12

TIMPUL

Dialog

Idolii Forului nu are o ideologie

Un dialog Emanuel Copila[ Sorin Adam Matei despre obsesiile culturale rom=ne[ti
Sorin Adam Matei este Associate Professor la Purdue University, Statele Unite, autorul volumului Boierii Min]ii [i coordonator, `mpreun\ cu Mona Momescu, al volumului colectiv Idolii Forului. Emanuel Copila[ este preparator la Universitatea de Vest din Timi[oara [i doctorand al Universit\]ii Babe[-Bolyai, Cluj-Napoca. A publicat articole `n diferite reviste de specialitate din ]ar\. Volumul Idolii Forului: De ce o clas\ de mijloc a spiritului e de preferat elitei intelectualilor publici a fost publicat anul trecut la Editura Corint. Lucrarea, editat\ de c\tre Sorin Adam Matei [i Mona Momescu, reune[te analize ale unor importante nume ale intelectualit\]ii rom=ne[ti, nu toate `ns\ cunoscute sau binecunoscute publicului larg: Michael Shafir, Adrian Gavrilescu, Daniel Barbu, Caius Dobrescu, Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu {erban, Lucian Nastas\ Kovcs, Marius Ghilezan, Vasile Morar, Bruno {tefan, Alexandru Matei [i Istvn Aranyosi. Idolii Forului are ca argument central premisa conform c\reia spa]iul public rom=nesc este (`nc\) structurat `n plan intelectual de c\tre curente filosofice ierarhice [i elitiste, care consider\ c\ au acces privilegiat [i un rol de-a dreptul sacrosant `n ceea ce prive[te validarea [i distribuirea social\ a cunoa[terii. Genul acesta de g`ndire, tributar grupurilor de prestigiu teoretizate de c\tre Sorin Adam Matei `n lucrarea Boierii Min]ii. Intelectualii rom=ni `ntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber\ a ideilor (publicat\ `n 2004 la Editura Compania), se constituie `n principalul obstacol [i totodat\ principala provocare a procesului moderniz\rii Rom=niei. ~nc\ de la apari]ie, lucrarea a provocat felurite reac]ii, de la critice [i foarte critice p`n\ la aprobative sau simpatetice. ~n dialogul care urmeaz\, Sorin Adam Matei caut\ s\ clarifice sensul unor concepte [i implica]ii con]inute `n puternicul [i coerentul mesaj social al Idolilor Forului.
Emanuel Copila[ (E.C.) ~n m\sura `n care propune o abordare dialogic\ `ntre intelectualii specializa]i [i intelectualii publici neav`nd ca obiectiv condamnarea acestora din urm\, ci oferirea unei noi perspective asupra pie]ei ideatice rom=ne[ti prin ini]ierea unor noi pun]i de leg\tur\ `ntre cele dou\ grupuri [i, nu `n ultimul r`nd, publicul cititor, poate fi considerat\ lucrarea Idolii Forului un proiect emancipator? Sorin Adam Matei (S.A.M.) Bine`n]eles. Acesta este proiectul cel mai important al volumului. De comun acord cu Mona Momescu, cel\lalt coordonator, Idolii Forului `ncearc\ s\ deschid\ o discu]ie despre participarea la dialogul social [i legitimitatea ei, despre extinderea [i ad`ncirea dialogului prin includerea mai multor voci. ~n subsidiar, volumul se preocup\ [i de problema modelului cultural central rom=nesc. ~n aceast\ direc]ie `ncerc\m s\ propunem, cum am men]ionat, un proiect emancipator, `n sensul c\ vrem s\ aducem `n prim-planul scenei intelectuale rom=ne[ti o categorie social\ [i intelectual\ neglijat\, cea a speciali[tilor. {i, `ntr-un fel, volumul `ncearc\ s\ afirme c\ vocile lor s`nt mai importante. Aceasta nu `nseamn\ `ns\ c\ vocile lor trebuie s\ fie totalizatoare sau totalizante sau c\ elimin\m anumite persoane prin aducerea acestui model `n c`mpul public. Dimpotriv\, noi consider\m c\ acesta ar fi un model de preferat, cu condi]ia s\ fie testat `n confrunt\rile de idei, culturale, de zi cu zi. E.C. ~n capitolul din lucrare pe care `l semna]i (Idolii Forului), afirma]i c\ intelectualii publici [i/sau enciclopedi[ti abordeaz\ mai degrab\ ideologic realitatea dec`t [tiin]ific, `n sensul de recurgere la metodologii empirice (p. 24). ~n aceste condi]ii, dialogul pe care `l propune]i nu este oarecum din start sortit e[ecului? S.A.M. Dac\ s-a `n]eles din capitol c\ eu cer o metod\ [tiin]ific\ sau c\ promovez numai metoda [tiin]ific\ pentru validarea adev\rului celor spuse de un grup, trebuie s\ precizez c\ aceast\ impresie este eronat\. Ce `ncerc s\ exprim `n acel capitol este c\ avem un `nvechit model cultural central. Este un model ce p\rea oarecum onorabil `nainte de secolul al XVIII-lea, d\dea semne de oboseal\ `n secolul al XIX-lea, cu siguran]\ nu mai era de actualitate `n secolul al XX-lea [i absolut sigur nu ne poate duce nic\ieri `n secolul al XXI-lea. Modelul cultural al intelectualului atoate[tiutor, oracular, profetic, care `ncearc\ s\ ne dea o solu]ie pentru toate problemele `ntr-un fel de package, este unul anacronic anacronic - fiind [i de tip teologal -, mo[tenit de prin secolele al XIII-lea [i al XIV-lea. De aceea s`nt de p\rere c\ aceast\ paradigm\ cultural\ este `n primul r`nd ideologic\, `n sensul c\ ne propune un pachet complet de cunoa[tere, de ac]iune politic\ [i de orientare moral\, care, `ntr-un fel, nu mai las\ aer pentru restul spa]iului intelectual. Ce propun `n schimb? Propun un model intelectual modern de tip framework, un model cadru. Acesta nu este un model care s\ con]in\ anumite direc]ii ideologice de atac, nici m\car unele [tiin]ifice. Modelul intelectual modern (pe care, dac\ l-ar adopta, Rom=nia ar avea nenum\rate beneficii) pleac\ de la c`teva premise. Prima este aceea a relativit\]ii discursurilor intelectuale, `n sensul c\ pot exista, la un moment dat, mai multe discursuri intelectuale ce pot sus]ine opinii diferite despre aceea[i realitate, `n moduri diferite, f\r\ a se invalida neap\rat reciproc, pentru c\ nu [tim precis care grup are dreptate, care perspectiv\ are dreptate absolut\. Aici pornesc de la premisa conform c\reia, `n lumea modern\, cunoa[terea este de tip dubitativ: se interogheaz\ pe sine dac\ are sau nu dreptate. Sigur, unora le poate p\rea