• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
1
Ecaterina
Ţ
ar 
ă
lung
ă
 DIC
Ţ
IONAR DE LITERATUR
Ă
ROMÂN
Ă
 2007AAaron (Aron) Florian
(n. 21 februarie1805, Rod, jud. Sibiu – m. 12 iulie 1887,Bucure
ş
ti) – istoric
ş
i publicist. A înv
ăţ
at laSibiu
ş
i Blaj, apoi la Universitatea dinPesta. Chemat în Muntenia de DinicuGolescu, a fost profesor la Gole
ş
ti, apoi la
Ş
coala Central
ă
din Craiova, la Colegiul Sf.Sava din Bucure
ş
ti, la UniversitateaBucure
ş
ti. A fost redactor la revista “Muzeuna
ţ
ional” scoas
ă
de Ion Heliade R
ă
dulescu.A colaborat la “Foaie pentru minte, inim
ă
 
ş
iliteratur 
ă
”. Membru al Societ
ăţ
iiFilarmonice, participant la revolu
ţ
ia de la1848. Lucr 
ă
ri:
Vocabular fran
ţ 
ezo-românesc 
(1840-1841),
Idee repede deistoria Prin
ţ 
ipatului 
Ţă
rii Române
ş
ti 
1835-1838,
Manual de istoria Principatului României 
, 1839. Figura central
ă
a scrierilor sale este Mihai Viteazul, simbol al lupteiromânilor pentru unitate na
ţ
ional
ă
. Apropagat ideile
Ş
colii Ardelene în
Ţ
araRomâneasc
ă
. A întemeiat, împreun
ă
cuPetrache Poenaru
ş
i Georg Hill, primulcotidian din
ţ
ar 
ă
: “România”, 1837. Membrual Societ
ăţ
ii Academice Române din 1870.Concep
ţ
ia sa romantic
ă
 
ş
i progresist
ă
 asupra istoriei ca factor formator alcon
ş
tiin
ţ
ei na
ţ
ionale îl plaseaz
ă
printresursele literaturii romantice române
ş
ti, maiales cu tematic
ă
istoric
ă
.
 Aaron, Petru Pavel
(n. 1709, Bistra, jud.Maramure
ş
– m. 1764, Blaj) – cleric
ş
ic
ă
rturar, originar dintr-o familie domnitoaredin Moldova. A înv
ăţ
at mai întâi acas
ă
, cuun profesor francez, apoi la Colegiul DePropaganda Fide din Roma, Filosofia
ş
iTeologia. S-a întors în
ţ
ar 
ă
în 1743
ş
i s-ac
ă
lug
ă
rit sub numele Pavel. Episcop unit(greco-catolic) al Transilvaniei (1752-1764).A organizat
ş
colile române
ş
ti din Blaj(
ş
coala de ob
ş
te,
ş
coala secundar 
ă
,seminarul de preo
ţ
i), acesta devenind astfelun important centru cultural al Transilvaniei.A înfiin
ţ
at tipografii unde a tip
ă
rit în român
ă
 
ş
ilatin
ă
c
ă
r 
ţ
i de cult:
Floarea adev 
ă
rului 
, 1750,ap
ă
rut
ă
 
ş
i în latin
ă
, la Viena, cu titlul
Flosculus veritatis
,
Bucoavn
ă
, 1759,
 Adev 
ă
rata mângâiere în vremi de lips
ă
 
(1761). A folosit izvoare grece
ş
ti, latine
ş
ti
ş
iromâne
ş
ti. Considerat ast
ă
zi unul dintrefondatorii latinismului ardelean, ceea ce i-aadus replici din partea ortodoxiei, dar, înacela
ş
i timp, unul dintre cei care acon
ş
tientizat neamului romînesc r 
ă
d
ă
cinilelatine, apartenen
ţ
a sa la bazinul romanit
ăţ
ii.Linia Roma – Viena - Blaj devenea, în epoc
ă
,o linie Maginot de ap
ă
rare anti-otoman
ă
.
 
Aaron, Theodor 
(6 februarie 1803,
Ţ
ichindeal, jud. Sibiu –m. 6 aprilie 1859,Lugoj) - cleric, pedagog
ş
i c
ă
rturar român. A înv
ăţ
at la Sibiu, Blaj, Cluj, BudapestaFilosofia
ş
i Teologia. Director al Gimnaziuluiromânesc din Beiu
ş
, rector al Seminaruluiromân leopoldin din Oradea, cenzor alc
ă
r 
ţ
ilor române
ş
ti pe lâng
ă
tipografiaUniversit
ăţ
ii din Buda (1842). Public
ă
la„Gazeta de Transilvania”, „Foaie pentruminte, inim
ă
 
ş
i literatur 
ă
”. I s-a tip
ă
rit la Buda în 1828
Scurt 
ă
apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adev 
ă
rate m
ă
rturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor dinromani adev 
ă
ra
ţ 
i mai mare lumin
ă
îl pune
.Citeaz
ă
surse grece
ş
ti, latine, bizantine:Plutarh, Seneca, Titus Livius, Eunapius,Eutropius, Procopius. Prefa
ţ
a este unailuminist
ă
(„luminarea na
ţ
iei”, „iscusirea” ei).In domeniul limbii române este pentruetimologism
ş
i latinizare, în linia lui PetruMaior 
ş
i a
Ş
colii Ardelene. A insistat asupracontinuit
ăţ
ii filonului romanic pe tot teritoriulfostei Dacii, ca
ş
i a unit
ăţ
ii lingvistice aromânilor din nordul
ş
i din sudul Dun
ă
rii.
Aaron, Vasile
(n. 1770, sat Glogove
ţ
, lîng
ă
 
 
Blaj - m. 1822, Sibiu) - poet. Studii deteologie la Seminarul din Blaj, apoi Dreptul laCluj. Avocat consistorial al EpiscopieiOrtodoxe din Sibiu.
Ş
tia germana, maghiara,latina, italiana. A corespondat cu VeniaminCostache de la Ia
ş
i, rela
ţ
ia fiind stabilit
ă
deIoan Budai-Deleanu. A tradus
ş
i prelucrat
Der Messias
de Fr. G. Klopstock, cu titlul
Patimile
ş
i moartea Domnului 
ş
i Mântuitorului 
 
 
2
nostru Iisus Hristos,
1805, fragmente din
 
Bucolice
 
ş
i
Eneida
de Virgiliu (r 
ă
mase înms.), precum
ş
i
Metamorfoze
de Ovidiu, înversuri, cu titlul
Perirea a doi iubi 
ţ 
i, adec 
ă
:
 
 jalnica întâmplare a lui Piram
ş
i Tisbe,
 
c 
ă
rora s-au ad 
ă
ugat mai pe urm
ă
 
 
nepotrivita iubire a lui Echo
ş
i Nar 
ţ 
is,
1807.
 
A scris poema didactic
ă
 
 Anul cel m
ă
nos,
 1820 dup
ă
modelul
Georgicelor 
lui Virgiliu
 
ş
i lucrarea juridic
ă
original
ă
 
Praxisul formurilor biserice
ş
ti 
, 1805. A prelucrat înversuri române populare:
Istoria lui Sofronim
ş
i a Haritei cei frumoase, fiicei lui 
 
 Aristef, mai marelui din Milet,
1821. Are
 
meritul de a fi introdus în cultura român
ă
,prin traduceri, compila
ţ
ii
ş
i imita
ţ
ii, mari
 
teme ale literaturii clasice, modelându-leastfel încât, în ciuda lipsei de str 
ă
lucire, s
ă
 poat
ă
fi gustate de omul de rând.
Abstrac
ţ
ionism
- curent artistic, ap
ă
rut
 
dup
ă
1910, preg
ă
tit de cubismul francez
ş
iexpresionismul german. Extins la literatur 
ă
,a propus o „art
ă
absolut
ă
", bazat
ă
pereducerea figurativului la liniile esen
ţ
ialeprin analiza intern
ă
a obiectului vizat.Literatura român
ă
nu cunoa
ş
te adep
ţ
i înstare pur 
ă
ai acestui curent. Dar reprezentan
ţ
ii avangardei pe de o parte(Urmuz, Tristan Tzara, Geo Bogza,Cicerone Theodorescu), ca
ş
i ai literaturiiintelectualiste pe de alta (Marcel Bleher,Camil Petrescu), prezint
ă
în textele lor diverse forme de abstac
ţ
ionism, combinatefie cu forme de dicteu automat (laavangardi
ş
ti), fie cu literaturiz
ă
ri ale unor teorii (la intelectuali
ş
ti).
Academia Ca
ţ
avencu
(din 1990, ini
ţ
ial
 
„Ca
ţ
avencu") - „s
ă
pt
ă
mânal de moravurigrele", (ini
ţ
ial „s
ă
pt
ă
mânal incomod"), cuprofil satirico-politic
ş
i literar. Editor 
ş
idirector fondator poetul Mircea Dinescu.Ulterior 
ş
i funda
ţ
ie cu acela
ş
i nume.
Academia de
Ş
tiin
ţ
e a Moldovei
–
 
 Înfiin
ţ
at
ă
în 1946 ca Baza Moldoveneasc
ă
 de Cercet
ă
ri
Ş
tiin
ţ
ifice a Academiei de
Ş
tiinte a U.R.S.S., transformat
ă
în anul1949 în Filiala Moldoveneasc
ă
a Academieide
Ş
tiin
ţ
e a
 
