SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

CONF. DR. TEFAN LEICA

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

I. SIMPTOME DE ORGAN

Dispneea cardiaca Durerea cardiaca Palpitatiile

II. EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Inspectia Palparea Percutia Ascultatia

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

III. EXPLORARILE PARACLINICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Pulsul arterial Tensiunea arteriala Presiunea venoasa Electrocardiograma Fonocardiograma Oscilometria Examenul radiologic al cordului Examenul echografic al cordului Arteriografia

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

IV. Marile SINDROAME CARDIO-VASCULARE

Sindromul hipertensiv Valvulopatiile Cardiopatia ischemica Reumatismul articular acut Endocarditele Pericarditele Tulburarile de ritm ale inimii Tulburarile de conducere Insuficienta cardiaca

DISPNEEA CARDIACA
DISPNEEA CARDIACA: imbraca trei aspecte clinice: dispneea de efort - forma de debut a bolilor cardiace - initial la erforturi mari - odata instalata are tendinte la evolutivitate - clinic imbraca aspectul de polipnee dispneea de repaus (ortopnee): - bolnavul adopta pozitia sezand, care-i micsoreaza gradul dispneei; - clinic se insoteste de doua semne obiective: raluri crepitante si subcrepitante de staza la bazele pulmonilor staza hilara la examenul radioscopic pulmonar

DISPNEEA CARDIACA

dispneea paroxistica nocturna: - apare noaptea - are o dispnee accentuata, de respiratie grabita, zgomotoasa (fierbe ceva in piept) - este insotita de anxietate - bolnavul sta in sezut la marginea patului, cu picioarele in jos - prezinta doua aspect clinice: astmul cardiac edemul pulmonar acut - expectoratie albicioasa, spumoasa, rozata - presiunea hidrostatica depaseste presiunea coloid-osmotica asmatica a plasmei de 30mmHg

DUREREA CARDIACA
DUREREA CARDIACA diferentierea de alte dureri toracice extracardiace precizarea bolii cardiace ce determina durerea:
- durerea in angina pectorala - durerea in infarctul de miocard - durerea in pericardita acuta - durerea in anevrismul disecant de aorta

CARACTERISTICILE DURERII ANGINOASE (HEBERDEN 1768)

Sediul retrosternal iradierea caracterul durerii conditii de aparitie (la efort) durata crizei anginoase 3-5 durerea cedeaza la administrare sublinguala de nitroglicerina in 3-5 (test patognomonic)

CARACTERISTICILE DURERII IN INFARCTUL MIOCARDIC

acelasi sediu si iradiere ca in angina pectorala de care se deosebeste prin urmatoarele caracteristici: - apare in repaus, de cele mai multe ori noaptea; - intensitatea durerii e mare (atroce, sfasietoare); - durata mai mare de 15 ore, zile; - tratamentul cu nitroglicerina ineficient; - cedeaza doar la administrarea de morfina, opiacee - se insoteste in urmatoarele doua zile de doua semne clinice importante: febra scaderea tensiunii arteriale

DUREREA IN PERICARDITA

dureri surde, prelungite localizate in partea inferioara a sternului se intensifica dupa inspir profund si/sau tuse odata cu durerea bolnavul prezinta si febra la ascultatia cordului = frecatura pericardica electrocardiograma supradenivelarea segmentului ST in mai multe derivatii examenul echografic si radiologic sustin diagnosticul

DUREREA IN ANEVRISMUL DISECANT DE AORTA

aparitia brusca a unei dureri intense, terebranta, prelungita sediul durerii, initial toracic anterior, ulterior iradiaza pe coloana dorsala, spre lombe si abdomen; in zilele urmatoare apare febra si prabusirea tensiunii arteriale examenul echografic elucideaza diagnosticul

PALPITATIILE

locul al treilea ca frecventa in bolile cardio-vasculare definite diferit de bolnavi cauze: - extracardiace 50%: efort fizic stari febrile nevroze afectiuni endocrine (hipertiroidie, hipoglicemii) intoxicatii (alcool, tutun, cafea) unele medicamente (atropina, efedrina); anemii tulburari digestive (hernia hiatala, esofagite) - cardiace 50%: tulburari de ritm tulburari de conducere boli valvulare (stenoza mitrala) hipertensiunea arteriala hipotensiunea arteriala