resping\toare aceast\ perspectiv\ relativist\ [i ne pot transmite c\ ar fi un adev\rat p\cat s\ nu mai avem stele polare intelectuale. Dar s\ ne uit\m la ce s-a `nt`mplat `n ultimii o sut\ cincizeci de ani `n Europa. Sau `n lume. S\ vedem unde ne-au condus ideologiile ce ne-au dat stele polare, at`t cele tari, c`t [i cele mai soft. Holocaustul, r\zboaiele mondiale extrem de s`ngeroase, totalitarismele... {i lista poate continua. S\ ne uit\m [i la ce ne-a oferit `ncadrarea relativist\, dubitativ\ a problematicii umane. Ne-a dat sisteme legale [i democratice, `n care grupurile sociale, chiar extremiste, se pot `nfrunta unele cu altele (adjudec`ndu-[i libertatea, dreptatea [i justi]ia), bazate pe un dialog viu [i plenar al oamenilor. ~n favoarea introducerii ideii fundamentale a dialogului plural [i relativist `n discursul social [i politic rom=nesc pled\m noi. Dar m\ po]i `ntreba de ce sus]ine]i `n carte c\ speciali[tii s`nt mai buni dec`t enciclopedi[tii, de ce afirma]i c\ este mai bine s\ aib\ prioritate o clas\ de speciali[ti dec`t una de enciclopedi[ti? Vre]i s\-i extermina]i, s\-i arunca]i peste bord pe ace[ti enciclopedi[ti? Nu, nici nu m\ g`ndesc la a[a ceva. Eu propun dialogul, confruntarea deschis\. Afirm c\ `ntr-un sistem relativist exist\ mai multe op]iuni, cea enciclopedic\ fiind una dintre ele, neproductiv\ din punctul meu de vedere. ~n cadrul acestui framework discursiv, al acestui univers de dezbatere, recomand ca speciali[tii s\ fie plasa]i `n primplan [i asculta]i. {tiind c\ nu [tiu totul, ei nu vor `ncerca niciodat\ s\ ne pun\ sacul `n cap [i s\ declare: v\ dirijez eu `n direc]ia corect\! Tenta]ia de a se ajunge la o tehnocra]ie atot[tiutoare trebuie `ns\ [i ea evitat\. E.C. ~n ce m\sur\ considera]i c\ pot fi construite autentice pun]i de leg\tur\ `ntre o g`ndire vertical\, elitist\, antimodern\ [i o g`ndire orizontal\, modern\, astfel `nc`t s\ nu se ajung\ la un dialog al surzilor [i miza profund\ a volumului s\ fie receptat\ de c\tre intelectualii enciclopedi[ti? S.A.M. ~ntrebarea e dificil\ [i cred c\ se poate r\spunde la ea `n dou\ feluri. Mai `nt`i, voi preciza c\ aceste dou\ modalit\]i de a pune lumea `n problem\ se exclud reciproc. Prima articuleaz\ o perspectiv\ intelectual\, a doua alt\ perspectiv\. Acum este timpul s\ lu\m o decizie. Cum vrem s\ fie lumea `n care tr\im? Pe de alt\ parte, exist\ [i posibilitatea s\ ne g`ndim la aceste dou\ alegeri, chiar dac\ s`nt incompatibile, ca fiind parte dintr-un concert necesar al dialogului social [i, fiecare aleg`nd un anume model, nu ne r\m`ne dec`t s\ dovedim c\ modelul nostru este mai bun, mai productiv, mai interesant, mai democratic, mai capabil s\ ne ajute s\ descoperim sensul profund al justi]iei [i democra]iei. Acesta este tipul de confirmare empiric\ pe care `l am `n vedere. Nu cred `ns\ c\ aceste dou\ modele s-ar putea combina. Ar ie[i o stru]o-c\mil\ din care n-am mai `n]elege nimic. Ori crezi c\ lumea este `mp\r]it\ `n dou\ categorii sau are o esen]\ care trebuie cunoscut\ numai de unii, ori nu te g`nde[ti la ea `n acest fel. Dar, pe de alt\ parte, nu sugerez c\ modelul opus este absolut gre[it; din perspectiva propus\ de mine, nu putem afirma c\ exist\ a priori modele invalide. Validarea se poate face numai prin testarea lor practic\, `n discursul social. Cel mai important lucru este s\ discut\m [i s\ dezbatem concret ce ne pot oferi cele dou\ modele. Eu `mi fac alegerile `n func]ie de analiza retrospectiv\ a ultimilor o sut\ cincizeci de ani de modernitate european\ [i rom=neasc\ [i concluzia la care ajung este c\ un model relativist, al op]iunilor limitate [i al competen]elor deschise [i verificate este mai bun dec`t un model al intelectualilor oraculari, care vin `n fa]a noastr\ [i declam\: ce afirm\m noi se bazeaz\ pe o tradi]ie intelectual\ care se reclam\ de la Platon, Aristotel, Sf`ntul Augustin. {i pun punct astfel discu]iei. E.C. ~mi vine `n minte acum cartea lui Marcel Gauchet Dezvr\jirea lumii. O istorie politic\ a religiei, `n care autorul afirma, destul de conving\tor, c\ lumea modern\ s-a n\scut prin ie[irea din religie. Este modernitatea compatibil\ cu religia? Este modernitatea unora dintre intelectualii rom=ni, care promoveaz\ religia ca valoare central\, modern\? S.A.M. Religiozitatea [i comportamentul religios s`nt esen]iale pentru existen]a uman\. ~ntrebarea mai interesant\ este `ns\: ce rol trebuie s\ joace religia [i anume doctrina religioas\, a[a cum este ea `nregistrat\ `n corpusul de practici [i de teorii `n via]a public\? O problem\ a Rom=niei contemporane deriv\ din faptul c\ religiozitatea r\m`ne mai cur`nd o form\ exterioar\, oferit\ ca un soi de carapace sub care s\ ne ad\postim cu to]ii. Noi avem `ns\ nevoie de o religiozitate-schelet, capabil\ s\ ne structureze pe fiecare `n parte [i `n mod privat. Din p\cate, avem o religiozitate de tip arhaic, `n care lumea e acoperit\ cu chitina ritualurilor, a verbiajului pravoslavnic [i a liturghiilor. Ce m\ tulbur\ este modul `n care religiozitatea este `mbr\]i[at\, promovat\ la conferin]e [i `n traduceri ale clasicilor isihasmului, `n vreme ce comportamentele personale ([i cele biserice[ti) se degradeaz\ pe zi ce trece. Parohiile se v`nd, banii s`nt arunca]i pe faraonice catedrale, ritualurile obscurantiste (cum ar fi exorcismul [i citirile vindec\toare) se r\sp`ndesc. Mai mult, m\ tulbur\ lipsa dialogului religios. Promovarea religiei nu ]ine cont de faptul c\ pot exista alte persoane cu acelea[i chem\ri spirituale, dar cu alte r\spunsuri, uneori ne-cre[tine, care au dreptul la aceea[i demnitate. {i c\ a fi religios `nseamn\ a `n]elege chemarea religioas\ a celuilalt, nu a impune imaginea religiozit\]ii tale asupra celuilalt. E.C. Critic`nd rela]ia asimetric\ maestru-discipol deoarece nu conduce la dezwww.timpul.ro

