sa se amelioreze brusc ~i dupa doua zile, era sanatos. Am feu~it sa gasesc raspunsul la problema pe care mi-o pusesem. Inainte, dupa ce rezolvam 0 anum ita problema, aveam trei - cinci luni, de ragaz. in ultima luna, timpul a Inceput sa se comprime. Numai peste 0 saptamiina au Inceput sa vina la mine pacienli cu at~amente pentru trepte
108

superioare. Dar acum, cand am depa~it limita Universului, al doilea ~i al treilea pas Ii Iaceam mai u~or. Dad exista frta distructiva, atunci trebuie sa existe ~i frta constructiva. Eu am numit-o "crealie", spirit creativ ~i imediat am inceput sa aplic modelul pe pacienli. ii explic unei femei care sta In fala mea. - Cauza apariliei problemelor dumneavoastra este gelozia. Femeia este geloasa pentru ca Ii este frica sa nu piarda bunurile materiale legate de situalia familiala. Gelozia poate fj generata ~i de absolutizarea aspectului spiritual: frica de a-~i pierde relaliile ~i comunicarea spiritual a cu omul apropiat. Se poate absolutiza ~i cel deal treilea strat, mult mai Inalt, iubirea pentru omul drag ~i teama de a nu il pierde. S-a vazut Insa ca deasupra lor mai exista un strat: "creatia", "spiritul creativ". $i de acesta este legata, dupa toate aparenlele, na~terea
.

;f

copiilor.
- In a doua luna de sarcina - ii explic eu femeii- vali suparat pe sol. Acest lucru v-a ata~at de "spiritul

creativ" .
Ochii femeii se umplu de lacrimi. - Ciind eram In luna a doua, so1u1mi-a spus ca nu vrea copilu!. N-am putut sa nu ma supar. incep sa Inleleg despre ce este yorba. La baza oricarui sentiment sta iubirea venita de la Dumnezeu. Ea nu depinde de nimic ~i creeaza totu!. Cu resturile acestei iubiri, noi iubim oamenii ~i lumea Inconjuratoare. Sentimentele superficiale depind de evenimentele care ne 109

~
.'~ ."-.., ,.,.-.~~

.~

Inconjoarii. De aceea, cand noi 11Intiilnim pe omul drag ~i In con~tiintii se aprinde iubirea, nouii ni se pare cii ea a venit In sufJetul nostru, din afarii. Cand femeia se Indriigoste~te de cineva, ea dore~te la nivel subcon~tient sii nascii un copil de la acest om. Dorinta de a na~te un copil genereazii iubirea falii de un alt om. Aceastii iubire genereazii relatiile spirituale ~i, In final, apar roadele materiale ale relatiilor. Ace~tia sunt copiii ~i tot ceea ce noi numim "buniistare familialii". Cu cat mai perfect trebuie sii se nascii copilul, cu atiit va fi mai mare portia de iubire pe care trebuie sa 0 primeasca parintii, In special mama. Aceasta portie de iubire vine de la Dumnezeu. Pentro a 0 primi, trebuie zdroncinat tot ceea ce este omenesc. Nu e vorba numai de valorile pamante~ti sau spirituale, de iubirea pentro lume ~i pentro oameni. Trebuie sii fie jignitii, dorinta de a avea copii ~i toate sentimentele sfinte. Daca In aceastii situatie, sentimentul iubirii se pastreazii ~i nu existii agresivitate, atunci iubirea nu mai depinde de nimic ~i chiar In acest moment are loc intensificarea comuniunii cu Dumnezeu ~i cre~terea iubirii In sufJetele copiilor.

speciali~tii, erau extraordinare. Nici acum nu pot sa Inteleg ce s-a Intamplat. in momentul ciind am Inceput sa mii realizez ~i cand Inaintea mea se deschidea 0 carierii stralucita, am Inceput Incetul cu Incetul sa-mi pierd aptitudinile. Cel mai straniu lucrU, este ca m-a parasit dorinta de a-mi pune In valoare calitatile. Mi s-a spus ca e vorba de farmece, dar nici babe Ie ~i nici bioenergeticienii nu au reu~it nimic. Nici pana acum nu-mi dau seama pentro ce m-a pedepsit Dumnezeu. - Eu cred cii Dumnezeu nu v-a pedepsit, ci v-a recompensat. Problema este ca procesele de na~tere a copiilor ~i procesele de creatie, sunt la bazii, acelea~i. Ceea ce noi absolutiziim ~itransformam In tel, In afara de Dumnezeu, trebuie sa pierdem. Daca femeia ~i-a Iacut un tel ~i 0 ratiune a vietii ei din dorinta de a avea copii, ea va deveni foarte geloasii, se va umple de agresivitate, iar copii nu va avea. Absolutizarea procrearii poate duce la sterilitate. Dar ~i absolutizarea creatiei poate duce la sterilitate, de asemenea. Aveti capacitiiti ~i posibilitati creative uria~e. Acestea v-au Inaltat deasupra altora. ~i IntrUcat iubirea pentrU Dumnezeu nu a fost pentro dumneavoastrii un tel, ati Iacut din creatie un tel. Va sunt hariiziti copii ~i sufJetele lor sunt senine. Absolutizarea creatiei, a procrearii, trebuia sa vii duca la 0 pierdere. Existau doar doua alternative: ori ajungeati la sterilitate ~i va pastrati potentialul creator, ori diideati na~tere copiilor ~i va pierdeati aptitudinile. Daca veti suferi, veti regreta ~i va veti teme din cauza insucceselor artistice, veti pierde III

I J.

tf.

Peste cateva zile a venit la mine 0 altii pacientii, la prima vedere, cu 0 cu totul altii problema, ce nu avea nimic de-a face cu sanatatea. Din copiliirie am avut aptitudini muzicale exceptionale, iar calitiitile mele vocale, dupa cum afirmau
liD

~ "r-.-,.,',-.

.~ ~'

nu numai aptitudinile creatoare, dar ~i posibilitatea de a avea copii. lar pentru faptul ca v-ati atras sterilitatea ~i nu v-ati permis na~terea copiilor, peste un timp ati putea sa va imbolnaviti grav. Ca sa ajunga iubire ~i pentru copii ~i pentru creatie, iubirea dumneavoastra pentru Dumnezeu trebuie sa fie de cateva ori mai inalta. Daca omul i~i face un tel din creatie ~i acest lucru este pentru el fericirea suprema ~i sensul vietii, sulletul sau incepe sa piarda rezervele de iubire. $i atunci, pentru a pastra potentialul creator, el renunta ~i la familie ~i la copii, atat la cei prezenti cat ~i la cei viitori. Ata~amentul pentru creatie ~i procreare, genereaza gelozie iar in acest caz gelozia piitrunde foarte adanc. Pentru a stopa viitoarea explozie de agresivitate, omul i~i schimba orientarea sexuala in mod intuitiv. Pentru un timp, aceasta blocheaza agresivitatea ~i permite pastrarea potentialului creator, dar dupa aceea, va fi ~i mai rau. Uneori oamenii de creatie, ca sa-~i blocheze intr-un fel gelozia, duc 0 viata sexuala dezordonata, dar ~i aceasta este doar 0 amanare cu circumstante agravante in viitor. Daca omul este nefericit in viata personala, atunci posibilitatile lui creatoare cresco in acest caz se blocheaza ata~amentul de creatie ~i de procreare. Privite din afara aceste legi par adeseori stranii. 0 suferin!ii putemica di~ cauza insucceselor creatoare, poate duce la sciiderea potentialului creator, dar la fel de bine, poate intensifica gelozia ~i sterilitatea. Devine clar ca principala cauza a impotentei la barbati este gelozia. Ea este data in
1]2

principal de urmatoarea conexiune: creatie, procreare, iubirea pentru oameni, spiritualitatea, placerile sexuale. Daca barbatul a fost deseori suparat pe femei, a gandit rau despre ele sau despre cei care i-au jignit sentimentele ~i i-au in~elat increderea, el este un viitor impotent. AC!ionarea asupra fiecareia dintre aceste verigi permite evidentierea altora. De pilda ata~amentul fata de pHicerile sexuale, adica de placerile trupe~ti, se poate u~or bloca prin post, prin infometare ~i prin rugaciune. in mod corespunziitor se miqoreaza gelozia ~i cresc capacitatile creatoare. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizicii ci ~i creatoare. Femeia geloasa rape~te aptitudinile copiilor ~i nepotilor ei ~i ii impinge la homosexualitate. Aici este foarte important sa intelegem un lucru: noi toti suntem oameni vii ~i intotdeauna ne vom supara ~i vom fi gelo~i. Daca nu ne vom apara la exterior, adeseori acest lucru echivaleaza cu aprobarea faptelor incorecte ale unui om. Emotiile agresive exterioare, nu trebuie sa treaca in interior, acolo unde trebuie sa fie numai iubire. Oar in situatii critice, cand suntem pu~i in fata situatiei de a alege ce este mai important pentru noi, iubirea sau gelozia, care adeseori arata ca 0 condamnare, dispre! ~i suparare, noi trebuie sa alegem, rara ezitare iubirea. Daca jucam ten is ne vom necaji in cazul infrangerii, vom invidia ~i vom regreta. Oar in interior, noi vom fi intotdeauna fericiti, pentru ca principalul nostru sistem de valori este in afara jocului. $i atunci jocul de tenis, ne va dezvolta, nu ne va mutila. Viata noastra e acela~i joc de ] 13

,.,

., ~ ,...".

-_.__.-

-.---.-----.

.~

tenis in care suntem fericiti cu adevarat, numai atunci dnd sistemul principal de valori se gase~te dincolo de granitele unei singure, sau a mai multor vieti. Clnd fericirea suprema va consta in iubirea pentru Dumnezeu, fiecare secunda a vietii noastre va fi 0 posibilitate de a raspandi iubirea ~ibucuria.

iurai. lar eu, pentru a-mi salva sulletul, va trebui sa devin ateu. inseamna ca ateismul este 0 urmare a fanatismului religios. Omul care ura~te pe cineva din cauza convingerilor sale religioase, in viata viitoare, ar putea lua locul celui pe care I-a urat.

Sa ne intoarcem acum la Universul nostru. Daca

exista 0 fortii care 11 creeaza ~i 0 fortii care 11distruge,

Odata a fost la mine la consultatie un om care a trait cativa ani in Israel. Era de nationalitate evreu ~i de religie iudaica. - Recunoa~teti, dumneavoastra i-ati dispretuit pe arabii musulmani, i-am spus eu. Cateva secunde el m-a privit derutat. - Oa, s-a intamplat. Oar care-i de fapt, problema? - Problema este ca in doua din vietile anterioare ati fost arab musulman. ~i atunci cand in aceastii viatii incepeti sa-i dispretuiti pe arabi, declan~ati programul de autodistrugere care mai taniu, poate duce la boli grave.

;1

trebuie sa existe 0 fortii de stabilizare. Am depus multe eforturi pentru a gasi modele de stabilizare in mecanismele valorice. Am constatat ca acest lucru este legat de notiunea de "credintii". Credinta in oameni, credinta in echitatea lumii inconjuratoare, credinta in Dumnezeu. Prin acestea noi receptam realitatea inconjuratoare. Pentru mine a fost un lucru nea~teptat ca nu numai iubirea pentru oameni ~i pentru echitatea superioara a lumii inconjuratoare nu poate fi tel, dar nici credinta in Dumnezeu. lubirea poate fi tel, credinta nu. Daca credinta in Dumnezeu devine tel ~i sens al vietii, atunci ea se ridica deas'lpra iubirii ~i apare fanatismul religios, adica disponibilitatea de a omori pe eel a carui credintii, difera in anumite aspecte de a lui. inseamna ca, credinta in Oumnezeu 11face pe om fericit. Oar, daca eu incep sa-I dispretuiesc pe eel care nu crede in Oumnezeu, ~i sa-I urasc pe eel care mi-a jignit sentimentele religioase, sulletul meu se va ata~a de credintii ~i se va
114

in ianuarie 1995, intr-o expunere tinuta la Moscova, introduceam notiuni ca "perfectjune", "creatje", "procreare", "credjnta in oamenr' ~i "credinta in Oumnezeu". Acum, dupa cate inteleg eu, cauza principala a bolilor este dorinta de a pune valorile omene~ti, fie ele chiar ~i cele mai inalte, deasupra iubirii pentru Oumnezeu. Pentm momentul actual viid doua linii: prima este dorinta de a avea copii, iubirea pentru un 115

1
,..."---,--,,---"-,---~_..,--"

~ -._~~ ...",.. ..~

~'

alt om, relatiile spirituale, placerile fizice. Daca omul absolutizeaza aceste valor;' apar supararea, gelozia, ura, dispretul ~i blamarea. ~i atunci el se vindeca prin pierderea acestor valori sau prin pierderea sanatatii ~i chiar a vietii. Daca trufia. nu este mare, omul se poate vindeca mai u~or. Daca are loc absolutizarea celei de-a doua linii, adica - perfeqiunea - atunci, de regula, apar boli foarte grave. Cu ciit omul este mai perfect, cu atiit ii vine mai greu sa suporte injosirea sau pierderea. ~i daca eu constat la un pacient ata~amentul de ambele linii, atunci ~tiu ca ii va fi greu sa lucreze cu sine insu~;,

Unei fete i-am explicat la consultatie, 111 felulurmator: - Sunteti ata~ata de creatie ~i de iubirea pentru un alt om, ceea ce duce automat, la gelozie. lar sa transformati umilinta, in dorinta de a avea copii, nu 0 sa puteti, deoarece aveti 0 uria~a trufie. Dumnezeu v-a dat multa perfectiune ~i v-ati ata~at de ea, iar acest lucru genereaza 0 imensa agresivitate ~i trufie. A devenit demon, ingerul care a considerat ca Dumnezeu a creat un Univers imperfect. Iuda I-a tradat pe Hristos ciind a inceput sa-I acuze de imperfeqiune. A~adar daca vreti sa aveti copii, invatati sa acceptati, sa primiti umilintele. Cu caracterul dumneavoastra, daca veti sta cu sotul la masa, luati-va un scaun cu vreo 20 de cm mai scund, Oar lasiind gluma, puteti folosi alte mijloace de echilibrare: ocupati-va mai des de treburi pentru care nu aveti talent, pentru a simti
116

propria imperfectiune. Tehnicile de respiratie, oboseala fizica, plimbarile In natura, inotul, du~ul cu apa rece, diferitele tehnici de blocare a con~tiintei, toate contribuie la miqorarea trufiei. Solicitarea fizica, infometarea, blocheaza ata~amentul fata de corp. Plimbarile solitare in mijlocul naturii sau ~ederea intr-o camera intunecata va vor diminua ata~amentul fata de relatii, legatura cu alte persoane. lar, daca aceste proceduri le-ati adiinci imaginiindu-va ca veti muri, asta nu va va permite sa va ata~ati de iubirea fata de lumea inconjuratoare ~i fata de oameni. Periodic activitatea monotona este utila pentru a se evita ata~area de creatie. Puteti miinca germeni de griiu, sa va puneti pri~nila cu germeni de griiu la cap. la piept ~i chiar la organele genitale. Pentru ca griiul sa creasca, iubirea lui nu trebuie sa depinda de nimic. Momentul creator in aceasta perioada este uria~. La bobul care incolte~te, gelozia este negativa ~i prin urmare, are loc echilibrarea energiei dumneavoastra. Dispare ata~amentul fala de crealie ~i procreare. Soarele are ~i el un potential creator puternic. De aceea, ciind va uitati la soare ~i ii trimiteti iubire, pe liinga potentialul creator de rang superior al Soarelui, dumneavoastra nu va veti mai face un lei din propria dorinta de a crea.

;1

0 pacienta imi povestea un caz interesant. Ea a fost la unul din cursurile meIe ~i a stat alaturi de 0 femeie in varsta, care, inaintede curs citea 0 carte 'insemi'intunerjc.
117

1
' '-'-

~
. -"~
,-..,..

..~
~<

Cum puteti citi pe un asemenea intuneric?s-a mirat

Acum cateva zile au fost la mine ni~te reporteri care m-au rugat sa-mi spun parerea despre cauzele aparitiei bolii SlDA. - Ce credeti? Cat de repede va gasi omenirea un remediu impotriva ei? A intrebat un reporter. - Eu cred ca acest lucru nu are 0 importanta deosebita la nivelul intregii omeniri. Daca medicii vor cauta mijloace impotriva virusului SlDA, ei vor pierde. Vor aparea alte boli ~i mai grave. Natura ii face pe oameni sa inteleaga faptul ca a vindeca un organ izolat sau 0 boala izolata nu are nici 0 perspectiva. Acum deficitul imunitar se poate dezvolta ~i in absenta virusului. lar medicii, tot mai des ajung la concluzia ca la baza tuturor bolilor, stii disfunqia sistemului imunitar. Starea sistemului imunitar, la randul ei depinde de starea emotionala profunda a omului. ~i SlDA ~i bolile venerice sunt rezultate ale unui ata~ament inalt fata de placerile spirituale ~i fizice, cu un alt om. De cateva ori au venit la mine venerologi ~i urologi cu rugamintea de a-i ajuta, cand, in cazul tratamentului clamidiazei sau tricomonozei nu diideau rezultate nici un fel de medicamente. Omul elimina toate momentele de gelozie, pretentiile ~i supararile falii de oamenii dragi. Se ruga pentru urma~ii sai. Se ruga ca toata viata, pentru el sa fie un mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu. ~i omul iubit, ~i familia, ~i dragostea pentru copii, sunt de asemenea mijloc. Dupa cateva zile omul mergea la analize ~i ele
119

interlocutoarea mea. - Mi-a revenit total vederea, a raspuns femeia. Am auzit undeva ca, daca te uiti la Soare ~i ii spui vorbe dulci, poti sa-ti ameliorezi vederea. Eu am inceput sa procedez a~a ~i, incetul cu incetul, mi-am recapatat vazul. Am cercetat, de la distanta, campul acelei femei. Agresivitatea subcon~tienta pana la tratament era foarte mare. Avea 0 agresivitate impotriva biirbatilor, iar cauza era aceea~i: gelozia. La baza acesteia stiitea a~amentul sufletului pentru creatie, procreare ~i pentru relatiile spirituale. Comunicarea cu Soarele i-a eliberat incetul cu incetul sufletul de gelozie. Exemplul parea minunat, insa eu mi-am amintit ce mi-a povestit un om in legatura cu experienta lui de a privi cu 0 mare concentrare spre soare: - Dupa asta, cateva zile nu am viizut practic nimic, imi povestea el. Am verificat sa viid despre ce este yorba. Era ata~at de procreare ~i iubirea pentru oameni era uri~a. Din cauza asta avea daltonism ~i alte probleme de sanatate. Inseamna ca ~i privitul soarelui, adica durata lui, anotimpul ~i ora, trebuie sa difere considerabil pentru fiecare om. Daca noi VOI1l reu~i sa Ie transmitem copiilor no~tri, de la cea mai frageda viirsta, ca sentimentul iubirii nu trebuie sa depinda de nimic, ca cea mai mare valoare este rezerva de iubire, adica 0 cat mai mare comuniune cu Dumnezeu, ei nu vor trebui sa se gandeasca cum sa scape de gelozie ~i sa-~i recapete vederea. Dar pana atunci mai sunt destule probleme.
118

;1

...

1
~

~
'.-~.~..., ...

..~

erau bune. Reporterii au continuat sa ma interogheze despre cauzele apari(iei bolii SIDA. - Dumneavoastra afirma(i ca principala cauza a apari(iei acestei boli este gelozia. Atunci de ce se imbolnavesc de SIDA in special narcomanii, homosexualii, prostituatele?

Un homosexual

este un am incredibil de gelos in

interior. Agresivitatea subcon~tienta I-a impins la homosexualitate. Alcoolismul ~i narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei. Cel mai adesea, devine prostituata a femeie care ar muri daca ar avea un singur iubit. Faptul ca se prostitueaza, nu-i permite sa se ata~eze de sentimentul iubirii pentru un singur am. - Aminti(i-va de Sodoma ~i Gomora. Cataclismul este rezultatul deformarii structurilor campului. Aceasta deformare este in acela~i timp, ~i mijlocul deformarii unui plan mult mai fin al campurilor imuno-protectoare. lar acestea, la randul lor, sunt urmarea deforma(iilor emo(ionale. Deformarea in suflete, are loc atunci cand valorile umane devin unic (el ~i oamenii inceteaza sa-I mai vada ~i sa-I mai iubeasca pe Dumnezeu. ~i atunci reintoarcerea la Dumnez.eu, are lac prin pierderea tuturor celor de care s-a ata~at sufletul omului. Daca insa inainte erau numai doua asemenea ora~e - Sodoma ~i Gomora acum observam procese analoage Ja dimensiunile intregii omeniri.

- Pentru a nu arunca vorbe in vant, Ie spun eu reporterilor, gandi(i-va la ni~te oameni iar eu am sa spun din ce cauza s-au imbolnavit ei. Un tanar se gande~te foarte concentrat ~i eu culeg informa(ia prin intermediul campului sau. Aici era yorba de un ata~ament falii de doua linii dintr-o data. Pe de 0 parte absolutizarea iubirii pamante~ti, iar pe de alta parte, perfec(iunea ca unic (el, adica gelozie plus 0 uria~a trufie. Agresivitatea subcon~tienta fa(a de femei era de 1.700 de unita(i. Reporterul ma aproba din cap. Mergem mal departe. 11analizez pe urmatorul, dar lucru strani~, i~ acest caz nu pot sa culeg informa(ia. Nu vreau sa-m. irosesc for(ele pentru elucidarea cauzelor. Imi este mai u~or sa-I intreb pe reporter. - Face(i ceva gre~it. Ce s-a intamplat? - M-am gandit la doi oameni - spune el. - Piitrunderea in straturi Ie profunde ale campurilor omului presupune 0 mare raspundere, ii explic eu. De aceea eu patrund in biocamp cu ni~te limite severe ~I 0 problema pusa gre~it nu-mi permite sa culeg informa(ia. Bine. Mai intai 0 sa ma gandesc la unul din oamelll, lar dupa aceea, la celalalt. Aceasta este 0 femeie, concubina primului. Cercetez campurile lor. Vad numal hllla geloziei ~i ata~amentului fa(a de omul iubit. Prin u~are ~i remediile vor avea un mare efect pentru ca agreslUnea subcon~tientii e mai mica.

/t

120

121

~!

1
i --------

~
.-

..~

- Straniu, se mira reporterul. in primul eaz este yorba de un om instruit, un marinar, iar In al doilea eaz, de vagabonzi $i nareomani. - Mirarea dumneavoastra se expliea prin faptul ea lneereati sa asoeiati bolile eu lnealcarea legilor etieii. Dar etiea omeneasea $i etiea divina, sunt departe de a fi identiee tot timpul. Omul, poate fi laureat al premiului Nobel, sau un $omer care doarme pe strazi, nu asta determina imbolnavirea lui de SIDA. Este important ee valori sunt puse mai presus, eele omene$ti sau eele divine. Adeseori un inteleet superior $i trufia legata de aeesta, pot lnrautati situatia. in eazul unei orientari eoreete, inteleetul poate ajuta la eoneentrarea fOr(elor $i ea rezultat, la sehimbarea profunda $i rapida a omului In direetia eea buna. Statistieile eonsemneazii un proeent nesernnifieativ, eand boli cum sunt gonoreea, sifilisul, eaneerul $i SIDA dispar rara urma In eateva zile. Resursele sufletuIui uman sunt nelimitate, dar ele se desehid numai atunei eand sufletullneepe sa se orienteze eoreet In lumea lneonjuratoare $i sa respeete eu sfintenie legea suprema a Universului, legea iubirii pentru Creator. Proeesul de cunoa$tere a dezvoltarii, se desra$oara impulsiv. Omul ajunge la anumite valori $i interaetionand eu ele, se dezvolta. Dupa aeeea el se lndeparteaza de ele $i Ie pierde. Ca sa atinga planurile superioare, trebuiau distruse toate dorintele pamante$ti. Aeesta este prineipiul filozofiei orientale. Deeupliind interaetiunea eu lumea lneonjuratoare eu ajutorul metodelor fiziee $i psihiee,
122

omul eeonomisea energia pentru eontaetele eu planurile superioare. Ca urmare, i se desehideau posibilitati fiziee $i psihiee. Ata$amentul de valorile'lumii lneonjuratoare genera boli. Treeerea la trepte superioare dueea la vindeeare. Dar ata$amentul de planurile superioare era mult mai perieulos. Omului nu-i ajungeau puterile sa se ridice deasupra lor, de aeeea Ie respingea $i se lntoreea la primele trepte, ale interesului pentru eorpul fizie $i valorilor materiale. Orientul a generat Oeeidentul, iar Oeeidentul a generat Orientul. Aeum, ambele tendinte trebuie sa se reuneasea, fiindea fieeare din ele luate separat, au fost epuizate. Cunoa$terea legilor spirituale ale dezvoltarii este aiei, indispensabila. - Cred In Dumnezeu, mi-a spus nu demult un pacient. Am lnteles ea iubirea pentru Dumnezeu este luerul eel mai important. Explieati-mi de ee am neplaeeri $i de ce nu ma vindee? - Pentru ea a-ti sehimba sufletul este 0 preoeupare destul de ehinuitoare. Daea mergeti eu ma$ina $i dintr-o datii virati bruse In $ant, atunei, orieat v-ati ruga la Dumnezeu, orieum yeti avea probleme. Exista notiunea legilor fiziee, iar eredinta In Dumnezeu nu exclude cunoa$terea lor. Cunoa$terea legilor dezvoltiirii spirituale, este de asemeilea neeesara. Ca sa-ti schimbi sufletul prin rugaeiune, ai nevoie de mai multii fortii. Dar 0 mare parte din ea se eheltuie$te pentru discutii eu alti oameni, pentru maneare $i pentru controlul situatiei. Prin urmare, periodic, trebuie sa te eliberezi de toate pentru ea 123

;f

..r,-.

.~

rugaciunea sa aiba un efect mai profund. Aspira[ia catre Dumnezeu prin acumularea iubirii, trebuie sa fie permanenta. - Mi-a[i putea dicta textul rugaciunii? - Rugaciunea cea mai inalta, e tara de cuvinte. Ea este pur ~i simplu pastrarea ~i inmul[irea sentimentului iubirii in orice situa[ie.

Nu demult am avut 0 discu[ie complexa cu unul din pacien[ii mei. Am inceput sa-I tratez ciindva, dar n-am ajuns la nici un rezultat. Am continual din curiozitate. La inceput n-am vazut decat nivelul teluric ~i vorbeam numai de gelozie. Dupa aceea s-a dovedit ca avea un puternic ata~ament de momentele spirituale (moralitate, seriozitate, echitate, controlul situa[iei). in aceste puncte el a fost lovit toata via[a. Mai tiirziu am observat ~i absolutizarea iubirii pentru oameni. EI tacea tot ceea ce-i spuneam, insa nu se vedea nici 0 ameliorare. Nu ~tiu din ce cauza, caracterul refuza sa i se schimbe. Refuzul categoric de acceptare a tot ce-I inconjura, ramiinea de asemenea, ferm. - Nu in[eleg, i-am explicat eu, de ce mai este inca ata~at, sulletul dumneavoastra. Trebuie sa con~tientiza[i lucrul cel mai important. Cantitatea de iubire in sullet trebuie sa se mareasca, pentru ca preten[iile interioare, sa dispara.

Toate explica[iile mele se loveau de un zid ~i nu puteam in[elege ce se intiimpla. Nu demult am avut senza[ia e~ecului ~i iata ca ne-am intalnit din nou. ii explic ca prezinta ata~ament pentru valorile de baza: creatia, procrearea, tot ce genereaza gelozia ~i au ca rezultat 0 uria~a trufie, inclusiv perfeqiunea. EI ma asculta lini~tit, dupa care. calculat, tara graba, incepe sami raspunda: - Ma trata[i de un an ~i jumatate. in tot acest timp
starea
mea de sanatate

nu numai ea nu s-a arneliorat, dar

chiar s-a inrauta[it. Nu cred in sistemul ~i in metoda dumneavoastra. Ca om imi sunteti simpatic, dar sistemul dumneavoastra este un bluf. Cred in Dumnezeu, dar de ce trebuie sa repet de mii de ori ca il iubesc ~i ca aceasta e cea mai mare fericire? ~i de ce nu trebuie sa am pretentii falii de lumea inconjuratoare? in aceasta tara omul nu poate fi fericit. Aici. la putere au fost intotdeauna sau idio[i, sau ticalo~i. Min[ile ei cele mai bune, aceasta lara le-a sugrumat intotdeauna ~i Ie sugruma ~i acum, indiferent de regimul politic. Tonullui devenea din ce in ce mai lini~tit. - Despre dumneavoastra am 0 parere buna, dar s-o lasam balta cu tratamentu I. EI pleaca iar eu incerc sa-mi dau seama ce a determinat aceasta ireconciliere. [ara~i ~i iara~i abordez acea structura pe care abia 0 descoperisem. Este yorba despre perfeqiune. Dar pacientul nu ma mai aude. Pentru el, lumea a fost din totdeauna imperfecta. Dispretul 125

/1

124

1
--_._---

"
+,...".~.--'" . ..~

..~

aparut in acest caz se transforma intr-un puternic program de autodistrugere. Astiizi am pierdut. Dar ~i 0 asemenea situatie e plina de invataminte. Pot sa descriu in carte , amanuntit, cum urc treptele spre Dumnezeu. Este obligatia mea sa Ie parcurg. Pacientul trebuie sa vada punctul final. Nu e nevoie sa-i reprezint in detaliu treptele pe care va merge el. Eu insa m-am entuziasmat ~i am inceput sa explic mai mult despre trepte dedit despre iubirea la care trebuie sa ajunga omul.

la pranz ~i seara pentru ca acurn va iese toata "murdaria"

din suflet ~i numai cu trei rugaciuni nu yeti reu~i sa scapati de ea. Nu va amintiti de marunti~uri. N-aveti nevoie de ele. Amintiti-va cateva evenimente importante ~i parcurgeti-le de sute de ori. ~i retineti: auto-blamarea este sinucidere. In fata lui Dumnezeu nu exista vinovati. M-ati inteles? Dupa vocea femeii simt ca a inteles.

Din Kiev ma suna 0 femeie care a fost 0 data la mine la consultatie. - Dupa consultatie simt arsuri in spate. Am ni~te dureri groaznice. Nu-mi dau seama daca e normal sau nu. Ii cercetez campul. Nu arata rau. E drept ca nepotii ~i stranepotii nu sunt a~a bine. - Ce probleme ati avut? - Am tumoare canceroasa la cap, la gat ~i la piept. ~i fiul meu are mari probleme cu sanatatea. Ii analizez in amiinuntime structurile campului. Pacienta lucreaza bine cII sine ins~i, dar agresivitatea impotriva biirbatilor se pastreazii la nivel ridicat. - V-am vorbit de gelozie? - Da, mi-ati vorbit. Eu actionez. Dimineata, la pranz ~i seara ma rog. - Ascultati, strig eu in receptor. Trebuie sa va inchinati de trei sute de ori dimineata ~i tot de atiitea ori 126
./

Cu cateva luni in urma, inainte de a pleca in America, am avut 0 stare chinuitoare. Oricat de mult mi-a~ fi eliminat ata~amentele, apareau altele ~i altele, noi. Eram ca 0 baltoaca pe care oricat ai curata-o, ramane tot timpul murdara. Sistemul meu a intrat intr-un punct mort. Ma purificam in special prin spovedanie. ~i atunci, intr-unul din momentele de chin, am inteles ca spovedania trebuie convertita in rugaciune, iar rugaciunea in iubire care iradiazii ~i nu depinde de nimic. Baltoaca trebuia sa devina izvor. Dar sa te asemeni unui izvor poti doar atunci cand vine mereu apa curata, iar acest lucru se intiimpla cand sufletul tinde necontenit catre Dumnezeu. De indata ce omul i~i face tel din altceva, el incepe sa depinda de asta. 0 asemenea dependenta genereazii 0 agresivitate din ce in ce mai mare, iar dupa aceea boala.

;'

,
127

.....

1
--. ---

f
""-r"""

.~
i

~~

in fata mea sta a mama cu fiica ei. Aceasta are cancer dar nu ~tie nimic despre asta. ii este foarte rau. incep operatiunea de diagnosticare. Ata~ament fata de teluric exista, fata de spiritual exista, fata de iubirea pentru oameni de asemenea, fata de perfectiune ~i creatie exista, fa(ii de credinta in oameni, in lumea inconjuratoare ~i credinta in Oumnezeu, fata de destinatia Oivina exista de asemenea. In continuare 0 serie de structuri, carora nici macar nu Ie gasesc denumirea. Monstruos. A~a ceva vad pentru prima data. inteleg ca imi este imposibil sa-i explic toate astea. ~i poate ca nici macar nu-i necesar sa-i descifrez toate treptele. - Oumnezeu este iubire, ii spun eu ei, ~i Oumnezeu nu depinde de nimic ~i iubirea dumneavoastra, la fel, nu trebuie sa depinda de nimic. Acceptati retroactiv, toate pierderile ~i umilintele, pentru ca toate acestea sa nu aiba absolut nici a influenta asupra fortei iubirii dumneavoastra. ii mai spun cateva propozitii iar dupa aceea fata iese pentru patruzeci de minute ~i cand se intoarce vad ca are campul cura!. inteleg ca uneori nu sunt necesare nici un fel de explicatii.

Recent, la a consultatie, a femeie mi-a pus a intrebare interesanta:

- Cu cat ma rag mai mult, cu atilt mai dur se poarta oamenii cu mine la serviciu. E a chestiune perfect adevarata. Ce sa fac in continuare? intrebarea este pentru mine absolut surprinziitoare. Ma uit sa vad ce se intampla in planul fin ~i observ ca atitudinea oamenilor este a reaqie la cre~terea dispretului ~i a trufiei din sufletul ei. Sufletul s-a ata~at de ceva. Mai cercetez a data campul ~i totul devine clar. Exista a for(ii care creeazii Universul nostru, a for(ii distructiva, 0 for(ii stabilizatoare. Noi simtim stabilizarea ca pe credin(ii in oameni, in justitia superioara ~i credin(ii in Oumnezeu. - Organismul uman, incep eu sa-i povestesc femeii, este alcatuit nu numai din oase, dar ~i din mu~chi ~i din tesut nervos. Celulele tesutului osos sunt - ortodoc~ii dogmatici, iar celulele tesutului nervos sunt - cautatorii ~i aventurierii. Ritualurile, legile ~i obiceiurile sunt acela~i tesut osos, tara de care omul nu poate trai. Ritualurile ~i obiceiurile sunt ni~te carje ~i daca dumneavoastra nu ~titi sa umblati tara acestea, nu va yeti putea ridica ~i nu yeti putea merge. Oar daca dumneavoastra ati invatat sa umblati, acestea va vor incurca. Credinta ne da stabilitatea ~i ne asigura ziua de maine, dar cand ea devine unic tel, apare dispretul fa(ii de cei ce nu cred, apare teama de a pierde sentimentul credintei ~i stabilitatii. Ciind v-ati rugat, rugaciunea pentru dumneavoastra a devenit izvor de sanatate ~i de destin
129

;f

128

~
---~-- --.-

f
.,-'"~.-.-

..~ ~'.

favorabil. Ea a devenit tel pentru dumneavoastra. Rugaciunea niciodata nu poate fi tel. Rugaciunea este un mijloc pentru a simti ~i a cre~te iubirea in sutlet. intrucat frazele pe care Ie .ostiti in gand, in marea lor majoritate. se raporteaza la aceasta lume, atunci, cea mai inalta rugaciune este cea fara cuvinte. Aceasta este pastrarea neintrerupta ~i cre~terea iubirii in sutlet. Oar pentru ca acest lueru este greu de realizat, periodic omu! recurge la cuvinte in rugaciunile sale. - Spune!i-mi, ce inseamna iubirea pentru Dumnezeu, mai mare decat pentru orice altceva, in via!a obi~nuitii, reala? Cum pot sim!i eu cii il iubesc pe Dumnezeu mai mult decat orice altceva? - Iubirea pentru Durnnezeu, mai mare dedit pentru orice exista pe lume, in viata obi~nuita, se manifestii ca 0 iubire interioara falii de lumea inconjuratoare, fara nici un fel de pretentii fatii de aceasta.

Nu demult am consultat 0 tanarii femeie. Avea din copiliirie probleme ginecologice iar recent i-au apiirut mari probleme cu saniitatea in general. - Cauza apari!iei bolilor dumneavoastrii este foarte simp Iii, i-am explicat eu. Prin intermediul iubirii, in sutlet, ne reunim cu Durnnezeu. Durnnezeu nu depinde de nimic. inseamnii, cii dacii sentimentul iubirii din sutletul nostru nu depinde de ninric, atunci noi suntem saniito~i ~i fericiti. Toate sentimentele omului, emo!iile ~i
130

dorintele sale sunt legate de lumea inconjuratoare ~i depind de aceasta. Numai sentimentu! iubirii nu depinde de nimic. Dad noi incerciim sa-I facem dependent de ceva, acest sentiment se diminueazii ~i noi incepem sii ne imbolnavim ~i sa murim. Ginecologia este 0 zona a iubirii. Dacii din copiliirie ati avut probleme ginecologice inseamnii ca, inca din existentele anterioare a!i ingenuncheat iubirea in fata circumstan!elor, sau v-ati reprimat iubirea pornind de !a ni~te norme etice, sau, din anumite motive, n-a!i dorit sii dati na~tere copiilor. Sau prin triiirile dumneavoastrii emotionale ~I prin comportament, a!i UCIS iubirea intr-un alt om, considerandu-l vinovat de toate necazurile. - Am citit ciir(ile dumneavoastrii ~i de acum mii voi conduce dupii sentimentul iubirii, ne!inand cont de piedicile care se vor ivi. Acum sunt miiritatii, dar dacii voi intalni un alt om am sa depun eforturi sa-mi piistrez familia, dar nu imi voi reprima sentimentul iubirii. Sunt ferm convinsa de un singur lucru: 11voi iubi pe ace!a care ma va iubi. - Asta deja este preten!ie, ii explic eu. Pur ~i simplu schimbati 0 pretentie superficiala pe una de profunzime. Sii-I sim!i!i pe Dumnezeu in sutlet inseamn;;, iubire fara preten!ii, farii conditii ~i farii cerin!e. Dumnezeu nu poate fi manevrat ~i propria iubire de asemenea. Este una din condi!iile piistriirii siiniitiitii.

I "

;f'

~ \,

131

ia.

,;

~
.--

~ ..--..~ ji

Acum comunic cu un bolnav de cancer, a carui boala a inaintat foarte departe. Este foarte palid, are un aspect chinuit, chimioterapia nu-I ajutii. Nu poate suporta explicatii indelungi, are foarte putina forta. Trebuie sa comprim la maximum informatia pe care 0 am de transmis pacientului. Medicina traditionala nu-I ajuta, pentru ca el a transmis foarte multe copiilor ~i nepotilor. Copii lui prezinta deformatii caracteristice ale ciimpului care peste cativa ani pot duce la boli grave sau la moarte. Adeseori omul, modificiindu-~i conceptia ~i intelegiind multe, considera ca s-a purificat complet, dar asta nu-i deciit 0 iluzie, doar un strat superficial al con~tiintei. Cu timpul totul patrunde in suflet, dar dad sunt "intinate" sufletele urma~ilor, nu este suficienta numai revizuirea conceptiei. Aici, de regula, trebuie parcursa retroactiv, intreaga viata, de sute ~i chiar mii de ori, pentru ca, la nivelul reflexelor, sa se modifice intregul sistem de valori. incep sa-i prezint pacientului, lara graba, situatia lui. - Acum sunteti ca 0 baltoaca in care nu patrunde apa aproape deloc, in schimb se scurge destul de repede din ea ~i se duce spre copiir dumneavoastra ~i spre viitorii nepoti pentru ca i-ati lasat, neintentionat, lara nici 0 rezerva. Mai intiii trebuie curatata baltoaca de noroi, apoi trebuie marita cantitatea de apa din ea, iar la urma baltoaca trebuie transformata in izvor. Pentru ca sa iubim lumea inconjuratoare ~i interactioniind cu ea sa fim fericiti, trebuie tot timpul sa primim noi portii de iubire ~i
\. I

energie. Interactioniind cu lumea inconjuratoare, noi in general pierdem, dar primim adresiindu-ne lui Dumnezeu. Daca 11iubim pe Dumnezeu mai mult decat toate celelalte ~i el este pentru noi telul suprem, atunci yom primi mai mult decat cheltuim ~i ne ramiine destul ~i pentru noi ~i pentru urma~ii no~tri. Daca incepem sa iubim ceva mai mult deciit pe Dumnezeu, sufletul incepe sa depinda de acel ceva, sentimentul de iubire se stinge ~i apar pretentiile. Apoi cantitatea de iubire incepe sa se mic~oreze, apare agresivitatea ~i odatii cu ea bolile ~i nenorocirile. Ciind cantitatea de iubire se mic~oreaza, pentru a putea supravietui, noi trebuie sa 0 luam de undeva. 0 luam de la viitorii urma~i ~i de la viitoarele vieti. ~i cu ciit este mai putemica dependenta noastra de ni~te valori omene~ti, chiar ~i de cele mai sacre, cu atiit mai repede ni se gole~te sufletul ~iatunci nu Ie mai putem darui iubire urma~ilor no~tri, ci mai mult, ii pradam. Sufletul nostru are 0 anumita capacitate in straturile superficiale ~i explozia de agresivitate care ne gole~te sufletul, in funqie de profunzimea ei, poate atinge generatii tot mai indepartate. Cu cat golim mai in profunzime sufletele urma~ilor no~tri, cu atiit mai grava va fi boala noastra. inseamna ca, cu ciit am umplut mai mult sufletul de iubire ~i cu ciit am transmis mai multe rezerve de iubire urma~ilor no~tri, cu atiit mai repede ne yom vindeca. imbatriinim ~i murim, pentru a elibera din noi incetul cu incetul, toate valorile omene~ti. Dupa moarte ~i piina la concepere, apropiindu-se tot mai mult
."1
""'.1' ,~ ,)

,,'

132

133

~
"
~ --~-

,."...

..~ ~'

de Dumnezeu, omul va primi, de fiecare data, 0 portie tot mai mare de iubire ~i forta. Aceasta portie este atat de mare cat ii este permis omului sa simta stralucirea ~i frumusetea sentimentelor. N u intotdeauna aceasta portie este suficienta ~i atunci trebuie intensificata din nou comuniunea cu Dumnezeu. Intr-o situatie obi~nuita acest lucru ni se da prin intennediul neplacerilor, nefericirii, bolii, jignirea tuturor sentimentelor umane superioare. Cu 0 deosebita intensitate se produce destabilizarea valorilor omene~ti inainte de conceperea copiilor ~i, cu cat omul are mai putine pretentii fata de lumea inconjuratoare ~i fata de sine, cu atat mai rapid se stabilesc contactele ~i cu atat mai sanato~i vor fi urma~ii. De aceea trebuie de sute ~i sute de ori retraita viata ~i in acele situatii cand apareau pretentii, sa incercam sentimentul de fericire ~i iubire. Sufietului dumneavoastra ii va fi greu sa se dezlipeasca de acele valori, prin intermediul carora ani indelungati 1ati lipit de viata. Imaginati-va ca dupa 0 saptamana yeti muri, ca ~anse de vindecare nu aveti. Incepeti cate putin sa va luati ramas bun de la tot ce va este drag, nu numai in prezent ci ~i in viitor. Toate acestea sunt hotiirate de sus ~i vointa dumnea\:oastrii nu inseamnii nimic. Deconectati-vii de comunicarea cu lumea inconjuriitoare ~i cand dupii aceasta, yeti repeta in rugiiciune cii pentru dumneavoastrii ~i pentru urma~ii dumneavoastrii fericirea suprema este iubirea pentru Dumnezeu, sufietul dumneavoastrii va crede mai u~or acest lucru.

- Cum sa-mi conving copiii ca trebuie sa creadii in Dumnezeu, cii trebuie sii-I iubeascii? ma intreaba 0 femeie. - Credinta trebuie, de asemenea, periodic, sa se destrame. In primul rand trebuie sa-i invatati pe copii sii nu atenteze la iubirea din sufietele lor ~i nici din sufietele altor oameni. Important este sii-i faceti sa simta cii logica noastrii ~i conceptia noastrii despre lume, oricat de perfecte ni soar parea nouii, intotdeauna se vor nami in fata logicii divine, intotdeauna vor fi 0 parte ~i nu un intreg. In pedagogie exista trei momente: primul, este acela in care elevii nu asculta nimic ~i nu-i intereseaza nimic. AI doilea, este legat de ceea ce Ie atrage atentia. Acestea sunt faptele noastre. AI treilea, se refera la felul in care procedeazii ei. Este ceea ce fiiceam noi inainte ~i ceea ce simteam in adancul sufietului. A~a ca pedagogia incepe de la parinti.

;!

\"

- Spuneti-mi, ma intreaba un pacient, daca toti oamenii, cum se spune in Biblie, vor construi temple in sufietele lor ~i nu de jur imprejur, poate ca religiile vor deveni, in curand, inutile? - Oar dumneavoastrii, il intreb eu, ~titi bine legislatia noastra? - Mai mult sau mai putin, da din umeri pacientul meu. 135

134

IlL

...

, ..,.,...

.~

- Daca va trebui sa rezolvali 0 problema serioasa, no veli rezolva independent. Va veli adresa unui jurist cu experienla. Siujitorii bisericii sunt speciali~tii in probIeme spirituale, morale.
- Acum inteleg, zambe~te el. - Dar nimic nu este absolut. ~i printre speciaIi~ti sunt impostori care nu fac doi bani. Uneori ~i la un amator se poate manifesta talentul prim it de la Dumnezeu. Insa arice religie, rara 0 rezerva de iubire acumulatii in interior va disparea foarte repede. Cu cat inaintiim mai mult in dezvoltare, cu amt mai stransa este aceasta legatura.

- Spuneli ca agresivitatea mea subcon~tienta este de 400 de unitali? Ma intreaM 0 femeie venita la consultalie. - Da, ii raspund eu. Aveti 0 puternica deformalie a campului in regiunea capului. V-au mai ramas un an, doi. Agresivitatea la dumneavoastra este orientatii impotriva propriei persoane. Mai departe urmeazii fie orbirea, fie un foarte gray accident vascular cerebral, fie sclerozii in pIaci. Continui studierea campului, cu toate ca in cazul dumneavoastra ma ind~iesc ca va va rezista capul. Judecand dupa dinamica campurilor, programul de autodistrugere va cobori dupa un timp in zona rinichilor, va aparea fie cancerul, fie blocajuI renal. Femeia ma prive~te cu atenlie.

"

- Am citit ~i prima ~i a doua dumneavoastra carte ~i, cu toate acestea, nu-mi dati nici 0 ~ansa. Despre ce e vorba? 0 privesc in trecut ~i compar starea ei trecuta cu cea de astiizi. - In forul dumneavoastra interior ati tins intotdeauna catre Dumnezeu, chiar daca nu intotdeauna ali gasit calea cea mai corectii. V-ati striiduit sa educati in dumneavoastra spiritualitatea ~i bunatatea ~i de aceea mai sunteti inca In via(ii, in ciuda deformarii extraordinare a campurilor. Vi se da 0 amanare crescandu-va ~ansele de supravietuire. Pana la lectura cartilor mde, suflewl dumneavoastra a fast ancorat Intr-un destm favorabil printr-un sim(iimant al unei destinatii speciale, I~ perfectiune, In iubirea pentru oameni ~i In procre~re ~I creatie. Acum aveti un singur ata~ament, cr~atla ~I procrearea, Insa foarte puternic. Nu avet' cop" ~I at' regretat acest fapt. Cand au fast Injosite sentlmentde dumneavoastra de iubire ~i Incredere, v-ati supiirat pe destin, nu mai voiati sa traiti. Cand s-a destriirnat fericirea nu numai cea prezenta ci ~i cea viitoare, ati procedat la fel. Nu-i permis sa depinzi nici de viitor. Daca va suparati pe dumneavoastrainsiva. aces! lucru inseam";' prn~t:'Im
de autodistrugere. Daca va suparati pe dumneavoastra, pe
,

;<

situatie ~i pe destin, acest program distructiv este de z~ce . ori mai puternic, iar ceea ce vi se piirea In vla(a " dumneavoastra a fi pretentii Inalte fata de sme. -m fapt !1\1 a fost altceva decat 0 supiirare pe destin. lar regrew I In 137
..f,

136

i
~

~ . .~.., ~

..~ ~:

legatura cu trecutul era, de fapt, 0 pretentie fata de )'jumnezeu. Mergeti ~i revizuiti-va viata ~i reveniti peste 0 ora sa vedem ce s-a intamplat. Cand a revenit femeia, am fost placut surprins: campul ei s-a purificat perfect. - Rezultate nea~teptat de bune. - In ora aceasta nu m-am rugat deloc. Pur ~i simplu am umblat ~i m-am gandit iar apoi, dintr-o data, totul s-a schimbat bruse, a recunoscut ea. - Va felicit, i-am raspuns eu, dar existii 0 problema serioasa. Faptul ca vi s-a curatat campul nu inseamna ca nu va puteti imbolnavi. Sa spunem a~a: situatia s-a imbunatatit considerabil. Dar deasupra dumneavoastra, cand descriu un cere cu degetul, vad 0 pata intunecata. Este un mare grup de oameni din nordul Rusiei, peste un milion. ~i orientarea dumneavoastra incorecta , agresivitatea s-a rasfrant asupra lor. Cu cat omul inainteazii mai mult in dezvoltarea sa spirituala, cu atat mai multi oameni 11urmeaza intuitiv sau con~tient. ~i 0 data cu plusurile lui, ei primesc ~i minusurile. Sunt copiii dumn~avoastra spirituali, care depind de dumneavoastra, in ciuda faptului ca du~eavoastra nu locuiti acum in Rusia. A~a cii, atunci cand va yeti purifica sutletul, nu uitati ~i de ei. Bolile cele mai grave care se intind nu numai pe parcursul unei singure existente, adeseori se explica prin provocarea raului nu numai urma~ilor fizici ci ~i celor spirituali. Cu cat mai mult bine pot face eu oamenilor, cu atat acest lucru este mai periculos pentru
138

"

mine ~i pentru ei. Sigur, este un mare pericol ~i 0 mare raspundere. Cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu cat este mai inalta treapta noastra de dezvoltare, cu amt avem mai multa fericire ~i mai multe placeri. Inseamna ca yom avea 0 durere cu atat mai mare atunci cand yom pierde aceasta fericire. De aceea, inainte de a i se da omului fericirea, i se da mai intai senzatia de durere ~i cu cat mai multa durere el va putea suporta pastrandu-I pe Dumnezeu in sutlet, cu atat mai multa fericire va putea el sa primeasca. In valorile materiale exista 0 anum ita portie de iubire (indic cu degetele marimea), in valorile spirituale ea este cu mult mai mare (eu indepartez mainile). In Univers, in iubirea pentru acesta ~i pentru oameni, iubirea este ~i mai mare. In perfectiune, creatie, procreare, este ~i mai mare, ~.a.m.d. ~i cu cat este mai considerabila portia de iubire, cu atat este mai mare ispita ca aceasta portie finala sa fie transformata in tel, uitand-o pe cea infinitii, pe Dumnezeu. De aceea, nu fiecarui om ii este permis sa guste din momentele superioare ale iubirii, creatiei, perfectiunii. EI nu se poate inalta deasupra lor ~i nici nu suporta pierderea acestora. Pentru ca sa se inalte deasupra lor ~i sa suporte durerea, trebuie 0 data pentru totdeauna sa inteleaga ca iubirea pentru Dumnezeu este deasupra oriciiror valori omene~ti. ~i nu-i de-ajuns numai ca omul sa inteleaga, dar sa ~i simta acest lucru. Daca omul nu are suficiente forte sa se inalte, atunci, pentru a supravie(Ui, el reneaga tot ceea ce este srant ~i, oricat ar parea de straniu, pentru anum ita perioada, el se apropie 139

;1

) \,

.............

~
. -'"

.~
i

de Dumnezeu mai mult decat inainte. Mergem inevitabil ditre 0 cantitate din ce in ce mai mare de fericire ~i iubire, dar, de fiecare data, trebuie sa sim(im ca acestea nu-s decat un mijloc. - Spune(i-mi, durerea in sutlet este un indiciu al ata~amentului de valorile omene~ti? - Nici pe departe. Este un semn al sensibilita(ilor legate de posesia valorilor omene~ti superioare. Semnul ata~amentului este lipsa de dorin(a ~i de in(elegere de a suporta durerea in cazul pierderii ~i distrugerii valorilor. Este yorba de 0 agresivitate interioara ca raspuns la 0 situa(ie traumatizanta. - Bine. Telul suprem il constituie iubirea pentru Dumnezeu, imi spune femeia. Dar ca sa traiesc, eu trebuie sa-mi fac un (el din a ca~tiga bani, din a-mi dezvolta aptitudinile, din dorin(a de a-i ajuta pe oameni. Cum ramane cu toate astea? - Imaginati-va cii ie~iti din casa ca sa mergeti la magazin ~i, pentru un anum it timp, acesta va este telul. Cand 11yeti atinge, el va disparea. Va intoarceti spre apartament ~i puneti piciorul pe treapta. in momentul de falii, acela este telul dumneavoastra. Daca va ridicati privirea, vedeti palierul. El este de asemenea un tel, dar mai inalt. Daca insa el va deveni absolut, va yeti petrece noaptea pe palier. U~a apartamentului nu 0 vedeti, dar tindeti catre ea pentru a 0 deschide ~i a va intoarce casa. Tot astfel, lara sa-l vada pe Dumnezeu, fiecare om trebuie sa tinda sa se intoarca la el, piistrandu-~i in acela~i
140

timp prioritatea telului. Dar aceastA intoarcere nu arata chiar a~a cum ne-o imaginam. Noi am ie~it din Dumnezeu ~i purtam 0 parte din el in sufletul nostru. Prin intermediul acesteia 'ne reunim cu el. intoarcerea la Dumnezeu inseamna marirea acestei particule ve~nice din suflet.

.,::

- Asculta, mi s-a adresat un colaborator, aici este un caz interesant. A sunat un tanar. Nu doarme de un an. Periodic iese din corpul sau. Se prive~te din afara. Are senzatia ca traie~te intr-o lume ireala. A doua zi tanarul suna din nou ~i vorbesc cu el. Cu toate ca, la prima vedere, cazul lui este neobi~nuit, totul se explica in modul eel mai normal. Pentru el creatia, procrearea, au devenit tel supremo Aceasta orientare genereaza suparari pe lumea intreaga, blamare, gelozie, auto-blamare, lipsa dorin(ei de a mai trai. in plus se adauga la toate astea absolutizarea perfectiunii care da 0 mare trufie, dorinta de a impune altora propria vointa, ~.a.m.d. Lui insa i-au fost destinati copii armonio~i ~i blocarea (des intalnitii in asemenea cazuri) prin boli grave sau nenorociri, poate duce la impiedicarea na~terii copiilor, de aceea injosirea valorilor omene~ti vine ca 0 asigurare. 0 abrutizare brusca a simturilor, senzatia ca lumea inconjuratoare este iluzorie, mic~orarea contactelor emotionale, psihicul labilla parinti, atesta adeseori faptul

;f

141

........

1
~~-

"

.~
b'

ca, copilullor este neobi~nuit ~i ca primul ajutor care i se poate da, este actiunea parintilor asupra lor in~i~i.

%: J .'"

Ma suna 0 cuno~tinlii din America. Fiul meu este la reanimare. Sta sub perfuzii ~i starea lui este foarte grava. Doctorii nu pot sa-i puna un diagnostic. leri i-am spus ca yom avea in familie inca un copil, ca mama este insarcinata. Sa fie acesta motivul degradarii starii lui de sanatate? Aveti dreptate. De la mama el a mo~tenit absolutizarea iubirii de oameni, absolutizarea procrearii. Pentru el, omul drag este valoarea absoluta ~i se teme cumplit sa nu-I piarda. Un asemenea copil se teme sa ramana singur. Ii este teama de situatiile nea~teptate. Ii este groazii la gandul ca ar putea muri. EI va fi intotdeauna gelos ~i suparacios. De la dumneavoastra a mo~tenit dorinta de perfectiune, dorinta de control asupra situatiei, dorinta de a avea un destin norocos, adica realizarea planurilor ~i a dorintelor, constituie telul unic. De aceea el nu poate ~i nu vrea sa reziste situatiei traumatizante. Cand fiul dumneavoastra a atlat ca in familie va aparea inca un copil, in el a erupt agresivitatea impotriva aceluia cu care ar fi trebuit sa imparta iubirea. Pentru el teritoriul iubirii este 0 valoare absoluta ~i nu va permite nimanui sa patrunda acolo. Rabufnirea agresivitatii s-a transformat intr-un program de autodistrugere. Acum baiatului i se deterioreaza sistemul 142

imunitar. Acest lucru love~te concomitent in mai multe organe, fapt pentru care medicii nu pot stabili diagnosticul. Cu timpul poate degenera intr-o boala grava ~i leziunea organelor va fi determinata de caracterul baiatului ~i de modul lui de percepere a lumii. Daca agresivitatea se manifesta ca suparare pe destin, va avea dese intlamatii pulmonare, gastrite, iar in cazul unei agresivitati puternice, cancer al stomacului sau al plamanilor. Intrucat la el functioneaza deja programul de autodistrugere, iar blocarea prin slabirea auzului nu s-a produs, pot aparea fie leziuni grave ale tractului intestinal, fie ale aparatului genito-urinar. - Spuneti-mi, se poate face ceva in situatia de fata? - Sigur ca se poate. Sotia dumneavoastra trebuie sa elimine toate pretentiile fata de cei care i-au injosit sentimentul iubirii ~i al increderii. Sa se roage ca din sutletul fiului ~i al urma~ilor lui, sa iasa supararile falii de alti oameni, fata de sine ~i pentru ca cea mai mare fericire pentru ea, copii ~i urma~i, sa fie iubirea pentru Dumnezeu. Dorinta de a avea copii, omul iubit, familia, sunt pentru aceasta un mijloc. lar dumneavoastra, trebuie sa-i multumiti lui Dumnezeu pentru toate insuccesele, jignirile, umilintele, pentru atitudinea nedreapta a altor oameni ~i a destinului. Incepand de astiizi obi~nuiti-va sa va umiliti ~i sa faceti concesii. ~i in rugaciunile dumneavoastra repetati faptul ca toate valorile omene~ti, in primul rand puterea, marirea, perfectiunea, vor fi

/1

~
143

...

