INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 2.11.2012 ). Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil

- Virginia Henderson Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

CAZUL C - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.

CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern, formeaza sistemul nervos. Rolul sistemului nervos: Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor

Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: I. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organismmediu exterior.Acesta se imparte in: S.N. central encefal + maduva spinarii S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.

Sistemul nervos este impartit in:

I.

SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL CENTRAL: NERVOS

ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si cerebelul. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa, tulburari de comportament. Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale; Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv; Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu al sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul central superior de integrare, reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si

II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala). Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea santului central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral; lobul occipital situate in partea posterioara. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre care se delimiteaza giri orbitari. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus.

SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos,

formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.

PALEOCORTEXUL (sistemul limbic)

Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si mai putin cu neocortexul. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioareactivitatea nervoasa superioara- ANS. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii. Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali

REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE

Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar, reflexul de aparare). Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica).

La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata.

TRUNCHIUL CEREBRAL

Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si lacrimal. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a

10

puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare. Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai fibre aferete. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii cerebelului. madular(arhicerebel). La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului. Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII
Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral. Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne, potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative.

11

Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater- o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural; arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al

12

doilea , neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger. Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale, pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale. Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.

Fiziologia neuronului si a sinapsei

Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din punct de vedere al formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ). In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ;unipolari- au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t ,dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central ;bipolari de forma rotunda ,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din maduva spinarii .)

13

Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ),motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ),intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni pigmentare si organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in conducerea impulsului nervos .

Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2 nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli . Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica ;ultimele ramificatii butonii terminali contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care

14

inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare snp sau snc si de diametrul axonului ,urmatoarele structuri;

Nevroglia
La mamiferele superioare , numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor. Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE ,VARIABILE CA NUMAR . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII ;CELULA SCHWAUN, ASTROCITUL ,OLIGODENDROGLIA, MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ), NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI , DE PROTECTIE , TROFIC ,ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ),IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului.

15

Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice). Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele

16

din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc: Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact ,vibratii si presiune . In functie de viteza de adaptare : Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii acestuia ,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii

stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv. Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central

17

Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie. Nervul II optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual ,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie . Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza . Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare . Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori . Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern. Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale si salivare . Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate , nigstagmus si tulburari de echilibru . Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie.

18

Nervul

X -vag (mixt,motor senzitiv ,

secretor pentru toate organele interne toraco-

abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie intestinale. Nervul XI spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin , paralizia maschilor trapez , si sternocleidomastoidian. Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor , tulburari in masticatie si inghitire. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: III+IV din mezencenfal V+VI+VII+VIII- din punte IX+X+XI+XII din bulb si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia

Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

II.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

aceea este numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine. Simpaticul si parasimpaticul exercita

Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa; de

asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul.

19

Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus).

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).

I.2.

BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie ischemica, arteroscleroza). ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie

20

A. Factori de risc a) Varsta 40-45 de ani AVC hemoragic peste 60-65 de ani AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la barbati. c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante, hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice. Cofeina in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc; tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange, intensifica unel tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange, creste secretia de catecolamine si insulina. B. Factori determinanti a) HTA fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. C. Factori declasanti

21

traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune

emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, hTA sau TA normala; pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rar modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este supraacuta, brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor, uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut; LCR este hemoragic. Encefalopatia hipertensiva aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee, tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor discret, LCR sanguinolent. Formele de coma sunt: Gradul I coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta; circulatia si respiratia sunt normale. Gradul II coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei; pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. Gradul III coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie. Gradul IV coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata).

22

I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC

Accident vascular ischemic:
I. Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual), afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii), deficit motor (hemiplegie facio-brahiala, monioplegie crurala), tulburari de sensibilitate segmentara (brahial, crural);
b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca, fara pierderea starii de

a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara, defect de

constienta); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular); fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in coordonarea miscarilor) II. Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord, leziunile sunt permanente si definitive. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. 2. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie, apatie sau din contra euforie). 3. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia; obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de

23

sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). b) In teritoriul VB 1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave evolutia este rapida spre deces. In formele de supravietuire sechele sunt severe. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. 2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin, amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII, VIII: paralizia miscarii globilor oculari, paralizie faciala, surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii, tulburari ale starii de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate, lezarea este in trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele paralizate. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III, IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari involuntare. 3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe.