martie 2011

Dialog

TIMPUL
ramodern\ pentru c\ `i str`nge pe oameni laolalt\ pe alte criterii dec`t exercitarea unui dialog deschis, critic. Prezum]ia grupului de prestigiu este c\, atunci c`nd te afli laolalt\ cu al]ii ca tine, trebuie s\ m\r[\lui]i `mpreun\. Pentru c\ modernitatea presupune deschidere [i pluralism, mar[ul caden]at nu se mai potrive[te. Din punctul acesta de vedere, cred c\ grupurile de prestigiu rom=ne[ti ar fi mult mai folositoare dac\ ar `ncepe s\ se dizolve, s\ se transforme m\car `n altceva, `n re]ele de simpatie [i de rezonare politico-social\ [i intelectual\. Nu vreau s\ spun `ns\ c\ `n Rom=nia exist\ numai grupurile de prestigiu. S-au `nt`mplat foarte multe `n ultimii vreo [apte ani. Exist\ o foarte vital\ [i interesant\ mi[care cultural\ [i politic\ rom=neasc\, mai ales de st`nga, care respinge tot ceea ce a existat `nainte. M\ respinge pe mine, `l respinge pe Horia Roman Patapievici, respinge pe mai [tiu eu cine... Apreciez efervescen]a cultural\ creat\, de[i nu s`nt de acord cu multe dintre mimetismele lor. A[ dori doar ca noii veni]i s\ intre `ntr-un dialog autentic cu ce g\sesc la fa]a locului [i s\ nu se `nchid\ `n grupuri agorafobe, al c\ror prestigiu este `mprumutat de la idei venite de aiurea. E.C. Deocamdat\ grupurile de prestigiu r\m`n totu[i ni[te insule [i se insuleaz\ voluntar `n cadrul unei cunoa[teri tot mai diverse [i tot mai dinamice, pe care se tem c\ nu au cum s\ o st\p`neasc\ exhaustiv. S.A.M. Este exact ceea ce `ncercam s\ transmit `n Boierii min]ii [i, pe urm\, `n primul capitol din Idolii Forului. Nu trebuie s\ fim naivi, `mi dau seama c\ proiectul este unul ambi]ios [i `ntr-o anumit\ m\sur\ utopic; bine`n]eles, oamenii vor prefera s\ fie `mpreun\ cu cei asem\n\tori lor, s\ caute siguran]a solidarit\]ii umane necondi]ionate. Este ceva absolut natural. Nu putem s\-i for]\m pe oameni s\ fie `n alt fel. Dac\ ar con[tientiza m\car primejdia acestui fel de a fi `mpreun\ cu al]ii, dac\ [i-ar da seama de importan]a actului critic, dac\ ar `n]elege importan]a ideii mi-e drag Platon, dar mai drag mi-e adev\rul, ar fi mult mai bine. {i aici doresc s\ le amintesc celor care iubesc grupurile de prestigiu centrale din Rom=nia c\, la un moment dat, Alexandru Paleologu a scris o carte extrem de interesant\, intitulat\ chiar Amicus Plato (sed magis amica veritas), `n care deconstruia o parte din ideile filosofice ale lui Constantin Noica, de[i `ntre Paleologu [i Noica existau rela]ii mult mai str`nse dec`t cele existente `ntre grupurile de prestigiu (suferiser\ `mpreun\ `n anii 50, la un moment dat fuseser\ exila]i la C`mpulung etc.) Dac\ s-a putut atunci, cred c\ se poate [i acum.

13
E.C. De acord, dar, cinic vorbind, nu crede]i c\ este mai confortabil din punct de vedere psihologic s\ faci parte dintr-un grup de prestigiu dec`t s\ te expui insecurit\]ii de a g`ndi critic? S.A.M. Autoizolarea, `nchiderea `n sine s`nt determinate [i de modul `n care se tr\ie[te `n Rom=nia. Cum nu se [tie precis ce se va `nt`mpla m`ine, unii simt nevoia s\-[i g\seasc\ siguran]a ontologic\ `n predictibilitatea actelor celorlal]i, lega]i de ei cu jur\minte de credin]\ ca `n Evul Mediu. Dar lumea se schimb\, Rom=nia nu este chiar un haos... Trebuie s\ ie[im, trebuie s\ ne asum\m misiunea, trebuie s\ ne asum\m pe noi `n[ine, pentru c\ altfel nu vom progresa `n vreun fel. Din fericire, exist\ multe min]i `n Rom=nia care `[i asum\ lumea `n care tr\iesc [i au curajul de a se exprima, prin cele mai felurite canale [i `n cele mai diverse moduri. Din punctul acesta de vedere, trebuie s\ `mbr\]i[\m internetul, nu s\-l consider\m doar un mediu unde rom=nii `[i vars\ obsesiile [i resentimentele. Desigur, exist\ mul]i indivizi care `mproa[c\ re]elele cu vitriolul antisemitismului, rasismului, legionarismului sau comunismului, dar ei nu s`nt singurii care se manifest\ `n lumea virtual\. Dac\ reu[im s\ cre\m o mas\ critic\ de dialog ra]ional sau m\car rezonabil, atunci cred c\ democratizarea [i l\rgirea discursului public create de internet [i de forumurile electronice vor func]iona `n favoarea, nu `n defavoarea noastr\. E.C. Intelectualii rom=ni publici, de ieri [i de ast\zi, s`nt fascina]i de putere, a]i argumentat `n Boierii min]ii. Martin Seliger opereaz\ o distinc]ie `ntre ideologiile fundamentale (`n sens mai degrab\ discursiv dec`t ideologic-totalitar), proprii opozi]iei [i ideologiile operative ale celor afla]i la putere, nevoi]i s\ negocieze [i s\ recurg\ la compromisuri. Pornind de la aceasta, se poate afirma c\ ideologia fundamental\ a unui grup ajuns la putere se estompeaz\ progresiv `n beneficiul celei operative. C`t de bine crede]i c\ ar putea fi aplicat\ aceast\ tipologie grupurilor de prestigiu alc\tuite din intelectuali publici, respectiv intelectualilor specializa]i? S.A.M. ~n Rom=nia exist\ o distinc]ie mai veche (ce se suprapune peste cea men]ionat\ de tine), anume aceea dintre ideologiile convingerii [i ideologiile compromisului, amintite de Max Weber `n celebrul s\u eseu Politica, o voca]ie [i o profesie. Pe de o parte, avem de-a face cu ideologii aurorale, sacerdotale, sacralizante, care plaseaz\ `n centru na]iunea, cultura sau alte valori tari. Prozeli]ii lor s`nt sf\tui]i

