• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Nr. 10, MAI 2009
      ,
 
CUPRINS
Într-al 132-lea an de Independenţă ..............
La 9 mai am ales Europa ...............................
9 mai - zi de mare victorie pentru ruşii
din Republica Moldova ...............................La poarta Europei ..........................................
Protestele de la Chişinău sau revoluţiaromânilor de până la Nistru .......................O naţie de orfani, o generaţie de golani .......
Jurnal de campanie .......................................“Omul este un animal social“ dar, oare,
socialist (ca să nu zic comunist)? ...............Ce e sau ce nu e CRIZA? ..............................
Românii din Voivodina ..................................
Lumină din lumină ........................................Trăiri NATOrale ............................................
“Românii din Ucraina
 între trecut şi viitor” ....................................Cărţi, cărţi, cărţi... ........................................
O viziune asupra Eurovision-ului .................
111554312132118
Potrivit Art. 206 C.P., responsabilitatea
 juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor.Deasemenea, subliniem faptul că nu
toate articolele publicate au în totalitate
şi valoare actuală; dar, potrivit normelor  jurnalistice internaţionale, nu interven
-im în textele originale, responsabilitatea
aparţinând şi traducătorilor.
REDACŢIA
Coordonator ediţie
 Nicu Cârlig
Senior editor
Andrei Vartic
Echipa de redacţie
 Nicolae CiobanuIon MischevcaVlad MadanVadim Bolocan
Camelia Bazarcă
Viorica DeleanuDan Nicu
Colaboratori
Dumitriţa Paladi, Mariana Ţăranu,Alexandru Lupuşor,Alexandru Lebedev, Ana Bătrânu,
Mirela Baba.
Concepţie gracă
Ionuţ Murgu
Fotograe
SIBARTISSN 2065 - 0531
2009
EDITOR
SibArt
1620862218
 
3Nr. 10, Mai 2009
INTERSECŢII
1877 este anul când şi România alături de Balcaniizbeşte Imperiul Otoman. Neamuri asuprite din Bosnia,Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Bulgaria s-au ridicatsă sfarme jugul. În acest război, luptătorii pentru libertatesunt sprijiniţi de Imperiul Rus şi cel Austro-Ungar (puteriantrenate în acest conict mai mult pentru a vedea
concurentul de la Istanbul spulberat.)
Ceea ce s-a întâmplat la sfârşit de secol XIX în această parte a Europei era de neocolit. Balcanicii erau umiliţi până la refuz şi înrăiţi sucient pentru a lua arma în mâini. Nimic nu a fost în stare să îi oprească pe aceşti oameni, nicichiar experienţele precedente, când revoltele împotrivaPorţii au fost înnecate în sânge. Nu este de mirare că seteade libertate şi-a pus şi de data aceasta cuvântul, iar româniimai scot (a câta oară) sabia din teacă, împotriva semilunii,români datorită cărora – aşa cum arma la un momentdat Edgar Quinet – Occidentul avea să îşi construiască înlinişte catedralele şi să-şi consolideze cultura.
Pentru Apusul instalat comod undeva mai într-o parte,
războiul era deosebit de interesant deoarece se ivea posibilitatea de a pune mâna pe Constantinopol şi de a pescui în Bosfor şi Dardanele.Toate bune şi frumoase, numai că nu chiar toţi vedeaucu ochi buni dispariţia Imperiului Otoman, pentru că acestlucru ar  însemnat ascensiunea unei alte puteri – ImperiulŢarist. Cel mai tare îşi rup cămaşa de pe ei pentru turci,englezii, care la timpul lor făcuseră gestul inamical de ase împotrivi Unirii Principatelor sub A.I. Cuza. Aceeaşienglezi s-au împotrivit propunerii venite după terminarea primului război mondial de a scoate pe turci din Europa.Otomanii, ind în impas, încearcă să calmeze spiritele proclamând o aşa-zisă constituţie liberală, prin care,România căpăta statutul de provincie a Imperiului, cunemaivăzute privilegii; sătui însă de asemenea pomenişi ofensaţi de-a binelea, românii devin şi mai porniţi
împotriva turcilor.
Conştientă că obţinerea Independenţei pe cale paşnicăeste mai mult decât imposibilă, România se vede nevoităsă intre în alianţă cu Rusia, o alianţă extrem de atentchibzuită, având în vedere imprevizibilul aliat. Astfelruşilor li se permite să tranziteze România, fără însă a trece prin Bucureşti sau a se implica în vreun fel în treburileinterne ale ţării. Nu voi expune aici toate faptele de vitejie săvârşitede ostaşii români pe câmpurile de luptă spre obţinereaIndependenţei. Celor care nu ştiu aceste lucruri le recomandsă mai răsfoiască cel puţin un manual de istorie; altcevamă frământă – vreau să ştiu câţi oameni cunosc aceastăsemnicaţie a zilei de 9 mai? Cu îngrijorare şi tristeţetrebuie să constat că prea puţini… Este mai la modă şimai uşor să ne îmbrobodim cu albastru drapel al europeneiuniuni şi să ne facem că plouă (cu steluţe) de cât să onorămmemoria bravilor ostaşi ai vremurilor trecute.Pâine şi circ, cu asta ţineau în frâu vechii romanimulţimile… Pentru pâine şi circ ne-am vândut memoriaşi pupăm papucii unui nou sultan, de data aceasta de la
Soare-Apune.Calea pe care ne-am ales-o este cea a autodistrugerii,
nu ne mai străpung baionete, nu ne mai sfârtecă obuze,acum murim încet, anihilându-ne conştiinţa, otrăvindu-ne
cu pseudo-valori.
Cât de jalnic arată cei care, călcând pe osemintele eroilor,vorbesc de marea familie europeană. Istoria ne-a arătat,şi nu o dată, ce fel de familie este aceasta, or în familiemembrii acesteia se ajută reciproc, toţi sunt împreună şi la bine şi la rău. De câte ori ne-a sprijinit „sora mai mare”?De câte ori ne-a apărat? Cât ajutor au primit voievozii, ceidatorită cărora la Paris, Londra şi Roma nu se poartă (încă)turbane? Răspunsul este nostim de evident: NICIODATĂ!Şi astăzi sărbătorim cu nemaivăzut fast această Europăcare ne-a amanetat, ne-a vândut, ne-a folosit drept carnede tun, drept grânar, drept orice i-a trăsnit prin cap.Înseamnă că ne place aşa… Degeaba a curs sânge,degeaba plugarii au lăsat glia, feciorii mamele, ăcăiifetele şi s-au aruncat în tăişurile săbiilor, în salvelemitralierelor, toate în zadar au fost… Când nu stăm sub uncălcâi, ne mutăm sub altul, şi ce este mai groaznic, ultimultimp facem acest lucru de bună voie şi suntem bucuroşişi mulţumim în cor Călcâiului pentru bunăvoinţa de a nestrivi, aşa, ca la Orwell.
Într-al 132 –lea an de Independenţă
 Nicu Cîrlig 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...