24

Accidentul vascular hemoragic

I. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA, ASC, luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen, tumori si metastaze cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), in boli hepatice si renale, insolatii, administrarea necontrolata de anticogulante. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un riol deosebit il are explorarea CT descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. II. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee, varssaturi, ameteal cateva zile.

25

Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la inceput, cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este cianozata, congestionata, crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta sfincteriana. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata, clinic se manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare, crize de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.

Formele clinice
Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de ceafa, varsaturi. Hemoragia de emisfera cerebrala. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea de constienta altereta, varsa, tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi). Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila.

26

Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale nervilor oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare. Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru bolnavul nu poate pastra ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de coordonare a miscarilor, hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi, vertij, paralizii de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari cardiace si respiratorii.

Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. II. I. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga, artera carotida externa si interna dreapta si stanga. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica, artera cerebrala anterioara, artera cerebrala mijlocie (sylviana), artera comunicanta posterioara. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali

Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga), artera vertebrala (dreapta/ stanga). Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala, unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Artera bazilara (unica, nepereche), se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare, pontine, mezencefalice). Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga).

27

Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV mezencefal, perechile V, VI, VII, VIII punte, perechile IX, X, XI, XII bulb. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul, hipocampul, aria hipotalamica posterioara, zona subtalamica. Intre cele doua teritorii vasculare, carotidian si VB, exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic, intr-un anumit teritoriu, deoarece aprovizioneaza cu sange, prin sistemul de anastomoze, contribuind la restrangerea, la limitarea zonei afectate de ischemie.

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE

Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic, baston).

28

De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de deglutitie; observa integritatea mucoaselor. Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene de laborator; serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie. RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV , cu rol de protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian . Este o metoda de rutina al starilor comatoase . Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie ventriculara .La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia .Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara, suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale,

sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se

extrag 10 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari : Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite , polinucleare ,

eozinofile ,atipii celulare ) Bacteriologice BK si alti germeni Serologice - sifilisul SNC Biochimice

LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca . Volum: 100 -150 ml ; D =1005 1009 ; pH = 7,4 7,5

29

Tensiunea : Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui .Punctia - deoarece , prin 10 20 cm apa in decubit lateral 20 25 cm apa in pozitie sezand 0 suboccipital 0 5 cm apa la sugari

este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor

extragerea de lichid , exista riscul de a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care

Examinarea se face mareste elementele

intr o camera obscura cu ajutorul

de 15 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul

vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare . Administrarea glaucom . MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

bolnavului este comuna pentru ambele examinari .

30

Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10 Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice . ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 30 c/s -TETA = 4 7 c/s -DELTA = 0,5 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor

neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap pacientul sta confortabil intr un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul

31

copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . Pregatirea pacientului : o sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. Semne spontane

Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe verticala sau rotatorie)

Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie.

32

Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.

Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie.

Semne provocate

Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40C si apa rece 25C; se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)

Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10-20 secunde)

Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.

Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

I.5. PARTICIPAREA INTERVENTII

ASISTENTEI AUTONOME SI

MEDICALE DELEGATE

LA DE

APLICARE A TRATAMENTULUI

33

Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii clorurate izotone. Reguli de administrare a medicamentelor: Respectarea medicamentelor prescrise Identificarea medicamentelor prescrise Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate Respectarea caii de administrare Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic Respectarea dozei prescrise Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului Evitarea incompatibilitatii intre medicamente Servirea pacientului cu doza unica de medicament Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor Administrarea imediata a medicamentelor deschise Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate izotone .

34

Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr o forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) , folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite

Cai directe : suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala ) respiratorie ( nazala ,traheobronsica ) urinara ( uretrala )

Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) , vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament , aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment , medicament sau toxic . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare

35

DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare , consistent , culoare , miros ) VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE este obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE , A RITMULUI substante se MEDIC este obligatoriu ,deoarece unele

descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor , chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti

36

digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE

RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI - orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia antibioticelor trezirea . , chimioterapeuticelor al caror ritm impune

EVITAREA INCOMPATIBILITATI unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .

SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei .

ADMINISTRAREA ordine :

MEDICAMENTELOR consta in a pastra urmatoarea

LAMURIREA

cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A

MEDICAMENTELOR . Schimbarea caii de administrare

madicamentului , nerespectarea dozei, a adusa imediat la cunostinta

sau a orarului va fi

37

medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE

Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI prin respectarea

masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare.

I.6.

BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC

AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu supravietuire sechele sunt severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect, se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord. Hemoragia subarahnoidiana, daca nu s-a produs cu sangerare masiva, bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii, absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj;astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita.

38

Alte complicatii sunt: apilepsia, tulburari psihice, paralizii sechelare de nervi cranieni, tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori - de sechele neurologice importante (paralizii, tulburari pshice).

1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: in perioada embrionara , sifilisul , alcoolismul parintilor , rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului; sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil ; mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic ; nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ; control periodic al acitatii vizuale ; tratamentul HTA ; evitarea stresului emotional si a oboselii fizice ; alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus ; evitarea expunerii la caldura excesiva ; renuntarea la tutun , alcool , cafea in exces , grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a

Profilaxia secundara afectiunilor . Pentru unele avut un

persoane , prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un

accident ischemic tranzitor ( AIT ) care este un

AVC ar putea sa apara in curand. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT , care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere , de vorbire , de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita , convulsii , procesului de gandire . Un

ameteala ( vertij ) , o slabiciune sau amorteala intr o parte a corpului . Simtomele unui

39

AIT , totusi , sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 20 minute , desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . Multe AVC uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC .Daca la pacientul respective s a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) , poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut dj un AVC ischemic . Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) , se recomanda continuarea examinarii , de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamei, pot leza creierul fragil al copilului; Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil; Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic; Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti; Control periodic al acuitatii vizuale, al TA; Tratamentul HTA; Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice; Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos; Evitarea expunerii la caldura excesiva; Renuntarea la tutun, alcool, cafea in exces, grasimi de origine animala.

40

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile pe fetele palmare Mainile pe fetele dorsale Palmele interdigital Degetele cu palma opusa Policele cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE

43

PACIENTILOR CU AVC

CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.

II.1.CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date: - Directe: pacienta - Indirecete : dosarul medical actual, ecgipa de ingrijire, familia 2. Metode de culegere a datelor: - Interviul - Observatia - Studiul documentelor medicale - Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

DATE RELATIV STABILE

44

Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gspodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

II.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1,58 m Grup sanguin : B III RH+ 1.2.b.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.2.c.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV. 1.2.d.Antecedente personale Fiziologice : - Menarha la 14 ani; - Menopauza la 50 ani; - Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1; Patologice : - Bolile copilariei fara a preciza care anume.

II.1.3.INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a.Motivele internarii

45

Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

1.3.b.Istoricul bolii Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate. 1.3.c.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta. 1.3.d.Data internarii 26.10.2012, ora 10:00 1.3.e.Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide, normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru, mobil Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara tulburari de limbaj.

46

47

II.2. Analiza si interpretarea datelor II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota

A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta, nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului, dezbraca statului socio-cultural

Alterarea muschiului 2 cardiac, a peretilor arteriali, venosi; supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica, aseza, a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2

A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima

A fi curat, ingrijit, a Mucoasa nazala umeda, fose Nu se spala, nu se piaptana, Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz

48

Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18.3-25C Fara poluare fonica, chimica, microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori, de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate

Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta

Spitalizare Imobilizare la pat

Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2

49

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale

Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte

Probleme potentiale
Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii, anchiloze Infectii urinare

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA,tahicardie. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele, de a se incalta descalta, de a-si descheia nasturii. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta.

50

8) Anxietate din cauza spitalizarii, a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste, ingrijorare, somn perturbat. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle, treziri frecvente, ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.

51

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei, Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre) - Asigur un climat optim (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit) - Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare - Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare - Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare - Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea - Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale - Verific prezenta globului vezical - Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta, pun comprese calde pe regiuniea pubiana, las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) - Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand - Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator - Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
52

Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Sa prezinte diminuarea parezei

Sa fie ferita de complicatii

Sa fie ferita de infectii iatrogene

sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare

53

II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH, uree, glicemie, cholesterol, fibrinogen, triglyceride, timp HOWEL, transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop, ser fiziologic, Digoxin, Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor, autonome si delegate, 26.10.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28.10.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30.10.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept, mai reduse la cel superior. 30.10.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata. 31.10.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. 02.11.2012 Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.

Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii

Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile, apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare

-asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie, extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi

54

miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor

Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire, de a se spala, de a se imbraca, in decurs de aproximativ 7 zile

-antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga, nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui, toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga

26.10.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V. 29.10.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa maini 01.11.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta

Somn peturbat

Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal;iitativ si cantitativ

-ii explic pacientei care este cauza retentiei, ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei dmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii

26.10.2012 Pacienta suporta sonda dmeure 29.10.2012 Dupa scoaterea sondei dmeure, episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie

28.10.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.10.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste

55

in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam- o fiola- seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile

Devalorizarea

Deficit cunostinte

de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular

mediacl odihnita 30.10.2012 asupra Starea de neliniste a disparut. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele, ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei, pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta, sine, a acceptat justa realitate cu resemnare. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol, sa realizeze o perceptive justa a realitatii, sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta pacientei privind boala, modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare, masurile preventive si despre boala, tratament, mod de recuperare, curative, modul de participare la prevenirea recidivelor. recuperare -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte

56

EXAMENE
EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH

PARACLINICE
VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.000400.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13,0 g% 41 % 225000/mm 5,2 mm/1h

MOD DE RECOLTARE p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v. 4,5 ml sange /0,5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina

Cholesterol

140-220 mg%

202mg%

T.G.O.

5-17u.i.

20 u.i.

T.G.P.

4-13u.i.

13 u.i.

Uree

20-40mg%

35 %

Triglyceride

50 mg%

47 mg%

Timp HOWEL

90-150

180

Cretinina

-b=1-1,5gr% -f=0,5 gr%

0,8 gr%

57

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 04.11.2012 Starea la externare: ameliorata - Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante , diuretice , hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dapa o luna de la externare; -control transaminaze; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); Renuntarea la cafea, alcool, cola.

58

CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I. II.1.CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date: - Directe: pacienta - Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia 2. Metode de culegere a datelor: - Interviul - Observatia - Studiul documentelor medicale - Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul ambii casaroriti);ea si sotul dipun de doua camera , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

II.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1,60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.2.b. LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta

59

Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata, fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie -sora, cancer mamar 1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani; -menopauza la 52 ani; -sarcini:2;nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume; -HTA depistata la 50 ani; -neoplasm col neoperat cu chimioterapie-2006

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1.3.b. ISTORICUL BOLII Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij, cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. 1.3.c. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE

1.3.d. DATA INTERNARII 8.10.2012 ora 13:50 1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
60

SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg, AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu , durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular, relief cortical de aspect normal.

sau

focalizate intracerebrale; sistem

61

II.2. Analiza si interpretarea datelor II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota

A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. Tegumente calde. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Mucoasa bucala roz. Reflex de deglutitie present. Digestie normal. A elimina Frecventa mictiunilor normale. Scaun normal. Orar ritmic. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator, fara cosmaruri. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice, piele de culoare roz. corpului in limite normale A fi curat, Par scurt, unghii curate. ingrijit, a

Alterarea muschiului cardiac, a 2 peretilor arteriali, venosi; Obstructii arteriale, supraincarcarea inimii 2

Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. Alterarea centrului nervos

1 Dificultate de a se mobilize, de Ameteli, deviere spre stanga, 2 a merge. alterarea centrilor nervosa. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala, ameteli, cefalee. dezbraca 2 1

Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. prescriptiilor de igiena, sa se

62

proteja spele, sa se pieptene, igiena tegumentele si bucala. mucoasele A evita Metode de destindere. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect, dificultate de limite fiziologice. a-si exprima dorintele. A actiona Timp de rugaciune. conform Libertate. propriilor convingeri si valori, de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. Tristete. in vederea Sentiment de inferioritate. realizarii A se recrea Satisfactie. Inactivitate. Tristete. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea

Deviere spre stanga. Alterarea centrului nervos

2 2 1

Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. Slabiciune. Ignoranata 2

63

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale

Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi, loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii, anchiloze

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata, fara grasimi animale. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete, neliniste, ingrijorare. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.