voltarea cunoa[terii dec`t `n manier\ `ngust\ [i disociat\ sau chiar ermetic\ `n raport cu cadrul social din care provine , se poate spune c\ Idolii Forului propun democratizarea accesului la cunoa[tere [i al distribuirii cunoa[terii? Dac\ r\spunsul este pozitiv, demersul nu s-ar putea traduce, `n termenii lui Antonio Gramsci, printr-o socializare critic\ a ideilor de pe pia]a intelectual\ rom=neasc\? S.A.M. Evident c\ da. O cultur\ matur\ [i sigur\ pe sine trebuie s\ `ncurajeze o cunoa[tere [i o educa]ie de tip maieutic-egalitar\. {i pun maieutica [i egalitarismul gnoseologic pe acela[i plan, pentru c\ s`nt de p\rere c\ marea tradi]ie a filosofiei grece[ti ne transmite acest mesaj. Uit\m de multe ori c\ Platon, Aristotel sau Socrate erau, `ntr-un fel, produsele cele mai bune ale democra]iei ateniene. F\r\ desc\tu[area dreptului de a pune `ntreb\ri ([i mai ales de a pune `ntrebarea fundamental\ a filosofiei grece[ti, de ce a[a, [i nu altminteri?), filosofarea european\ nu ar fi existat. Dac\ s`ntem cu adev\rat tradi]ionali[ti, `n sensul c\ ne reclam\m de la lumea lui Platon [i Aristotel, mi se pare natural s\ g`ndim despre actul intelectual ca fiind unul critic, al dialogului [i al `ntreb\rilor. Pentru c\, p`n\ la urm\, spiritul lui Socrate este cuprins `n celebrul dicton: [tiu c\ nu [tiu nimic. Socrate se `ntreab\ de ce [tim?, cum [tim? [i cum trebuie s\ m\ comport odat\ ce am aflat c\ [tiu anumite lucruri, respectiv c\ nu [tiu numite lucruri? Demersul lui a fost `n primul r`nd unul etic. {i, dac\ ne aducem aminte modul `n care `ncerca s\ `[i lumineze concet\]enii, ne d\m seama c\ Socrate nu voia s\ `i domine precum sofi[tii, ci s\ `i ajute s\ `n]eleag\ `mpreun\ cu el. Sigur, mul]i vor spune, `n special cei mai conservatori din Rom=nia, ai uitat c\ Socrate a fost omor`t de concet\]enii s\i, a fost condamnat la moarte pentru c\ a pus prea multe `ntreb\ri? Dup\ anumite dezastre sociale [i politice, dup\ r\zboiul peloponesiac, situa]ia s-a precipitat `ntr-un asemenea mod `nc`t p`n\ [i bietul Socrate a votat sau a p\rut a fi prins `ntr-o partid\, mai precis `n cea aristocratic\, [i a c\zut victim\ acestei percep]ii. Dar aceasta a fost o problem\ ce ]inea de o conjunctur\ dat\ a societ\]ii ateniene, nu de criza ideii democratice ca atare. Moartea lui nu ne spune c\ modul lui democratic de a chestiona [i de a interac]iona cu ceilal]i nu mai trebuie p\strat. Ba, tocmai pentru c\ a fost ucis de concet\]enii lui, trebuie s\ ne `ntreb\m cum trebuie s\ utiliz\m opera]iunile critice pentru a `mbl`nzi [i a rezolva crizele sociale. Ce fel de relevan]\ are situa]ia mai sus men]ionat\ pentru Rom=nia? Este relevant\ pentru Rom=nia deoarece persist\ aici cultul ideii de discipolat, cu un maestru atoate[tiitor [i un discipol atoateascult\tor. Uit\m c\ trebuie s\ accept\m cu to]ii (profesori, discipoli,
www.timpul.ro

`nv\]\cei [i oameni consacra]i deopotriv\) faptul c\ s`ntem, fiecare dintre noi, `n posesia unei anumite p\r]i a realit\]ii [i a cunoa[terii. E.C. Cunoa[terea este reciproc\, nu asimetric\. S.A.M. Exact. Unele lucruri noi pot fi lipsite de utilitate, invalide, profund imorale; exist\ ast\zi multe mi[c\ri `n Rom=nia care merg `ntr-o direc]ie nu dintre cele mai pl\cute. Dar noi trebuie s\ lu\m `n seam\ toate aceste discursuri, nu `n sensul s\ le promov\m, ci s\ le deconstruim, s\ le discut\m. S\ ne lu\m la tr`nt\ cu ele. {i nu putem face acest lucru dec`t pornind de la premisa c\ orice interven]ie `n c`mpul social, politic trebuie s\ fie luat\ `n serios. E.C. ~n ce m\sur\ grupurile de prestigiu teoretizate `n volumul Boierii min]ii ar putea `mbr\]i[a o perspectiv\ filosofic\ modern\, non-elitar\ [i non-arhaic\, f\r\ s\ o perceap\, din cauza filtrului ideologic prin care sus]ine]i c\ se raporteaz\ la realitate, ca un atac implicit la adresa propriilor pozi]ii? Cu alte cuvinte, cum a]i putea convinge c\ perspectiva dumneavoastr\ este una strict ideatic\, iar nu una politic\ sau personal\, a[a cum o `n]eleg grupurile de prestigiu? S.A.M. Cred c\ aici avem de-a face cu dou\ `ntreb\ri. Una ar fi aceea dac\ grupurile de prestigiu s`nt sau nu s`nt dezirabile, dac\ pot sau nu fi recuperate. A doua se refer\ la con]inutul unui grup de prestigiu, anume dac\ acesta trebuie neap\rat s\ exprime o pozi]ie [i politic\, [i civic\, nu numai ideatic\. E.C. Cu alte cuvinte, ar putea fi de-ideologizat un grup de prestigiu f\r\ s\ dispar\, `n definitiv? S.A.M. Cred c\ la prima problem\ se poate oferi un r\spuns simplu. Grupurile de prestigiu s`nt, `ntr-un fel, o mo[tenire a trecutului. Mi-e team\ c\ mul]i nu vor `n]elege corect ce vreau s\ afirm. Este vorba de ceva foarte simplu grupurile de prestigiu nu reprezint\ numai un anumit num\r de indivizi care promoveaz\ un anumit tip de ideologie sau de discurs, ci [i un mod de a ne imagina `mpreun\. Grupul de prestigiu este un model social, o categorie social\ asem\n\toare cu, hai s\ spunem, familia. Sau cu partidul politic. Acestea s`nt modalit\]i pentru a exista al\turi de [i cu al]i oameni. Eu subliniam faptul c\, `n cultura rom=n\, modalitatea cea mai la `ndem`n\ de a fi `mpreun\ cu al]ii este aceea de a crea aceste grupuri de prestigiu, structurate `n jurul ideii alegere, de ungere, de induc]ie (ca s\ folosesc o expresie american\: to be inducted into the hall of fame). E[ti adus `ntrun anume grup, nu te duci pur [i simplu s\ ba]i la u[a lui. Aceasta este o modalitate pa-