U.R.S.S. În aniicare au urmat aufost întreprinse oserie de m
ă
suripentru creareabazei tehnico-materiale aFilialei, preg
ă
tirea cadrelor 
ş
tiin
ţ
ifice,
 
formarea direc
ţ
iilor principale de cercet
ă
ri
ş
i
 
perfec
ţ
ionarea modului de organizare ainvestiga
ţ
iilor 
ş
tiin
ţ
ifice. Dezvoltarea
ş
iaprofundarea cercet
ă
rilor 
ş
tiin
ţ
ifice erau înso
ţ
ite de perfec
ţ
ionarea structuriiorganizatorice a Filialei. Prin creareainstitutelor de cercetare noi s-a constituit ore
ţ
ea
ş
tiin
ţ
ific
ă
academic
ă
bine conturat
ă
.
 
Actul de constituire a Academiei de
Ş
tiinte aMoldovei este datat 2 august 1961. Dinmomentul fond
ă
rii pân
ă
la declarareaindependen
ţ
ei Republicii Moldova (27 august1991) A.S.M. a fost parte integrant
ă
asistemului academic ex-sovietic, aflându-seatât în subordonarea Prezidiului Academieide
Ş
tiin
ţ
e a U.R.S.S., cât
ş
i în cea aConsiliului de Mini
ş
tri al R.S.S.M.Primul pre
ş
edinte al A.S.M. a fost IachimGrosul, membru corespondent al A.S. aU.R.S.S., academician al A.S.M., doctor habilitat în
ş
tiin
ţ
e istorice (1961-1976), fiindurmat de Alexandru Jucenko, membrucorespondent al A.S. a U.R.S.S.,academician al A.S.M., doctor habilitat în
ş
tiin
ţ
e biologice (1977-1989)
ş
i de AndreiAndrie
ş
, academician al A.S.M., doctor habilitat în
ş
tiin
ţ
e fizice
ş
i matematice(din1989). În prezent în cadrul A.S.M. î 
ş
idesf 
ăş
oar 
ă
activitatea 6 sec
ţ
ii:
Ş
tiinte
 
Matematice
ş
i Economice;
Ş
tiin
ţ
e Fizice
ş
i
 
Tehnice;
Ş
tiin
ţ
e Biologice, Chimice
ş
i
 
Ecologice;
Ş
tiin
ţ
e Agricole;
Ş
tiin
ţ
e Socio-umane
ş
i arte;
Ş
tiin
ţ
e Medicale. Acesteainclud 28 de institute
ş
i centre
ş
tiintifice aleAcademiei. În subordinea Academieifunc
ţ
ioneaz
ă
Institutul de Arheologie si
Etnografie, Institutul de Lingvistic
ă
,Institutul de cercet
ă
ri Interetnice
, întreprinderi experimentale
ş
i alte structuri
ş
tiintifico-tehnologice. Prin intermediulSec
ţ
iilor de
Ş
tiinte A.S.M. contribuie deasemenea la coordonarea
ş
tiin
ţ
ifico-metodic
ă
a activit
ăţ
ii de cercetare a
 
 
3
institutelor de ramur 
ă
subordonateautorit
ăţ
ilor administra
ţ
iei publice centrale.
 
Cercet
ă
rile fundamentale
ş
i aplicative aleA.S.M. se efectueaz
ă
în domeniile:matematic
ă
 
ş
i informatic
ă
, fizic
ă
teoretic
ă
,fizica solidelor, micro-
ş
i optoelectronic
ă
,procese de transfer în câmpuri magnetice,procese geofizice
ş
i geologice, procesefizice
ş
i tehnice în energetic
ă
, chimiacompu
ş
ilor, organic
ă
 
ş
i anorganic
ă
, chimiaanalitic
ă
 
ş
i ecologic
ă
, chimia teoretic
ă
,fiziologie
ş
i biochimie, zoologie,microbiologie, botanic
ă
, geografie,ecologie, restaurare
ş
i utilizare ra
ţ
ional
ă
aflorei
ş
i faunei, fiziologia stresului, genetic
ă
,medicin
ă
, istorie
, lingvistic
ă
 