64

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II.3.2. INTERVENTII ZILNICE

- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei, Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) - Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit) - Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare - Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare - Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare - Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea - Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele

Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic

65

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Sa prezinte diminuarea parezei

Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene

necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare

66

II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5.EVALUARE

PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile. Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin a, glicemie , timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare , hipotensoare , diuretice. EVALUARE 28.10.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30.10.2012 TA=170/90mmHg 31.10.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului , este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa mi raspunda comunicare prin da sau nu, apoi, propozitii simple 30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu putina greutate in articularea lor 31.10.2012 -idem

Dificultate de a se misca -caderi, loviri, raniri Alimentatie in deficit

Comunicare ineficienta

Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.10.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in a se imbraca , se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii

67

de a incalta descalta

se desbraca , a se pe fotoliu; sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile

usor de 31.10.2012 Pacienta se imbraca singura , fara a sta in fotoliu . Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii

Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular

-asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare

-formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple

-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes boala, modul de manifestare, masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, curative, modul de participare la recuperare tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor. -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte

68

EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.v.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.000400.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13,3g% 40,3 g% 223000/mm 5,2 mm/1h

Cholesterol

140-220 mg%

273 mg%

T.G.O.

5-17u.i.

28u.i.

T.G.P.

4-13u.i.

20u.i.

Uree

20-40mg%

36%

Triglyceride

50 mg%

26,4mg%

Protein reactiva

Present absent

sau

Absent

cretinina

-b=1-1,5gr% -f=0,5 gr%

0,8 gr%

69

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 18.10.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila - Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare normal, Romberg pozitiv, cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost normal. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dupa o luna de la externare; -control transaminaze; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); Renuntarea la cafea, alcool, cola.

70

CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.

II.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de date: - Directe: pacienta - Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia Metode de culegere a datelor: - Interviul - Observatia - Studiul documentelor medicale - Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

II.1.2. DATE ANTERIOARA

PRIVIND

STAREA

DE

SANATATE

1.2.a.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1,60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.2.b. LIMITE SENZORIALE

71

Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie 1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani; -menopauza la 54 ani; -sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1.3.b. ISTORICUL BOLII Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate. 1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA 1.3.d. DATA INTERNARII 24.10.2012 ora 14:15 1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu , FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome

72

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, hemiplegie stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

73

II.2. Analiza si interpretarea datelor II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota

A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. Tegumente calde. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Mucoasa bucala roz. . A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber, relaxare.. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat, Mucoasa bucala umeda sir oz, ingrijit, a gingi aderente dintilor. proteja tegumentele si mucoasele

Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2

Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala

Afectiune neurologica

2 2

Dificultate de a se mobilize, Alterarea centrilor nervosi de a merge.

Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1

Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor

74

A evita Temperature ambianta inre 18,3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul, vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori, de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. in vederea realizarii

1 1 1

Tristete. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine. Hemiplegie: 1 2

A se recrea Divertisment , amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea

Lipsa de cunostinte

75

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii, anchiloze, constipatie

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA, fibriatia atriala. 2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. 3. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. 6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil 8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. 9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete, neliniste, ingrijorare. 10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.

76

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei, Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre) - Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit) - Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare - Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare - Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare - Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea - Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand - Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator - Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii - Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore

77

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii -

Sa prezinte minimalizarea parezei

Sa fie ferita de infectii iatrogene

Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare

78

II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, glucide, urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL. -administrez medicatia prescrisa. EVALUARE 24.10.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26.10.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27.10.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27.10.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang; pacienta se ridica in pozitie semisezand. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta.

Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang); - lipsa coordonarii miscarilor; diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala, de a se imbraca, de a

Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang; - sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana.

Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele, organelle genitale

24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa

79

se alimenta, de a se deplasa la toaleta. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent; - sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta , sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii

Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste, agitatie, anxietate.

26.10.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. 27.10.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. De perseverat. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea. Avand in vedere evolutia favorabila, imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita, optimista, tranzitorie. efectul ar putea fi negative pt ea. increzatoare, incearca sa se adapteze la noua situatie.

externe. Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare. Ajut pacienta in alimentative alimentare pasiva. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. II explic necesitatea sondajului vezical. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale. Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Urmaresc diureza zilnica. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ), alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice , supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala.

execute miscari cu mana si piciorul stang,.

25.10.2012-Pacienta suporta sonda. 27.10.2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. Pacienta respecta programul stabilit.

80

Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. Deficit de cunostinte

Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.

Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30.10.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic,, prezinta buna starii de satisfactie. dispozitie. Observ si notez schimbarile.

Pacienta sa capete cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular

-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte

Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor.

81

EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.000400.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.000/mm 6 ml / 1h

Cholesterol T.G.O.

140-220 mg % 5-17u.i.

202 mg % 28u.i.

T.G.P.

4-13u.i.

20u.i.

Uree

20-40mg%

36%

Triglyceride Fibrinogen

50 mg% 200-400 % mg

50 mg % 220 mg %

cretinina glicemie

-b=1-1,5gr% -f=0,5 gr%

0,57 gr % 124 mg%

Punctie capilara glucotest 80- 120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na- 4mg p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de 90-150 sodium
82

Timp HOWEL

220

vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.11.2012 Starea la externare: ameliorate. - Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga, pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei. I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dupa o luna de la externare; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); -renuntarea la cafea, alcool, cola. -control periodic la medical de familie.

83

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII

84

CONCLUZII
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala grava, cu urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala chiar cauzatoare de moarte. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI, impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. In lucrare am prezentat trei dintre ele : - R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate, starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator. - S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. - P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit, raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare, starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri firesti. ,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e ...... nimic.

85

SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI

CAZUL A
NUME,PRENUME : R.M. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita

CAZUL B
NUME,PRENUME : S.I. VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica
DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea

CAZUL C
NUME,PRENUME : P.V. VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural
MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang

DOMICILIUL: rural
MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta. al membrelor

-cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta

DATA INTERNARII :

DATA INTERNARII :

DATA INTERNARII :

26.10.2012, ora 10:00

8.10.2012 ora 13:50

24.10.2012 ora 14:15

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

AVC cardioembolic hemipareza dreapta.

carotidian

stang; AVC ischemic VB AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA

PROBLEME DE DEPENDENTA

PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE

PROBLEME SPECIFICE CAZUL A

-alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena

-deficit de cunostinte

-dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta)
CAZUL B

-disconfort -risc de accidente ( caderi, loviri )

-incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal

CAZUL C

-alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata

-perturbarea stimei de sine -disconfort.

-comunicare ineficienta la nivel motor (stanga )

INTERVENTII ZILNICE

87

OBIECTIVE COMUNE

OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A

-sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate ;sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala ,regim de viata ,pentru a preveni un nou accident vascular
-sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.

-sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice
-sa-si recapete interesul fata de sine si de altii. CAZUL B

-sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine
-sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.

CAZUL C

-sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara
-sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie)

88

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R.M. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept; solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie ;efectuez miscari passive, prin miscari de flexie, extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute; invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie, pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical , pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica
-prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele; ii acord atentia cuvenita;ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol, sa realizeze o perceptie justa a realitatii

INTERVENTII DELEGATE

AUTONOME SI

INTERVENTII DELEGATE

AUTONOME SI

PACIENTA:S.I. -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare; insotesc pacienta la baie ; identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere, empatie -favorizez vizita membrilor familiei
-cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei; formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu, apoi propozitii simple.

PACIENTA:P.V. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang ; solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie ; efectuez miscari passive , prin miscari de flexie ,extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute ;invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila ; ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical , pe care il efectuez la indicatia madicului
-ii explic pacientei ca pentru a se face bine , vointa sa conteaza foarte mult , pentru a depasi aceasta situatie grea.

89

RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R.M. -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime, sofat , inot , tensiune electrica )
-a se evita consumul de cafea, alcool, cola.

RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S.I. -regim desodat , sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc
-a se evita consumul de alcool , cafea , cola.

RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP.V. -regim alimentar sarac in grasimi animale ,desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea , alcool . cola
-evitare a situatiilor cu risc.

90

ANEXE

TRATAMENT

ADMINISTRAT
91

PACIENTEI : P.V.

Denumire Medicament MANITOL

PIRACETAM

Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie

Actiune Diuretic asmatic

Doza Zilnica 125 ml / zi

Doza Unica 250 ml

PREDUCTAL

Tablet 75 mg Per os

FUROSEMID

Fiole Perfuzie - i. v.

SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K

Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie i. v. capsule fiole

Psihostimulant Combate astenia ,surmenaj psihic,ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina

4 tablete / zi

1 tableta

1 tableta / zi

1 tableta mg

- 35

1 fiola / zi

1 fiola

1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi

500 ml 1 fiola 5 ml 1 capsule 1 fiole

metoprolol DIGOXIN

Tablet Per os tablete

2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi

1 tablete 1 tablete

92

Tratament administrat pacientei S.I.:

Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml

PIRACETAM

ASPENTER

Tablet 75 mg Per os Tablet Per os

FUROSEMID

SER FIZIOLOGIC ENAP

Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet 5 mg

Psihostimulant Combate astenia ,surmenaj psihic,ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor

2 fiole / zi

1 fiola

2 tablete / zi

1 tableta

1 tablete / zi

1 tableta

1000 ml/ zi

500 ml

1 tablete / seara

1 tablete

Algocalmin

Fiole intramuscular

Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator

2 fiole / zi

1 fiola 2 ml

93

Tratament administrat pacientei R.M.:

Denumire Medicament MANITOL

PIRACETAM

Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie

Actiune Diuretic asmatic

Doza Zilnica 125 ml / zi

Doza Unica 250 ml

CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID

Seringa Pa subcutanat Tablet 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete

Psihostimulant Combate astenia, surmenaj psihic, ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata

2 fiole / zi

1 fiola

1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi

1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta

NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN

capsule Fiole intramuscular tablete

1 capsule / zi 2 fiole / zi

1 capsule 1 fiola 2 ml

1 tablete / zi

1 tablete

94

PUNCTIA

VENOASA

Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie .

crearea unei cai de acces

intr o

vena

prin

Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice. Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut, hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI

-venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ), unde se formeaza un M venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic )

PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie perna elastic pentru spijinirea bratului, musama, aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile ace de 25 30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm( in functie de scop ), seringi de capacitate ( in functie de scop ), pense, manusi chirurgicale, tampoane

95

-alte materile garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 30 c/s -TETA = 4 7 c/s -DELTA = 0,5 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

neuronala (potentiale de actiune, potentiale sinaptice, etc.) contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 V. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma, amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene.

Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 V (figura 1).Amplitudinea reflecta nr. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron.

Figura1. Exemplu de inregistrare EEG normala.

Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine; cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale:

1. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 V si frecventa medie, 8-13 Hz (cicli pe secunda). In mod normal, amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). Se presupune ca aceste unde reflecta

Figura 2. Unde alfa; observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde.

99

activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale, a unei stari emotive, etc.

2. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 V (figura 3). Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior.

Figura 3. Unde beta

3. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 V (figura 4). Desi sunt normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala.

Figura 4. Unde teta

4. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti, in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie, neexistand practic zone corticale de maxma incidenta.

100

5. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca de exemplu: perceptia, rezolvarea unor probleme complicate, teama, constiinta, etc.

Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta, diferiti stimuli) sau patologice. EEG este

Figura 5. Undele gamma

folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. Deasemenea, este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame), crize de epilepsie, tumori, infectii, boli degenerative sau metabolice, dereglari ale somnului. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor, deoarece hematomul impinge cortxul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare. In cazul crizelor de epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica, la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Neuronii functioneaza asadar, sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale.

101

Exemple trasee patologice EEG

Figura 6 . EEG in timpul somnului non-REM la copii. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice

Figura 7. Pacient in coma, 16 ani, cu sindrom Reye.

102

Figura 8. EEG pacient, 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde

Electrooculograma

Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica, corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Se formeaza astfel un potential de dipol, determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 V, cu o valoare medie in jur de 100 V. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice, sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara, neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal, vertical, oblic sau rotator. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal, ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. Directia miscarii rapide determina directia in care
103

se produce nistagmus, astfel, in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului).