1
,
--"-_._---

~
.~ ~.. ,--

.~

pentru dumneavoastra Oumnezeu va fi tel.

mijloace,

iar iubirea

pentru

- Imi permiteti 0 Intrebare? -Oa. - Copilul meu este Infiat. Are asta vreo importan(ii? - Practic nici una. in primul rand el a fost fiul dumneavoastra Intr-o viata anterioara, In al doilea rand, asemanarea cu campurile tatalui natural este de numai 7%, pe cand cu dumneavoastra este de mai mult de 80% , In al treilea rand pentru ca copilul sa nu preia karma dumneavoastra, amintiti-i mai des ca trebuie sa-I iubeasca pe Oumnezeu mai mult decat pe tata ~i pe mama. De ce animalele domestice preiau karma stapanilor, iar dupa aceea se Imbolnavesc ~i mor? Pentru ca ele depind de stapan, primesc de la el hrana ~i stapanul devine pentru ele tel. Cu cat mai mult 11yeti pune pe copillntr-o relatie de dependenta fata de dumneavoastra, cu atat el va prelua mai mult "naroi"~i va fi mai nefericit, iar dumneavoastra cu atilt mai mult yeti plati pentru el. Oar daca copilul va avea convingerea ca prime~te totul de la Oumnezeu, chiar daca prin intermediul parintilor, atunci asigurarea lui pentru situatiile dificile se va extinde ~i asupra dumneavoastra. A doua zi cuno~tinta mea m-a sunat din nou. - leri am fost la spitalla baiat. Medicii mi-au spus ca nu Inteleg nimic, dar copilul este siinatos, nu mai are nevoie de perfuzie, nu-i trebuiesc medicamente, singurul lucru de care are nevoie, este sa-I iau acasa. 144

Am cercetat campul baiatului ~i era Intr-adevar In regula. Oar era un caz recent ~i de aceea a fost u~or sa-I restabilesc. Cazurile vechi, cand sufletul este mancat de gelozie sau de lipsa de dorinta de via(ii, se trateaza mult mai greu. Oe~i uneori, Intr-o singura ora, omul l~i poate schimba atitudinea fata de lume ~i sa-~i restabileasca astfel sanatatea In cateva ore sau zile.

Un cunoscut de-al meu l~i cumpara un apartament. Intr-o seara am trecut Intamplator pe la el pe la serviciu. Ayea 0 mina foarte preocupata. - Am gasit un apartament, ~i-nca unul foarte bun. Maine se va decide daca mi-I vor vinde mie sau nu. Mai sunt ~i alti clienti In afara de mine. Mi-a crescut pana ~i tensiunea, Imi marturise~te el. - Cu astfel de atitudine poti sa-ti pierzi nu numai apartamentul ci ~i sanatatea. Acolo, probabil, totul este deja hotiirat. Oaca este hariizit sa fie al tau, va fi al tau ~i toate ITamantiiriletale sunt lipsite de sens ~i nocive. Oaca nu ti-e scris sa obtii acest apartament, nu-I vei obtine indiferent de ce fapta eroica ai face. ~i daca totu~i 11vei obtine, ti se va lua sanatatea sau viata. A doua zi, la ora noua, prietenul meu a fost sunat ~i i s-a comunicat ca apartamentul 11ia altul. A fost cuprins de-un stres puternic, dar peste vreo zece minute ~i-a adus aminte de cuvintele mele. A renuntat la orice pretentii ~ia eliminat nemultumirea fa(ii de situatie ~i dintr-o data s-a 145

....

1
--~_.-_.._-

..~"--'-'-""
- Lasa-I, i-am spus eu. E mai de pret sanatatea. Hai sa-I depa~im prin dreapta. Dupa noi, deja se formase coada. Am depa~it ma~ina ~iam vazut ca la volanul ei era 0 femeie. In acest timp, de automobilul ei s-a apropiat un microbuz ~i, la fel cum facusem ~i noi, a inceput sa 0 semnalizeze. Nici 0 reactie din partea ~oferitei. ~oferul microbuzului a depa~it ma~ina ~i practic, a oprit in fata ei. Ca sa nu se tamponeze, femeia ar fi trebuit totu~i sa vireze pe banda din dreapta. Oar n-a fost a~a. Femeia a friinat, a incetinit viteza, dar n-a trecut pe banda din dreapta. Noi am plecat mai departe lasand in unna noastra ~irul de ma~ini care 0 semnalizau ~i-o claxonau. M-am uitat sa viid ce este cu biocampul femeii pana la situatia descrisa mai sus. Biocampul ii era defonnat de ambitii ~i trufie, perfectiune ~i ata~ament pentru un destin favorabil. Totul era clar. Nimeni nu avea dreptate in afara de ea. Toti erau ni~te ticalo~i iar ea, 0 sfiintii. Pana la aceasta situatie, agresivitatea subcon~tienta era de 100 de unitiiti. Nivelul mortal pentru ea era de 180 de unitati. Acum, in sufletul ei s-a produs 0 explozie a agresivitatii impotriva oamenilor pc care ea ii considera nedrepti fiindca au jignit-o ~i au umilit-o. Agresivitatea subcon~tienta a crescut de cateva ori ~i cel mai periculos era faptul ca aceastii agresivitate a trecut in sufletele copiilor ~i nepotilor. Acum, chiar daca femeia i~i va schimba radical pozitia falii de aceasta situatie ~i i~i va ridica pretentiile, acest lucru ii va u~ura situatia cam cu 20% iar energia in zona gatuIui ~i in zona genitala a avut

.~

lini~tit. Peste tre; ore I-au sunat din nou ~i i-au spus ca celalalt cumparator a renuntat ~i deci el poate veni sa depuna avansul. M-am intilnit cu amicul in aceea~i zi, iar et, cu zambetul pe buze, mi-a povestit toata intamplarea ca pe 0 comedie buna. I-am cercetat campul ~i i-am spus fara graba. - Aici nu este numai un element comic, dar ~i unul tragic. Agresivitatea ta subcon~tienta este de 300 de unitati. Doza mortala pentru tine 0 reprezinta 180 de unitati. Peste vreun an ~ijumatate ai fi putut avea cancer la plamanul drept. Ai avut 0 putemica suparare pe destin, pe tine insut;, pe situatie. Numai in zece minute, ai introdus in tine un program de autodistrugere ce ar putea peste un timp, sa se transforme fie intr-o boala grava, fie intr-un faliment total pe linia destinului.

-"

inca un caz. Calatoream cu 0 cuno~tinlii de-a mea pe ruta Haifa - Tel-Aviv. Era seara. Drumul drept. in fata aproape ca nu erau ma~ini. Pe banda dreapta ma~inile mergeau cu 0 vitezii de ~aizeci - optzeci de kilometri pe ora. Pe banda stanga cuflouiizeci - 0 sutii de kilometri pe ora. Ne-am apropiat de 0 ma~ina care mergea pe banda stanga, cu 0 vitezii mica. L-am semnalizat pe ~ofer sa trcaca pc banda dreapta, dar el nu reactiona in nici un fel. Dupa cateva minute, tovara~uI meu de calatorie a inceput

sa se infurie.

146

147

..............

....

'(

~
.-.,,-,..,,~

...~
f

mult de suferit. Dupa dtva timp, uitand de aceasta intiimplare, ea va veni la doctor ~i va incepe un lung ~i chinuitor proces terapeutic. Eu ii transmit tovara~ului meu de drum aceasta prognoza. EI devine curios. - Una din cuno~tintele me Ie are cancer mamar. Ai putea sa-mi spui cauza? - De obicei acest lucru se intiimpla din cauza supararilor pe tema iubirii. Aici insa este un moment pur teluric. Permanenta nemultumire in legatura cu banii, cu stafea materialii,ell situatia. - Perfect adevarat, confirma el. Sotul cii~tiga foarte bine. $i-a cumparat 0 vila, iar ea este in permanen(ii nemultumita de toate.

La consultatie, 0 femeie mi-a povestit ca acum cincisprezece ani i-a murit 0 fetita mica. - Simt ca nu 0 pot uita. Ca ~i cum ar fi intotdeauna alaturi de mine. $i din aceasta canza imi este foarte greu. Ma uit sa vad despre ce este yorba. Femeia i-a transmis fiicei absolutizarea iubirii fata de oameni ~i lume. Aceasta greutate din sufletul mamei, 0 chinuie~te de asemenea ~i pe falii. Doresc sa-i explic in cuvinte simple, obi~nuite, despre toate acestea mamei, dar sunt strafulgerat de 0 durere in tiimpla. Sufletul copilului ei ma contacteaza ~i dore~te sa-mi transmita 0 anum ita
informatje.

"

Transmite-i ca ea ~i-a dorit moartea in timp ce era

eu mine.

insarcinata

Ciind omul conduce ma~ina ~i, incalciind regulile de circulatie, intra in ceva, prin aceasta el poate sa-~i demoleze intreg destinul. In via(ii, uneori "intram in ceva" ~i cu senti mente Ie. Numai ca aceste tragedii nu prea se observa iar urmarile lor nu vin imediat. Daca omul nu ~tie legile spirituale, el se aseamana cu cel care conduce ma~ina Tara sa cunoasca regulile de circulatie. Chiar necunoscand aceste reguli, dar pastrand iubirea in suflet, in mod intuitiv se va purta ca ~i cel care Ie ~tie bine. lubirea ~i bunatatea sufleteasca, chiar in cazul necunoa~terii legilor spirituale, ne permit sa supravietuim pe ~oseaua care se cheama viata.
148

Privesc in timp ~i vad un program puternic de autodistrugere in lunile a cincia, a ~asea, a ~aptea ~i a opta de sarcina. Acesta a fost determinat de supiirarile pe sot. - N-ati mai vrut sa traiti, in a doua parte a sarcinii. - Nu. A~a ceva n-a existat. - Dar pe sot v-ati suparat? - Da, foarte tare. EI bea mult in aceasta perioada. - lata, deci. Supararile exterioare pe sot, in interior aveau forma lipsei dorintei de viata. $i acest program, intensificat in sufletul fiicei, a dus la moartea ei. In plus asemenea trairi emotionale le-ati transmis ~i altor copii.

"

149

.......

f
.~
~.

.-.--.--

- Da, aproba ea dand din cap. Al doilea copil al meu a fost lovit de 0 ma~ina ~i doar printr-o minune a ramas in viata. - Purifica!i-va sufletul, ma adresez eu femeii, ~i ruga!i-va pentru urma~ii nascu!i, nenascu!i ~i deceda!i. Apropo, fetei dumneavoastra ii este harazit sa se nasca din nou peste d!iva ani. $i problemele ei viitoare cu sanatatea, dupa na~tere, se pot rasfrange ~i impotriva dumneavoastra. Cu cat yeti purifica sufletul fiicei dumneavoastra prin revizuirea intregii vie!i, iar in locul supararilor yeti incerca sentimentul iubirii, cu atat ei ii va veni mai u~or sa se pregateasca pentru viitoarea na~tere.

intotdeauna. lar pocainta este numai primul pas. lazul secat trebuie mai intai curatat de noroi ~i numai dupa aceea umplut cu apa curata. Pe cand dumneavoastra va

ganditi numai la noroi Asta nu se poate .

- Bine, atunci spuneti-mi cum pot trai Tara pretentii falii de oamenii din jur, daca aceste pretentii se ivesc tot timpul. - in primul rand trebuie, in permanenlii, sa va convingeti sufletul prin ganduri, cuvinte, emotii, cii iubirea pentru Dumnezeu este fericirea suprema. De nouiizeci de ori 0 sa spune!i "da" ~i doar 0 singura data "nu" ~i puteti lua totul de la capat. in legatura cu pretentiile, inaintea pretentiei apare teama de a pierde ceva. Fiecare om este ~tiut de Dumnezeu ~i comportarea fiecaruia trebuie sa va apropie de Dumnezeu, indiferent daca va place sau nu va place aceasta comportare. incercati sa traiti cu senza!ia ca orice om apropiat va poate trAda in orice secunda, va poate jignii, se poate certa cu dumneavoastra sau poate muri. La inceput 0 sa va vina greu dar, dupa aceea, iubirea va ramane iar pretentiile vor disparea.

I "

fi

-.',.

A doua dumneavoastra carte mi-a produs 0 impresie apasatoare, mi se plange una dintre paciente. 0 senza!ie de deznadejde. Doar nu i!i po!i petrece intreaga via!a in pocain!a. Un om normal nu poate trai Tara suparari, oridt ~i le-ar reprima. $i apoi eu i-am iertat pe to!i de toate, iar dumneavoastra spune!i ca in interiorul meu sunt foarte multe supiirari. - Eu vad ceea ce Qumneavoastra nu vede!i ~i, crede!i-ma, sufletul este mult mai greu de purificat decat con~tiin(a. Cine spune ca nu-i voie sa te superi? Dealtfel supararea nici nu trebuie reprimata. Doar ca, indiferent de supararea care ar fi la exterior, in interior trebuie sa fie, intotdeauna, iubire. in adancimea sufletului fiecarui om, exista un Dumnezeu, ~l noi trebuie sa-I iubim
150

ii explic unui tanar care a venit la mine la consultatie ca, complexul lui de inferioritate este remltatul complexuIui lui interior de superioritate. Sufletul ii este ancorat in perfectiune, in abilitatea de a mallevra destinul.

151

....

1
-n_____-

~-.~-~

.~

Prezintii 0 imensa trufie interna ~i disprel falii de oameni. De aceea oamenii 11umilesc ~i totul ii merge anapoda.

Dar se poate, pe langa rugaciune, sa postesc ~i sa

flamanzesc? - Desigur. Ie~irea din ritmul comunicarii, respiralia speciala ~i alimentalia limitata ajuta foarte mull. Dupa un timp el a aparut din nou ~i a inceput sa povesteasca: De indata ce am inceput sa flamanzesc mi s-a imbunatiilit brusc memoria ~i aptitudinile. Am in!eles ca mi s-a mic~orat ata~amentul ~i de aceea m-am sim!it mai bine. Au inceput sa curga ofertele avantajoase de munca. Am intinerit cu ~ase-opt ani. Dupa un anum it timp am renun(at la infometare. Ofertele de serviciu au incetat imediat ~i atitudinea celor din jur falii de mine, in loc de neutra, a devenit din nou dispre!uitoare. Am observat un fapt interesant. Am inceput sa-mi dispre!uiesc vecinulin forul meu interior. Dupa 0 jumatate de ora, acesta a intrat la mine in camera ~i a inceput scandalul pentru un motiv prostesc. - Reiese, ca dispretul apare inainte ca noi sa fim umili!i iar, dupa umilire" el ori dispare, ori se intare~te, afectiind apoi caracteru] sau sanatatea. - Trec acum la ceea ce este cel mai important, continua tanarul. Aveam nevoie sa-mi gasesc un serviciu ~i de aceea am recurs din nou la infometare. De data asta insa, totu] a decurs altfel. In primul rand nu m-a sunat nimeni in legatura cu serviciul ~i nu mi-a propus nimeni,
152

nimic. In al doilea rand au inceput durerile fizice. In al treilea rand, am imbatranit cu vreo zece ani. Cand m-au vazut cuno~tin!ele meIe, au fost uimite. Am in!eles ca am incalcat ceva grav. ii cercetez biociimpul inainte de infometare ~i dupa aceasta ~i incep sa in!eleg despre ce este yorba. Era absolutizarea perfec!iunii ~i a destinului favorabil. in perioada primei infometari erau blocate amandoua. in al doilea caz, infometarea a eliminat ata~amentul de perfec!iune, dar a intensificat absolutizarea destinului favorabil. Acest lucru se cheama "sa bagi tot noroiul cat mai adiinc in interior". Dupa un astfel de principiu se produce ac!iunea multor medicamente. in primul caz, infometarea era 0 treapta catre Dumnezeu, iar in al doilea, 0 treapta catre propria bunastare. lata de ce religiile mondiale, in timpul posturilor recomanda cu insistenlii rugaciunile. Daca omul insa se roaga numai pentru a se insanato~i, atunci !elul rugaciunii devine corpul fizic ~i nu comunicarea cu Dumnezeu prin intermediul iubirii care cre~te in suflet. Rugaciunea 11 poate ajuta cu adevarat pe cel care in!elege ca prin rugaciune ~i prin pastrarea iubirii in suflet, el dobande~te fericirea suprema indiferent daca ob!ine sau nu sanatatea fizica.

!.

;1'

Din Nijni Novgorod ma suna un pacient care are probleme de ordin psihic.

153

.~ i
~

Nu m-am simtit cu nimic mai bine, dimpotrivii,

starea mea s-a inriiutiitit. - V-am spus cii aveti ata~ament fatii de aptitudini ~i de intelect? V-am spus cii este stratul superior, iar la baza lui stii ata~amentul de perfectiune? - Da. Mi-ali spus. - Ata~amentul de perfectiune, la dumneavoastrii nu numai cii nu a dispiirut, ci s-a miirit. Nu actionati asupra dumneavoastrii in~ivii. - Drept sii vii spun, acum nu-mi prea arde de a~a ceva, riispunde pacientul. Mai bine spuneti-mi dacii mi se va schimba situatia financiarii. Mica noastrii firmii este in pragul falimentului ~i multe depind de mine. Pentru mine acum acesta-i lucrul eel mai important. Spuneti-mi ce trebuie sii fac pentru a corecta situatia financiarii? Nu mai pot eu de situalia dumneavoastrii financiarii. Pentru mine este mai important sii vii salvez sutletul. Structurile campului dumneavoastrii sunt deformate ajungand la nivelul mortal. Dacii vii yeti friimanta in continuare a~a pentru bani, yeti muri. Ata~amentul dumneavoastrii fatii de perfectiune este atat de mare, incat ar fi trebwt sii fiti umilit pe toatii linia. Pentru dumneavoastrii buniistarea financiarii este , in primul rand, 0 dovadii a propriei perfectiuni. Dacii dumneavoastrii incepeti sii rellretati. sii vii fie fricii, sii
intrati in depresie

gande~ti tot timpul la ei. Acum sunteti tratat prin intermediul lipsei banilor. Dacii nu puteli sii acceptati acest tratament, yeti fi tratat prin intermediul tulburiirilor psihice. Dacii veli continua sii fili amiirat, veli muri. M-ati inleles? - Am inleles, riispunde pacientul. Judecand dupii starea campului lui, el intelesese intradeviir. Acum sunt Iini~tit pentru el.

l I !.

Am avut un caz interesant in timpul unei consultalii in Israel. Mi s-a adresat un biirbat cu oarecari probleme. La nivelul fizic nu era nimic deosebit. insii cand i-am privit tabloul karmic, m-am speriat. in campullui se intindea ca un lant ~irul viitoarelor morti. Agresivitatea subcon~tientii fatii de oameni era de cateva mii de unitiiti. in cazul unei asemenea agresivitiiti, eu viid un bolnav incurabil sau un moribund. Programul era atat de extins incat n-a reu~it sii-I doboare incii la nivel fizic ~iva ie~i la suprafatii peste
vreo cinci ani, dar atunci, va fi prea tarziu.

adicii pierdeli dorinta interioarii de a

triii - inseamnii cii nu puteti accepta umilinte in cazul perfectiunii. Banii trebuie sii-i ca~tigi, dar n~ sii te154

- Prezentali un program imens de agresivitate impotriva poporului evreu, blamare a acestuia ~i dispret. Pacientul este uimit. - lertati-mii, dar nu aveti dreptate absolut de loc. Eu insumi sunt evreu emigrant. Locuiesc aici de cativa ani ~i imi place aici. ii cercetez iar campul ~i din nou viid in el 0 putemicii agresivitate impotriva unor mari grupuri de oameni. 155

--

1
i ._-

._v"'-"""..".

.~

Probabil ca este 0 agresivitate determinata. Trebule sa vad ce se ascunde sub ea. Ma concentrez ~i patrund in straturile karmice unul dupa altul. Acum tabloul se limpeze~te. inainte de asta a fost dispre! ~i blamare pentru mari grupuri de oameni in Germania ~i in Uniunea Sovietica. Pacientul continua sa se mire. - N-am dispretuit niciodata pe nimeni. Singura excep!ie a fost fascismul. - Oar fascismul este 0 varianta a socialismului. Probabil a!i avut momente cand a!i nutrit dispre! ~i fa!a de socialism. incetul cu incetul biirbatul i~i aminte~te. - Oa, au fost. Totul devine clar . - Acum va explic pe scurt toata schema, ii spun eu lui. Oaca eu fac idol din cineva ~i ma inch in lui ~i mi-I proclam !el, sufletul meu se ata~eazii de el ~i cea mai mica atitudine nedreapta genereaza 0 durere salbatica, suparare ~i blamare. Toate acestea se acumuleaza ~i in final, sufletul ~i con~tiinta ii intorc spate Ie idolului ~i incep sa-I dispre!uiasca. Grice agresivitate ne ata~eazii de ceva. Cu cat femeia disp~e!uie~te ~i blameazii mai mult pe cei care i-aujignit sOIUI,cu atat mai mult ea il transforma in idol ~i, in cele din urma, se va supara pe el. Ani de-a randul ati condamnat in suflet pe fasci~ti, comuni~ti ~.a.m.d. Oe aceea poporul evreu a devenit pentru dumneavoastra un idol absolut. Acum nu banui!i nimic, dar in profunzimea sufletului dumneavoastra cresc 156

preten!iile, de data aceasta, falii de propriul popor. Toate astea pot nici sa nu se rid ice pana la straturile superioare ale con~tiin!ei, dar dupa ceva vreme, risca!i sa va imbolnaviti gray de 0 boala incurabila. Pentru a nu incerca dispretul interior fata de propriul popor, nu trebuie sa dispretuiti alte popoare. - $i ce atitudine ar trebui sa am falii de fascism? - I-a!i dispre!uit pe fasci~ti. Oar orice fascist este promotorul unei anumite ideologii. La baza acestei ideologii stau anumite idei. Ideologia fascista Ie dadea posibilitatea unora sa fie fericiti, pc seama altora. Pentru a-i face pe toti fericiti, trebuia distrusa 0 mica parte dintre aceia care se opuneau acestei fericiri. Telul suprem ~i ra!iunea vietii erau asigurarea raiului pc pamant. Oar aceste idei existau de multa vreme. Amintiti-va de Sparta antica. Ele exista ~i in prezent. Se schimba doar purtatorii lor. Periodic vor aparea mari grupuri de oameni care vor considera ca principala conditie pentru atingerea fericirii este, uciderea celor care gandesc intr-un alt mod ~i ca ideea fericirii poate fi realizatii prin orice fel de mijloace. Ce se intampla cu omenirea, care inainte absolutiza valorile pamante~ti iar acum Ie absolutizeazii pe cele spirituale? lar razboaiele provocate de idei sunt mult mai crude decat cele pentru 0 bucatii de paine. Oar totul este determinat de Oumnezeu ~i nu intiimpliitor omenirea a ajuns intr-o asemenea situatie. Nivelul spiritual al omenirii a crescut ~i ea a ajuns la 0 asemenea limitii, peste care poate trece numai cu ajutorul unei mai mari

,f

157

1
~-

f ..-,,-".,~~ ..~ ~'

iubiri pentru Dumnezeu. Iubirea Ii salveazii pe toti iar pretentiile Ii Ineaca. Va amintiti pilda In care Dumnezeu a distrus un ora~ cu pacato~i? Daca Insa acolo s-ar ti aflat macar cativa stinti, EI ar ti pastrat ora~ul. Pentru tiecare grupare de oameni exista lideri spirituali care pot sa nici nu ~tie de acest lucru. ~i daca stintii vor Incepe sa dispretuiascii ~i sa blameze, atunci ~ansele de supravietuire ale oamenilor aflati In legatura cu ei, scad brusc. Acum starea interioara a tiecarui om luat In parte, poate sa influenteze destinul Intregii omeniri. Acea egalitate ~i fratemitate la care visau oamenii, va veni destul de repede. Deja, In prezent un singur om poate distruge grupuri mari de oameni. in curand va veni timpul cand un singur om va putea distruge Intreaga omenire ~i pentru a supravietui va trebui sa ne amintim de asemenea lucruri ca: pedagogie, educarea moralitatii ~i iubirii la copiii no~tri.

Dau consultatii Intr-o camera nu prea mare. in fata mea pe masa sunt foi de hartie. in partea dreaptii este un mic dulapior pe care se ..gasesc cateva cutii cu suc. in partea stanga este 0 fereastra prin care se vede 0 Intinsa plaja scaldata In soare, iar mai departe, pana la orizont Marea Mediterana. Locul se cheama Bat-lam. Ma uit la pacientul care stii In fata mea ~i ma gandesc la faptul ca aici, In Israel, am mai descoperit 0 veriga importanta. Exista ~adar Universul cu ceIe !rei sisteme de valori:
158

telurice, In legatura cu materia, spirituale, legate de spatiu, ~i iubirea fata de oameni ~ifalii de lume, legata de timp. Exista 0 forta care creeazii universul nostru. in mijloacele noastre de perceptie ea este reprezentata de con~tiinta, creatie, procreare. Exista 0 forta distrugatoare a universului nostru. Aceasta este perceputa de noi, ca putere, marire, perfectiune. Exista 0 forta de stabilitate pe care 0 percepem drept Incredere In oameni, In lumea Inconjuratoare ~icredinta In Dumnezeu. Am crezut ca In aceste trei componente nu mai existii spatiu, timp ~i materie. Apoi am Inteles ca exista, dar acoIo, eIe sunt cu totul altfe!. Destul de recent am descoperit 0 noua structura. De sute de ori am Incercat sa Inteleg ce reprezinta ea, sa 0 viid In diferitele situatii ale pacientilor. incetul cu Incetul a Inceput sa se contureze un nou model. Eu I-am numit "suprema menire divina". in el intrau toate structurile enumerate mai sus, dar prioritara, era cea care se nume~te. "marire ~i perfectiune". Dupa aceea am descoperit 0 structura analoaga cu prioritate In creatie ~i procreare. Ele s-au conturat ca doua contrarii. Una care creeazii totul, cealalta care dirijeazii totul. Conform logicii, ar ti !rebuit sa existe ~i 0 a treia, de revenire la Dumnezeu, Insa eu nu am putut sa 0 descopiir.

i I I f I '.

4'

159

IiI

....

~
~ ---_.

f
--~ ,.,.....

..~
~-

Inainte de plecarea mea In Israel, m-a sunat un cunoscut. - N-ai putea sa-mi vezi campul? Mi s-a imbolnavit fata ~i am plecat la ea. Pe ~oseaua inzapezita am derapat ~i am ajuns pe sensul opus. Prin ce minune am scapat cu vialii ~i cum a ramas ma~ina neatinsa, nu pot pricepe nici acum. - Fiica ta are un puternic' ata~ament falii de ceea ce eu numesc "men ire divinii", pentru un destin deosebit. Are 0 aroganta interioara, cauza: se simte diferita de toti, aleasa. Acest lucru se trateaza prin distrugerea destinului. Tu ai 0 problema asemanatoare. Mergeai spre fata gandindu-te la ea ~i programele voastre au intrat In rezonanlii. Te-a salvat faptul ca ai rezolvat-o cu aroganta interioara falii de oameni ~i cii nu te-ai suparat in mod deosebit pe destin. Altfel putea fi mai rau.

La poporul israelian am observat doua ata~amente puternice. Primul era absolutizarea menirii sale, a destinului sau. Absolutizarea iubirii falii de lume, falii de crealie, se trateazii pgntr-o atitudine dura ~i inechitabila din partea lumii Inconjuratoare. AbsoIutizarea menirii superioare, se trateazii prin degradarea destinului ~i prin lovituri pe linia acestuia. Incapacitatea de a pastra iubirea cand sunt Injosite aceste valori supreme, genereaza destul de multe probleme. Cand Ie explicam acest Iucru oamenilor, absolutizarea creatiei, a iubirii fata de lume,
160

disparea destul de repede. Dar cu destinul era mai greu. Simteam ca trebuie sa gasesc cuvintele ~i notiunile corecte ~i, In cele din urma, Ie-am gasi!. Cand omul simte ca are 0 anumitii men ire, un anumit destin, e ca ~i cum 1ar ghida Dumnezeu. Este con~tientizarea contactului cu Dumnezeu ~i cu cat este mai putemic acest contact, cu atat primim mai multe aptitudini creative, cu atat avem mai multa fOr(a ~i perfec(iune. Nivelul acestui contact este diferit de la un om, la altu!. EI depinde de caracterul omului, de comportament ~i concepti a despre lume. In interiorul fiecaruia dintre noi, contactul cu Dumnezeu este absolut la fel, nu exista diferente In aceasta privinlii ~i noi toti suntem egali. La exterior insa, dimpotriva, contactul este diferi!. EI este In legatura cu con~tiinta noastra, cu iluziile. intrucat contactul superficial este diferit, el reprezinta 0 valoare omeneasca ~i ne putem ata~a de ea la fel cum ne ata~am ~i de alte valori. inseamna ca incepem sa-i dispretuim pe aceia la care acest contact este mai mic. Deci, periodic noi trebuie sa pierdem ~i,aceste valori. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unei deteriorari nea~teptate ~i inechitabile a destinului. Apare senzatia ca Dumnezeu ~i-a Intors fala de la noi ~i ne-a uitat. Atunci, trebuie sa-I cautam pe Dumnezeu nu la exterior, nu In con~tiinta, ci In interior, In sentimentul iubirii care nu depinde de nimic. ::;iatunci, se demoleazii vechiul contact ~i apare unul nou, de propor(ii mai mari. De aceea ~tiinta de a pastra iubirea ~i de a nu veni cu pretenlii fata de destin ~i de Dumnezeu,
161

!,

"f

....

r. ..,,',..