martie 2011

14
fie s\ se retrag\ `n alcovurile culturii sau `n chiliile m\n\stirilor, fie s\ ias\ `n via]a public\, s\ le impun\ tuturor aceste ideologii, f\r\ nici un fel de compromis. Pe de alt\ parte, exist\ un discurs mai difuz, o ideologie mai timid\ a dialogului deschis, de tipul celui propus de Bahtin, polifonic, `ntre grupuri [i idei. Grupurile de prestigiu tr\iesc `n general din mana ideologiilor sau a datoriei sacerdotale de a fi `n spa]iul public. Nu exist\, cred, grup de prestigiu `n Rom=nia care s\ adopte o ideologie a compromisului, a lucrului cu cel\lalt. M-ai putea `ntreba dac\ partidele politice au astfel de ideologii pragmatice. Partidele politice rom=ne[ti au [i practic\ aceast\ ideologie a compromisului. Chiar prea mult a[ spune... Politica rom=neasc\ (a[a cum o v\d eu de la distan]\) `mi pare din ce `n ce mai mult o politic\ a expedientului, a rezolv\rii problemelor hic et nunc. M\ tem c\ partidele politice nu au viziuni de lung\ durat\ [i aceasta se datoreaz\ tocmai faptului c\ ideologiile culturale [i sacerdotale au aspirat, au `ncorporat `n ele orice n\zuin]\ de a face ideologie de principii. {i din punctul acesta de vedere cred c\ ambele p\r]i ale jocului cultural-politic din Rom=nia ar trebui s\ se reformeze. Partidele ar trebui s\ devin\ mai principiale, s\ adopte ideologii mai serioase, bazate pe valori, `n timp ce grupurile culturale ar trebui s\ renun]e la aceste ideologii arhaice ale valorilor imuabile (care pot lesne conduce la fundamentalisme de tot felul), `ncerc`nd s\ ini]ieze un dialog ideologic, cultural, politic [i social cu publicul, s\ se adapteze la nevoile [i n\zuin]ele acestuia. E.C. Ce p\rere ave]i despre expertocra]ie? Cum ar putea, altfel spus, intelectualii, odat\ afla]i `n c`mpul puterii, s\ `[i p\streze capacit\]ile critice? S.A.M. M\ bucur foarte mult c\ mi-ai adresat aceast\ `ntrebare, pentru c\ Idolii Forului ar putea fi interpretat ca un discurs `n favoarea tehnocra]iei, a domniei exper]ilor. Nici g`nd de a[a ceva. Idolii Forului face urm\toarea propunere: avem `n acest moment `n Rom=nia un discurs politico-cultural dominat de intelectuali enciclopedi[ti, care se aga]\ de dou\, trei, patru, cinci valori [i `ncearc\ s\ le impun\, indiferent dac\ se potrivesc sau nu lumii `nconjur\toare. ~n contrapartid\, volumul spunea c\ ar fi foarte bine dac\ intelectualii speciali[ti ar interveni la r`ndul lor `n c`mpul discu]iei culturale [i dac\ ar `ncerca s\ explice ce se poate face pentru fiecare problem\, prin prisma propriilor calific\ri. Din punctul acesta de vedere, volumul `ncearc\ s\ `i antreneze pe intelectualii speciali[ti s\ se manifeste pe pia]a de discurs social, pe pia]a ideilor. Nu-[i propune s\ `i aduc\ pe intelectualii speciali[ti la putere, fie ea simbolic\ sau politic\. Ce doream s\ afirm sau volumul `n general `[i propunea s\ afirme este c\ echilibrul politic, social [i cultural rom=nesc ar fi mai bine servit dac\ discursul ar fi polifonic [i dac\ (acesta este parti pris-ul volumului) intelectualii speciali[ti ar fi asculta]i primii. Ei nu ar trebui `ns\ adu[i la putere. {i trebuie s\ specific de ce. E p\rerea mea personal\, probabil ceilal]i autori ai volumului vor exprima alte perspective. Cred `n primul r`nd c\ politica este treaba tuturor cet\]enilor unui stat, inclusiv a celor care nu s`nt intelectuali sau mai ales a celor care nu s`nt intelectuali, pentru c\ ei s`nt majoritatea. Consider c\ reprezentan]ii unei na]iuni trimi[i `n parlament trebuie s\ reflecte [i s\ reprezinte aceste straturi sociale c`t mai bine. {i din punctul acesta de vedere ar fi o adev\rat\ nenorocire dac\ numai un segment foarte `ngust al popula]iei, respectiv intelectualii, chiar [i cei specializa]i, ar avea acces la putere. ~n subtext, volumul nostru militeaz\ pentru politica `n]eleas\ ca o dezbatere pan-social\