Figura 9. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor.

Alte metode de investigare a creierului

CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale).

PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier, ca masura a activitatii neuronale, dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si

104

asigura necesarul de energie, se pot identifica prin masurarea radioactivitatii, zonele active din creier. In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica.

MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic, obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier.

MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa.

ANGIOGRAFIA CEREBRALA - Arteriografia cerebral : - este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . Pregatirea pacientului : -sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. Semne spontane
105

Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. Semne provocate

Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40C si apa rece 25C; se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice. Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

106

107

108

INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 2.11.2012 )

ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. c) AVC ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare. SCOP : Culegerea datelor ( varsta, sex, nationalitate, stare civila, domeniul de activitate, bolile insotitoare, antecedente heredo-colaterale, domiciliul) motivele internarii, stabilirea formelor de AVC.

RESURSE UMANE : Salonul nr. 1 si nr. 2, sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI; 12 pacienti diagnosticati cu AVC.

METODA : - Studiul documentelor Documentul este un obiect, un text ce ofera o informatie; mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt, un drept, o obligatie. Documentele pot fi : scrise, statistice, iconografice, foto, fonice, verbale. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate, data si ora internarii, tratamentul administrat, evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive, in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie, dizartrie.

109

REZULTATE : Varsta : 50 - 65 ani - 2 femei, 2 barbati; 65 80 ani - 4 femei, 4 barbati; Sex : 6 femei, 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei, 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei, 1 barbat.

DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 - medic de familie, 1- infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti

BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti 4 femei, 4 barbati

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA 7 pacienti ( 3 femei, 4 barbati )

110

DOMICILIUL : urban 6 pacienti ( 2 femei, 4 barbati ) rural 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati )

MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : vertij, tulburari de mers si echilibru, tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei, 3 barbati ) tulburari de vedere, afazie, hemiplegie, tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie, 1 barbat ) hemiplegie ( faciala, crurala, brahiala ), somnolenta si stare comatoasa, tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee, ameteli, varsaturi, coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie), incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei, 1 barbat) tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, tuburari sfincteriene : 1 pacient.

STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei, 3 barbati) AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie, 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie, 2 barbati) AVC hemoragic hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient.

FACTORI DETERMINANTI : HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatie, variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica, etc.

DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor sunt : alterarea mobil;itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea fortei musculare; alterarea comunicarii verbale; lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
111

alterarea conceptiei despre sine; alimentatie inadecvata prin deficit; riscul alterarii tegumentelor; risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).

CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita, am concluzionat urmatoarele : - 4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei, 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura, contabilitate; - 3 externari starea le externare ameliorata : 3 barbati; - ceilalti 5 pacienti ( 4 femei, 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. 2. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In functie de vasul afectat, deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele, simptomatologia este caracteristica. 3. AVC hemoragic hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida spre deces. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza; reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice. 1.

112

BIBLIOGAFIE

1. Ghid de nursing cu technici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale vol.I.; (coordinator Lucreia TITIRC),Editura Viaa medicala romneasc, Bucuresti, 2002 2. Ion CRISTEA, Marin CIOBANU; Ghid de anestezie/terapie intensiv. Editura Medical, Bucureti 2013 3. Lucreia TITIRC; Urgenele medico-chirurgicale sinteze.Editura Medical, Bucureti, 2004 4. Constantin POPA; Neurologie. Editura Naional Bucureti, 2002 5. Corneliu BORUNEL. Manual de medicin intern pentru cdere medii . Editura All Bucuresti, 2000 6. Gheorghe VUZITAS, Aurelian ANGHELESCU. Neurologie si psihiatrie, Editura STIINTA SI TEHNICA , BUCURESTI 1996 7. Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar TH. Niculescu, Radu Carmaciu, Biologie MANUAL PENTRU CLASA a XI-a , Editura CORINT Bucuresti, 2006 8. ROXANA ALBU. Anatomia si fiziologia omului- MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Editura CORINT, Bucuresti, 1996 9. Lucretia TITIRCA , TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE

ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006 10. Lucretia TITIRCA, INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE

ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006 11. Lucretia TITIRCA, BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006

113