,~_.~

.~

atunci cand se abat in mod nedrept asupra noastra nenorociri ~i cand ne este injosit tot ce avem mai smnt, este ~tiinta de a face inca un pas spre Dumnezeu, un pas catre fericirea suprema. Cazut pe ganduri ma uit pe fereastra care da spre plaja. Nu se ~tie de unde, pe malul marii vine in galop, pe un cal nu prea mare, un baiat. Tabloul are in el ceva fantastic. 0 senzatie de ireal. Sunt acel spatiu ~i timp in care am existat pana nu demult ~i care au disparut.

legatura, acest program. Programele de mari dimensiuni, care privesc intreaga omenire, legate de evenimente ale trecutului, Ie-am descoperit nu pe pamant, ci in spatiul de deasupra Antarcticii. Ulterior, cand am inceput sa studiez mai in detaliu acest spatiu, am ajuns la concluzii
nea~teptate.

0 tanara femeie care sta in fata mea incepe sa spuna ceva iar eu imi desprind cu greu privirea de pe nisipul scaldat in soare ~i de pe marea agitata. Femeia scoate un ziar care se editeazii in Israel. - Aici este 0 noti(ii, spune ea. Ziarul a aparut in februarie. Aici scrie la fel ca ~i in cartea dumneavoastra. Scriati cii deasupra Antarcticii exista 0 zona de trecere in alte lumi ~ica prin ea, sufletul vine pe pamant. - imi amintesc, designr, confirm eu ridicand din umen. - ~i cum ati descopecit-o? - N-a fost nirriic complicat in acest fapt, ii raspund eu. Dacii de undeva vine agresivitate, incerc sa identific din ce parte a Pamantului ~i din ce lume vine ea. A~a imi vine mai u~or sa ma orientez. Daca am un program negativ profund, atunci imi cercetez nu numai trecutul meu, dar ~i trecutul ace\ui grup cu care ar putea fi in
162

- Eu ma duc acum sa ma rog, spune femeia, iar dumneavoastra cititi aceasta nota. incep sa fac cuno~tin(ii cu textul. Este foarte interesant. Ziarul se nume~te "Ecoul" ~i informatia publicata in el nu ~tiu daca a fost verificata: nu demult 0 cercetatoare americana care locuie~te la Washington, a mcut 0 declaratie in fata ziari~tilor. in august 1994 0 expeditie americano-britanica a mcut cercetari in Antarctica. Pe cer, deasupra Polului Sud, savantii au observat 0 stranie mi~care a aerului, cu toate ca vantul nu batea. Era un soare stralucitor, iar ciclonul nu disparea. A fost lansat un aerostat cu tot felul de senzori. A fost legat cu 0 coarda lunga. Cand aerostatul a ajuns in centrul ciclonului, a disparut dintr-o data. Daca n-ar fi fost franghia care continua sa se balangane pe cer, nimeni n. ar fi inteles nimic. Cand au tras de franghie, aerostatul a reaparut. Speciali~tii au inceput sa cerceteze aparatele ~i au fost ~ocati. Toti senzorii de masurare a timpului indicau august 1964. insemna ca aerostatul a zburat in trecutul Pamantului. Acum, de aceasta problema se ocupa serviciile militare speciale. Daca totul este adevarat, atunci patrunderea in aceasta zona poate avea pentru 163

,;1 I

0.

.-iI

r. . ~-..~

omen ire consecinle neprevazute. Problema ma intereseaza ~i desenez modelul temporal al Pamantului. Trecutul, prezentul, viitorul se afla in centrul lui. Din centru pleaca canalele temporale ~i ies la suprafata Pamantului, corespunzator diferenlelor trecerii timpului. Deasupra Antarcticii exista ie~irea catre viitor, dar cea mai mare parte a campului temporal este orientata spre (recut. Zona Americii de Nord este prezentu!. Viitorul se afla deasupra Polului Nord, dar, din punct de vedere al spaliului, el este inchis ~i iese, nu se ~tie din ce cauza, in Orient, in Asia. Dupa pUlina vreme, pacienta se intoarce ~i noi dezbatem aceasta tema. La un moment dat, ea imi pune urmiitoarea intrebare: , . scris - In cartile dumneavoastra niciodata n-ati despre Shambala iar despre ea au vorbit sute ~i mii de oameni instruili. Spuneli-mi, exista ea intr-adevar sau nu? - Cred ca se poate spune ~ida ~inu, ii raspund eu. Femeia se uita la mine cu mirare. Ii arat 0 foaie de hartie pe care este desenat globul pamantesc. - lata spaliul de deasupra Antarcticii. Aici este localizat, in principal, trecutu!. Vedeli America de Nord, aici este prezentul cu tendinle spre trecut. Vedeli Europa centrala ~i 0 parte a Asiei. Aici este prezentul cu tendinle spre viitor, iar zona viitorului este deasupra Himalayei. Se pare c1i ea anume este acea Shambala despre care aminteau toli. Omul care traie~te in zona contactului cu viitorul poate sa-~i descopere aptitudinile ~i posibilitillile de clarvazator mult mai devreme decat in alte zone ale
164

Pamantului. ludecand dupa toate aparenlele, in aceste locuri a [ost 0 deversare a informaliei din viitor ~i ceea ce noi numim "farfurii zburatoare" puteau apiirea din aceasta zona. De aceea nu este exclus ca patrunderea in trecut, prin respectarea unor reguli rigide, sa fie posibila.

I "

Am decis sa verific inca un model. In cartea a doua scriam ca omul se gase~te in trei puncte ale timpului. Dac1i toate aceste trei puncte sunt aruncate in trecut, urmeaza 0 boala grea sau moartea. Cu alte cuvinte, daca orientarea energiei temporale a omului este mai puternic1i in trecut dedt in prezent, acest lucru poate duce la boala ~i moarte. Am decis sa cercetez punctele temporale ale Pamantului, ca pe un obiect. Cu doua mii de ani in urma , un punct era situat in prezent, unul in trecut, unul in viitor. In 1990 toate trei punctele se situau in trecut. Aspiralia spre viitor in urma cu doua mii de ani reprezenta 40 de unitali, spre trecut, 3 unitali. Asta insemna dezvoltare. In 1920 viitorul marca 5 unitali, trecutul 25. In 1990, in planul fin aveau loc puternice procese de degradare. In prezent, exista 0 tendinla mereu cresdnda spre ameliorare ~i, in acela~i timp, spre distrugere. Altfel spus, in planul fin lumea se leagana la limita dintre viala ~i moarte. Daca se va inchide orientarea catre viitor, atunci cu toatil omenirea se va intiimpla acela~i lucru care se intampla cu un singur om ce ~i-a ucis in el iubirea. In viitor ne Yom reuni tot mai 165

;f

-...............

~
...,.. I.~. ..~ t'

-~~._--

mult cu Dumnezeu. Asta inseamna ca nivelul iubirii in sufietele noastre va cre~te. in trecut el era tot mai mic. Daca iubirea din interiorul omenirii va depa.~i li~ita periculoasa, atunci poate pieri nu numai omemrea CI ~l intreg Pamantul. E uimitor cum se leaga toate intre ele. Gamenii nu-~i pot ierta unul altuia jignirile, iar Pamantul, din aceasta cauza trebuie sa piara.

VIITORUL

I H

11 inainte de a pleca in Israel, am descoperit inca 0 structura superioara care era situata deasupra celor doua anterioare ~i Ie unea. Eu am numit-o "momentele superioare ale iubirii ~i increderii". injosirea sentimentelor legata de aceasta entitate, avea loc atunci cand omul iubit jignea manifestarile superioare ale iubirii, credintei ~j sperantei. Am incercat de multe ori diverse modele care ar fi putut sa reflecte calitatea acestei entitati. Am obtinut ceva straniu: structura intoarcerii la Dumnezeu. Fiind inca la Peterburg, umblam mull pe strazile inzapezite ~icheiurile Nevei, dar nu am reu~it sa-i gasesc 0 denumire. Nu-mi ramanea decat sa-mi fac, ca intotdeauna, ordine in propriul biocamp. ~i tot mai des veneau in prim plan, programe legate de gre~lile omenirii in viitor. Deodata mi s-a luminat totul: structura intoarcerii la Dumnezeu este tot ceea ce a fost creat de Dumnezeu, numai ca in viitor. A pune aceasrn structura

. \.

4,

167

.....

r.
,,"'-I~.

...~
~-

mai presus de Dumnezeu, este mult mai u~or dedit In cazul altor valori ~i acest ata~ament se vindecii prin tradare ~i Injosirea sentimentelor superioare nu numai In trecut ci ~i In viitor. De viitor depindem mult mai mult dedit de prezent. De aceea ~i viitorul trebuie sa se distruga periodic, pentru ca astfel yom fi mai aproape de Dumnezeu In con~tiinta noastra, iar In sufletul nostru EI este prezent acum ~i Intotdeauna. Orice idee trebuie verificatii prin fapte ~i, In curiind, eu Ie voi avea. Dupii revenirea la Peterburg, am observat ca senzatiile meIe au Inceput sa se toceasca. incetul cu Incetul, ca 0 vlaga pretioasa, Imi dispiirea dorinta de a trai ~i de a ma bucura. Era exact ceea ce Ie explicam tuturor pacientilor: un program de autodistrugere, in cre~tere, care duce adeseori la diminuarea fondului emotional. Am simtit din nou mirosul mortii care se apropia. La nivelurile fizic ~i karmic, ciimpul era mai mult sau mai putin stabil. Mi-am verificat toate punctele temporale ~i am observat ca toate erau dislocate In trecut. Aspiratia catre viitor era minus 20, tendinta spre trecut plus 60. Era cam de trei ori mai mare deciit nivelul letal. 0 asemenea senzatie apare uneori la oameni: omului Ii merge totul bine, se simte minunat, dar el ~tie cii In curiind va muri ~i nimeni nu-I poate ajuta. Pur ~i simplu el nu figureazii In viitor. Aveam In cabinet 0 statuetii rituala pe care cineva, ciindva a adus-o din Mexic ~i mi-a daruit-o. Apartinea culturii aztece. Aceasta statueta mereu cadea ~i nu ~tiu de
168

ce Intotdeauna Imi venea s-o pun cu fata In jos cu toate cii am diagnosticat-o ~i ea nu determina practic nici un fel de agresivitate subcon~tienta. in ea era codat un singur program, 0 orientare crescutii spre viitor, idolatria viitorului. "Asta este de Inteles", mii giindeam eu. Pentru azteci, veniti de pe alte planete, din alte lumi sau din viitor, oamenii erau intruchiparea fortei, puterii, maririi, iubirii ~i frumusetii. $i cu ciit era mai puternic acest contact, cu atiit el se riisfriingea mai favorabil asupra aztecilor. Ei au Inceput sa se Inchine viitorului, timpului. in toate statuetele rituale, s-a fixat aceasta orientare, dar omul care se Inchina viitorului trebuia sa-I piarda. De aceea aztecii ~i maya~ii n-au avut viitor. Posesorul unei asemenea statuete Inchidea viitorul ~i pe el de asemenea. Cu ciit mai multa satisfactie ar fi privit omul aceasta statueta ritualii, cu atiit mai putine ~anse Ii ramiineau pentru viitor. Acum am inteles de ce aveam 0 atitudine atilt de stranie fatii de ea. Chiar ~i bioenergia cabinetului a devenit greoaie, incomoda. $i numai dupa ce am Inteles ~i am simtit toate astea, parametrii mei temporali s-au ameliorat ~i bioenergia cabinetului s-a reracut. Nu demult am discutat cu un fost pacient de-al meu. - Pot aparea peste ciitiva. ani probleme pe linia destinului, iar fiica dumneavoastra soar putea sa nu aiba copii. Cauza - 0 imensa trufie. La baza trufiei stii absolutizarea perfectiunii, a destinului favorabil, adica realizarea tuturor dorintelor ~i controlul situatiei pe plan 169

I f !.

;1'

) \,

...............

.....

1
I _._---

~
...".. ~. ..~ ~~

strategic, inclusiv controlul viitorului. Peste doi ani se va decide problema in planul fin, daca fiica dumneavoastra va avea sau nu copii. Din patru copii care ar trebui sa piara, unul trebuie sa supravie(uiasca. EI va fi purificat prin transferarea karmei negative asupra bunicului, adica asupra dumneavoastra. Pacientul cade pe giinduri apoi incepe sa vorbeasca: - In ultimul timp am inceput sa ma interesez de astrologie. Ea poate sa prezica in mod sigur daca se va imbolnavi sau nu omul, daca va muri, inclusiv ziua ~i ora. lar prognoza mea astrologica nu corespunde cu a dumneavoastra. - Tot ce se poate, ii raspund. Eu vi'idceea ce poate fi schimbat ~i prognozez, nu prezic. In ceea ce prive~te astrologia nu ave(i intru totul dreptate. Nici un astrolog, se pare, nu va putea da 0 informa(ie mai precisa de 6070%. Uneori prezicerile se adeveresc cu 0 precizie piina la ora, iar uneori ele nu se.confirma deloc. De pilda un om trebuia sa traiasca, insa moare pe nea~teptate. Sau vice versa. EI ma prive~te cu neincredere ~i clatina din cap. - Mi se pare totu~"ca astrologia da 0 prognoza mai adevarata deciit dumneavoastra. Ridic din umeri. - Acum doi ani, ciind am consultat-o pe sotia dumneavoastra, avea un inceput de cancer uterin ~i m-ati cautat in legatura cu sanatatea ei, in(elegiind ca situa(ia

este serioasa. Acum totul este normal la ea. Cum crede(i, acest lucru Jacea parte din prognoza astrologica sau nu? Partenerul meu de dialog cade pe giinduri, dar se vede cat de colo ca ii este greu sa accepte cele spuse de mine. - Sine, zic eu, puteti sa uita(i de prognozele mele, insa pentru arice eventualitate nu va faceti planuri ferme pentru viitor, nu va suparati prea tare din cauza neplacerilor ~i a insucceselor ~i nu regreta(i trecutul. Cred ca acest lucru 11puteti face. Macar atiit.

I I I L

Dupa aceasta discu(ie mi-am reamintit cum lucram cu prognozele pentru viitor. Am 0 ruda indepartata care ghice~te extraordinar in cafea. Am rugat-o sa-mi ghiceasca ~i mie ~i, dupa prima cea~ca, a exclamat plina de mirare: - Asculta, tu n-ai viitor. - Cum adica ? am sarit eu. - Uite a~a. Tu (i-I creezi singur. Un viitor ferm nu ai. - Hai sa incercam totu~i sa aflam macar ciite ceva, ma rog eu de ea. Mai facem 0 cafea ~i 0 turnam in ce~ti. In timp ce beam cafeaua, mi-am amintit 0 intiimplare interesanta. Odata m-am nimerit in compania unei femei care, privind in za(ul din cea~ca, povestea ce i s-a intiimplat fiecaruia, ce boli are ~i ce i se va intiimpla in viitor. Toti eram ~oca(i. Mie n-a apucat si'i-mi ghiceasca. Eram atiit de curios, inciit am venit la ea a doua zi ~i am rugat-o sa-mi ghiceasca. Ciind a incercat sa vada ce se va intiimpla, a 171

170

....

- .~

~...". ~.

.~

apucat-o 0 cumplita durere de cap. Am decis sa repetam procedura, dar, de fiecare data cand incerca sa-mi vada viitorul, se repetau durerile de cap. La a paisprezecea sau a cincisprezecea cea~ca am inteles ca n-o sa iasa nimic ~i am renuntat. - Asculta, daca nu poti sa obtii singura informatia, 0 sfiituiesc eu pe ruda mea, mai conecteaza inca 0 sursa. Imi spuneai ca aptitudinile tale de clarvazatoare ti-au aparut dupa ce ti-a murit bunica ~i ca, la inceput, ea iti dadea informatii despre viitor. Comunica cu ea. Poate ea va reu~i sa-ti spuna ceva. Tiinara femeie se ~eaza ~i inchide ochii. Apoi incepe sa povesteasca: - Aici nu-i numai bunica mea ci ~i dublura ta din lumea de dincolo de mormant. Acum ei stabilesc cine sa dea informatia. A~a, dublura a plecat. Acum bunica imi va spune ce se va intampla in viitoarele doua - trei luni. Tot ce mi-a spus s-a confirmat in totalitate. Oupa cateva luni am reviizut-o pe ruda mea ~i m-am gandit sa fac un experiment. - Hai sa facem a~a, i-am spus. Eu te ajut sa intri in viitorul meu iar tu spune-mt tot ce ai sa vezi. Ea se uita concentrata in cea~a de cafea ~i incepe sa povesteasca. - Acum a~teapta cateva minute, ii spun eu. Tot ceea ce putea sa se intample este in legatura cu anumite incalcari. Incep sa ma rog ~i sa ma purific. insa in prezicerea ei era yorba de inca un om care trebuia sa 172

moara. Ma rog ~i pentru el ~i vad ca structurile campului lui se amelioreaza. - iti aminte~ti ce spuneai, ma adresez eu rudei mele? - Oesigur, raspunde ea. Eu ii dau aceea~i cea~ca.

i I '.

- Uita-te,cum este acum?

Tanara femeie este uimita. Se uita inca 0 data ~i inca p data la desenul format de zatul cafelei iar apoi ma prive~te cu nedumerire. - Asculta, dar acum totul s-a schimbat! ~i omul acela despre care spuneam ca va muri peste cateva luni, acum, judecand dupa desen, va trai. - Oar, desenul din cea~ca de cafea nu s-a schimbat. - Da, raspunde buimacita, dar s-a schimbat viitorul. Problema este ca zatul este doar un mijloc, un prilej pentru strangerea informatiei. Totul depinde de cel care 0 strange. - Apropo - ii spun eu rude; mele - tie ti-ai ghicit? Biocampul tau nu este prea grozav.

,,1 i

- Am vrut - recunoa~te ea - sa te rog sa ma consulti. In copilarie m-a lovit 0 ma~ina ~i m-au adunat bucata cu bucata. Am supravietuit printr-o minune. De atunci am 0 boala grava de rinichi ~i nu ~tiu cat mi-a mai ramas. Nu demult am fost la 0 baba care se pricepe la vindecat ~i mi-a spus ca nu are cum sa ma ajute, ca la mine totul este foarte rau. Spunea ca ar fi in Abhazia 0 baba foarte puternica. Blestemul care planeaza asupra mea 11poate anula numai ea. Am fiicut un efort ~i peste cateva zile am 173

~
._.---..
----------...-,

~
,..,,,,,.
",

J
0:'

plecat la Gagra. Oamenii mi-au explicat cum sa ajung la casa unde puteam sa fiu salvata. Am cautat acea casa 0 jumatate de zi, dar nu am gasit-o ~i m-am intors acasa. Am mai fost de doua ori acolo insa Tara nici un fel de rezultat. Am in(eles ca ceva ma abate de la drum. Probabil ca blestemul este intr-adevar foarte putemic. Oar viata este un lucru imprevizibil. M-a ajutat intiimplarea. Am cunoscut 0 femeie, 0 putemica bioenergeticiana. Cand mi~ca mainile, parca ma clatinam pur ~i simplu. M-am dus din nou acolo pentru a patra oara, de data asta impreuna cu ea. Acum, datorita ei am gasit drumul. Am intrat in curtea casei. Acolo era multa lume care a~tepta apari(ia vindecatoarei. Aceasta a ie~it ~i a inceput sa-i cerceteze pe to(i in tacere. Apoi s-a apropiat de mine ~i a spus: - Ai moartea in spate. Pe tine nici nu am sa te tratez. Pleaca! ~i iata acum, i~i incheie povestea ruda mea, sunt nevoita sa stau ~i sa ~tept moartea ~i -dupa cate nii s-a spus - n-ar trebui sa a~tept mult. - Problema este ca, am inceput eu sa-i explic, nu po(i fi vindecata dintr-un motiv simplu. Ceea ce babele viid a fi blestem, in realitate este 0 trufie incomensurabila. In vie(ile anterioare ai avut ni~te aptitudini extraordinare, un inalt nivel de perfec(iune, un destin fericit ~i posibilitatea de a vedea ~i sim(i viitorul. Fiira sa-Ii dai seama, toate acestea au devenit pentru tine (el ~i nu mijloc. Caracterul tau a devenit trufa~. Ai inceput "sa calci in picioare" ~i sa dispre(uie~ti oamenii imperfecti. Pentru tine, era 0
174

incantare posibilitatea de a impune altora vointa ta ~i a dispune de destinul oamenilor. Era imposibil pentru tine sa suporti 0 situa(ie traumatizanta, umilitoare. In aceasta via(a ai venit cu acela~i caracter. Blocarea dorin(ei de a calca in picioare ~i de a supune intreaga lume a inceput din copilarie. De aceea nu po(i fi salvata daca nu te vei schimba. Inva(a sa te umile~ti ~i sa faci concesii, pastrand in acela~i timp bunatatea sufleteasca. Ar fi mai bine sa renun(i la ghicit. Acest lucru te ata~eaza de aptitudini, perfec(iune, viziunea viitorului. Mul(ume~te-i lui Dumnezeu pentru toate neplacerile pe linia destinului ~i roaga-te ca suprema fericire pentru tine sa fie iubirea pentru Dumnezeu. Ceva-ceva a in(eles. Au trecut vreo patru ani ~i rudei mele i s-a ameliorat nu numai sanatatea ci ~i destinul. La 0 jumatate de an dupa discu(ia noastra, ea s-a dus din nou la prima baba. La inceput baba nu a recunoscuto. lar dupa aceea i-a spus plina de uimire. - Acum ai sa traie~ti mult timp. Ti s-a modificat intreaga soarta. Odata, la consulta(ie am inceput sa-i explic unei femei cum trebuie sa se roage. - Adresa(i-va in gand lui Dumnezeu ~i cere(i-i sa va ia dorin(a de a face din valorile omene~ti (el ~i fericire suprema.

11

\i "

175

,;

~ ....~

......

- Mi-am notat tot ce mi-ati spus, cu cuvintele mele. N-ati putea sa va uita(i? Ea scrisese urmatoarele: "Doamne, te rog ca din sufletul meu sa dispara dorinta de a iubi valorile omene~ti" . Mi-au ie~it ochii din cap, cand am vazut ce scrisese. La exterior textul era foarte asemanator, dar la nivelul interior avea un cu totul alt sens. - Cand cititi rugaciuni canon ice, este cu totul altceva. Nici nu trebuie sa va ganditi la textullor, Insa eu nu sunt preot, sUnt om de ~tiin(a ~i ca om de ~tiinta Imi dau seama ca textul rugaciunii este un instrument puternic ~i el trebuie sa fie folosit cu exactitate ~i in mod adecvat. Noi trebuie sa iubim toate valorile pe care Ie avem In aceasta viata. Dar, In fiecare secunda, trebuie sa con~tientizam faptul ca ele niciodata nu vor fi cele mai importante. De aceea, cand va rugati cu cuvintele dumneavoastra, cere(i-i lui Dumnezeu, ceea ce poate sa va dea numai el: iubire. Toate celelalte noi trebuie sa Ie dobiindim singuri. Un caz tipic s-a In!amplat acum cateva zile. A venit la consultatie 0 femeie din Serbia. - Acum cateva luni fata mea a fost lovita de 0 ma~ina dar n-a murit ~i am Inteles ca este un avertisment ~i ca Intamplarea este In legatura cu mine. - Da, i-am raspuns eu. Pentru a va ajuta fiica va trebui sa face(i ordine In interiorul dumneavoastra. 176

Problema e foarte comuna. Este yorba de aptitudini, intelect, perfectiune. Corespunzator, ele duc la marirea pretentiilor fata de lumea Inconjuratoare ~i In special fata de barbati. Ceea ce i-ati transmis ~i fiicei. Schimbati-va atitudinea fata de trecut ~i va yeti schimba viitorul. Dupa
~edinte, "murdaria jnterioara" acumulata, va disparea mai

I I '.

repede. Viteza mi~carii straturilor karmice poate cre~te de zeci de ori. Rugandu-va ~i revizuindu-va via(a, va yeti purifica. Teea ce nu yeti dovedi, se va Inchide prin intermediul neplacerilor, umilintelor, insucceselor. ~i In functie de modul cum yeti reu~i sa depa~iti aceste momente vi se va determina sanatatea ~i soarta. Astazi am auzit povestea unui om. EI s-a dus la Moscova ~i In prima seara, ca din senin, s-a repezit la el un caine ~i I-a mu~cat de mana. EI nu a Inteles ca era un semn ~i s-a Inrait In forul sau interior. Peste 0 saptamana, exact In acela~i loc a fost omorat. EI, la fel ca ~i dumneavoastra, prezenta absolutizarea aptitudinilor ~i perfectiunii. Aptitudinile sunt in legatura cu mainile ~i agresiunea interna crescanda se blocheaza prin traumatismul mainii. Daca In momentul mu~caturii ~i al umilintei el ar fi putut pastra bunatatea sufleteasca ar fi putut, ca primind aceasta trauma, peste 0 saptamana sa ramana In via(a.

If

- A(i vazut vreun caz cand omul con~tientizandtoate

acestea a ramas in viata? Intreaba femeia. - Desigur, ~i am sa va dau cel mai edificator exemplu. Acum cateva luni tineam un curs In ora~ul Soci. Dimineata am luat micul dejun Impreuna cu un grup ~i 177

~
, f"~

.~ ~'

mi-a atras atentia 0 femeie destul de simpatica ~i cu un suflet bun. Eu Insa, ca specialist, am observat la ea 0 duritate interioara ~i trufie In raport cu barbatii. - Cu cat este mai talentata 0 femeie, i-am spus eu, cu atat Ii vine mai greu sa suporte umilintele din partea unui barbat. In asemenea cazuri, ea are probleme cu copiii. - Am copii ~i, sa bat In lemn, totul este In regula. - Siava Domnului, i-am raspuns eu. N-am vrut sa-i diagnostichez copiii ca sa nu-i creez impresia ca vreau sa 0 sperii. Ea trebuia sa asiste la cursurile mele. Mi-am amintit de acest lucru ~iam hotarat sa verific daca Intelege sau nu despre ce vorbesc. Am examinat-o de la distanta ~i am vazut In campul ei moartea, ~i Inca una foarte apropiata. Mi-am Inceput cursu I ca pentru ea special, cu toate ca In general, cursul nu diferea prin nimic de maniera mea obi~nuita de expunere. Dupa curs n-am mai vazut-o pe acea femeie. Plecase. A doua zi trebuia sa piece din ora~. Am diagnosticat-o din nou ~i nu mi-am putut reprima 0 fluieratura de uimire. Campul era curat ~i armonios. In acela~i grup era ~i un prieten de-al meu. - 0 tii minte pe femeia aceea? L-am Intrebat eu. Multi oameni, dupa curs, daca ei sunt pregatiti In forullor interior, prezinta 0 ameliorare cardinala a campurilor. In acest caz Insa s-a Intamplat ceva extraordinar. Ii era sortit sa moara, iar acum va ramane In viata. Am crezut ca povestea se va termina aici, dar n-a fost a~a. A doua zi ea a plecat la aeroport Impreuna cu 0 prietena. In tunel 178

ma~ina a fost aruncalii Inliii Intr-o parte, apoi In cealalta, dupa care ma~ina s-a izbit de peretele tunelului. Toti au ramasin viaf3, mai mult, nimeni.n-a avut nici macar0 zgarietura. Am Inteles ca acest accident fusese fixat cu severitate dar, datorita schimbarilor profunde petrecute In forul interior al femeii, el n-a avut drept urmari, nici vatamari, nici moarte, a devenit doar un banal accident. I-am povestit aceasta Intamplare pacientei me Ie In timp ce Ii cercetam biocampul. Se producea 0 ameliorare ~i am decis ca e timpul sa Inchei consultatia. Pe nea~teptate, am simtit 0 durere puternica In tampla ~i am Inteles ca cineva dore~te cu insistenta sa-mi transmita 0 anumita informatie. Era destinul pacientei mele: "Transmite-i ca va muri daca va continua sa se roage ca
pana acum".