ALTE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O AFECTIUNE CARDIACA

tusea cardiaca: o tuse iritantativa, uscata se accentueaza in pozitia culcat in edemul pulmonar acut se insoteste de expectoratie rozata, albicioasa cefaleea, vertijul lipotimia (lesinul) precedat de paloare, transpiratii, tulburari auditive si vizuale, bolnavul are timp sa se aseze pierdere incompleta a starii de constienta pulsul si respiratia sunt incetinite, dar perceptibile durata 2-15 sfarsitul progresiv elemente importante: persoane emotive criza declansata de emotii puternice bolnavul isi revine complet

ALTE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O AFECTIUNE CARDIACA

sincopa - o pierdere completa a constientei aparuta brutal si de scurta durata - insotita de cadere brutala - paloare exagerata, lividitate cadaverica - oprire tranzitorie a batailor cardiace si respiratiei - daca se prelungeste apar convulsii, ulterior decesul - daca bolnavul isi revine, fata, tegumentele se recoloreaza in cateva minute, reapar pulsul si respiratia - cauzele sincopei Sd. Adams-Stokes: bloc atrio-ventricular complet oprirea inimii tahicardie si fibrilatie ventriculara sincope ce apar la efort: se insoteste de durere-anginoasa (stenoza aortica) sincope ce apar in hipotensiunea arteriala ortostatica) sincopa sinocarotidiana (prin presiune externa a regiunii laterale a gatului) sincopa dupa un efort violent de tuse (la astmatici, obezi)

INSPECTIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

Inspectia de ansamblu: facies mitral coloratie palida cafea cu lapte in endocardita turgescenta venelor jugulare (semnul lui Lewis) dansul arterial in insuficienta aortica (pulsatilitate exagerata a arterelor mari sau semnul lui Mller la nivelul amigdalelor si luetei pozitia bolnavului: ortopneea, atitudinea spectatorului de vitrina in angina pectorala prezenta edemului cardiac Inspectia regiunii precordiale: Prezenta socului apexian (ridicare sistolica localizata a spatiului intercostal 4-5 pe linia medioclaviculara stanga)

PALPAREA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE

Determinarea socului apexian (varful inimii) normal = spatiul 4-5 intercostal stanga pe linia medioclaviculara, suprafata 2-3cm, deplasare in jos si lateral (spatiul 6-7) semnifica dilatarea ventricolului stang marire a suprafetei pe care se percepe socul apexian (soc en dme) insuficienta aortica perceperea de freamate cardiace senzatii tactile determinate de vibratiile de joasa frecventa transmise peretelui toracic de la cord si vasele mari (seamana cu senzatia resimtita in palma cand palpam spinarea unei pisici care toarce) localizare focarul mitralei sistolice insuficienta mitrala diastolice - stenoza mitrala focarul aortic sistolice stenoza aortica diastolice insuficienta aortica focarul arterei pulmonare sistolice stenoza de artera pulmonara diastolice insuficienta de artera pulmonara mediosternal boala Roger

PALPAREA ABDOMINALA IN BOLILE CARDIACE

hepatomegatia neteda, moale, dureroasa, initial reductibila ficatul de staza sau in acordeon din insuficienta cardiaca refluxul hepato-jugular bataia epigastrica a ventriculului drept (semnul lui Harzer) - pulsabilitate exagerata a ventriculului drept intre apendicele xifoid si rebordul costal stang

PERCUTIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE (Auenbrugger 1761)

se determina prin percutie pe linia medioclaviculara dreapta limita pulmon-ficat (la marginea inferioara a coastei 5sau marginea superioara a coastei 6) prelungirea pe hemitoracele stang a orizontalei dintre ficat si pulmon pana la linia medioclaviculara stanga reprezentata de limita inferioara a matitatii cardiace marginea dreapta a matitatii cardiace nu depaseste marginea dreapta a sternului si face un unghi drept cu marginea superioara hepatica (unghiul cardio-hepatic) marginea stanga a cordului incepe din spatiul 3 intercostal stang si merge in jos la punctul de percepere a socului apexian

ASCULTATIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

focarul mitral (spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara) focarul tricuspidian (baza apendicelui xifoid); focarul aortic (spatiul 2 intercostal drept, parasternal) focarul pulmonar (spatiul 2 intercostal stang, parasternal). Ascultatia se face in trei pozitii decubit dorsal (toate focarele) decubit lateral stang (focarul mitral) in pozitie sezanda (focarul aortic)

ACULTATIA NORMALA A CORDULUI

zgomotul I sincron cu socul apexian si pulsul carotidian determinat de inchiderea valvelor atrioventriculare (mitrala si tricuspida) la inceputul sistolei zgomotul II la inceputul diastolei determinat de inchiderea valvelor semilunare (aortice si pulmonare) fenomenele acustice inregistrate intre zgomotul I si II sunt in sistola fenomenele acustice inregistrate intre zgomotul II si zgomotul I sunt in diastola

MODIFICARI PATOLOGICE ALE ZGOMOTELOR CARDIACE

Intarirea zgomotului I:

Decentuarea zgomotului II la baza:

la varful cordului in stenoza mitrala

Diminiuarea intensitatii zgomotelor cardiace

stenoza mitrala hipertensiune in circulatia pulmonara pierderea elasticitatii aortei (clangor aortic) grosimea mare a peretelui toracic (obezi); enfizem pulmmonar revarsat pericardic revarsat pleural stang leziuni miocardice colaps vascular

RITMURI IN TREI TIMPI LA ASCULTATIA CORDULUI

fiziologice: dedublarea inspiratorie a zgomotului II (prin disocierea celor doua componente aortica si pulmonara) patologice: dedublarea permanenta a zgomotului I sau II: bloc de ramura (drept in special) hipertensiune in circulatia pulmonara (cord pulmonar cronic, stenoza mitrala) pocnitura (clacmentul) de deschidere a valvei mitrale la 0,06 0,12 secunde de inceputului zgomotului II galopul presistolic (auricular) inaintea zgomotului I protodiastolic (ventricular) HTA, leziuni aortice

SUFLURILE CARDIACE

Apar datorita vartejurilor determinate de cresterea vitezei curentului sanguin care trece prin orificiile valvulare sau ale vaselor mari. Curentul sanguin pune in vibratie aparatul valvular (valve, cordaje, pilieri). CLASIFICAREA SUFLURILOR CARDIACE SISTOLICE: (protosistolice, mezosistolice, telesistolice, holosistolice) la varful cordului insuficienta mitrala prolaps de valva mitrala in focarul aortic stenoza aortica in focarul pulmonar stenoza de artera pulmonara in focarul tricuspidian = insuficienta tricuspidiana (intensitatea creste in inspir semnul lui Rivero Carvallo) in regiunea mezocardiaca cu iradiere in spite de roata = defect septal ventricular, perforatie de sept la un bolnav cu infarct miocardic

SUFLURI DIASTOLICE (protodiastolice, mezodiastolice, telediastolice, holodiastolice) la varful cordului = stenoza mitrala in focarul aortic = insuficienta aortica in focarul pulmonar = insuficienta valvulara pulmonara SUFLURI CONTINUE (SISTOLO-DIASTOLICE) in spatiul II parasternal stang in persistenta de canal arterial.

FRECATURA PERICARDICA
zgomot aspru (ca o bucata de talpa indoita) localizata mezocardiac se asculta atat in sistola cat si in diastola variabila in timp nu iradiaza (naste si moare pe loc) sediul auscultatiei se modifica de la o zi la alta

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3.

4. 5. 6. 7. 8.

Stanciu C. Semiologie medical de baz, Editura Junimea, 1991. Stanciu C., Mrioara Stan Curs de semiologie medical Aparatul cardio-vascular, Editura Junimea, Iai, 2002. Stanciu C., Anca Trifan, Ionescu D.L. Curs de semiologie medical Aparatul digestiv, Editura Junimea, Iai, 2002. Pandele G.I. Semiologie medical vol. I, II, Editura Cantes, 2005. Mitu Fl. - Semiologie medical Aparatul respirator i cardio-vascular, Editura Gr. T. Popa, U.M.F. Iai, 2005. Georgescu M. - Semiologie medical, Editura Didactic i pedagogic, 1998. Georgescu M. - Semiologie medical, Editura Naional, 1999. Goia I. Propedeutic medical, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1977.