TIMPUL
mai cur`nd, iar nu una dus\ doar `ntre exper]i. Ce rol au `ns\ exper]ii? Acela de a interveni `n discu]ie [i de a structura discursul, `n cazul `n care ceilal]i parteneri la la dialog recunosc valoarea [i validitatea argumentelor lor. De aici deriv\, `ns\, datoria intelectualilor specializa]i de a le vorbi oamenilor `ntr-un limbaj accesibil, de a crea argumente potrivite pentru audien]\. E.C. Pornind de la distinc]ia pe care a]i trasat-o `ntre cele dou\ tipuri de intelectuali, se poate afirma c\ specializa]ii le adreseaz\ o provocare celor enciclopedi[ti `n termenii cobor`rii acestora din urm\ `n arena cu adev\rat [tiin]ific\, articulat\ de metodologii [tiin]ifice, argument`nd `n favoarea renun]\rii la explica]ii simpliste, psihologizante, care practic eludeaz\ miza `ns\[i a dezbaterii? S.A.M. {i mai important, dezbaterea aceasta trebuie s\ aib\ loc `n spa]iul public, `n prezen]a [i cu participarea publicului. Discursul specializat nu trebuie `ns\ aruncat pe mas\ ca un soi de talisman, eu am un truc mai bun ca oricine altcineva, ci folosit ca o unealt\. Instrumentul trebuie descris, modalitatea lui de func]ionare explicat\ [i apoi testat\, accept`nd posiblitatea ca testul s\ o resping\. Numai a[a se vor putea m\sura adev\rul sau neadev\rul a ceea ce spunem noi `n cartea noastr\, anume c\ discursul intelectualilor specializa]i ar putea fi mai bun pentru c\ este relativist, mai pragmatic, mai adaptat nevoilor oamenilor. E.C. C`t de bine pot fi delimita]i intelectualii specializa]i de cei publici? Unde i-a]i `ncadra pe Andrei Marga sau pe Vladimir Tism\neanu `n aceast\ tipologie? S.A.M. Un intelectual public, a[a cum `ncerc s\ opera]ionalizez conceptul `n capitolul meu, [i cum le-am propus celorlal]i autori s\ `l g`ndeasc\, este un intelectual care are o ideologie public\ sau despre public. Vorbe[te `ntr-un anumit limbaj, are anumite valori, imagineaz\ publicul `ntr-un anume fel [i, cum am men]ionat, are un anumit con]inut, cvasisacerdotal. Pune pe primul loc cultura mare, `nalt\, av=nd toate r\spunsurile pentru toate problemele. Astfel, `n]elesul termenului intelectual public `n Rom=nia este oarecum delimitat. Nu reprezint\ un intelectual public oricine se exprim\ `n pia]a public\. ~ntrebarea care trebuie pus\ este `ns\: cum trebuie s\ fie intelectualii publici? Autorii volumului Idolii Forului consider\ c\ intelectualul poate s\ [i trebuie s\ fie public, dar c`nd se exprim\ `n arena public\ trebuie s\ avanseze un discurs validat de experien]a lui intelectual\, profesional\. ~n momentul `n care intr\ `n discu]ia public\, trebuie s\ produc\ ceva nou, ceva original [i validabil de c\tre breasla din care face parte. Intelectualul trebuie s\ adauge ceva [i inova]ia nu poate fi un discurs nediferen]iat, vag, enciclopedic, care ofer\ r\spunsuri bazate pe nara]iuni cvasi-filosofice, eterice [i `n acela[i timp nespecifice. Domnul Andrei Marga poate s\ fie [i este un intelectual public mai ales atunci c`nd exprim\ opinii `ntemeiate pe experien]a sa de educator [i filosof. E.C. Pornind de la ce a]i dezb\tut mai devreme, putem considera c\ mediul cultural rom=nesc nu are un exerci]iu al democra]iei tocmai pentru c\ intelectualii enciclopedi[ti, publici, se adreseaz\ publicului f\r\ a-l implica efectiv [i, astfel, discursul r\m`ne practic `n dou\ sfere contigue ce interac]ioneaz\

Dialog
prea pu]in, iar dac\ o fac, raportul dintre ele este oricum asimetric? S.A.M. Trebuie spus c\ acest tip de discurs are un public al s\u. Dac\ te ui]i cu mare aten]ie, ai s\ vezi c\ acest public activ este relativ mic, fiind compus din cei mai apropia]i ca profesiuni [i ca op]iuni sociale [i culturale de oracolele discursului enciclopedic. Urm\rind detale de audien]\ la 50 de minute cu Liiceanu [i Ple[u, afl\m c\ emisiunea are cam 200.000 de spectatori, dintre care aproximativ 40 de mii o p\r\sesc pe parcursul ei. Asta `n timp ce exist\ `n Rom=nia peste 1.000.000 de persoane educate cu posibilit\]i materiale ce le permit o via]\ cultural\ activ\. Sub aceste dou\ grupuri, urmeaz\ o mare mas\ intelectual\ ce urmeaz\ tot acest discurs dintr-o anumit\ iner]ie cultural\. Primele dou\ grupuri tr\iesc, `ns\, `ntr-un balon de s\pun, izolate `n bun\ m\sur\ de problemele [i de nevoile majorit\]ii audien]ei lor, care `i accept\ ca pe un zgomot de fond necesar. Sigur, uneori se produce c`te un scurtcircuit `ntre aceste dou\ grupuri [i lumea obi[nuit\ mai aude c`te ceva, c`te un zvon, c`te un sunet din zonele eterice ale marii culturi. Dar marile probleme sociale [i culturale ale rom=nului de r`nd r\m`n nerezolvate de acest mare discurs. Ele s`nt multe [i m\runte, dar `n acela[i timp fundamentale, s`nt problemele legate de interac]iunile umane de zi cu zi. Avem `n Rom=nia de zi cu zi o foarte mare nevoie de capital social: mai mult\ `ncredere `ntre oameni, interac]iune, mai mult\ participare civic\. O mai mare aten]ie la discrepan]ele educa]ionale `ntre sat [i ora[, o mai acut\ con[tientizare a faptului c\ primivismul infrastructurii rom=ne[ti (s`ntem ]ara cu cele mai pu]ine locuin]e cu acces la canalizare [i ap\ curent\ din Uniunea European\) este [i o problem\ cultural\. Lucrurile astea nu s`nt numai ni[te chestiuni de rezolvat `n mod opera]ional. Ele ]in de op]iunile culturale, de softwear-ul rom=nilor, de subdezvoltarea tradi]ional\ a Rom=niei, dar [i de acceptarea unor priorit\]i de discurs public ce nu ]in cont de realit\]ile de zi cu zi. Un discurs despre aceste probleme, despre valori comunitare [i despre participare comunitar\ este absolut necesar. Marele discurs auroral, cultural al grupurilor de prestigiu centrale din Rom=nia se fere[te ca dracul de t\m`ie de problemele contingente, mai ales de cele ce implic\ nevoile comunit\]ii [i un spirit de comunitate. Se promoveaz\ un libertarianism de multe ori strict mimetic, instrumentat mai mult ca o demonstra]ie intelectual\ de genul s`ntem [i noi `n ton cu lumea. Pentru a pune degetul pe ran\ [i mai ap\sat: problema infrastructurii trece, dup\ p\rerea mea, dincolo de bani [i de administra]ie. Este o problem\ antropologic\ a convie]uirii rom=nilor. La fel salubritatea. Acestea nu s`nt doar probleme de care ar trebui s\ se ocupe prim\riile, ele s`nt [i probleme culturale. Autorit\]ile nu vor face ce trebuie p`n\ c`nd publicul nu va exercita o presiune puternic\ asupra lor, oblig`ndu-le s\ rezolve aceste probleme. Iar publicul nu va face acest lucru, p`n\ nu va vedea c\ infrastructura nu este numai o problem\ a celuilalt, a statului, ci este chiar problema lui. Iar intelectualii nu pot ajuta publicul s\ treac\ printr-o revolu]ie cultural\ a `n]elegerii nevoii de a crea spa]ii [i infrastructuri comune p`n\ c`nd nu genereaz\ un discurs despre problemele comunitare. Dar dac\ tot ceea ce pot oferi publicului intelectualii este un libertarianism g\unos [i mimetic, evident c\ lucrurile nu se vor mi[ca `n vreun fel. Exist\ multiple modalit\]i de a readuce la via]\ acest discurs despre valori comunitare, despre importan]a spiritului civic, acestea netrebuind s\ fie st`ngiste sau radicale. Comunitarianismul [i civismul trebuie s\ fie atitudini culturale, universale, `mp\rt\[ite de c\tre to]i actorii sociali [i politici responsabili.
www.timpul.ro

martie 2011

Dialog

TIMPUL
corp social [i politic inadecvat, format dintro mas\ ]\r\neasc\ exploatat\ f\r\ mil\ de c\tre stat. }\ranul fusese eliberat din [erbie, clac\, era cet\]ean, putea chiar vota, dar nu primise educa]ia civic\, juridic\, sanitar\, agrar\. }\ranului `i erau impuse institu]ii `n aparen]\ utile, dar care erau folosite pentru a-l controla mai bine. Lumea rural\ nu fusese adus\ `n secolul al XX-lea pentru c\ lucr\rile de infrastructur\ educa]ional\, dar [i fizic\ atunci, ca [i acum erau ultimele pe lista de priorit\]i a guvernului. Foarte interesant mi s-a p\rut faptul c\ Dobrogeanu-Gherea a `ncercat s\ dea un diagnostic numai `n parte marxist pentru aceast\ problem\. El `ncerca s\ utilizeze marxismul, a[adar explica]ia economic\, dar [i teoriile culturale [i institu]ionale, pentru a face inteligibil\ structura social\ a ]\rii. Gherea argumenta foarte clar c\ Rom=nia este condus\ de o clas\ politic\, nu de o clas\ burghez\ sau mo[iereasc\. Aceast\ clas\ politic\ era una de natur\ sau de extrac]ie intelectual\, controla ]ara cu mijloace culturale [i institu]ionale, nu economice. Acesta afirma chiar c\ avem de-a face `n Rom=nia cu un capitalism sui generis l-am numi ast\zi un capitalism de tranzi]ie care are nevoie de propria sa desf\[urare socio-politic\ [i cultural\ pentru a ajunge la un liman al salv\rii care ar fi inclus [i o perioad\ de dezvoltare capitalist\ [i real\ a acestei lumi arhaice. Consider astfel c\ Dobrogeanu-Gherea ar fi interesant de studiat ca un sociolog al tranzi]iilor prelungite [i (din punctul acesta de vedere) cred c\ este foarte reprezentativ pentru acest spa]iu. Nu s`nt numai eu de aceast\ p\rere, ci mul]i al]i cercet\tori, cum ar fi Daniel Chirot. E.C. Ce le-a]i transmite cititorilor volumelor Idolii forului [i Boierii min]ii? S.A.M. S`ntem la un `nceput de drum, avem `n aceste dou\ volume dou\ `ncerc\ri

15
de a invita oamenii la dialog. Am pornit cu al doilea volum un site, Idolii.com, unde am avut sute de comentarii [i c`teva zeci de conversa]ii. Unele dintre ele semnaleaz\ limite ale volumului, cum ar fi lipsa unei analize empirice a spa]iului intelectual. Acestea din urm\ m-au bucurat enorm pentru c\ am v\zut cum o nou\ genera]ie, educat\ `n special dup\ 1989, `ncearc\ s\ `[i exerseze capacit\]ile critice. Un cititor mi-a m\rturisit c\ e dezam\git, c\ a[ fi putut s\ fac mult mai mult, ceea ce mi-a prilejuit ocazia de a-l invita s\ continue el munca, `n direc]ia `n care crede c\ ar fi trebuit dus\. Acesta este un lucru extrem de important. Fie c\ s`nte]i sau nu de acord cu ceea ce se argumenteaz\ `n Idolii Forului sau `n Boierii min]ii, `n cazul `n care considera]i c\ ideile de acolo ating un nerv, c\ se altoiesc pe o problem\ real\, dac\ ave]i convingerea c\ a]i v\zut unde este sl\biciunea [i a volumului, dar mai ales a societ\]ii `n care tr\i]i , este foarte important s\ v\ exprima]i, s\ `ncerca]i s\ construi]i pe acest e[afodaj. Dac\ a]i f\cut acest lucru, chiar dac\ ve]i demonstra la sf`r[it c\ nici Idolii Forului, nici Boierii Min]ii nu au rezolvat problema, voi fi foarte fericit. ~nseamn\ c\ proiectele [i-au `ndeplinit rolul, au f\cut s\ se discute altcumva despre priorit\]ile rom=ne[ti. Preg\tesc pentru tipar un nou volum, Idei de schimb, care va continua discu]ia st`rnit\ de cele dou\ c\r]i. Volumul va reuni, `ntr-o form\ ce trece de o simpl\ antologie, articolele pe care le-am scris `n ultimii [ase ani pentru mai multe ziare [i reviste [i se va axa pe c`teva probleme principale: criza infrastructurii v\zut\ ca o criz\ cultural\, deriva religiei externe, a[a cum am descris-o mai nainte, asumarea comunismului `nainte de denun]area lui, redefinirea modernit\]ii rom=ne[ti ([i explicarea problemei paramodernit\]ii, cu exemple) [i, `n fine, [ansele deschise de informatizarea societ\]ii rom=ne[ti.