\ I !,

,1 f

- Cum va ruga!i? am Intrebat-o eu. - Obi~nuit, dupa cartea de rugaciuni. Nu, trebuie sa va ruga!i ~i cu cuvintele dumneavoastra. - Eu ma rog de asemenea ca Dumnezeu sa dea iubire ~i sanatate copiilor mei. - Nu trebuie sa cere!i sanatate. Ea este rezu ltatul iubirii. Spune!i-mi, cum va mai ruga!i cu cuvintele dumneavoastra?

- Pentru ca sunt din Serbia, ma rog la Dumnezeu sa se termine razboiuldin Iugoslavia.

, 179

...............

....

~ . -....... .~

Am verificat dacii nu cumva acest lucru reprezintii 0 incii1care a legii. in plan energetic subtil, dorinta ei insemna moartea unor grupuri mari de oameni. - Rugiiciunea dumneavoastra s-ar putea sii fie de ajutor oamenilor la nivel trupesc, dar Ie aduce mari prejudicii pentru suflet. Ca om, sunteti obligatii sii doriti incetarea riizboiului ~i sii faceti totul ca el sii nu se extindii ~i sii nu inceapii din nou. Oar riizboiul este ~i el 0 boalii ~i a te ruga doar pentru disparitia bolii fizice, inseamnii sii prejudiciezi sufletul. in timpul rugiiciunii logica piimanteascii trebuie deconectatii, altfel prin intermediul ei, incepem sii 0 reprimiim pe cea divinii. lar acest lucru este foarte periculos. Cel mai bine este sii vii rugati pe nemancate, in insingurare, renuntand la pretentiile fatii de oameni ~i fatii de sine, fatii de trecut, prezent ~i viitor. Numai atunci, prin iubirea pe care 0 primim in rugiiciune, ne va fi mai u~or sii ne indeplinim dorintele noastre omene~ti. in fata mea stii un tiiniir ~i-mi poveste~te istoria vietii sale. - Panii nu demult aeam 0 griimadii de bani, aveam senzatia cii pot orice, cii toate planurile mele se vor indeplini. Acum nu am bani ~i toate planurile mi s-au niiruit, cu toate cii, dupii mine, am facut totul corect. - Oacii am sii vii comunic cii sunteti ata~at de spiritualitate, de perfectiune ~i cii aveti un mare dispret interior fatii de oameni, nu mii yeti intelege cum se
]SO

cuvine, i-am spus eu. De aceea, am sii vii spun doar, de unde vin toate astea. Pe piimant existii un loc unde contactul cu viitorul este mai intens. De cateva mii de ani incoace, acest loc se giise~te deasupra muntilor Himalaya. Omul care triiie~te in nordullndiei sau in Tibet, prime~te un contact mai puternic cu viitorul ~i ciiteva vieti, il poartii in sine. Oacii omul are un comportament corect, contactul se intensificii. Oacii insii comportamentul siiu este incorect, adicii dacii omul se supiirii pe cei care-i ziidiirnicesc planurile, dacii nu e multumit de el insu~i ~i de destinul siiu atunci cand nu i se implinesc dorintele, dacii el cade pradii disperiirii, adicii dacii se teme de viitor, fiind nemultumit cu anticipatie fata de acesta, atunci acestui om nu i se va permite sa intre in viitor. Oaciiinsii,in virtutea educatiei filosofico - religioase sau din intuitie, el va avea un comportament coree!, atunci legiitura lui cu viitorul se intensificii ~i cre~te brusc posibilitatea de a influenta lumea inconjuriitoare. Adicii, no; depindem mai mult de viitor, decat de prezent. in aceste cazuri, toate dorintele incep sii se indeplineascii iar asta nu inseamnii altceva deciit un destin favorabil. Cresc perfectiunea noastrii, intelectul ~i aptitudinile, posibilitatea de a crea ~i de a da na~tere copiilor. Oar existii de asemenea ~i riscul ata~amentului de viitor intocmind planuri riguroase, visand la ceva, supiirandu-ne pe aceia care ne-au produs nepliiceri nu numai in prezent dar ~i in viitor. De exemplu: ati pierdut ni~te bani ~i acest lucru vii doare. insii dacii ati pierdut posibilitatea de a-i ISl

I I I I !,

;( I

.............

.--

~ ...~.,..

.~ ~'

primi in viitor este de douii ori mai dureros. V-ati certat cu femeia iubitii. Acest lueru va doare pentru ca a fost injosit sentimentul dumneavoastra de iubire pentru ea. Oar daca ea va va spune ca nu vrea sa se mai intiilneasca cu dumneavoastra, va fi mult mai dureros peiiti"u ca va este injosita iubirea nu numai in prezent ci ~i in viitor. ~i cu cat mai multa fericire yeti obtine din contactul cu viitorul, cu atiit va fi mai putemica ispita de a va face dependent de acesta, de a va ata~a cu sutletul de el. Atunci pentru a va salva sutletul, viitorul se demoleazii pentru ca el de asemenea nu poate fi decat mijloc ~i nu tel. La inceput are loc destramarea planurilor apoi vin neplacerile pe linia destinului, urmate de insuccese dese, de umilinte, iar la urma vin bolile, ~.a.m.d. Priceperea de a accepta destramarea planurilor, a idealurilor ~i a visurilor ca pe ceva ce este dat de Dumnezeu, este ~tiinta de a pastra destinul favorabil, perfectiunea, intelectul, etc. ~i se vindeca toate astea prin umilinte, demolarea destinului ~i a tuturor planurilor. Ceea ce s-a ~i intiimplat in cazul dumneavoastra. De aceea Rusia, trebuie sa aiba ~tiinta de a nu dispretui propriul trecut, de a nu intra in panica in fata viitorului, de a nu se supara pe propriul destin ~i de a nu dispretui imperfectiunea in toate manifestiirile ei. Adica, educatia in spiritul moralitiitii, a iubirii pentru lumea inconjuratoare, tara pretentii, mai precis iubirea pentru Dumnezeu, este 0 conditie rara de care reformele politice
182

~i economice nu vor avea sorti de izbiinda. Fiecare din noi, prin intermediul con~tiintei ~i a simturilor, percepe lumea inconjuratoare. Modelele logice ~i emotionale create in acest caz, determina caracterul, destinul ~i sanatatea noastra. Aceste seminte, ale perceperii corecte a lumii din punct de vedere emotional, incoltesc in sutletul nostru, ne fac mai armonio~i ~i ne maresc posibilitatile de supravietuire ~idezvoltare. Logica e ca frunzele, iar iubirea ca riidacinile. De fiecare data ciind atingeam noi etape de cunoa~tere, acelea~i trepte Ie vedeam ~i in arta, ~i intelegeam ca fiecare om care a realizat ceva in acest domeniu, a parcurs intuitiv, acelea~i trepte ca ~i mine. Ma intorc din nou la teatru. (ncerc sa abordez aceasta arta dintr-o perspectiva noua. Acum am redus totulla trei sisteme de valori. Primul este na~terea ~i creatia a tot ce exista. Al doilea, este dirijare, conducere, putere. Cel de-al treilea, este cel pe care I-am numit "intoarcerea la Dumnezeu", adica tot ce exista pleaca din Dumnezeu, se dezvolta ~i se intoarce la El. Aproape 0 luna intreaga am incercat sa mai gasesc inca un nume pentru aceasta notiune care define~te intoarcerea la Dumnezeu. Apoi el a venit de la sine. Era yorba de viitor. Paradoxal: Dumnezeu este valoarea suprema, iar revenirea la EI este 0 valoare omeneasca suprema. Omul care are un inalt contact cu viitorul inregistreaza un uria~ salt in dezvoltarea sa, insa daca el absolutizeaza viitorul, il considera ca pe 0 183

I I I I ~ ,

If'

-..............

f
~ -~

".-

.~ i

fericire, el prime~te cea mai mare pedeapsa: dispare dorinta de a procrea ~i de a crea. Dispare dorinta de perfectionare. inseamna ca, pentru a fi perfect ~i pentru a avea aptitudine creatoare, omul trebuie sa aiba 0 atitudine corecta fata de viitor. in primul rand este yorba de intelegerea faptului ca, cu cat yom inainta mai departe in viitor, cu atat yom fi mai aproape de Dumnezeu, dar numai la nivelul superficial, omenesc. in interior intotdeauna il purtam in noi pe Dumnezeu. De aceea orientarea principala trebuie sa fie nu spre viitor, ci spre Dumnezeu care e in noi, adica, spre 0 infinita iubire ~i rara nici 0 pretentie. Daca pomim de la aceste premize, un mare actor se maturizeaza in decursul catorva vieti. La inceput el este sfant, prooroc, clarvazator. lubirea lui interioara pentru Dumnezeu este pentru el mai importanta decat viitorul, de aceea el poate primi acces in viitor. Posibilitiitile lui creatoare, perfectiunea lui, cresc brusc. lata de ce spunea Cristos: "Nu va ganditi la ziua de maine, traiti ca pasiirile cerului". Cand insa venea timpul valorificarii aptitudinilor acumulate de-a lungul uneia sau a doua existente, la acest om se naruia viitorul, destinul ~i totul se petrecea in mod planificat. ~i se continuau, pana cand dispiirea dorinta ata~amentului fatii de creatie ~i perfectiune. Daca omul i~i pastra iubirea pentru Dumnezeu, iar in forul siiu interior nu caka in picioare sentimentul iubirii, acest ciclu-~coala el nu-I parcurgea in treizeci-cincizeci de existente ci doar in una-doua. ~i
184

atunci in a patra sau a cincia existentii, i se deschidea un imens potential creator iar el 11valorifica, rara sa se ata~eze de acesta. Cu cat era mai puternica iubirea pentru Dumnezeu in sufletul lui, cu atat mai mult timp putea el trai, pastrandu-~i acest potential. Daca insa pentru acest om aptitudinile ~i perfectiunea deveneau tel unic, trufia ii cre~tea ~i atunci el era schilodit, ii aparea 0 boala grava ~i intreaga viatii i se naruia, sau murea. Daca insa el a absolutizat creatia, procrearea, ~i arta devenea pentru el unic tel, se dezvolta tot mai puternic in sufletul sau gelozia, supariirile ~i avea parte de mai multe lovituri ~i tradari din partea oamenilor dragi. ~i atunci fie renunta la creatie, simtind ca il ucide, fie renunta la familie ~i la relatiile stabile cu cei apropiati, fie, daca procesul era deja prea avansat, subcon~tientul ii modifica orientarea sexuala pentru a-i salva viata ~iactivitatea creatoare. Ne yom opri asupra procesului na~terii ~i reuniunii a doua principi i de baza: informatia ~i energia. Iubirea se divide in energie ~i informatie iar dupa aceea, aceste doua principii se reunesc ~i trec din unu! in altul, rezultand din asta, na~tere ~i dezvoltare. Barbatul este idee, informatie, este perfectionare, intelect, aptitudini. Femeia este energie, creatie, procreare. Principiul masculin ca ~i cel feminin sunt prezente in acela~i timp atat in biirbat cat ~i in femeie. Dad omul se na~te barbat el reprezinta 53% principiu masculin ~i47% feminin. Daca se na~te femeie, proportia va fi inversa. Asta inseamna ca la nivelul 185

\ I '!

.,{ i

...............

....

profund toti suntem fiinte bisexuate ~i numai la nivelul superficial, in scopul dezvoltarii, se manifesta diferentierea sexuala. Teatrul incepe in momentul in care ideea dramaturgului (purtatoare, in acela~i timp, ~i a unei energii fine) se une~te cu energia trupei actorice~ti (purtiitoare, in acela~i timp, a unor idei). Regizorul, ca iubire, reune~te in interiorul sau ~i informatia ~i energia. Cu cat existii in sutletul sau mai multa iubire, cu atat este mai mare potentialul aparut intre cele doua contrarii ~i cu atat rezulta mai multa arta autentica. in forul interior al actorului sunt intotdeauna prezenti ~i dramaturgul, ~i regizorul. Oar lucrul cel mai important pentru actor este sa demonstreze cum informatia ~i energia, reunindu-se, dau na~tere iubirii. Imi amintesc cum incercam sa ajut 0 fata care sustinea examenele de admitere la institutul de teatru. La primul examen a picat. Examinarea avusese loc inaintea intalnirii noastre. - Ridica-te ~i recita 0 poezie aici, in fata mea, am rugat-o eu. A fost ceva ingrozitor. Mai rau de atat nici ca se putea. - N-ai sentimente. Numai ganduri. incearca sa reciti 0 aha poezie. ~tii fabula lui Krilov "Porcul sub stejarul secular..."? Recita-mi-o, am rugat-o pe fata. Ea a inceput sa recite insotind textul de gesturi expreslve.
]86

- Ca forma este excelent, i-am spus eu, dar in interior e pustiu. La tine cuvintele se ciocnesc unul de celalalt ~i nimic mai mult. Tu trebuie sa intelegi: cuvintele sunt consecinte. Cuvantul se na~te dintr-o traire emotion ala. Cand reciti 0 poezie nu cuvintele trebuie sa Ie pronunti expresiv, ci prin intermediul cuvintelor sa modelezi chipurile emotionale. incearca sa reciti poezia tarii cuvinte. Imagineaza-ti ca tu e~ti porcul pentru care cea mai inalta fericire este sa manance ghinda. incearca sa simti ca, pentru tine, ghinda este 0 bucurie imensa. incearca senzatia de euforie dupa ce ai mancat-o. Imagineazii-ti ca ai 0 imensa dorin(ii de a rama la radacina stejarului. Pentru ca vrei ~i mai muh ~i mai gustos. Orice eveniment trecut este evaluat prin trairi emotive. Ratiunea este secundara. Deci incearca sa reciti poezia ca ~i cum ar fi 0 interactiune a imaginilor ~i uita de cuvinte. Cuvantul pentru actor, sta pe ultimul plan. Ea recita iara~i ~i iara~i fabula. A inceput sa fie mai bine. Versurile insa nu prindeau via(ii. - Tot timpul te temi cand pronunti aceste propozitii. Atata timp cat ai teama in sutlet, poezia nu va prinde via(ii. Ea incerca, insa acest lucru nu era de ajuns. Am inteles despre ce era yorba. - Tu ~tii ce e aceea teama? Crezi ca e trica de prezent. Insa e frica de viitor. Am citit undeva un sfat al unui psiholog: "Daca va temeti cumplit de ceva, imaginati-va ca toate sunt de domeniul trecutului ~i totul 187

I I "

1 ,A)

---L
...~-

~
0--'-'"

va deveni cu mult mai simp/u". Fata incepe sa-mi recite din nou, dar versurile la fel ca inainte, nu au viatii. - ~tii prin ce se deosebe~te viata de fabula pe care incerci sa 0 reci(i? Prin ceO - Cand reci(i poezia, tu ~tii exact ce se va intampla dupa un vers sau altu!. in via(a insa nu ~tii. ~i aici este tot farmecul vie(ii: boga(ia tuturor trairilor emo(ionale. Cand reci(i poezia nu trebuie sa vezi viitorul ~i nici sa-I sim(i. Imaginea emo(ionala trebuie sa traiasca numai in prezent. In imaginile tale nu exista timp. Cu cat mai stralucitor vei schi(a prezentul, cu atat mai activ va interaqiona el cu viitoru!. Fata s-a prezentat inca 0 data la reexaminare ~i a picat din nou. Atunci nu am in(eles despre ce este yorba, acum insa da. Dupa Biblie, Dumnezeu I-a tacut pe om din lut ~i dupa aceea I-a insutletit. ~i viata ~i sutletul sunt 0 portie de iubire prim ita de la Dumnezeu. Aceastii portie de iubire nu era suficienta pentru fata. Pentru ca stratul exterior, omenesc al iubirii sa se mareasca, el trebuie sa semene cu cel interior, infinit, pe care il poarta in sine fiecare din noi. lar starea.,in care ni se da posibilitatea de a iubi, e deja 0 mare fericire. Cand iubirea nu depinde de nimic, este imposibil s-o intluen(ezi prin ceva. ~i atunci iubirea nu este compatibila cu nici un fel de pretenlie. Este clar ca omul care a sim(it aceasta stare, este invulnerabil din punct de vedere emolional, in orice condi(ii. In cazu/ oriciirui stres el pastreazii contro/ul
188

~-

asupra lui insu~i ~i a lumii inconjuratoare. La exterior, el poate emite orice diapazon de sentimente, ramanand stabil in forul sau interior. lar acest lucru este foarte important pentru un actor. Textul scris de dramaturg, actorul trebuie sa-I acopere cu atata iubire, incat chipul emotional creat pe scena sa inceapa sa traiasca 0 via(ii, independenta in timpul ~i spa(iul sau, diferit fundamental de timpul ~i spaliul spectatorilor. Inti amintesc cum un cunoscut de-al meu inti povestea despre examenuJ de admitere la InstitutuJ de teatru. Tanarul a intrat in sala de examen ~i a spus ca este pregatit pentru proba. ~efuJ comisiei ~i-a scos ceasul din buzunar ~i I-a a~ezat in fata sa pe masa. - A~a tinere domn, daca yeti putea de fa(a cu toata lumea sa furati ceasul, yeti fi admis la Institutul de teatru, daca flU, ne cerem scuze, n-avern nevoie de dumneavoastra. Cateva secunde, baiatuJ a stat descumpanit, nein(elegand nimic, uitandu-se derutat la examinatori. Probabil ca 0 furtuna emo(ionala izbucnise in sutletullui. Deodata, pe nea~teptate, a rabufni!: - A, ticaJo~ilor! To(i sunteti cumpara(i vandu(i! Dinainte a(i hotarat cine va fi admis ~i cine, ~i respins! ~i acum, dupa ce v-ati ump/ut de bani, incepe(i sa Ie dati la cap copiilor talenta(i! Tanarul a sarit la pre~edintele comisiei. Vite, dumneavoastra a(i luat cei mai multi bani! ~i acum imi vorbi(i mie de arta ~i de frumuse(e. Intr-un

i / !.

/'

189

f .,.,.. I~. ..~ f

asemenea institut Ii este ru~ine sa Invete unui om normal. far eu ma consider norocos ca n-am fost admis In institutul vostru. Dupa aceste cuvinte a Iacut stanga-mprejur ~i a ie~it. Cilteva minute In ~ir comisia a ramas buimaca, cu ochii la u~a. Numai dupa aceea pre~edintele a vazut ca ceasul nu mai era pe masa ~i a Inteles ce s-a Inmmplat. Baiatul a fost admis la Institutul de teatru. 0 alta Intamplare. La examen 0 fata plina de pudoare, ro~ind de emotie, a fost pusa sa joace rolul unei tiiranci care cara vreascuri din padure. - lata, la dumneavoastra boii s-au oprit. Actionati In concordanta cu situatia. Ea se apropie ~i Incepe sa mangaie cu ginga~ie ni~te animale imaginare. - Ei, frumo~ilor, dragilor, haideti, sa mergem! Dupa care se uita Intrebiitoare la membrii comisiei. Ei ridica din umeri, boii stau nemi~cati. Atunci fata ia 0 nuia imaginara ~iIncepe sa croiasca animalele. Din nou privire Intrebatoare. Examinatorii ii atrag atentia ca boii stau nemi~cati. Atunci fata i(1\:epe sa traga din toate puterile de boii imaginari. Acela~i rezultat. Cateva secunde fata ramane pe ganduri, dupa care incepe sa spuna la adresa boilor cuvinte urate, incepand sa-i injure ca la u~a cortului. comisiei,

Actorul este un om al artei. Daca eI incepe sa se teama de viitor, sa manifeste dependenta fata de ceva in adancul sufletului sau, el nu va putea crea nici un rol. ~tiinta de a controla situatia in forul interior, de a 0 tine sub control, este ~tiinta de a construi personajul pe scena. Nu intamplator in institute Ie teatrale de invatiimant superior, un element indispensabil al pregatirii actorului 11 constituie scrima. Pe de 0 parte iubirea, independenta de orice, ca act suprem al creatiei, pe de alta parte controlul maxim al situatiei la nivel superficial. ~i in al treilea rand, 0 supunere absoluta la nivel interior care se exprima prin lipsa dorintei de a controla viitorul, con~tientizand faptul ca Dumnezeu este cel care creeaza ~i prezentul ~i viitorul. Prin glume, prin umor, prin actiuni absurde ~.a.m.d., oamenii de arta incearca sa se elibereze de valorile din jurul lor, pentru ca 0 asemenea dependenta diminueaza rezervele lor de iubire ~i Ie limiteaza accesul la creatie. Toti insa avem 0 comisie de examen care ne obliga sa ne marim potentialul creativ ~i uneori intr-un mod foarte dur.
Am sa dau un exemplu din viata mea personala. Am adus cu mine dintr-o viata anterioara 0 putemica dependentii de valorile omene~ti iar in momentele critice 0 deta~are brusca de acestea. De aceea, pe de 0 parte, am observat mereu la mine la~itate, cruzime, neseriozitate iar pe de alia parte un

I I I I.

/.

De ajuns, boii au pomit, mormaie membrii

ne-ati convins.

190

191

....

~
. ~.-

element al altruismului, marinimiei ~i curajului. in situatiile normale eram foarte fricos. Cand Insa ma scotea cineva din sarite, nu ma mai puteam controla. Tot timpul ma pierdeam In reflectii despre viitor, iar ata~amentul pentru viitor genereaza 0 mare la~itate, uneori pur ~i simplu panica. Numai pe om 11poti supune u~or. ~i pe mine tot timpul ma strivea cineva impunandu-~i vointa asupra mea. in apartamentul com un unde locuiam, traia un alcoolic cu prietena sa. La ei se adunau tot timpul la chefuri tot felul de descreierati. Treptat, ace~tia au Inceput sa prinda curaj ~i au trecut la a-mi fura lucruri. Chestia asta nu-mi placea ~i de cateva ori chiar I-am bumbacit pe vecinul meu. Dar el simtea la~itatea mea interioara ~i, ca raspuns, a Inceput sa ma ameninte ca-~i va aduce prietenii ~i ca aia or sa ma taie, chiar la intrarea In fata blocului. Pe atunci eram tanar ~i lipsit de experienta. Iar perspectiva de a fi Injunghiat chiar la intrarea principala, ma speria. intelegeam ca militia va cerceta mai degraba un cadavru sau un schilod ~i nu aveam chef sa a~tept. De aceea am Inceput sa ma pregatesc dinainte pentru a evita finalul nedorit. ~i ialii ca odata i-au venit priet~nii vecinului meu. Din cauza unui fleac s-au luat de mine In hol ~i, Inconjurandu-ma, au Inceput sa ma ameninte. Unul dintre ei, mai Inalt ~i mai corpolent ca mine, ma Impungea cu araliitorulln burta ~i Imi spunea:
care

.~

Am a~teptat sa se potoleasca primele emotii, dupa

am incercat sa tree in bucatarie.
I

- N-ai voie In bucatarie, m-a anuntat unul dintre ei. - Flacai, doar n-o sa starn doua ore aici. Uisati-ma sa ies. Am intrat In bucatarie iar ei au ramas In hol. Pe masa aveam un cutit dinainte pregatit. L-am luat de lama, i-am ~ters cu 0 carpa praselele ~i I-am oferit. - Cine.dore~te n-are decM sa vina sa ma injunghie. Ei insa nu se grabeau ~i nu Intelegeau ce se intamplase. Ratiunea mea era foarte simpla. in momentul in care cineva ar fi luat cutitul de prase Ie. a~ fi Tacut un pas inapoi ~i a~ fi luat in mana toporul dinainte pregatit. Cred ca i-a~ fi omorat pe toti trei. insa Dumnezeu m-a pazit ~i pe mine ~i pe ei. Ei au dat Inapoi Tara sa faca nimic ~i au intrat In camera vecinului. Dupa ce Ie-am aratat ca pot sa nu depind de amenintari, de frica pentru viitor, de temerile pentru inveli~ul meu fizic, m-au lasat In pace. insa peste 0 luna s-a Intamplat ceva neprevazut. M-am intors acasa un pic baut ~i vecinul, In virtutea inertiei, a Inceput sa ma ameninte. Nu m-am putut abtine ~i I-am lovit. lar tipul, prezentand fracturi, s-a dus la spital. in acest timp, In hol, erau 0 vecina ~i alte doua cuno~tinte ale mele. ~i toti au vazut ce s-a intamplat. Peste cateva zile a venit la mine sectoristul ~i m-a anuntat ca impotriva mea a fost Inaintata 0 aqiune penala. Sunteti pasibil de opt ani de pu~carie. Eu binelnteles, I-am mintit. I-am spus ca nici nu I-am atins pe veCln.
193

'.

192

Miiine te injunghiem.

...

~
~ J ........

.~ ~-

"

incercati sa-I convingeti de acest lucru pe anchetator, mi-a spus sectoristul. A venit ~i prima chemare la militie. Am fost interogat minutios. Ce s-a intamplat? Cum s-a intamplat? in ce conditii? (ar eu insistam pe varianta mea. Aici ma puteau ajuta calitatile mele actorice~ti. Cu cat ma concentram mai mult asupra scenariului imaginat, cu atat el devenea mai independent fata de mine ~i incepea sa existe independent. Cu cat mai putin ma temeam la interogatoriu, cu atat aveam mai multe ~anse. Chemarile la anchetator, au incetat ~i eu am inteles ca totul s-a terminat cu bine. insa, cum s-a dovedit mai tiirziu, intelesesem gre~it. De indata ce m-am lini~tit ~i m-am relaxat , m-a chemat din nou anchetatorul. Un barbat mustacios, corpolent, statea in fata mea ~i ma interoga cu bonomie: - Asculta, eu il cunosc pe vecinul tau. 0 asemenea scamavie trebuia ucisa demult. Pacat ca nu I-ai ucis. Nici noi n-am mai fi avut probleme. Dar acum baiete, ai intrat intr-o poveste urata. Cel mai probabil, a~tia, iti vor da opt ani. Am sa incerc sa te ajut prostule, insa ~anse sunt putine. Spune cinstit: !.ai batut? - Nu. Nu I-am batut, am raspuns eu. - la nu-mi mai vinde mie gogo~i! Am inteles exact ce s-a intamplat, imi spune el. Uita-te, n-am magnetofon ~i tot ce-mi vei spune nu se inregistreazii. M-a batut prietene~te pe umar.

- Condamnarea plute~te in aer. Daca 0 tii in continuare pe a ta, nu am cum sa te ajut. in socialism, avocatul era inutil. ~i totu~i aveai nevoie ca cineva sa te ajute. ~i cateodata, cineva i~i asuma un asemenea rol. ~i cand aparea acea persoana, omul, filra sa vrea, se deschidea. Dar vulpea nu-i cel mai bun avocat pentru gaina. Acest lucru I-am inteles mai tarziu. in acel moment insa, m-am pleo~tit ~i i-am povestit totul. Doar omul voia sa ma ajute ~i sa ma salveze. M-am ata~at din nou de viitor ~i din cauza fricii de acest viitor, am inceput sa fac tampenii. Anchetatorul m-a filcut dependent fata de el intr-un mod foarte simplu. Pe de 0 parte Imi descria ni~te perspective ingrozitoare, iar pe de alta parte imi propunea varianta salvarii. ~i cu fiecare traire interioara a temerilor, a supararilor, a sperantelor, intram tot mai mult sub puterea lui ~i imi dadeam tot mai mult drumul la gura. - Vecinul spunea ca au mai fast doi martori care au vazut cum I-ati lovit. Ei au declarat ca nu au vazut ~i nu au auzit nimic. Spuneti-mi, ei stateau alaturi sau dupa u~a. - Nu. Ei intr-adevar n-au fast de fata ~i nu au vazut ~i nu au auzit nimic. Anchetatorul a inceput sa rada. - Hai ca-mi placi. Vecinul e un am normal. Alcoolic, dar nu nebun. intelegi ~i singur ca nu avea cum sa-i inventeze pe prietenii tai care stateau in coridor. Pana

I I f I t.

if

, 194 195

....

'1

:f

~ ."- f~. ..~ ~'

acum ne-ai povestit totu!. Nu inteleg de ce incerci sa te eschivezi acum. - Dar ei n-au fost! In acest moment, in sutletul meu, avea loc 0 lupta chinuitoare. Pe de 0 parte nu voiam sa-i infund pe prietenii mei, iar pe de alta parte era yorba de 0 ruptura intre mine ~i anchetator ~i pierderea posibilitatii de a scapa de pu~ciirie. Vorbind in limbajul cercetarilor meIe, trebuia sa aleg intre doua sisteme de valori. Intre viitor ~i iubire. Daca mi-a~ Ii ales viitorul ~i m-a~ Ii ata~at de el, eu n-a~ mai Ii avut parte de e!. Dumnezeu mi I-ar Ii naruit. Eu am ales acea varianta, spre care aspirand, nu pierzi niciodata. Singurul lucru pe care nu-I pierdem Iacandu-ni-I tel suprem, este iubirea care ne apropie de Dumnezeu. Ca sa aleg viitorul trebuia sa-mi reprim iubirea fata de prietenii mei. Am ales iubirea ~i de aceea am primit viitoru!. Oricat ar Ii incercat dupa aceea anchetatorul sa ma intoarca pe toate paf\ile, de liecare data raspundeam "Nu!" de cate ori era yorba de prietenii mei. Numai in momentul cand am ie~it de la anchetii am inteles ca cel mai important lucru pentru anchetator, chiar daca nu fusesera nici' magnetofoane, nici benzi, era recunoa~terea mea verbala. Anchetatorul n-ar Ii inregistrat nimic, dar ar Ii trimis imediat 0 ma~ina a militiei dupa prietenii mei ~i le-ar Ii spus ca prietenullor i-a vandut, iar daca ei soar Ii indoit ~i ar Ii negat, militia ar fi organizat 0 confruntare. in concluzie, am fost salvat de 0 minune. Apoi am inteles ca pentru anchetator nu eram
196

un tanar care trebuia ajutat, ci 0 posibilitate vie de a primi un premiu pentru descoperirea unui delict comis. Cazurile nerezolvate dauneaza carierei. Pe de 0 parte el incerca sa obtina marturisirea mea, iar pe de alta parte il speria pe vecin, ca acesta sa-~i retraga reclamatia. Primul a cedat vecinul ~i ~i-a retras reclamatia. Dosarul a fost inch is. Acum, dupa trecerea multor ani, am inteles ca anchetatorul a avut un comportament destul de generos. EI a ridicat in fa(a mea un gard de inaltime mica. <Ai reu~it sa-I sari, plimba-te in libertate!> Faptul ca gardurile pot fi cu mult mai inalte, I-am atlat mult mai tarziu. Nu demult, un pacient de-al meu imi povestea: - Ce credeti, legislatia noastra functioneazii? Ni se arunca cu praf in ochi. Este doar 0 iluzie. $i in socialism ~i acum, are dreptate cel care-i mai putemic. Recent, un prieten de-al meu, merge cu "Jiguli", se aprinde lumina verde la semafor ~i toate ma~inile pomesc, iar in acela~i timp, la culoarea ro~ie, in intersectie intra 0 altii ma~ina ~i se tamponeaza. Se botesc patru ma~ini; e drept ca oamenii n-au patit nimic. Unei ma~ini i s-a distrus fata. Prietenul meu vine la serviciul circulatie ~i spune: - Nu vreau sa dau pe nimeni in judecata, nici sa cer daune morale. Am nevoie doar de bani ca sa-mi repar ma~ina. Cu toate ca "Serviciul circulatie" a fost la fata locului ~ia intocmit procesul verbal, ~titi ce i s-a raspuns?

I I , I '.

If

, 197

-...............

--

'\

~ ....--I'.""". ..~ ~'

- Omul a spus ca a circulat la lumina verde, prin urmare vinovat sunteti dumneavoastra. ~i cel care va trebui sa plateasca daunele, sunteti tot dumneavoastra. Prietenul meu Ie spune: - Sunt bussinesman ~i am 0 situatie buna. A~a ca ~tiu cum se procedeaza in situatiile astea. ~ in cazul acesta, trebuie sa ne mai gandim, spune militianul. Treceti pe aici peste 0 saptamana. Peste 0 saptamana, cand a venit prietenul meu, ~titi ce i s-a spus? - Cum credeti, cine a fost vinovat? Cei patru ~oferi, sau acela care i-a lovit? - Nu 0 sa ghiciti. Barbatul rade. Vinovat a fost gasit, semaforul. EI indica din toate partile culoarea verde. - Noi va dam 0 adeverinta, iar dumneavoastra reclamati la direqia de drumuri. Puteti sa 0 dati ~i in judecata, a spus militianul. in militie exista multi oameni cinstiti, cu 0 mare noblete sufleteasca, dar exista ~i lichele. Nu exista militie buna sau rea. Exista legi proaste, care pot sa-I agreseze pe omul cinstit ~i sa dea frau liber ticalo~ilor. Tara nu 0 conduce nici pre~edintele, nici parlamentul. 0 conduce legea. lar legea se bazeazii pe anumite directii morale ~i strategice a caror cheie de bolta 0 reprezinta pastrarea iubirii ~i a vietii. Daca legile se emit fiira a fi orientate catre iubire, moralitate, sustinerea vietii, atunci ele inceteaza sa mai aiba vreun efect. ~i-atunci intra in actiune legile fortei, putemicul de acum este moralul din
198

treCt/t. In decursul ultimului secol, Rusia s-a aruncat in direqia celor mai diverse valori, incercand sa puna pe piedestal ~i sa apere cand viitorul, cand trecutul, cand valorile materiale, cand pe cele spirituale. Acum Rusia ca ~i intreaga omen ire, incearca lent ~i chinuitor dar inevitabil, sa ajunga la intelegerea ca exista 0 valoare suprema ~i noua intelegere a lumii 0 va ajuta sa conceapa acele legi care sa-i permita sa supravietuiasca nu numai unui grup izolat de oameni, unei tari, ci intregii omeniri. - Cu 0 luna in urma, cainele meu s-a intoxicat cu ceva, imi poveste~te un pacient. De cateva ori cainele a avut crize de epilepsie. Este oare acest lucru in legiitura cu karma familiei? - Este. Aveti un program de autodistrugere. Sunteti stapanul karmei, dar sunteti ~i stapanul cainelui ~i el preia totul de la dumneavoastra. Cercetez inca 0 data biocampul omului. in zona capului este 0 deformare accentuata, insa agresivitatea subcon~tienta este nesemnificativa. Straniu. Cum se explica atunci reaqia atilt de puternica a animalului? Acum iese in evidenta la dumneavoastra ata~amentul fata de destin ~i viitor. Renuntati la supararile ~i nemultumirea fata de dumneavoastra ~i fata de altii. Acum e primavara ~i s-a intensificat legatnra cu urma~ii, cn lumea de dincolo. in mod inevitabil toate incalcarile transmise urma~ilor se intorc in mod activ inapoi. 199

i I I f I '.

,1

-.............

..-

~
. -----.---.

-----

."...~.

.~
F

Pacientul aproba din cap. Eu insa nu pot sa scap de senza[ia ca problema nu s-a rezolvat.Pentru arice eventualitate cercetez biociimpul fiului, al carui nume mi I-a spus pacientul. Acum in[eleg despre ce este yorba. Baiatul prezinta orientarea catre aptitudini, perfec[iune, controlul destinului ~i al viitorului. Acest fapt i-a umbrit [ntr-atat iubirea pentru Dumnezeu, incat biocampul prezinta deformari specifice mOrlii.
-

Da, fiul meu nu este capabil sa suporte e~ecurile.

Sutera cumplit, se agita, imi spune pacientul ca raspuns la informatia pe care i-am dat-o. Daca omul sufera mult din cauza e~ecurilor, distrugerii planurilor, carierei, prestigiului, la viitor ar fi

bine sa nu se gandeasca ii spun eu. invatati-I sa accepte

-

e~ecurile, pierderea sperantelor, ca pe un medicament amar, dar eficace. Atunci va avea ~anse nu numai de a supravietui, ci ~i de a fi sanatos.
Un cunoscut de-a I meu imi poveste~te: - Am observat un lucru interesant. Inainte beam vodca ~i imi era foarte greu dupa aceea, cand urma sa ma dreg. Oar 0 data, inainte +Ie vodca, am baut tinctura de pelin ~i a doua zi m-am simtit extraordinar. ~i a doua zi ma simt ca un nou nascut. - Intotdeauna ai avut 0 mare trufie, ii spun eu, la baza ei stau aptitudinile, perfectiunea, dorinta de a dirija destinul ~i viitorul. V odca stopeaza con~tiinta ~i activeaza Acum, m-am obi~nuit ca inainte ~i dupa vodca sa beau tinctura de pelin

subcon~tientul. Mancarea la fel. De aceea este foarte importanta trairea emo[ionala cu care incepi sa bei ~i sa mananci. Daca inainte de a manca ~i a bea, te inchini, atunci "murdaria" karmica ridicata la suprafata este neutralizata. Ceea ce noi mancam, actioneazii in mod nemijlocit asupra subcon~tientului. Pelinul diminueazii trufia, ata~amentul de perfectiune ~i de soarta favorabila. De aceea, band vodca in conditii de armonie, se intensifica actiunea pelinului. - Ce altceva mai poate bloca ata~amentele' de perfectiune ~i destin favorabil? - Urzica, usturoiul ~i hreanul. Usturoiul ~i urzica se pot pune in apa de baie. Se poate face frectie cu petrol lampant. Petrolul are un efect foarte putemic. - Bauturile alcoolice sunt catalizatori destul de putemici. Ai observat ca, daca anturajul nu-ti place, te imbeti repede ~i devii mai rau? - Exact - imi confirma plin de mirare interlocutorul meu.
- In cazul acesta este mai bine sa nu bei mult, iar extractele de plante, ca vinul, trebuie baute in functie de starea sutleteasca. Instinctiv suntem atra~i intotdeauna de acele lucruri care ne sunt folositoare. - In acest caz se poate manca arice, imi spune zambind pacientul. Zambesc ~i eu. - Nu este nimic gray. in copiHirie, eu mancam scoici, iar cand imi legau cu mainile la spate ma a~ezam in

I I I f I "

;t'

200

201

rr

.-

"
....----

lit""

..-J

genunchi ~i continuam sa Ie mananc. A veam pe atunci doi ani. La nivelul con~tient, pe atunci, nu Intelegeam nimic. Intuitiv insa, noi toti cunoa~tem tabloullumii. 0 alta Intamplare a avut loc cand trecusem cu putin de 20 de ani. Pe atunci lucram In constructii ~i loeuiam intrun camin. Am Inceput sa am dureri In partea stanga a abdomenului. Durerile au continuat cateva saptamani. La doctori, nu aveam chef sa merg. Am hotarat sa ma autotratez. Daca pisica sau cainele se Imbolnavesc, vor cauta acele ierburi care Ie vor face bine. Am Inceput sami imaginez ca mananc diferite alimente urmarind cu atentie daca se modifica durerile. Am Inceput cu icrele negre ~i ro~ii. Nici un fel de schimbare. Paine alba ~i neagra. Conform senzatiilor painea alba era mai buna, dar - practic - nici 0 ameliorare. $i a~a, in decurs de aproape 0 ora, ingurgitam in gand diferite alimente, insa rara nici un efect. Am inceput sa tri~ez. $i am ineeput sa ma gandesc la tot ce s-ar putea mesteca in gura. Cand mi-am imaginat sapunul de rufe, durerile brusc, s-au lini~tit. Am testat acest lucru de cateva ori. Rezultatul a fos! mereu acela~i. Binein(des ca nu puteam manca sapun ~i atunci am hotarat sa fac un compromis. Am pus 0 bucata de sapun in apa, am amestecat ~i apoi am baut lichidul acela alb ~i tu/bure. A doua zi durerile mi-au disparut ~i nu au mai reaparut niciodata. Analizand situa(ia retroactiv, am ajuns la concluzia ca au inceput sa iasa la suprafa(a supararile ~i gelozia, adica ata~amentele de
202

iubire pentru oameni ~i pentru lumea inconjuratoare, loc modificari in con~tiinta care trec in subcon~tient regim alimentar

iar ~i

sapunul a blocat acest program. Cand omul se roaga, au vindeca. Daca el se ajuta printr-un corect

~i cu plante, procesul de vindeeare se accelereaza.

- A~ fi vrut sa ~tiu cum stau cu sanatatea, ma intreaba 0 pacienta. Nu prea grozav, ii raspund eu. Intr-un viitor apropiat pute(; avea ni~te boli grave. - Am citit car(ile dumneavoastra, imi spune ea. De ce s-a ata~at sutletul meu? De perfec(iune ~i de bani. Cum adica?
;(

- Imaginati-va ca sutletul meu s-a ata~at de bani ~i eu incep sa invidiez, sa fur, sa umilesc ~i sa-mi batjoc de oameni. - Oar eu nu-mi batjoc de nimeni, ziimbe~te femeia. - Biocampul dumneavoastra prezinta deformari in regiunea uterului ~i a sanului drept. Cand sunt probleme in partea stanga a corpului, de vina este faptul ca ne suparam; In partea dreapta, ca suparam pe cineva. Dumneavoastra Ii supara(i pe oameni ~i prin cuvinte, ~i prin ganduri, ~i prin comportament. Ea se uita miratii la mine ~i ridica din umeri. - Cand perfec(iunea ~i viitorul sunt pentru mine telul cel mai Inalt, eu am sa saviir~esc inevitabil fapte ce contravin Inaltei etici. Pot sa va aduc la cuno~tin!ii toatii 203

~..I OOiIiII

.......

i.
,..

informatia in legatura cu dumneavoastra, Insa acest lucru m-ar suprasolicita. Ajutati-ma sa cautam impreuna. Analiziim toate variantele posibilelor incalcari. Eu ii spun momentul cand ele au fost inraptuite. ~titi, in momentul pe care mi I-ati indicat dumneavoastra, ma apucasem de ghicit. Este acest lucru in legatura cu vreo incalcare? - Se pare ca da. Povestiti-mi ciind ati ghicit ultima oara ca sa vedem ce s-a intiimplat cu partenerul dumneavoastra de atunci. - Era 0 femeie. Cartile imi ariitau ca se va marita in curand ~i ca va da na~tere unui copil armonios. Cercetez ciimpul ace lei femei. Void In el posibila moarte a doi dintre copiii ei. Cauza: declan~area programului de autodistrugere al mamei, care a patruns profund in interior. Verific viitorul femeii care a venit la ghicitoare ~i incep sa inteleg. - I-ati spus ca va divor(a de sot? - Nu-mi amintesc, imi raspunde pacienta. Ciind ghicesc, con~tiinta mea motaie. - incercati sa va amintiti, insist eu. - Da, i-am vorbit de divor(. Ma concentrez asupra modului cum sa-i transmit informatia. - ~titi de ce are Biblia 0 pozitie atiit de ostila fatii de ghicitori ~iastrologi? 0 intreb eu. - Probabil pentru faptul ca dau informatii eronate, raspunde femeia.
204

- Nu, dimpotriva, pentru ca dau 0 informatie exacta. Este periculos sa-ti cuno~ti viitorul. - Bine , dar atunci de ce clarvaziitorii se simt normal; de~i prezic viitorul? - Reamintiti-va urmiitoarea intiimplare: Cresus a decis sa-i verifice pe clarvazatori. 0 singura femeie i-a spus cu precizie tot ce a racut in momentul indicat de el. Atunci Cresus a intrebat-o ce se va intiimpla daca el va pomi 0 campanie impotriva imperiului vecin. "Marele imperiu se va prabu~i", i-a spus clarvaziitoarea. ~i imperiul s-a prabu~it. Numai ca era imperiul lui Cresus. Nu intiimplator oracolele dadeau raspunsuri ambigue. Depindem aproape in totalitate de viitor. EI este cel care ne creeaza. Dar cu cM mai clar vedem viitorul, cu atiit e mai mare ispita de a ni-I face tel. Daca omul nu cunoa~te viitorul, el intelege ca iubirea pentru Dumnezeu ~i etica sunt pavaza lui. Cu ciit omul i~i cunoa~te cu mai mare exactitate viitorul, cu atiit e mai mare ispita de a-~i schimba destinul, rara sa faca nimic pentru a se schimba pe sine. lar acest lucru are consecinte tragice. De aceea nu ii este dat fiecaruia sa cunoasca viitorul. Daca informatia i~i urmeaza cursul, ea trebuie sa lase ~i libertatea de a alege. in masura in care omul este bine orientat la nivel interior, in acea masura el va alege varianta corecta. Adeseori clarvaziitorii primesc , informatia de la anumite entitati ~i raspunderea pentru , informatia comunicata ramiine de partea acestor clarvaziitori. Exista insa un filtru prin care nu trece 205

1 I I L

...............

....

1
... "...,.

f
Jl!!III""'"

.~

informa!ia periculoasa. Daca prezicatorullucreaza direct, el fie intreaba ce poate sa spuna pacientului ~i ce nu, fie simte ce informa!ie se poate transmite ~i care informa!ie nu poate fi transmisa, fie ascunde premeditat informa!ia ce ar putea produce rau pacientului, adica pur ~i simplu 0 ignora. Dumneavoastra a!i lucrat tara filtru. Oricat ar parea de straniu, atunci cand dati 0 informa!ie imprecisa despre viitor, chiar una rea, acest lucru nu este atat de periculos pentru sanatatea pacientului. Uneori ii este chiar de folos. 0 informa!ie exacta insa, il poate ruina pe pacient. :;>i dumneavoastra a!i dat 0 asemenea informa!ie. Dad programul de autodistrugere declan~at in femeie ii va determina boala ~i va lovi in co p iii ei , atunci yeti raspunde pentru asta cu sanatatea ~i destinul copiilor " dumneavoastra. Prin aceasta faptii v-a!i intensificat ata~amentele de cateva ori fa!a de perfeqiune ~i de viitor. Ca urmare vi se va lua ~i viitorul ~i perfec!iunea. A~a ceva se intampla in cazul bolilor grave, a distrugerii destinului ~i a mor!ii. Femeia cade pe ganduri. - Bine. :;>ice Ie spuneli pacienlilor cand Ie vedeli viitorul? - In primul rand nu Ie spun niciodata ceea ce vad in mod real: "S-ar putea sa aveli cutare ii cutare...". "S-ar putea" nu inseamna ca va fi in mod obligatoriu. Eu Ie spun: "Daca nu va schimbali se pot intampla urmatoarele...". Adica omul inlelege ca schimbandu-se, el i~i schimba viitorul. Eu insumi imi interzic sa viid concret 206

viitorul. Nu este etic. Am sa va dau un exemplu: Undeva, in strainiitate, taceam un referat. Alaturi statea translatoarea. In pauza ea mi-a spus: "Am 0 rugaminte la dumneavoastra. Nu va uita\i la mine ca un lup atunci cand eu traduc lent". M-am suparat? Imi era jena de ea. Dupa cateva zile, destinul ei a inceput pe nea~teptate sami transmita informalii: "ea va muri incet ~i in chinuri daca nu va da na~tere unui fiu". Noi aveam 0 cuno~tin\a comuna. Ma gandeam: merita oare sa-i transmit aceastii informalie sau nu? Translatoarea avea peste 30 de ani. :;>i probabil ca avea ~i copii, cu atat mai mult cu cat, nu a existat dorin\a din partea destinului, de a-i transmite informalia. - Destinul imi transmite, i-am spus eu cuno~tin\ei noastre comune, ca prietena ta ar trebui sa nasca un copi!. Dupa cateva zile, cuno~tinla mea mi-a spus: - Translatoarea i\i transmite mul\umiri. - Ce mul\umiri? - Ea s-a maritat cu patru luni in urma ~i s-a gandit mult timp daca sa nasca sau nu. Era inclinata sa creada ca un copil ar impiedica-o sa munceasca, i-ar fi incurcat planurile. :;>iai venit tu cu aceasta informa\ie. Ea s-a hotarat sa nasca. - La inceput, informalia a fast mult mai dura, i-am explicat eu. Ea avea posibilitatea alegerii. A ales corect. Indicatorul principal care ne arata daca incalciim sau nu, legea, este sentimentul iubirii din suflet. Cand puterea
207

I I
I

I "

If

--

_..

~~ -

noastra de a darui iubire, este incetinita, acesta este un semn: noi incepem sa percepem incorect !umea. Clnd nu mai daruim iubire inseamna ca am inceput, in interiorul nostru. sa ridicam pretentii fata de lume. Cand sentimentu! iubirii este reprimat, acest lucru insemna ca in sutlet a aparut agresivitatea. Cand este insa yorba de destinu! ~i de sanatatea oamenilor, aici este nevoie de un foarte ascutit simt al pericolului. Imaginati-va ca un vindecator vrea sa ajute un pacient. Acesta se ehinuie~te la nivelul trupului, dar cu sutletul nu este pregatit sa mearga inainte. ~i vindecatorul, fiindu-i mila de pacient, ii trateaza mai intai trupul, uitand de sutlet. Trupul este in legiitura ell creatia, ell proerearea ~i iubirea pentru oameni. De tiecare data vindecandu-i trupu!. vindecatorul ii intensifica ata~amentul de tot ce este legat de propria persoana. lar acest lucru se transmite copiilor lui. Imediat i-ar aparea gelozia, irascibilitatea, iar copiii lui n-ar avea 0 viata personala ~i destinul le-ar fi ruinat. Daca noi, salvandu-ne trupul, tradam pe cineva, ne dezicem de iubire, provocam un mare rau sutletului, punandu-ne trupul mai presus de sutlet, iar mai tarziu trupul ~i tot ceea ce este legat de el. incepe sa sufere. lubirea prin intermediul careia intram in contact cu Dumnezeu, trebuie sa ne fie cel mai inalt far, din toate cate avem in viata. Stau intr-un hol cochet al unei case de la periferia Romei. Italianca din fata mea este pentru a doua oara la
208

mine la consultatie. Cercetez din nou campurile copiilor ei ~i ma opresc asupra unuia din fii. - Karma lui personala ~i caracterul nu-i sunt in regula. Dacii el nu va inceta sa gandeasca urat despre oameni ~i sa-; condamne, el poate pieri. - Acum se trateaza la un psihoterapeut. Cred ca il va ajuta. - Amintiti-va, ii spun eu, perioada cand ati fost insarcinata cu el ~i, fiind in aceasta stare, rugati-va la Dumnezeu, ca pentru fiul dumneavoastra cat ~i pentru urma~i, cea mai inalta fericire sa fie iubirea falii de Creator. lar viata, cu toate valorile ei omene~ti, sa fie doar un mijloc pentru aceasta iubire. inainte de asta insa, renuntati la toate pretentiile fata de parinti, de sot, fata de grupurile mari de oameni, fata de sine, de destin ~i de Dumnezeu. 0 singura ora pe care 0 yeti consacra rugaciunii, este echivalenta eu munca psihoterapeutului pe parcursul catorva luni. Spre deosebire de medici, dumneavoastra, in mod garantat va yeti ajuta fiul sa aiba 0 perceptie corecta a lumii. Ne continuam conversatia. - Am 0 cuno~tinta care este mereu in contlict cu copiii. N"ati putea sa-mi spuneti care este cauza. - Acest om, ii raspund eu, este foarte crud. EI s-a obi~nuit sa acuze tot timpul ~i sa gandeasca urat despre oameni, despre lumea din jur. Apropo, in curand, peste un an, un an ~i jumatate, it pa~te cancerul la colon. Campul bioenergetic in aceasta zona a corpului nu este
209

I ,
I !.

1
~._. -

-"......

..~
~'

foarte bun. Primul fiu se indeparteaza de talii, pentru ca este bine orientat ~i simte ca trufia tatalui, ata~amentul sau fa!a de perfec!iune, poate sa-i deterioreze ~i lezeze sufletu!. Cel de-al doilea fiu poate muri daca se va deschide fa!a de tata ~i va reinnoi contactul interior cu acesta. Fiica are dimpul echilibrat. Ea are un comportament normal fa!a de tatal ei. EI in schimb, ridica fa!a de ea cam multe preten!ii. - Ma uimi!i - zice femeia. Eu v-am spus doar numele iar dumneavoastra cunoa~te!i absolut totul despre ace~ti oameni. - Acest lucru se poate inva!a. Ma ajuta in calitate de translator, sa port convorbirea cu italianca, 0 cuno~tinta de-a mea. - Unii citesc cartea, actioneaza asupra lor in~i~i ~i ajung la rezultate bune. Altora, in schimb, nu Ie este de nici un ajutor. De ce? - Daca omul a avut preten!ii mari fa!a de tata, suparari pe destin ~i pe Dumnezeu, atunci biocampul lui atacii biocilmpul meu ~i el inceteaza sa mai interac!ioneze cu cartea. Foarte mul!i fac 0 gre~ealii: omul lucreaza asupra programelor, se roaga pentru a-~i purifica sufletul de agresivitatea exterioara, dar caracterul nu vrea sa ~i-I schimbe. in asemenea caz ~i rezultatul va fi deplorabil. Daca eu imi revizuiesc via!a, dar consider in continuare ca banii reprezinta valoarea suprema, oricat m-a~ ruga, tot n-o sa ma purific. Daca eu imi revizuiesc viata ~i ma identific cu familia, gelozia mea nu dispare. Daca urmez 210

cursu I vietii ~i ma identific cu aptitudinile, intelectul, perfec!iunea, trufia, nu dispar ~i in orice situa!ie critica ma voi gandi sa-mi salvez banii, familia, perfec!iunea. ~i prin aceasta voi ucide iubirea. Daca insa "Eu-I meu interior" il voi identifica pentru totdeauna ~i Taradubii cu iubirea, atunci eu, mereu ~i pretutindeni voi pastra iubirea ~iacest lucru ma va salva pe mine ~i pe copiii mei. Translatoarea se uita ingandurata pe geam. ~ti!i ce mai este inca important in cartile dumneavoastra? ma intreaba ea. -Ce? - Faptul ca sistemul func!ioneaza Tara participarea dumneavoastra, adica sunt dezvaluite legile spirituale ~i fiecare poate sa lucreze individual. in Sardinia am 0 ruda. Acum ~aisprezece ani, ruda mea s-a imbolnavit de hepatita B ~i in ultimii ani, starea lui a inceput sa se inrauta!easca. Nu demult, a avut 0 criza puternica. Era foarte rau ~i atunci m-a sunat pe mine. Eu i-am spus ca bolile ficatului sunt determinate de dorin!a de a gandi rau despre oameni ~idespre lumea inconjuratoare. in plus, el este gelos ~i suparacios. I-am povestit cate ceva despre cea de-a doua carte ~i criza i-a trecut. De doua ori pe luna se ducea la controlla medici. Nu lua medicamente. Dupa ce ~i-a Tacutanalizele, s-a vazut ca virusul a disparut ~ica omul este absolut sanatos. lata, a trecut deja 0 luna de cand il chinuiesc medici; pentru a afla cum de a disparut boala. leri au trimis patm epruvete cu probe de sange

I I I , I !.

i I

211

--"

~
-- -....------ ..k,~
, -,. . ~..

.~
f

intr-un alt ora~ incercand sii inteleagii ce s-a intiimplat de fapt. Deodatii imi pune 0 intrebare: - Spune\i-mi, de ce vorbesc toti despre sfar~itul lumii ~i despre cataclisme? Oare sii fie intr-adeviir a~a? - Sunte\i de acord cii omenirea trebuie sii se ridice pe 0 nouii treaptii de dezvoltare? - Bineinteles. - Sunteti de acord cii moralitatea ~i etica noastrii riiman in urma realiziirilor ~tiintifice? - Da, asta-i clar pentru toatii lumea. - Probabil cii va trebui sii primim urmiitoarea por\ie de iubire de la Dumnezeu, pentru a supravietui maine. - ~i ce va face aceastii portie de iubire? - Cu cat yom avea mai multii iubire in noi, cu atiit va fi mai inalt nivelul nostru moral ~i mai corect comportamentul nostru etic. ~i ca urmare, vor fi mai mari ~ansele de supravietuire. -Da. - latii deci: in momentul primirii portiei de iubire, toate valorile omene~ti trebuie sii fie inchise ca sii evitiim ata~amentul de ele. De .obicei, pentru asta, omul moare. Uneori vin nepliicerile, umilintele, nenorocirile ~i bolile. Destu\ de rar omul renuntii de buniivoie la valorile piimiinte~ti ~i merge ciitre Dumnezeu, incepand sii se preocupe rarii incetare nu numai de trup, dar ~i de suflet. Deocamdatii, omenirea nu este pregiititii pentru 0 purificare voluntarii ~i atunci se declan~eazii mecanismele
212

de constrangere. Dacii pentru omen ire anumite valori vor fi puse mai presus de iubire, 0 nouii portie, omenirea 0 va primi in lumea de dincolo de mormant. dupii dinamica pregiititii sii-~i intensifice aspiratia Judecand insii ~i proceselor, in ultimii ani, omenirea este ciitre Dumnezeu

acest lucru ne dii mari sperante.

Recent un om mi-a povestit 0 intamplare: - Am avut un traumatism foarte serios care mi-ar fi putut intrerupe buniistarea, cariera, destinul ~i toate planurile mele in legiiturii cu viitorul. Am ajuns la spital. Rudele au inceput sii-mi aducii tot felul de delicatese ~i ma impJorausa mananc, iar eu simteam ca n-am voie sa miinanc toate astea, cii trebuie sii uit de toate ~i sii mii intorc in interiorul meu. Rudele insistau, dar eu nu aveam chef de a~a ceva. Mii chinuiau gandurile despre viitor, despre planurile niiruite. Am refuzat sii miinanc orice fel de mancare gustoasii. Simteam cii nu am voie. Am ciiutat sii-mi gonesc toate gandurile despre viitor. Am inteles cii ~i despre el trebuia sii uit. Am respins toate visurile, speran\ele ~i planurile, dar nu a durat mult, n-am rezistat timpului. Am inceput sii mii giindesc la ceea ce va fi, ce trebuie sii fac ~i astfel am inceput din nou sii mii gandesc la viitor. Dupii asta s-a trezit in mine pofta de mancare ~i am inceput sii miinanc din toate delicatesele. Dupii ciiteva zile, mergand pe culoarele spitalului, miam pierdut cuno~tinta. Am ciizut ~i m-am lovit foarte puternic. ~i m-am lovit exact in locul in care suferisem
213

.....

~
.0_. ~_._~-......._.