ş
i literatur 
ă
,filosofie, sociologie, economie, politologie,arheologie, etnografie, art
ă
etc. Temele
ş
iproiectele de cercetare sunt selectate însistem competitiv, prin concurs. O aten
ţ
iedeosebit
ă
se acord
ă
extinderii
ş
iaprofund
ă
rii rela
ţ
iilor de colaborare cuuniversit
ăţ
ile din
ţ
ar 
ă
, cu unele ministere
ş
i
 
departamente de profil, fiind încheiateacorduri. A.S.M. particip
ă
la lucr 
ă
rile adiferite organisme
ş
tiin
ţ
ifice interna
ţ
ionaleprecum UNESCO, Agen
ţ
ia Interna
ţ
ional
ă
 de Energie Atomic
ă
(IAEA), Comitetul
Ş
tiin
ţ
ific NATO etc. A.S.M. este membr 
ă
aAsocia
ţ
iei Interna
ţ
ionale a Academiilor de
Ş
tiin
ţ
e (IAAS)
ş
i a Consiliului Interna
ţ
ional
 
al Asocia
ţ
iilor 
Ş
tiin
ţ
ifice (ICSU). Aceast
ă
 
 
structur 
ă
institu
ţ
ional
ă
permite - ne referimla spa
ţ
iul cultural –
ş
i literar, care constituiesubiectul demersului nostru – stabilirea decontacte
ş
i termeni de compara
ţ
ie în cadrulproceselor de globalizare, de p
ă
strare adiversit
ăţ
ii
ş
i identit
ăţ
ii spa
ţ
iului cultural
 
moldovenesc, de la formele populare laacelea culte, specializate.
 Academia din Bucure
ş
ti
(1694-1818) –
ş
coal
ă
domneasc
ă
superioar 
ă
înfiin
ţ
at
ă
deConstantin Brâncoveanu dup
ă
model italiande Rena
ş
tere, cu ajutorul unchiului s
ă
u,stolnicul Constantin Cantacuzino, carestudiase la Padova. Limba de studiu eragreaca, atunci limb
ă
comun
ă
a ortodoxieiorientale, iar sediul
ş
colii s-a aflat la Sf.Sava, apoi la Schitu M
ă
gureanu, ambele înBucure
ş
ti. Tentativa lui Brâncoveanu era dea edifica o
ş
coal
ă
a ortodoxiei grece
ş
ti deconstruc
ţ
ie bizantin
ă
, valabil
ă
pentru tot sud-estul Europei (a
ş
a cum î 
ş
i construiser 
ă
  înv
ăţă
mântul
ş
i Kiril Lukaris în zonaarhipelagului grecesc, ori Vasile Lupu
ş
iSimion Movil
ă
în Moldova
ş
i respectiv înUcraina), spre a fortifica
ş
i uni cultural
ş
ireligios acest spa
ţ
iu, reu
ş
ind astfel s
ă
 
ţ
in
ă
 piept pe de o parte influen
ţ
elor venite dinspeotomani, pe de alta celor venite dinsprecatolici.
 
.Academia Domneasc
ă
– înfiin
ţ
at
ă
în 1640de Vasile Lupu la Ia
ş
i, dup
ă
modelul celei dinKiev, a lui Simion Movil
ă
, venind de acolopatru profesori. Ideea a avut-o chiar Mitropolitul Simion Movil
ă
al Kievului,sprijinitor 
ş
i al Academiei Duhovnice
ş
ti dinKiev, în sensul unific
ă
rii ortodoxiei orietaleini
ţ
iat
ă
de grecul Kiril Lucaris. Ca
ş
iAcademia din Bucure
ş
ti, ilustra o tentativ
ă
 extra-teritorial
ă
, de unire a Europei subsemnul cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii orientale. Vaticanul, pede alt
ă
parte, crease puncte de leg
ă
tur 
ă
întrecatolicism
ş
i ortodoxie prin apari
ţ
ia, înTransilvania
ş
i Ucraina, a unei religii “demediere”: greco-catolicismul. Mitul unit
ăţ
iiEuropei a fost mai întâi un mit cre
ş
tin.
Academia Mih
ă
ilean
ă
  –
 
institu
ţ
ie fondat
ă
laIa
ş
i în 1835 de IonIonescu dela Brad în jurul unui nucleureferitor la
Ş
tiin
ţ
eleagricole. În noiembrie 1843 Ion Ghica adeschis acolo cursul de
Ş
tiin
ţ
e Politice,atr 
ă
gând aten
ţ
ia asupra importan
ţ
eideschiderii înv
ăţă
mântului spreindustrializare, ca necesitate a moderniz
ă
riiRomâniei. Savan
ţ
i precum GheorgheS
ă
ulescu, Gheorghe Ciuciureanu au fostapoi implica
ţ
i în dezvoltarea AcademieiMih
ă
ilene. Ion D. Strat, economist
ş
i avocat,a inaugurat departamentul de EconomiePolitic
ă
al Universit
ăţ
ii din Ia
ş
i, fiind
ş
i primulei rector, în 1860. Cultura
ş
i literaturaromân
ă
beneficiau astfel de “ochiul critic” pusasupra realit
ăţ
ii, educat s
ă
priveasc
ă
lumeareal
ă
 
ş
i problemele ei, importan
ţ
a problemei
ţă
r 
ă
ne
ş
ti, privirea politicii interne înconexiune cu politica extern
ă
. Fenomenimportant în preg
ă
tirea spiritual
ă
a românilor 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...