Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
17Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
BAC oral

BAC oral

Ratings: (0)|Views: 1,476 |Likes:
Published by DANA1992

More info:

Published by: DANA1992 on May 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2012

pdf

text

original

 
1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.
Trasaturile prozei romantice sunt :- inspiratia din istoria nationala- personaje exceptionale in situatii exceptionale- destinul de exceptie al personajului principal- personajul principal este alcatuit din contraste puternice- seria de antiteze- culoarea epocii- spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoareceintruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajuleste alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime(schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat.Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig sisangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa.Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special inscena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului.Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : « Daca voi nu ma vreti, eu va vreau »,« Ai sa dai sama, doamna », « Capul lui Motoc vrem », « De ma voi scula, pre multi am sa popescsi eu ». Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputulnuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ;scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fiemacelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in careLapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca peMotoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat.
2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.
Trasaturile prozei realiste sunt :- inspiratia din realitate- prezentarea veridica si obiectiva a lumii- naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale)- se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii- se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitiesociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura untrai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient.Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeiicapitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun.Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, « o Mara juvenila », cum observa NicolaeManolescu.Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Natl. Viata de familie aPersidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor.
 
3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.
Proza fantastica are urmatoarele trasaturi :- aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca arealitatii- nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sagaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare- alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii- disparitia limitelor de timp si spatiu- intretinerea tensiunii epice- finalul ambiguu- ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor  Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere esteiesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradinatigancilor, bordeiul si casa cea mare).a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian,Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiultigancilor).Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : otiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si amintede logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa.c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici oexplicatie pentru nefirescul evenimentelor  d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatorescspre moarteFinalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului.
4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat.
Basmul cult- este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cuactiune implicand fabulosul.- Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui- Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.- Reperele temporale si spatiale sunt vagi- In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea- Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment carederegleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor)e. refacerea echilibrului si rasplata erouluiBasmul « Povestea lui Harap Alb », de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toatecriteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde :a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : « cartea » primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, arenevoie de un mostenitor la tron.c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din
 
gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalteajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune peHarap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervinsi furnicile si albinele, alte ajutoare.e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului – Harap Alb este decapitat de Spân si inviat de fataImparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spânul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronulsi pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final.„Povestea lui Harap Alb” este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului,umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului
5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat.
 Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează
o altă lume decât cea reală,
 personajele fiindîmpăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu
trăsături fabuloase,
alături de
 personaje realiste
aduse deIon Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul
cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea,
ospitalitatea,
 generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi
comdamnă
nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri
 sau spâni.
 
 Personajele sunt reale şi fabuloase,
acestea din urmă având
 puteri supranaturale
şi putându-semetamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri miraculoase, pe ceicare sunt omorâţi.Harap-Alb, fecior de crai, este un Făt-Frumos din basmele populare, destoinic şi curajos, dar rămâne înzona umanului, fiind prietenos, cuminte şi ascultător, ca un flăcău din Humuleşti. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele
 principii morale
cultivate de orice basm, ca adevărul, dreptatea,cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trăsături ce reies
indirect 
din întâmplări, fapte, din propriile vorbe şi gânduri şi
direct 
din ceea ce alte personaje spun despre el.Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o
iniţiere
a flăcăului
în vederea
 formării 
lui pentru a deveni conducătorul unei familii, pe care urmează să şi-o întemeieze. El parcurge o perioadăde a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite, de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci, experienţă necesară viitorului adult.
 Semnificaţia numelui 
reiese din
 scena
în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână:"Fiul craiului, boboc în felul său latrebi de aieste, se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână, fără să-1trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla".
Naiv, lipsit de experienţă şi excesiv de credul,
fiulcraiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului, numele lui poate fi un
oximoron,
Harap-Alb putând însemna "negru alb", deoarece "harap" înseamnă "negru, rob".Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului,
 probele
care depăşesc sfera realului fiind trecute cuajutorul celorlalte personaje,
înzestrate cu puteri supranaturale. Codrul în care se rătăceştesimbolizează lumea necunoscută flăcăului, care greşeşte pentru prima oară, neţinând cont de sfatultatălui său, de a se feri de omul spân. Deşi
cuminte şi ascultător
de felul său, nesocotirea acesteirestricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase, care-i pundeseori viaţa în primejdie.
Lipsit de experienţă,
"boboc în felul său la trebi de aieste,", mezinulcraiului devine sluga spânului, îşi asumă şi numele de Harap-Alb, dovedind în acelaşi timp
loialitate şicredinţă
faţă de stăpânul său, întrucât jurase pe paloş,
 îşi respectă cuvântul dat,
rod al unei solideeducaţii căpătate în copilărie, de a fi
integru şi demn,
capabil să-şi asume vinovăţia, cu toate urmările

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Marian Vulpoiu liked this
maria_33 liked this
miocika liked this
Toader Claudiu liked this
adutaduduta liked this
Usurelu Oana liked this
Usurelu Oana liked this
gabynico liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->