-""P"'"

..~
~'

traumatismul. Situatia mea s-a inrautatit ~i mai rau. Am inteles ca n-am profitat de ~ansa care mi s-a dat. ~i iata ca acum viitorul mi se inchisese cu adevarat ~i nu ~tiu ce se va intampla cu mine. Acum insa, discurnnd cu dumneavoastra, am inteles in ce directie trebuie sa 0 apuc ~i acest lucru este cel mai important. Nu demult, 0 vindecatoare mi-a povestit 0 intamplare interesanta. 0 cuno~tin(ii de-a ei s-a imbolnavit de cancer, trecand in metastaza generalizata. Totul a inceput de la un rinichi. Medicii, dupa ce i-a examinat radiografiile ~i rezultatele analizelor, i-a spus ca n-are ~anse de supravietuire ~i I-au externat. Vindecatoarea s-a decis sa faca 0 mi~care nea~teptata ~i plina de efect. -La tine totul a inceput de la un rinichi, i-a spus ea cuno~tintei sale. Hai sa-ti schimb rinichiul, la nivel astral. Omul nu mai avea ce pierde ~i a fost de acord. Vindecatoarea a efectuat un transplant astral. Adica ~i-a imaginat un rinichi sanatos ~i I-a introdus in biocampul bolnavului. EI a inceput sa se simta mul! mai bine. Dupa 0 luna, 0 luna ~ijumatate s-a dus la doctori. Ace~tia s-au mirat ca omul mai este inca in viata. Cand is-au tacut investigatiile, medicii s-au mirat ~i mai tare. Metastazele disparusera, tumoarea de asemenea. Este drept ca omul era convins ca I-a vindecat urinoterapia. - Cum credeti? I-am ajutat eu sau nu? - Desigur. in cazul de fa(ii urinoterapia a avut 0 influen(ii minima. Vreti sa ~titi ce s-a inrnmplat de fapt?
2]4

Foarte mult, mi-a raspuns vindecatoarea.

- Spuneli-mi mai intai cum se nume~te sotia acelui am. Cercetez biocampul sotiei ~i incep sa-mi notez. -EI prezenta nu numai gelozie, ci ~i trufie. ~i avea foarte multe pretenlii fata de sOlia sa. Agresivitatea subcon~tienta fa(ii de ea. sarise la 300 de unitali. A inceput sa funclioneze programul de autodistrugere. Ciirn! programul "Iove~te" in sistemul genito-urinar. acest lucru blocheaza fie funclional. fie organic, sistemul. Prin urmare. a aparut tumoarea canceroasa la un rinichi. Acum programul sau de autodistrugere s-a oprit, insa programul de distrugere al sOliei, a ramas ~i s-a intensificat. Campul sotiei acestui om. este puternic deformat iar caracterul
sugereaza moartea care va surveni in cunlnd.

;f

- Ce se va intampla daca ea moare? - Cu timpul puteti avea cancer la sanul drept, intruciit dumneavoastra sunteti autoarea mortii ei. Daca schimbarile de caracter ~i rezerva de iubire, nu-i ajung pacientului pentru ameliorarea fizica, atunci cand "il trageti". la nivelul spiritual are loc absolutizarea viitorului. Pentru ca dumneavoastra va luali de acolo iubirea ~i energia cu care va tratati pacientul. Prin urmare ~i dumneavoastra puteli pierde viitorul. Acestui om i-au fost dezmo~teniti urma~ii pana la a treia spi(ii. Dupa toate aparenlele tratamentul dumneavoastra are efectul unei pastile bune, dar este yorba de 0 amanare. Daca sufletul nu ajunge din urma trupul, incep problemele. 215

1
..-...---.....

~ -~.....'."

.~ r;

Dupa vocea femeii se simte ca este afectata. - ::>i nu se poate schimba situatia?
-'

Se poate. Trebuie scoasa sotia acestui om din

situatia critica. Rugati-va pentru ea, ca din sufletul ei sa dispara gelozia. Rugati-va ca pentru ea, fericirea suprema sa devina iubirea pentru Dumnezeu, iar omul iubit, doar mijlocul acestei iubiri. Numai a~a ea va fi aparata ~i agresivitatea sotului nu-i va produce nici un prejudiciu. A doua zi vindecatoarea ma suna din nou: - Spuneti-mi, s-a modificat ceva? Exista vreo ~ansa? - Da, situatia' s-a schimba!. Campul femeii s-a refiicut, iar moartea I-a parasi!. - Oar sotul ei? - La el, programul de distrugere al sotiei s-a convertit din nou in program de autodistrugere. Peste un an, un an ~ijumatate el se poate imbolnavi de cancer la prostata. - Poate fi ajutat in vreun fel? - Sa renunte la pretentiile fata de sotie ~i sa se roage. Numai a~a va putea fi sanatos.

NIVELURILE

IUBIRII

I I I t.

;f

- Vorbiti prea repede, mi s-a plans recent un pacien!. Nu reu~esc sa prind sensul celor spuse de dumneavoastra. Pentru dumneavoastra, desigur, aceste lucruri sunt foarte simple. Eu insa nu numai ca nu pot simti, dar nici macar sa-mi dau seama despre ce este yorba nu reu~esc. Problema aceasta imi este cunoscuta de mult timp. Cu cat primim mai multe informatii, cu aliit cheltuim mai mult timp ~i eforturi pentru transmiterea acestora pacientilor. Exista 0 singura solu(ie: marirea densita(ii informa(iei. Ceea ce expli-cam inainte in cateva ore, acum reu~esc s-o fac in doua-trei fraze. Prima carte a~ fi putut s-o editez in zece volume, dar sunt lene~ ~i nu-mi place sa fac munca supIi-mentara. In plus diluarea informa(iei este pentru mine un adevarat chin. ::>Iefuind frazele de sute de ori, eu nu trans-mit numai informa(ie. Am constatat ca fluxul ei maxim vine in timpul transmiterii ei maxime, adica cu cat transmit 0 infor217

...............

....

",

~
.'W '

~.....

...~

matie mai generalizata,

cu atat cantitatea ei este mai mare

~i invers. 0 astfel de politica este in favoarea cartii pe care 0 senu. lata ca ma repet pentru a nu ~tiu cata oara: tot ceea ce iubim in aceasta vialii, orice valoare umana, absorb din noi puterea, iubirea ~i energia. Totul este dat de la Dumnezeu. inseamna ca daca 11iubesc pe Dumnezeu mai mult deciit orice pe lume, inclusiv viaJa, atunci primesc mai multa iubire ~i mai multe forte deciit pot da ~i aceasta rezerva pot s-o cheltuiesc pentru mine ~i pentru urma~ii mei. La nivelul fin, noi hranim permanent sufletele urma~ilor no~tri prin iubirea noastra. Dar, daca noi iubim ceva mai mult deciit pe Dumnezeu, atunci dam mai mult deciit primim ~i astfel incepe degradarea sufletului. $i atunci recurgem la rezervele strategice de iubire ~i de forta din sufletele urma~ilor no~tri ~i din vietile noastre viitoare. Pentru ca sa-~i salveze sufletul, omului i se ia tot, de ce este ancorat sufletul sau, ce iube~e el mai presus de Dumnezeu. Dacii omul accepta aceasta situatie ~i tinde catre Dumnezeu, atunci el capata echilibru ~i I~i salveazii sufletul. Cum putem determina starea in care sufletul a inceput sa iubeasca ceva mai mult decat pe Dumnezeu?! Cand incepem sa facem din ceva un tel ~i fericire suprema, este deja un semn al slabirii iubirii pentru Dumnezeu ~i noi incepem sa depindem de acest (ucru. Atunci incepem sa ne temem, sa ne para rau, sa manifesliim pretentii, sa punem conditii. Este al doilea pas. Al treilea pas este agresiunea

directii, supiirarea,urn, blamarea, dispretul ~.a.m.d.Din iubire pentru Dumnezeu se nasc doua linii ale valorilorumane. Prima linie se realizeaza ca iubire falii de lume ~i de oameni. La baza dorintei de a avea familie slii iubirea pentru omul apropiat. La baza iubirii pentru acel om sta dorinta de a avea copii de la el, adicii instinctul perpetuarii. La baza instinctului perpetuarii sta instinctul creatiei, adica cu cat sunt mai importante valorile umane, cu atat suntem mai aproape de Dumnezeu. Dar ele, oricum, raman omene~ti ~i de aceea sunt supuse distrugerii, adica unei creatii sub 0 noua calitate. A doua linie a valorilor este legata de dezvoltare. La baza aptitudinilor, a intelectului sta acea valoare pe care am numit-o perfectiune. La baza perfectiunii sta destinul, la baza destinului sta viitorul. Dacii omul face un tel din linia iubirii pentru oameni ~i pentru lume, apar boli ale geloziei ~i ele se trateaza prin trMare, certuri, suparari, In~elaciune. in cazul dorintei de a face valoare suprema din linia perfectiunii ~i a dezvoltarii, apar bolile trufiei. Ele se vindeca prin insuccese, In~elaciuni, jigniri neintemeiate ~i suparari, neplaceri pe linia destinului, naruirea planurilor de viitor. Daca se absolutizeazii ambele linii, atunci intervin boli grave: cancerul, schizofrenia, diabetul zaharat, scleroza in placi ~.a.m.d. Adeseori nu trebuie sa ne amintim In detaliu toata viata. Este suficient sa ne amintim doua-trei evenimente majore ~i sa ne schimbam atitudinea fata de ele. Cel mai important lucru in spovedanie nu este regretul in legatura 219

I f I.

;(

218

...............

..-

i
-"
-~-

~
..~.....

.~
Ii

cu trecutul, ci dorinta de a te schimba ~i de a nu mai face gre~eli in viitor. Omul care crede in Dumnezeu poate obtine avantaj din orice situatie intelegand cii ea nu este intilmplatoare.

in ultimul timp sunt foarte solicital. Am fost rugat sa consult un om. Dupa plecarea lui am ramas pur ~i simplu strivit. Simteam ca nu mai am forta pentru a da explicatii. A doua zi aveam consultatii fixate pentru cinci-~apte oameni. Am simtit ca trebuie sa intrerup consultatiile ~i inca pentru mult timp. in acela~i timp imi era mila de oamenii care mizau pe ajutorul meu ~i atunci am decis sa rise. Daca vor incepe din nou durerile de cap, atunci totul s-a terminal. A doua zi consult primul pacienl. Simt ca nu am putere sa-i dau explicatii. Viid cauzele care au determinat boala pacientului, problemele cu copiii ~i urma~ii, dar de explicat nu pot, nu am putere. M-a strafulgerat 0 idee: de ce sa-i explic? Tot ce am de explicat 0 fac in carti. incerc sa vorbesc in pilde. - ~titi de ce imbatranim ~i murim? Pentru a primi 0 noua portie de iubire venind la Dumnezeu. Tot ceea ce este creat de Dumnezeu trebuie sa se reintoarca periodic la EI pentru a primi 0 noua portie de iubire ~i energie. Principala conditie a contactului cu Dumnezeu este renun(area la tot ce a fost creat de EI. imbatranind ~i murind, ne eliberam de toate valorile noastre omene~ti ~i atunci apare posibilitatea de a primi noi portii de iubire,
220

dar s-ar putea ca ele sa nu fie indeajuns pentru toata via(a. Pentru un nou contact trebuie umilite toate valorile omene~ti, inclusiv cele mai inalte. Deosebit de puternica trebuie sa fie aceasta umilinta inaintea conceperii copiilor, pentru ca sa ne daruim iubirea nu numai noua, ci ~i lor. Cu cat depinde mai putin iubirea noastra de valorile omene~ti, cu atat mai mult in sulletul nostru ne asemuim lui Dumnezeu. Dumnezeu nu depinde de nimic ~i cu cat este mai mare asemanarea cu Dumnezeu, cu atat avem mai multa iubire in sullet ~i atunci, dintr-o baltoaca sordida, ne transformam intr-un izvor cu apa limpede. Parcurgeti-va din nou intreaga viata cu sentimentul ca iubirea dumneavoastra nu depinde de nimic. Rugati-va ca acest lucru sa Ie fie dat ~i urma~ilor dumneavoastra. Urmatorul pacient imi pune intrebarea: - Spuneti despre credinta in Dumnezeu cii este 0 imensa fericire, dar, in acela~i timp, afirmati ca aceasta credintii trebuie sa se distruga. Cum sa inteleg asta? - Spuneti-mi, 11 intreb eu, con~tiinta noastrii este perfecm? - Nu, de~igur. - Ea trebuie sa se dezvolte ~i sa fie inlocuita de 0 con~tiinta mai aproape de perfeqiune? inseamna ca vechea con~tiintii, respectiv reprezentarea noastra despre lumea inconjuratoare, trebuie sa se distruga ~i sa fie inlocuita de altele mai valoroase. Deci, iam, credin(a este tocmai perceperea con~tientii a lui Dumnezeu,

I,

;f

221

.L~

........

,-.",

~.....

.~ -

.. j

~'

reprezentarea noastrii despre E\. Cu trecerea timpului aceste reprezentiiri se modificii. - Eu Insii am crezut cii Dumnezeu ~i credinta sunt unul ~i acela~i lucru. - Dacii ar fi fost a~a, atunci Dumnezeu ar dispiirea odatii cu pierderea credintei. Pe Piimant traiesc multi atei care afirmii cii Dumnezeu nu existii. Ei ignorii notiunea de credintii ~i cu toate acestea triiiesc ~i au copii. Oar cand ateii ~i credincio~ii Incearcii sii renunte la sentimentul de iubire, devin sterili, se Imbolniivesc ~i mor. Orice valori legate de con~tiinta noastrii se nasc datorita iubirii. Toate triiirile noastre emotive depind de lumea inconjuriitoare. Ele renasc prin interactiunea cu aceasta. Singura exceptie 0 constituie sentimentul iubirii care creeazii lumea inconjuriitoare ~i nu depinde de ea. Cand Incerciim sii punem acest sentiment In relatie de dependentii cu lumea inconjuriitoare, prin distrugerea lui Incepem sii distrugem iubirea In noi ~i In altii, apoi ne Imbolniivim ~imurim.

- lubirea nu poate fi Invinsa. lubirea este Dumnezeu. Biirbatul a tacut mult timp apoi a dat din cap afirmativ. - incepeti cu senzatia ca in fiecare secunda, tot ce este In jurul dumneavoastra poate disparea, ca omul drag va poate trilda in orice clipa, poate pleca, va poate jigni sau poate muri, d in fiecare secundii puteti muri dumneavoastrii. Atunci, Incetul cu Incetul pretentiile dumneavoastra vor disparea, dar iubirea va ramane. Sentimentul dumneavoastra de iubire nu trebuie sa depinda de nimic. Lumea inconjuriitoare ~i viata dumneavoastra nu sunt decat un motiv de iubire. Soarele straluce~te indiferent de atitudinea noastra fata de e\. Oar dad eu voi Incepe sa iubesc lumea Inconjuratoare mai mult decat pe Dumnezeu? - Daca nu manifestati pretentii, iubiti lumea Inconjuratoare cat de mult puteti ~icu cat 0 yeti iubi mai mult, cu atat mai multa iubire va primi sulletul dumneavoastra.

i L

Urmiitorul pacient Intreaba:

in fata mea se allii un biirbat tanar. Cu uI,lanlnainte el a orbit. Are diabet zaharat ~i este steri\. - Acum cativa ani am Incercat un puternic sentiment de iubire, dar acesta a fost asociat cu mari umilinte ~i-mi Inciilca toate principii Ie. Am reu~it sii Inving aceasta iubire. Acum inteleg cii toate problemele aparute, sunt urmarea "victoriei" mete. A fost nu 0 victorie, ci 0 Incercare de victorie.
222

- lata, eu 11iubesc pe Dumnezeu ~i ma rog lui. De ce sunt bolnav ~i nefericit?

- lubirea pentru Dumnezeu va da posibilitatea sa fiti fericit dar, mai precis, fericirea trebuie sa v-o cii~tigati singur. Dad de exemplu conducand ma~ina, va yeti ruga dar yeti trece pe sensul opus, atunci In mod inevitabil yeti avea mari probleme. Exista rugaciune; dar existii ~i reguli de circulatie. Alaturi de legile materiale exista legi

223

'1

~
I~.

J
~,

spirituale ~i ele trebuie studiate ~i respectate. Fiecare religie ofera 0 reprezentare despre Dumnezeu, date despre legile de dezvoltare a spiritului. Mistica, magia ~i ocultismul studiaza numai legile spiritului. Cand ele devin unic tel rezultatele deplorabile nu pot fi evitate. De aceea ~i cercetarile materiale ~i cele spirituale trebuie sa fie Incalzite de iubire. Pentru dezvoltare, pentru supravietuire aceasta este principala conditie. imi amintesc cum, cu cativa ani In urma, Incercam sa patrund mai profund In straturile divinului. Cel mai U~or 0 puteam face prin intermediul campului magnetic. Prin trecerea de la 0 lume la alta, caracteristicile campului magnetic nu ~tiu de ce, sunt mai stabile acolo unde se gasesc polii magnetici ai Pamantului. Acolo se schimba caracteristicile timpului ~i spatiului. Polul Sud tinde catre trecut. Aceasta tendinta trece In emisfera vestica, In Continentul american. Polul Nord tinde catre viitor, prin Rusia ~i Orientul Mijlociu coboara spre Himalaia. in partea de est a Americii de Sud exista 0 zona de maxima orientare catre trecut. inainte nu puteam sa Inteleg un lucru: daca omul In viata trecuta sau Intr-una mai Indepartata, a locuit In aceasta zona, atunci de regula, el avea tendinte catre magia neagra, adica aptitudinile sale Ie subordona avantajului material. lar daca traia In zona muntilor Himalaia, dimpotriva, tendintele erau altruiste. Apoi am Inteles dintr-o data: trecutul este material, ceea 224

ce ne Inconjoara, iar viitorul este spiritual. inseamna ca emisfera vestica tinde spre acumularea de valori materiaIe, spre dezvoltarea lumii materiale. Emisfera estica tinde caire viitor, spre ceea ce nu este realizat, spre spiritual. Omul spiritual Iraie~te mai mult prin viitor ~i manifesta altruism. Dar absolutizarea viitorului, adica a spiritualitatii, duce la stoparea dezvoltarii ~i la distrugerea viitorului. Materialistul traie~te prin trecut, spre deosebire de omul spiritual care se orienteaza catre intuitie ~i genereaza cultura; materialistul se orienteaza spre fapte ~i argumente, spre experiment, adica spre anal iza evenimentelor deja consumate. Apropo, una din cuno~tintele mele, cand i-am vorbit despre America de Sud, mi-a spus ca polul magnetic sudic migreaza exact catre aceasta zona. Omul care regreta trecutul, care nu-I accepta, declan~eaza programul distrugerii lumii materiale. Omul care se teme de viitor, care gande~te urat despre viitor, declan~eaza programul de distrugere a lumii spirituale. Reiese ca tristetea reprezinta nelncrederea In viitor, neacceptarea lui. De aceea omul care gande~te In termeni sumbri despre viitor, se omoara pe el Insu~i In acest viitor ~i, dupa aceea, cand acesta vine, omul se Imbolnave~te pe nea~teptate ~i moare. Un pacient se interesa ce perspective are, bune sau rele? I-am raspuns ca n-am sa-i deconspir acest lucru. "Daca am sa va spun ca In viitor totul va fi bine, veti Inceta sa lucrati asupra dumneavoastra, iar daca Vaspun ca totul va fi riiu, cu atilt mai putin veti face". intrucat oamenii, In marea 225

.~
J~"'"

lor majoritate tind spre material, spre trecut, toate religiile i-au orientat spre spiritual, spre viitor. Acest lucru Ie ridica spiritualitatea dar ducea la dogmatism ~i despotism. Oe aceea despre viitor nu trebuie gandit nici bine, nici rim. in viitor nu va exista nici rai, nici iad.1n viitor va fi Oumnezeu. Oe aceea a te teme, a dispera, a te supara este lipsit de orice sens, iti ramane doar sa iube~ti. Oar Oumnezeu nu este numai in viitor, El este in trecut ~i in prezent. Oe aceea nemultumirile interioare, in legatura cu trecutul sau viitorul reprezinta agresiune impotriva lui Ournnezeu.

iubili ceva mai mult decat pe Dumnezeu, mai tarziu, acest lucru 0 sa incepeli sa-l urali. - Oar am !acut intotdeauna tot ce mi-ali spus. Nu ~tiu de ce nu se aratii rezultatele. Eu m-am striiduit foarte mult. Haideti sa repetam, ii propun eu. La dumneavoastra in familie are loc absolutizarea crealiei, ~i a procrearii. - Oa, spune femeia. inneamul nostru am avut talente mari la pictura. Fiul meu de asemenea, ce-i drept ca autodidact, incerca sa picteze ~i sa deseneze. insa lui nu-i prea reu~esc picturile ~i din aceasta cauza sufera cumplit, aproape ca ii vine sa planga. - inaintea conceperii copiilor trebuie umilite valorile omene~ti celemai inalte, chiar ~i dorinla de a na~te copii, ~i de a crea. Oar cu agitalia dumneavoastra, cu regretele dumneavoastra v-ali agatat in a~a fel de toate acestea, incat cel mai mic insucces it scoate din sarite pe fiul dumneavoastra. - Opt ani nu am avut copii, iar eu tare mi-i doream. Sotului meu nici ca-i pasa. El nu voia sa mearga la control ~i nici sa se trateze. imi era grozav de ciuda.

A'

0 femeie plange la telefon:

- Am fost deja la dumneavoastra la consultatie. Am mari probleme cu fiu!. El este foarte crud, tot timpul se cearta cu toata lumea. Ne j igne~te ~i, cu toate ca am fost la dumneavoastra la consultatie, nimic nu s-a schimbat. Nu demult ~i-a omorat caine Ie cu toporul, iar ieri tot cu toporul a incercat sa-~i omoare nevasta. Ma uit la campul fiului. Un singur ata~ament, dar foarte putemic: creatia, procrearea. A~entul fa(ii de procreare, de fami lie, de omul drag, genereazii gelozie ~i suparare. - Oorinta de a face tel ~i sens al vietii din omul iubit exista inca in dumneavoastra. Ati transmis acest lucru intr-o propoqie uria~a fiului dumneavoastra. Oar daca
226

- Fiului dumneavoastra,in viata anterioara, cand i~i

!acea planuri de crealie, i-a fost distrusa dorin(a de a avea copii, de a avea familie sau el a refuzat toate acestea. In aceasta via(ii, la inceput Oumnezeu nu va diidea copii. Puteati sa-i dorili ~i sa faceti tot ceea ce era necesar pentru a-i avea, dar sa va suparali pe dumneavoastra 227

1
--. .-'-

~
..~
.~..c_~.......

.n~iva, pe destin ~i pe Dumnezeu, nu aveati voie. lar dumneavoastra v-ati suparat ~i .nca mult de tot v-ati suparat. $i .n primul rand, pe Dumnezeu. Sa mergem mai departe. SOlO I dumneavoastra v-a fost trimis de Dumnezeu ~i de destin. Cand prin el va erau trimise neplaceri, suparandu-va pe el, dumneavoastra va suparati pe soarta ~i pe Dumnezeu. Supararile pe Dumnezeu genereaza diavolismul ~i 0 uria~a cruzime. in masura .n care yeti .ntelege acest lucru ~i va yeti ruga, .n aceea~i masura 11yeti purifica prin dumneavoastra pe fiu ~i pe urma~i. Este mai bine sa fii ateu, care nu 11cunoa~te pe Dumnezeu, ~i sa te superi numai pe un alt om, decat sa fii un credincios care, drept raspuns la unele .ncercarii, se supara pe destin ~i pe Dumnezeu. Dupa campul femeii se vede ca acum ea a .nteles. S-a schimbat ~i campul fiului ei spre bine. La .nceput am vazut .n acest program numai gelozia, .ngreunandu-i femeii posibilitatea de a-~i corecta situatia. Pana la urma totul s-a smr~it cu bine, dar pe mine ma chinuia 0 singura .ntrebare la care nu gaseam raspuns. Eu nu 11 pot purta pe pacient prin toate verigile lantului. Eu .i descriu principalele verigi iar pe celelalte, urmandu-ma .n mod intuitiv, pacientul ~i Ie purifica singur. in cazul de falii .nsa, acest lucru nu s-a .ntamplat. incerc sa-mi dau seama de ce dupa prima .ntalnire, n-au intervenit nici un fel de modificari. Era 0 problema. Oar nu puteam sa .nteleg despre ce este yorba. in acest moment m-au chemat la telefon. Suna un pacient din
228

Orientul .ndepartat. Fiul sau avea cancer. Era afectat rinichiul ~i avea 0 mare tumora .n abdomen. ii cercetez campul baiatului ~i nu descopar .n el deformatii mari. Exista un ata~ament falii de creatie ~i de procreatie. Oar este foarte subtire. Din nou nu pot sa .nteleg nimic. Ceva ma tine .n loc, dar cauza nu 0 gasesc. De zeci de ori rasucesc pe 0 parte ~i pe alta evenimentele zilelor precedente. incerc sa comb in experienta acumulata, cu intuitia. imi amintesc de 0 discutie cu 0 femeie. Poate ca baiatul s-a suparat pe destin ~i pe Dumnezeu? in cazul de falii gasesc principala veriga. Aceasta 0 constituie supararile colosale pe Dumnezeu din cauza problemelor cu omul iubit. M-am deprins sa privesc nivelul spiritual ca fiind nemijlocit legat de trup. lar bolile grave constituie afectarea planurilor spirituale. Cercetez primul nivel: supararile pe femei. Erau 1300 de unitati. Acum sunt numai 70 de unitati. Nivelul destinului (supararile pe femeile iubite, pe destin): erau 3000 de unitati, au ramas numai 1000. Nivelul supararii pe Dumnezeu: erau 4000 de unitati ~i au ramas tot 4000. Mai existau .nca supilrari pe viitor. lntensificarea contactului cu viitorul reprezintii intensificarea spiritualitatii, de aceea cand este .njosit viitorul, este .njosita ~i spiritualitatea. Acest lucru poate fi suportat numai atunci cand viteza de epuizare a iubirii din suftet .ntrece pretentiile, adica iubirea pentru Dumnezeu depa~e~te iubirea pentru toate celelalte. Oar de ce campul baiatului se modifica atat de lent? Realizez ca n-am reu~it 229

I '.

;f

6~ ...............

( "I

~
'''''I~

.~

..L.

sa pun ordine in mine insumi. Cercetez nivelul acestui aspect la mine. Supiirarea. pe oameni constituie peste 2000 de unitali, supararea pe Dumnezeu 33000. Sunt derutat. Cine sunt eu, daca prezint asemenea parametri de agresivitate fala de Dumnezeu? ~i cui vor folosi cartile meIe intr-un asemenea plan, daca sufletul meu arata atat de jalnic? Mi-aduc aminte cum in copiliirie am sarit pentru prima data in apa, de la 0 mare inallime, cu capul in jos. Am stat muM vreme, imi era frica. Dupa aceea mam concentrat ~i am sarit. Dupa desprindere, parcurgand aproximativ un metru, brusc m-a cuprins 0 dorinlii cumplita de a ma intoarce. Acum simleam aceea~i dorinla. Cand am inleles in ce am intrat, am vrut sa renunl, sa ma intorc, dar era deja prea tarziu. Prima carte se pare ca mi-a modificat intr-atat de puternic energia, incat nu puteam sa nu 0 scriu ~i pe a doua, pentru ca nu am reu~it sa expun unele momente foarte importante in acea prima carte. Daca nu mi-a~ fi cercetat campul sau daca nu a~ fi ajuns la nOliunea de "suparare pe destin, pe viitor ~i pe Dumnezeu" ce s-ar fi intamplat atunci? Un singur lucru totu~i, ma lini~tea: ii explicam pacientului ca, cu cat este mai inalt nivelul de dezvoltare al omului, cu atat sunt mai mari pretenliile sale, daca el este a~at de acest nivel. Daca eu am asemenea pretenlii falii de Dumnezeu inseamna ca intr-o vialii anterioara, probabil ca ~i nivelul meu de dezvoltare era destul de ridicat. De acolo am ~i adus supararea pe Dumnezeu. Daca

Creatorul nu m-a distrus la inceputul vietii, inseamna ca pe langa minusuri aveam ~i plusuri.
I "

Cand imi incheiam prima carte, mi s-a intamplat ceva curios. Primeam infonnatia sub forma de text, iar textul era aproximativ acesta: "Daca nu vei recunoa~te ca porti in tine divinitate, cartea nu va fi scrisii". Sunt om de ~tiinta, cercetator al structurilor biocampurilor. Metoda mea se bazeaza pe investigatia ~tiintifica, pe analiza, comparatie, pe incercari ~i gre~eli. Eu sunt cinstit pana la capiit ~i spun concret tot ce s-a intamplat cu mine. Newton a descoperit legea gravitatiei terestre. Eu incerc sa descopar legile dezvoltarii spirituale. Oar sa raman numai om de ~tiinta nu mi se permitea. lar eu doream sa editez prima carte in care informatia era foarte importanta. De indata ce m-am impacat cu acest gand, totul a inceput sa mearga normal. Dupa terminarea celei de a doua carti, situatia s-a repetat. Trebuie sa recunosc ca-I port pe Dumnezeu in mine. Mi s-a dat sa inteleg ca nu voi ramane doarom de ~tiinlii cand voi scrie despre asemenea lucruri. De abia acum am priceput despre ce este yorba: fiecare din noi il poarta pe Dumnezeu, dar practic, acest lucru nu este evident. in mine insa trebuia sa fie evident pentru ca, daca eu voi vorbi despre lucruri de care m-am apropiat numai ca om de ~tiinlii, aceasta poate fi periculos ~i pentru mine ~i pentru altii. Pe masura dezvoltiirii valorilor omene~ti,tot mai puternic trebuie sa 50
231

;f

230

ilia.

--

..,..
--, -0.-

. ,

--------------.

manifeste contactul interior cu Durnnezeu. Tot mai putemic omul trebuie sa simta ca iI poartii pe Dumnezeu in sine insu~i. Sa cuno~ti lumea numai pe treptele searii este imposibil. Seara se va narui. Trebuie nu doar sa te ridici de jos, dar sa ~i eobori de sus. Cu cat ne apropiem de un plan mai fin, eu atat mai departe, in al doilea plan tree logica, experienla ~i analiza. Inseamna ea omul trebuie, in aeel~i timp, sa se simta: corp fizic ~i esenlAde procreare, care depinde de lumea inconjuratoare ~i interaclioneaza cu ea ~i cu Dumnezeu. Independent de lumea inconjuratoare, Dumnezeu iradiaziiiubirea care creeazii ~idezvolta. ~i aceasta particula divina noi trebuie sa 0 simlim in interiorul nostru permanent. Atunci nici un fel de valori omene~ti nu ne vor inmormanta, oricat de mult Ie-am iubi.

denumiri pentru aceste structuri. Cum sa ies din aceastii situalie? Ii spun femeii urmatoarele: - In doua din vielile anterioare ali considerat ca Dumnezeu este ceea ce se afla dincolo de materie ~i spa~u ~i aproape dincolo de limitele timpului. Dar acesta nu era Dumnezeu. V-a~ inchinat altor zei: erau valorile omene~ti superioare. Zeii carora v-ali inchinat erau intruchiparea acestor valori. Rugali-va. Sunali-ma maine din nou. Daca fiul dumneavoastra va avea campul curat inseamna ca am avut dreptate. Cand iI veli simti permanent pe Dumnezeu in suflet vor disparea disprelul, blamarile ~i once nemullumire fatii de lumea inconjuratoare.

i f I t,

,,(

Acum doua zile m-a sunat 0 femeie: - Am visat ceva foarte straniu ~i ingrozitor. Mi-am vazut copilul, corpullui fiind acoperit total de tatuaje. Un om nu prea inah, aproape pitic, II ducea pe copilul meu de mana intr-o incapere ~i eu ~tiam ca acolo va avea loc un sacrificiu ritual. - M-am uitat la campul femeii ~i am vazut ca grijile ei pentru copil sunt intemeiate. Campul copilului nu arata bine. Cauza mi s-a parut stranie ~i nea~teptatii: absolutizarea structurilor care ies dincolo de limitele trecutului, prezentului ~i viitorului. Nici macar nu aveam 232

Mama, dar mai ales fiica ma roaga sa Ie salvez sotul, respectiv, tatal. Diagnosticul - cancer pulmonar. Cancerul la plamani ~i stomac se trateaza foarte greu pentru ca aici nu este yorba doar de suparare pe oamenii apropiali, ci ~i pe soarta ~i viitor. Cauza din care au aparut aceste complicalii, 0 constituie linia iubirii. Omul iubit, familia, copiii, pentru tatal bolnav au devenit valoare superioara. Agresivitatea legata de aceste lucruri in cea mai mare parte, el a transmis-o urma~ilor sai. Ii explic fiicei: - Pachetul de suparari pe oamenii apropiati, pe lumea inconjuratoare, pe sine insu~i, pe destin ~i Dumnezeu poate sa va ucida pe dumneavoastra ~i pe 233

i
.f" ...,.~~

~ ..~
.

:L

copiii dumneavoastra. Este necesar sa va schimbali conceplia despre lume. Oricat de injosita ar fi iubirea dumneavoastra pentru oamenii apropiali, pentru lumea inconjuratoare, sentimentul interior al iubirii trebuie sa ramana intangibil. Iubirea pentru omul apropiat creeaza aceasta lume ~i intrucat acest sentiment este legat de aceasta lume, atunci, odata cu distrugerea lumii se distruge intr-o masura apreciabila ~i aceasta. ?ar, in interior, exista numai iubire pentru Dumnezeu. Intrucat Dumnezeu este ve~nic, acest sentiment este de asemenea ve~nic. De aceea ele nu trebuie sa se asocieze, chiar daca tree reciproc din una in alta. - Iubirea divina se manifesta in noi cu atat mai puternic cu cat mai puternica este iubirea omeneasca. Apoi iubirea omeneasca se destrama pentru a nu se ata~a de cea divina, iar mai apoi rena~te din nou. - Amintili-va toate momentele, ii spun eu fetei, cand v-a fost injosit sentimentul de incredere ~i parcurgeli din nou aceste momente pastrand sentimentul iubirii. Ea da din cap dar, cand peste pUlin timp intra in camera, nu vad la ea schimbari deosebite. Ea 11suna pe tatal sau la spital. Peste 0 ora revine la consultalie ~i ma anuntii ca tatalui sau ii este ~i mai rau. Ma uit sa vad cat de profund au intrat supararile in sufletul tatalui ~i viid un tab Iou absolut dezolant. Am lacut 0 ierarhizare a valorilor omene~ti. Nu demult ii explicam unui pacient.

In afara valorilor omene~ti din trecut ~i prezent,

exista valori ~i in viitor ~i pierderea lor este ~i mai dureroasa. Cand va rugali, puteli prin cuvintele dumneavoastra sa spuneli ca orice valoare omeneasca, orice fericire omeneasca din trecut, in prezent ~i in viitor este un mijloc pentru a-I iubi pe Dumnezeu~ Insa nu demult am gasit niveluri care tree dincolo de limitele prezentului, trecutului ~i viitorului. N-am putut sa gasesc 0 denumire pentru verigile acestui lanl. Credeam ca nu ma voi mai intalni degraba cu acestea. Nici unul din modelele obi~nuite n-a funclionat in acest caz. E drept, a existat un moment ~i anume cand incercam sa determin cu ce se leaga la om prima veriga a acestui lanl. Am vazut ca este yorba de zona genitala. Ce-ar putea sa insemne asta? Ca atracliile sexuale ies din limitele prezentului, trecutului ~i viitorului? Foarte straniu. A doua veriga era in zona pieptului. A treia in cea a capului. La bolnavul pe care-I analizam la distantii era absolutizarea catorva niveluri ale lan(ului, dar nu ~tiam cum sa explic acest lucru sOliei ~i fiicei pacientului. Am incercat sa explic prin metodele obi~nuite; crealie, omul iubit. Dar fata nu m-a inleles. Am vazut disperarea ei, dar dupa tabloul bioenergetic, era clar ca situalia se inrautiilea ~i mai mult. - Patruzeci de minute pauza, Ie spun eu. Ele ies ~i eu ma cufund in meditalie. La limita somnului POli sa gase~ti mai u~or solUlii noi. Timp de douazeci de minute a fost 0 activitate febrila, cu toate ca con~tiinla aproape ca
235

"f

\i

234

ilia.

--

1
'"
~

~
.--...II!P' .,-.~

dormea. Con~tiinta este legata de stereotipurile obi~nuite. Este greu pentru ea sa primeasca 0 informatie noua. Dupa 0 jumatate de ora imi vine 0 idee noua: senzatiile sexuale trebuie mai intai date lui Oumnezeu ~i dupa aceea omului. Imediat ce am simtit acest lucru am viizut 0 ameliorare in campul fiicei ~i al tatalui. Le invit pe paciente: - Ei, cum e? Simtiti vreo ameliorare? 0 intreb eu pe fiica. - Oa, parcii mi s-a u~urat sufletul. - Prima senzatie sexuala trebuie data lui Oumnezeu. - Cum sa inteleg asta? - In sentimentul iubirii este intotdeauna un element de atractie sexuala ~i daca primul sentiment trebuie sa-i fie dat lui Oumnezeu, atunci in acela~i fel trebuie procedat ~i cu atractia sexuala. In viata cotidiana acest lucru este foarte simplu: daca pentru simtul dumneavoastra sexual principalul tel este omul iubit, atunci cand biirbatul va injose~te, va jigne~te dorintele sexuale, nu yeti putea suporta acest lucru. Oeoarece acest sentiment depinde de omul iubit, inevitabil va izbucni agresiunea. Oar daca el nu depinde de omul iubit, atunci orice injosire nu va ucide iubirea interioara. Sunati-l pe tatal dumneavoastra ~i, dupa aceea, sunati-ma pe mine. Femeile pleaca iar eu ~tept rezultatul. El este foarte important. Oaca concluzia este corectii, trebuie sa fie 0 cat de mica ameliorare. Dupa vreo doua ore, fata ma suna.

- Sa nu fie de deochi
bine.

dar tata se simte cu mult mai

.',;~ .:Ii,! 1>

Inteleg ca in viitorul apropiat, oamenilor Ie va fi greu sa-~i dea seama ce fel de lant este acesta care iese dincolo de limitele prezentului, viitorului ~i trecutului. Oaca n-am sa-mi dau seama nici eu, n-am sa-I pot ajuta pe aeel pacient ale ciirui suparari s-au scufundat la acest nivel. ~i iatii, zi dupa zi, incerc sa determin relatia dintre componentele acestui lant. Se dovede~te ca trecutul, prezentul ~i viitorul sunt liniile iubirii falii de lume ~i ale dezvoltarii personale, adica tot ce exista in timp ~i reprezinta consecinta activitatii acestei succesiuni de programe karmice. Prima veriga 0 constituie atractia sexuala. Ea apartine acestei lumi, ie~ind in acela~i timp dincolo de granitele ei. A doua veriga se leaga intr-un fel de suflet. Ea iese dincolo de limiteIe timpului. A treia este in legatura cu con~tiinta. A patra veriga imi este inca necunoscuta. Ea e situatii deasupra capului omului. Cateva saptamani am incereat sa gasesc situatii in care ar fi putut fi injosiri ale valorilor umane superioare. Puricandu-mi viata ~i intiimplari din viata altora, dadeam in principiu de situatia cand, omul iubit respingea iubirea. Oupa aceea, dintr-o data, mi s-au clarificat toate: tot Universul, cu toate componentele sale, se na~te din iubire, deci existii 0 separare a nivelurilor acestei iubiri. Primul nivel este eel sexual care reune~te tot ceea ce este 237

;1

236

....

i
. -..---....---.-

~
.~
-,"1-.

viu. AI doilea nivel este acela cand, se iube~te nu numai cu corpul dar ~i cu sufletul, propriu animalelor superioare. AI treilea nivel este atunci cand se iube~te cu trupul, cu sufletul ~i cu con~tiinta. La animale acest nivel se intalne~te rar; in principal este prezent la oameni. La oamenii spiritualiza(i, deosebi(i, iubirea se manifesta ~i la cel de-al patrulea nive!. In principiu, iubirea poate fi cunoscuta pana la nivelul al ~aptelea. Teoretic, pana la cel de-al zecelea. Omul de astazi pur ~i simplu n-ar rezista la mai mull. EI nu va putea suporta durerea pierderii. Personal am gasit ~aptesprezece asemenea niveluri. Cu siguranlii ca ele sunt mult mai multe, dar pentru ziua de astiizi, aceasta este limita sensibilita(ii mele. Simt ca am ajuns sa in(eleg cum se cliide~te iubirea in acest Univers. Pentru a sim(i iubirea divina la nivelul con~tiin(ei, trebuie sa trece(i prin toate cele ~aptesprezece trepte. Apoi sa suporti durerea pierderii lor. Din acest motiv, iubirea falii de Dumnezeu trebuie sa fie de zeci de ori mai inalta decat nivelul la care se gase~te omenirea in momentul de fa(a. Urmaream cum se desfii~oara procesul de dezvoltare. La inceput, omului i se diidea voie sa se atinga de manifestarile superioare ale iubirii, care poate atinge nivelul al patrulea, al ~aptelea, al optulea, al treisprezecelea. Dupa aceea el incepe sa fie desprins de acest sentiment pentru ca acesta sa nu fie confundat cu iubirea divina. In medie omul poate suporta 0 jumiitate din aceste niveluri: daca el a cunoscut iubirea de nivelul al ~aptelea, atunci el 0 poate suporta pe cea de nivelul 238

trei, patru. Daca a cunoscut iubirea de nivelul al treisprezecelea, el 0 poate suporta pe cea de nivelul ~ase~apte. Daca umilirea este mal puternica decat posibilita(ile de a suporta pierderea, omul se imbolnave~te sau moare.

Am obiceiul sa ma uit des in oglinda sa vad daca am mai imbiitranit sau am mai intinerit... Recent, am hotarat sa verific daca acest lucru nu este cumva 0 incalcare a legilor supreme. Se pare ca da. Este dorin(a mortii viitorului ~i a propriei persoane in viitor. Adica in mod subcon~tient ma ternearn de biitrane(e ~i cand am vazut pe , fala mea semnele imbiitranirii, am simtit teama in fa(a ' viitorului. A crescut agresivitatea subcon~tienta ~i procesele imbiitranirii s-au accelerat. Omul nu trebuie sa spuna: "eu am boga(ii". Nu merita sa spui: "Corpul meu imbatrane~te". Cand omul pronun(a cuvantul "eu", el trebuie sa reprezinte nu bani, ma~ini sau apartamente ~i nici inveli~ul sau fizic. Nici aptitudinile, intelectul ~i perfec(iunea. "Eu" inseamna: iubire care straluce~te in sufletul meu. Toate celelalte, noi Ie primim pentru 0 folosire temporara. ~i nu avem dreptul sa Ie asociem cu scanteia nemuritoare din sufletul nostru. (
- Am plecat din republica noastra, imi poveste~te 0 femeie. Cand s-a starn it valul na(ionalismului, am in(eles

If

~.
.~
.~

239

~.

.-

" i

~
.-.~-'" ,..",..

.~ f

ca asta nu se potrive~te cu caracterul meu. Spuneti-mi, nationalismul este 0 incalcare a legilor sau nu? - Bineinteles, este idolatria destinului favorabil al poporului. Acest lucru duce la distrugerea destinului. Cu ciit mai putemic izbucne~te nationalismul, cu atiit mai multa distrugere se poate a~tepta in viitor.

Un tiinar are 0 boala din cauza careia se produce 0 atrofiere lenta a mu~chilor. Aceasta boala blocheazii un putemic program de autodistrugere. - La intiilnirea noastra trecutii v-am explicat ca are loc la dumneavoastra absolutizarea iubirii pentru lume ~i pentru oameni, ceea ce determina gelozia, suspiciunea ~i irascibilitatea. Dar programul de distrugere a omului iubit din cauza geloziei, este un program de distrugere a copiilor lui. Acest program se transforma destul de rapid intr-unul de autodistrugere. De asemenea acest program love~te copiii, de aceea apar boli grave, pentru ca sa nu fie mutilate sufletele copiilor ~i ale urma~ilor. La dumneavoastra aceastii agresivitate este atiit de mare pentru ca dumneavoastra sunteti ata~at de linia dezvoltari; perfectiunii, prin urmare trebuie sa continuati sa lucrati cu sine in~iva. - Simt ca pentru mine omul iubit este deocamdata , cea mai inalta fericire, imi spune pacientul. - Am sa va explic de ceo Toate valorile se nasc din sentimentele de iubire. In zona primei chakre, iubirea se 240

I -I

j
I

realizeaza ca 0 dorinlii sexuala. in zona pieptului, iubirea se realizeaza ca prietenie, bune relatii, bunatate. in regiunea capului, iubirea se realizeaza ca spiritualizare ~i . creatie. Deasupra capului, in corpul energo-temporal al omului, iubirea se realizeaza sub forma contactului cu viitorul, a sperantelor pentru viitar, a sentimentelor de apropiere de Dumnezeu in viitor. La dumneavoastra nu exista ata~amente de nivelul al doilea ~i al treilea, in schimb se pastreaza falii de nivelul intiii ~i cel de-al patrulea. Ce inseamna asta!? inseamna ca prima senzatie sexuala sunteti gata sa 0 dati femei i ~i de asemenea dorinta de iubire sunteti pregatit sa i-o dati tot ei. intelegeti un adevar simplu: Dumnezeu nu este numai tatal, Dumnezeu este ~i mama, fratele ~i sora, sotul ~i sotia ~i cele mai mari dorinte de iubire sunt dorintele intiilnirii ~i comuniunii cu Dumnezeu. lar dorinta de intiilnire cu omul iubit este doar mijlocul pentru intensificarea uniunii cu Dumnezeu. - Care sunt principalele puncte vulnerabile la mine? se intereseazii tiinarul. - Priviti: Dumnezeucreeaza Universul. Dumnezeu il dirijeaza ~i il readuce la El. in mitologia indiana acest lucru se nume~te inspiratia ~i respiratia lui Brahma. Deci prima valoare omeneasca este crearea lumii. Creatia, procrearea, iubirea falii de oameni ~i falii de lume, reprezintii conducerea lumii. Aptitudinile, intelectul, perfectiunea, destinul, toate acestea sunt intoarcerea catre Dumnezeu care se va realiza in viitor. Omul este lovit in
241

;f

\~ J

.-.I

f
#

---

,..

..-J

aceste Irei puncte pentru ca iubirea legalii de lumea

inconjuratoare sa nu se asemuiasca
eu iubirea divina.

In martie 1996 am fost rugat sa tin 0 conferinta la

Societateaorbilor. In sala erau vreo cincizeci ~aizecide

-

oameni. Conferinta era fixalii pentru ora ~aisprezece. Inainte de asta, eu trebuia sa ma ocup de treburile mele in atelier. Cu 0 zi inainle, m-a sunat un cunoscut. II
cuno~team de cincisprezece ani, 'Io5a nu oe mai viizllsem

de mult timp. - Acum te sun ca pacient, spune el. Ai putea sa ma '\iuti? Treci maine pe la mine la atelier, in jur de ora douasprezece ~i vorbim atunci. Cand a venit, I-am diagnosticat in graba. In principiu era sanatos, numai prima chakra era aproape inchisa. Asta denolii probleme cu urma~ii. Sufletele copiilor erau foarte incarcate. - La tine totul este destul de bine, numai ca ai un puternic ata~ament de creatie ~i procreare. Prin urmare este yorba de supiirare, de gelozie, probleme in viata personala. EI a vazut ca i-am facut un diagnostic superficial ~i, in mod delicat incearca sa ma ajute. - in familia noastra s-au nascut 18 oameni, incepe sa-mi povesteasca el. 12 au murit, iar acum incep sa moara ceilalti. Barbatii din neamul nostru nu au copii. Numai un singur frate are baieti. 242

Ambii prezinta deformatii ale campului, caracteristice mortii. 0 puternica absolutizare a creatiei, a procrearii, plus absolutizarea perfectiunii, iubirea pentru un alt om, trufia. 0 tema cunoscuta. - Situatia ta este mai buna decat cea a fratilor liii decedati, datorita buniitatii tale suflete~ti. Ata~amentul pentru perfectiune nu exista, numai probleme de iubire. Dumnezeu creeaza Universul. Dumnezeu il stapane~te ~iI controleaza ~i Dumnezeu ~i-I readuce la sine. Omul face acela~i lucru, dar la nivel omenesc. Daca el absolutizeazii nivelul omenesc, atunci el incearca sa asocieze valorile omene~ti cu Dumnezeu ~i sa Ie faca ve~nice. $i atunci are loc terminarea genealogiei, se sfiir~e~te neamul, intervin bolile ~i moartea. Am mai vorbit puti'!, dupa care el a plecat. $i iata, peste calva timp stau intr-o sala nu prea mare la Societatea orbilor. inainte de conferintii, in sala erau in majoritate orbi. Diagnostichez sala ~i vad 0 puternica absolutizare a urmatoarelor momente: creatie, procreare ~i perfectiune. La inceput citesc biletele primite din sala ~i vad peste tot una ~i aceea~i problema: trufia ~i gelozia. - Scaderea vederii, a auzului, diabetul, durerile de cap sunt boli ale geloziei, explic eu. Ca sa ne salveze sufletele, Dumnezeu ne rape~te tot ceea ce noi consideram a fi fericire suprema. Sufletul piere daca se ata~eaza de ceva mai mult dedit de Dumnezeu. Boala este stoparea intelegerii noaslre incorecte a lumii. Ciind

I '.

Spune-mi numele fratilor decedati.

243

~..

~
~.--"~-,

~
-,.,.

~.......

.~ ~'

avem 0 concep!ie gre~ita despre lume, stresul genereaza nu iubire, ci agresivitate. De la locul ei se ridica 0 femeie ~iIntreaba: - Spune!i-mi, de ce Dumnezeu se razbuna atat de crunt pe noi? De ce este el atat de nedrept? - Organismul niciodata nu se razbuna pe celula, Ii raspund eu. Ob!inem 0 imagine deformata a lumii atunci cand Incercam sa adaptam la logica noastra destul de limitata, logica divina. Atunci cea mai mica neconcordan(ii a reprezentarilor noastre despre lume creeaza agresivitate, chiar Impotriva lumii. Daca noi ne suparam pe un alt om, este ca ~i cum am Incerca sa umplem paharul cu noroi. Cand el va fi plin, noroiul se va intoarce catre noi, iar noi vom fi nevoiti sa ne curiitAm prin intermediul bolii, ~i a suferin!elor. Daca noi ne suparam pe destin, umplem cu noroi 0 cada ~i trebuie sa facem acela~i lucru, dar de data asta la 0 scara mai mare. Capacitatea viitorului este ~i mai mare, iar capacitatea lui Dumnezeu este intinita. intotdeauna exista 0 linie ro~ie dincolo de care nu va putea trece agresivitatea noastra. De aceea Incerca!i sa sim!i!i ca fa!a de Dumnezeu, fa(ii de viitor, fa!a de destin, fatA de oameni, noi putem sa nutrim numai un singur sentiment. Sentimentul unei iubiri nelimitate. Fa(ii de sine, trebuie sa nutrim In interior, de asemenea, sentimentul unei iubiri nelimitate. Eu citeam conferin!a ~i-mi aminteam cum, In tinere!e, era cat pe ce sa orbesc. Am avut un ulcer al corneei la ochiul drept. La Inceput m-au lasat amandoi ochii, nu
244

vedeam nimic. Cu un an Inainte ma Inver~unasem Impotriva propriului destin din cauza prabu~irii tuturor visurilor, sperantelor ~i a nelmplinirii iubirii mele juvenile. De cate ori aveam traumatisme, aveau de suferit ochii. M-am temut Intotdeauna sa nu orbesc ~i simteam ca acest lucru se va ~i Intampla, cauza tiind faptul de a considera ca infailibile reprezentiirile mele privind morala, principii Ie echita!ii cand era yorba de iubire. Nu ma puteam injosi in fata sentimentului de iubire, nu puteam sa scap situatia de sub control. Pentru mine senza!ia propriei perfectiuni, a inteligen!ei, ~tiintei de a manevra lumea inconjuratoare, era piatra unghiulara ~i principalul punct de sprijin. Mi-am incheiat conferinta ~i am diagnosticat sala. Moditicarile erau minunate. Apoi am plecat acasa ~i m-am gandit cat de intinat poate ti sentimentul meu de iubire prin trutie, blamare ~i dispre!, gelozie, suparare pe oamenii apropia!i ~i lumea Inconjuratoare. Yoi putea eu oare sa-mi fac iubirea independentii de orice? Am sa reu~esc eu oare cu adevarat sa-mi puritic sutletul? imi puneam aceasta intrebare din nou ~i din nou, dar nu gaseam nici un raspuns. Dar acest lucru nu ma mai speria ca Inainte. Rezultatul a incetat sa mai tie pentru mine lucrul cel mai important. Nutrind In sutlet sentimentul Dumnezeiesc, omul tinzand catre ceva la exterior, intelege intotdeauna ca la nivelul interior, el deja ~i-a atins telul.

;f

~ 245

....

~
'. .,...--

.,...

.>,'.',

..-J

In cartea a doua ~i a treia am descris contactele ~i interaC(iunile cu diverse structuri de rang tot mai Inal!. Eu Ie comparam cu treptele ce duc catre Oumnezeu. Toate acestea sunt trepte ale iubirii. Nu ~tiam cate Imi va fi harazit sa urc ~i aceasta necunoa~tere, dupa cum 0 simteam, Ie poate bara multora posibilitatea de a-~i Indrepta gre~elile. Intrucat orice structura provine din Iubire, atunci Injosirea tuturor valorilor omene~ti este egala Injosirii sentimentului omenesc al iubirii. Prin urmare, cu cat este mai Inalt sentimentul iubirii pe care 11 Incearca omul ~i cu ciit el manifesta mai puline pretentii, cu atiit este mai mare rezerva de rezistenta la Injosire a acestui sentiment, cu atiit este mai aproape omul de Ournnezeu.

INCHEIERE

I
"

;f

Manuscrisul celei de-a treia carti a fost Incheiat. Trebuia doar lacuta 0 Incheiere. In principiu prin cele trei carti am Incheiat tabloul lumii Inconjuratoare, dar, daca mi-ar fi disparut toate problemele ~i eu m-a~ fi simtit minunat din punct de vedere fizic, totul ar fi fost bine. Oar n-a fost a~a. Fie ca n-am reu~it sa va corelez cu sistemul, fie ca primele trei carti au fost doar 0 etapa, dupa care ar trebui sa vina una noua. Acest lucru nu-I ~tiam. Recent a venit la mine la consultatie 0 femeie care mi-a spus ca poate Indeparta farmecele. - Pot sa ma ocup cu a~a ceva? m-a Intrebat ea. Indepartez farmecele cu ajutorul rugaciunilor. Am examinat-o pe pacienta ei In momentul anterior procedurii ~i dupa aplicarea acesteia. La prima vedere nu prezenta deformati i. - Totul este normal, i-am spus eu. Puteti sa practicati procedurile dumneavoastra. Apoi m-am interesat:
247

........

~
.
-

~
~......-

_.~---_...

.~

Apropo, nu cumva am ~i eu Tacutefarmece? Raspunsul

m-a surprins intrucatva ~i pe mine: - Oa, exista farmece ~i inca foarte puternice ~i nu putine, - Le-ati putea indeparta? - Oesigur. Femeia ~i-a imaginat fantoma mea ~i a inceput s-o purifice. - Gata, Campul dumneavoastra s-a cura!at, a spus ea dupa un timp. Ne-am inteles sa ne sunam a doua zi pentru control. Ea m-a sunat ~i mi-a spus ca la mine totul este curat ~i bine, Ne-am inteles sa ne sunam ~i ziua urmatoare, Stateam ~i ma gandeam la situatia in care am nimerit. Am scris trei carti despre modul cum se poate restabili sanatatea iar eu aveam Tacute farmece. Apropo, dupa procedura ei, m-am simtit la nivel fizic cu mult mai bine, Siava Oomnului, acele legi spirituale pe care Ie-am descoperit aqioneazii pe langa mine, Altfel, era un lucru ciudat: eu invatam pe altii ceea ce singur nu ~tiam. A doua Zl dimineata a sunat telefonul. Era acea vindecatoare, - Farmecele au revenit. In spatele capului ~i langa prima chakra, Cercetez campul ~i inteleg ce se intiimpla. - Ceea ce dumneavoastra ati luat drept farmece, reprezinta absolutizarea valorilor omene~ti ~i agresivitatea provocata din cauza lor. Acest lucru trebuia sa il cercetez dezvoltandu-mi sistemul. Oar, daca
248

'

farmecele se indeparteaza prin rugaciune, sistemuJ devine inutil. Inseamna ca nu era decat 0 amanare ~i nu vindecare. Oar pentru ca la mine toate procesele decurg de sute de ori mai repede, amanarea n-ar fi pentru un andoi, ci doar pentru cateva zile. Este inutil sa ma tratez cu medicamente. Situatia aparuta a fost edificatoare, Exista insa aici ~i un mare avantaj: trebuie sa-mi dezvolt in continuare sistemul ~i conceptia despre lume, Inseamna ca n-am sa ma plictisesc. Programele de absolutizare a treptelor iubirii n-au fost inchise la mine. Toate deformatiile campului meu, femeia le-a interpretat drept farmece, iar eu ma gandeam ca daca ea va reu~i sa Ie indeparteze, nu va mai trebui sa fac eforturi inutile. Privesc in tacere pe fereastra, la primavara lui 1996, la mugurii ginga~i aparuti doar de cateva zile, Se vede treaba ca cercetarile mele n-au luat sfar~it. Oare ce va mai urma...

I
I

'.

1
._~

~
.~
",
c..""'"

>

I ~ I !<

CUPRINS

,~..\

If

Prefa\a

Cuvant inainte 11 Introducere 13 lubirea fa\a de oameni ~i lume 35 Noile structuri .95 Viitorul 167 Nivelurile iubirii 217 fncheiere 247

....
,j