Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curtea Internationala de Justitie

Curtea Internationala de Justitie

Ratings: (0)|Views: 103|Likes:
Published by Lucia Stc
Descriere CIJ de la Haga
Descriere CIJ de la Haga

More info:

Categories:Business/Law
Published by: Lucia Stc on Jul 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

04/14/2014

pdf

text

original

 
CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE
Curtea Internationala de Justitie (CIJ) este principalul organ judiciar al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), fiind creata in anul 1945 de catre Carta ONU si avand sediul in PalatulPacii din Haga. Formal, CIJ nu este continuatoarea Curtii Permanente de Justitie Internationala,substantial insa, noua Curte o continua pe precedenta. Statutul CIJ preia cu mici variatii Statutulvechii Curti Permanente, iar jurisprudenta sa continua in mod explicit jurisprudenta acesteia.Spre deosebire de antecesoarea sa, CIJ a fost instituita ca organ principal al ONU, Statutul ei face parte integranta din Carta, iar membrii ONU au acces in mod automat la jurisdictie. Accesul esteadmis, in anumite conditii si statelor care nu sunt membre ale organizatiei.Pentru a se putea institui o jurisdictie permanenta non-obligatorie care sa trezeascainteresul statelor suverane, cea mai dificila tehnica institutionala o reprezinta fixarea compozitieiCurtii. Conceptia care a stat la baza alegerii celor 15 judecatori cu mandate fixate la 9 ani, insa
reeligibili, a fost una “universalista”. Conform art.9 din Statut, judecatorii alesi “trebuie sa
asigure in ansamblu, reprezentarea marilor forme de civilizatie si principalele sisteme juridice ale
lumii”.
In practica s-a extins cunoscuta regula a
repartizarii geografice echitabile
care esteutilizata pentru desemnarea membrilor organelor interguvernamentale ale ONU.Aceasta conditie de prima importanta, completeaza conditiile de la art.2, care impun:a)
 
ca persoanele sa se bucure de inalta reputatie morala b)
 
ca persoanele sa reuneasca conditiile care i-ar face eligibili, in sistemele de dreptintern pe care le reprezinta, pentru cele mai inalte functii judiciare, sauc)
 
ca persoanele sa fie jurisconsulti care poseda o competenta recunoscuta in materialdreptului international.Mandatele judecatorilor sunt de 9 ani, dar la constituirea Curtii s-au atribuit cate cincimandate de 3,6 si 9 ani pentru a permite reinnoirea unei treimi dintre judecatori la intervale detrei ani. S-a considerat ca acest sistem conciliaza doua scopuri deopotriva dezirabile: reinnoireaCurtii si continuitatea jurisprudentei. Modelul acesta a fost preluat atat in sub-sisteme cat si insistemele de drept intern.
 
Alegerea judecatorilor este de competena Adunarii Generale si a Consiliului de Securitatesi are forma unei codecizii, deoarece fiecare judecator trebuie sa obtina o majoritate absoluta infiecare dintre cele doua organe.Judecatorii au statutul functionarilor internationali
 – 
poseda imunitati diplomatice si suntlimitati prin incompatibilitati . Curtea isi numeste presedintele pentru un mandate de trei ani, deasemenea grefierul si ceilalti functionari. Totul in limitele unui buget propiu care este integrat in bugetul ONU. Rolul presedintelui este important, mai ales atunci cand se ajunge la balotaj,deoarece in aceasta situatie votul sau este preponderent.In afara judecatorilor permanenti, in cadrul Curtii pot functiona, in anumite circumstantespeciale, si judecatori
ad-hoc.
Judecatorul
ad-hoc
este un judecator desemnat de catre una din parti, iar misiunea sa inceteaza la iesirea cauzei pentru care a fost desemntat de pe rolul instantei.Se apeleaza la judecatorul
ad-hoc
in doua ipoteze:a)
 
un stat, care este parte la procedura, nu poseda un judecator national printre judecatorii permanenti b)
 
niciun stat
 – 
parte la procedura, nu poseda un judecator permanent ( art.31 din Statut)Prezenta judecatorilor nationali permite Curtii sa obtina informatii de la persoane care cunoscmai bine situatia partilor, de exemplu explicatii in legatura cu sistemul de drept intern.Curtea poseda doua functii: functia contencioasa si cea consultativa. In materiecontencioasa, competenta Curtii se limiteaza
ratione personae
, la state, in principiu la statele- parti ale Statutului Curtii. Insa si statele care nu erau membre ONU au putut deveni, in anumiteconditii, parti la Statut ( de ex. Elvetia, San-Marino).
 Ratione materiae,
conform
 
art.36, alin.2 din Statut, obiectul unui litigiu poate fi:a)
 
interpretarea unui tratat b)
 
orice chestiune de drept internationalc)
 
existenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constituit o violare a unei obligatiiinternationaled)
 
natura sau intinderea reparatiilor datorate pentru incalcarea unui angajamentinternational.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->