E.C. Socio-constructivismul, o nou\ [i pertinent\ teorie a rela]iilor interna]ionale, cu aplicabilitate [i la nivelul g`ndirii politice `n general, influen]at\ `n principal de g`ndirea sociologic\ a lui Anthony Giddens, propune `n]elegerea raporturilor `ntre actori (substatali, statali sau interna]ionali) [i structuri (substatale, statale sau interna]ionale) ca fiind flexibile [i reciproce: actorii [i structurile se influen]eaz\ mutual, model`ndu-[i peremptoriu identit\]ile prin intermediul interac]iunilor nu neap\rat asimetrice care `i constituie. Socio-constructivismul face parte dintr-o tradi]ie intelectual\ care `ncepe cu teoria critic\, trece prin teoria social\ [i analiza de discurs [i, din punct de vedere ideologic, poate fi `n]eles ca o combina]ie `ntre social-democra]ie [i social-liberalism, pun`nd accentul pe capacitatea empatic\ a actorilor, respectiv structurilor. C`t de util ar fi socio-constructivismul pentru `n]elegerea mesajului Idolilor Forului? Extrapol`nd argumenta]ia `n planul ideologiilor sau al teoriilor politice, cu riscul de a o limita [i de a `i reduce profunzimea, demersul propus `n volum ar fi circumscribil mai degrab\ st`ngii sau dreptei? S.A.M. Idolii Forului nu are o ideologie. Trebuie afirmat foarte limpede. Dac\ aducem discu]ia pe terenul ideologiilor, evident c\ apare `ntrebarea: voi de partea cui s`nte]i? Cartea este o `ncercare de a crea un spa]iu de discurs polifonic. E un lucru pe care l-am spus [i vreau s\ `l repet pentru c\, din punctul acesta de vedere, mi se pare c\ este [i un volum inovator `n ceea ce prive[te discursul din Rom=nia. F\r\ fals\ modestie, foarte rar apar `n Rom=nia c\r]i care `ncearc\ s\ aduc\ `mpreun\ oameni din cele mai diverse zone ale discursului politic [i social. Celor care au criticat cartea pentru c\ nu este omogen\, nu are un ton unitar, nu le pot dec`t r\spunde c\ nici nu ne-am propus a[a ceva. M\ `ntrebai dac\ Idolii Forului se poate reclama sau se poate conecta, `ntr-un fel, cu op]iunile exprimate de filosofia [i de sociologia eclectic\ a lui Anthony Giddens, ce `ncearc\ s\ ne propun\ o modalitate de a exista [i a ac]iona care trage toate foloasele ce pot fi trase de pe urma tuturor ideologiilor validate `n ultimele decade. Din punctul acesta de vedere, trebuie din nou s\ afirm c\ volumul nu `ncearc\ s\ propun\ nici m\car o ideologie eclectic\; este situat pentru a utiliza un termen foarte specializat `n plan metateoretic. ncearc\ s\ ne transmit\ c`te ceva despre posibilitatea anumitor teorii; `ncearc\ s\ pun\ `ntrebarea ce fel de teorii ne s`nt utile sau `n ce fel putem s\ aducem teoria cu picioarele pe p\m`nt. {i dac\ acele teorii vor fi de un fel sau de un altul, asta r\m`ne s\ fie decis de c\tre oamenii obi[nui]i, respectiv de c\tre cei
www.timpul.ro

care practic\ aceste discursuri. Volumul este foarte atent calibrat, voind s\ st`rneasc\ mai curnd o discu]ie despre valori intelectuale, despre discursuri intelectuale, despre modul `n care aceste discursuri trebuie construite, dec`t despre care trebuie s\ fie aceste valori [i discursuri. Exist\ `n volum, m\car `n capitolul meu, o chestionare foarte viguroas\ a ideologiei culturii sacerdotale, dar nu luam `n calcul con]inutul de st`nga sau de dreapta al acestei ideologii. Nici m\car atunci c`nd am criticat libertarianismul rom=nesc nu m\ refeream la el ca la o ideologie pur [i simplu, ci la faptul c\, `n Rom=nia, libertarianismul a devenit un simbol lipsit de referent. Plute[te deasupra apelor rom=ne[ti ca Dumnezeu `nainte de a crea p\m`ntul, ignor`nd marile probleme ale rom=nilor. E.C. Neancorat social, am putea spune. S.A.M. Neinserat `n via]a oamenilor `ntrun mod real. Poate c\ libertarianismul este practicat `n Rom=nia, dar ca un fel de homo homini lupus. l exprim\ mai degrab\ aceast\ lupt\ oarb\ a oamenilor pentru valori materiale, pur [i simplu pentru c\p\tuial\, cu efectele nedorite pe care le vedem: lipsa de respect pentru legi [i reguli, corup]ia, lipsa de orizont cultural [i spiritual, anomia [.a.m.d. E.C. C`t de util\ ar fi, pentru mediul cultural rom=nesc, o redescoperire [i o reactualizare a ideilor lui Constantin DobrogeanuGherea? S.A.M. ~n]eleg c\ ]i-a pl\cut capitolul din Boierii Min]ii dedicat lui Gherea. E.C. M-a determinat s\ `ncep s\ `l citesc. S.A.M. Dac\ readuci problema pe tapet, [tiu c\ a mirat pe mul]i dragostea mea subit\ pentru Gherea (sau ceea ce interpretau a fi dragostea mea fa]\ de Gherea), dar trebuie s\ men]ionez c\ volumul era preocupat nu de persoana lui Gherea, c`t de op]iunea lui intelectual\, de strategia intelectual\ pe care el o oferea congenerilor s\i la `nceputul secolului al XX-lea. Dac\ `]i aduci aminte, `n volum argumentam c\ Gherea nu era un dogmatic `n ceea ce prive[te teoria. Poate a fost dogmatic `n ceea ce prive[te politica, dar probabil nici `n acest caz, pentru c\ el a afirmat urm\toarele: comunismul nu este potrivit `n Rom=nia pentru c\ nu po]i comuniza s\r\cia. Vorbind despre strategia lui intelectual\, aceasta a constat `n a propune un model interpretativ pentru situa]ia dramatic\ `n care se afla Rom=nia la `nceputul secolului al XX-lea. Statul romn avea atunci o foarte interesant\ clas\ politic\ [i intelectual\, dar `n acela[i timp era un stat extrem de fragil, altoit pe un

martie 2011