Paleontologie curs 1 Fosile si procese de fosilizare

FOSILE I PROCESE DE FOSILIZARE FOSILE (lat: fossilis - scos din pmnt) - desemneaz resturile provenite de la organisme (protoctiste, plante, animale) precum i urmele activitii biotice ale acestor organisme, conservate n rocile sedimentare n urma proceselor de fosilizare. FOSILIZAREA reprezint un ansamblu complex de procese biologice (biotice) i fizico -chimice (abiotice) care conduc la transformarea organismelor sau a activitilor biotice ale acestora n fosile sau urme fosile. Modul de conservare al fosilelor este dependent de: - caracteristicile anatomice ale vieuitoarelor; - condiiile de mediu n care acestea au trit i modul lor de via; - contextul n care s-a desfurat evoluia geologic ulterioar, a depozitelor sedimentare n care se regsesc fosilele (diagenez, tectonic, climat, etc). Dou dintre condiiile eseniale care conduc cel mai adesea, la conservarea n stare fosil sunt: - imediat dup moarte, organismele s fie ferite de aciunea agenilor atmosferici sau de alt natur, cu alte cuvinte acestea s fie acoperite de sedimente imediat dup moarte; - organismele s fi avut n constituia lor pri dure, scheletice, alctuite din substane minerale. Cele mai frecvente moduri de fosilizare sunt: - conservarea prilor dure (teste, cochilii, carapace, schelete, dini, etc.) prin: - mineralizare: recristalizare, piritizare, limonitizare, silicifiere; - mulaje interne, externe sau composite (sculptate); - ncrustarea: se produce n prejma izvoarelor bicarbonatate => tufuri calcaroase care conserv impresiuni ale caracterelor externe; - mumificarea conservarea tesuturilor moi prin deshidratare rapida (zone aride); descopunerea de catre bacterii si actiunea eventualilor pradatori sunt mai reduse in absenta apei; - incarbonizarea: proces de fosilizare specific plantelor, mai rar animalelor (graptolii); - impresiuni ale prilor moi: frunze, meduze, viermi, peti, insecte, etc. care pot fi gsite n calcare litografice, gresii fine, silturi, argile; - conservarea urmelor de activitate biotic: orice organism care traieste in sau pe suprafata unui sediment, sapand, perforand sau pur si simplu miscandu-se pe suprafata sedimentului, creaza o urma pe suprafata sedimentului sau in sediment, urma care se poate pastra in stare fosila. Intr-un sens mai larg, orice mod de deranjare a structurii initiale a sedimentului, poarta numele de bioturbatie, daca aceasta modificare este produsa de orice tip de activitate vitala a unui organism. (Adesea insa in lucrarile de specialitate termenul de bioturbatie este utilizat numai pentru urmele produse de organsimele care sapa in interiorul sedimentului. De exemplu: galeriile sapate de unele arthropode decapode, galerii denumite Thalassinoides. - modul de via: Gastrochaenolites, perforaii produse de bivalve lithofage; - urme de deplasare: Helminthoides

- urme de hrnire: Chondrites, ? Palaeodictyon, Gastrolite, Coprolite - conservarea n stare iniial: se produce n substane care ofer condiii foarte bune de conservare: chihlimbar, ozocherit, ghea, etc
Publicat de GEOLOGIE la 14:37

Niciun comentariu: