CELE 7 MINUNI ALE LUMII

1. Piramida lui Keops

Anul construirii: Realizarea ei s-a produs ntre anii 2700-2500 I.C. Localizare: n Egipt, lng Cairo, pe platoul de la Gizeh.

Istorie:

Marea Piramida a fost cea mai nalt construcie din lume mai mult de 43 de secole, pn n secolul al IX-lea n 1889 cnd a fost construit Turnul Eiffel. Una dintre primele men ionri asupra existenei si descrierii piramidelor din Egipt a fost f cut de istoricul grec Herodot ntr-o carte de istorie scris de el. Herodot a vizitat Egiptul n anul 450 I.C. De-a lungul secolelor, Marea Piramid a stimulat imaginaia oamenilor. S-au fcut speculaii cum c ar fi fost construit ca observator astronomic sau c este o simpl construcie geometric a unei civilizaii demult disprute. Sunt cunoscute i teoriile cum c ar fi o construcie realizat de civilizaii extraterestre. Cei mai muli arheologi accept ns teoria c piramidele din Egipt nu au fost dect unele dintre cele mai mari morminte ale faraonilor.

Descriere:

Piramidele egiptene sunt cele mai vechi dintre Cele 7 Minuni ale Lumii si singurele care au supravieuit timpului. Desi pe platoul de la Gizeh sunt 10 piramide, cea a lui Keops (al doilea rege din a patra dinastie) este cea mai mare dintre ele si se crede c numai ea a fost inclus ntre Minunile Lumii. Este cunoscut ca Marea Piramid si a fost construit din 2.300.000 de blocuri de piatr, fiecare bloc cntrind n medie 2,5 tone. Este nalt de 137 de metri (a pierdut 9 metri din nlime n timp) si are laturi de 230 de metri. Unghiul de nclinare al laturilor este de 51 de grade si 51 de minute. Fiecare col este ndreptat cu precizie ctre fiecare dintre cele 4 puncte cardinale (nord, vest, sud si est). Pe latura dinspre nord se af l intrarea. n piramid au fost descoperite o serie de coridoare, galerii si guri de aerisire. Camera mortuar a faraonului se afl chiar n mijloc, n inima piramidei si este accesibil numai din Marea Galerie n care se ajunge pe un culoar ascendent. Pereii acestei camere sunt construii din granit rosu, iar pietrele au fost mbinate att de bine, nct nu intr printre ele nici mcar o carte de joc. n piramid a mai fost construit si o camer mortuar a reginei. Regretabil este faptul c att comoara ct si mumia lui Keops nu au fost gsite. Se crede c au czut prad jefuitorilor de morminte.

2. GRDINILE SUSPENDATE

Anul construciei: Se crede c au fost construite in jurul anului 600 I.C. Locaie: n Babilon, pe partea estic a Eufratului, aproximativ la 50 de km sud de Bagdadul de azi din Irak.

Istorie:

Aceste grdini despre care nu se poate spune cu sigurant c au existat, se presupune c au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea, fiul lui Hamurabi. El le-a construit pentru una dintre soiile sale bolnave, pentru a-i alina dorul de munii si grdinile din locul ei natal numit Media. De asemenea mai exist o teorie, mai puin credilil ns, c aceste grdini au fost construite de Semiramiza, regina asirian, n al cincilea ei an de domnie. Ceea ce ridic un mare semn de ntrebare privind existena acestor grdini este faptul c nici unul dintre cei care au lsat n scrierile lor date despre Babilon, nu au v zut cu proprii ochi aceste grdini. nsi tablele rmase din timpul lui Nabucodonosor nu conin date despre Grdinile Suspendate, ci numai despre descrierea palatului, a oraului Babilon i ale zidurilor acestuia. Arheologii nc mai caut dovezi evidente despre aceste grdini pentru a trage o concluzie real cu privire la existena lor.

Descriere:

Philo din Bizan spune despre aceste grdini: Grdinile Suspendate au plante cultivate deasupra nivelului solului si r dcinile copacilor sunt nfipte intr-o teras superioar mai degrab dect n pmnt. ntreaga greutate este susinut de coloane de piatr. Apa era ridicat cu un sistem de scripei si curgea de sus pe canale special amenajate. Aceste ape irigau ntreaga grdin sturnd rdcinile plantelor i innd umed ntreaga zon. Aceasta face ca iarba s fie permanent verde si copacii bine dezvoltai." Geograful grec Strabo, care a descris grdinile n secolul I I.C., a spus: "Grdinile constau n terase ridicate una deasupra celeilalte sprijinite pe stlpi cubici. Terasele erau goale i umplute cu pamnt pentru a permite copacilor de dimensiuni mari s fie plantai." Se crede c Grdinile Suspendate erau un munte artificial construit pe terase suprapuse nlte de la 23 la 91 de metri si lungi de 122 de metri. Aceste terase erau susinute de coloane din piatr. Apa pentru irigarea plantelor era ridicat n mod mecanic cu glei prinse pe un cablu ntins ntre 2 roi imense.

3. STATUIA LUI ZEUS

Anul construirii: ntre anii 470-450 I. C. Localizare: Oraul Olimpia din Grecia antic localizat pe coasta vestic a Greciei, la aproximativ 150 de km de Atena.

Jocurile Olimpice au nceput n oraul Olimpia din Grecia n anul 776 I.C. si erau inute n cinstea lui Zeus. Oamenii veneau din toate rile s participe la aceste jocuri si se rugau n templul lui Zeus. Cu timpul, cnd Jocurile Olimpice au devit faimoase, din ce n ce mai muli oameni veneau s ia parte la ntreceri. Astfel c, templul a devenit nencptor. De aceea s-a construit un altul, mai mare. n interiorul lui, sculptorul grec Phidias a realizat o statuie imensa a lui Zeus. Impratul roman Caligula a vrut s ia statuia si s o expun n Roma. Dispozitivul pe care l construise pentru transportarea ei s-a rupt, el fiind nevoit s renune la aceast idee. Jocurile Olimpice au fost declarate pgne n anul 392 A.D. de ctre mpratul cretin Theodosius I al Romei, iar templul lui Zeus a fost nchis. Mai trziu, statuia a fost transportat de ctre nite greci foarte bogai ntr-un palat din oraul Constantinopol n care a si fost distrus n anul 462 A.D de ctre un incendiu devastator. Astzi nu a mai rmas nimic din marele templu dect fundaiile, coloane czute si pietre.

Istorie :

DESCRIERE
Pausanias Grecul spunea n secolul 2 D.H.: n mna dreapt inea o statuie a Victoriei fcut din aur si filde. n mna stng inea sceptrul lucrat din toate metalele i care avea n vrf un vultur. Sandalele zeului erau fcute din aur la fel ca i roba lui. Templul lui Zeus era construit dup modelul numeroaselor temple din Grecia, pe o platform rectangular. 30 de coloane largi susineau acoperiul pe prile laterale si 6 la fiecare capt. Un acoperi foarte ascuit acoperea cldirea. Triunghiurile create la capetele cldirii de acoperiul nclinat erau umplute cu sculpturi. Sub ele, chiar deasupra coloanelor, erau mai multe sculpturi descriind 12 muncitori ai lui Heracle, 6 la fiecare capt. n acord cu descrierile, statuia era aezat n captul vestic al templului. Ocupa o suprafa de 7 metri si avea o nlime de 12 metri. Hainele sale erau sculptate cu animale si crini, fa a era fcut din filde, iar barba, prul, roba si sandalele, din aur.

Anul construirii: n jurul anului 550 I.C. Localizare: n oraul Efes din Grecia antic, lng oraul Selkuc de azi din Turcia.

4. Templul lui Artemis

Templul zeiei Artemis se considera a fi cea mai frumoas structur construit vreodat. Artemis (Diana la romani), era n religia greac zeia vntorii si a naturii slbatice. n religia locuitorilor din Efes, era zeia fertilitii. n anul 550 I.C. regele Croesus din Lydia a cucerit oraul Efes si alte orae din Grecia antic. n timpul luptei a fost distrus un templu al zeiei Artemis. De aceea, Croesus a luat decizia s construiasc unul nou realizat de arhitectul grec Chersiphron si de fiul acestuia, Metagenes. Noul templu a fost mndria celor din Efes pn n anul 356 I.C. cnd, Herostratus (un tnr din Efes) l-a ars din temelii creznd c numele lui va intra n istorie. Ciudat sau nu, Templul lui Artemis a fost distrus n aceeai noapte n care s-a nscut Alexandru cel Mare. Cnd el a cucerit Asia Mica, s-a oferit s-l reconstruiasc, ceea ce s-a i ntmplat. Noua construcie a fost definitivat dup moartea lui n 323 I.C. Sfntul Paul a vizitat oraul Efes n primul secol A.D. predicnd cretinismul. Aici ns s-a lovit de veneraia pe care locuitorii o aveau pentru zeia Artemis. n anul 262 A.D., templul a fost distrus de go i. Locuitorii au plnuit s-l reconstruiasc dar ntre timp au fost crestinai si ideea reconstruciei a fost abandonat.

Istorie:

Templul lui Artemis era faimos pentru mrimea lui i pentru operele de art pe care le gzduia. Era construit din marmur, cu o faad decorat. Se estimeaz ca masur 106 metri n lungime si 54 de metri pe lime, avea 127 coloane de piatr nalte de 18 metri fiecare, fiind de 4 ori mai mare dect Parthenon-ul din Atena. La intrare, scri de marmur nconjurau templul. n interior erau sculpturi valoroase realizate de marii artiti ai vremii.

DESCRIERE

5. Colosul din Rodos

Anul construciei: Construcia s-a realizat n 12 ani si a fost finalizat n 282 I.C. Locaie: Strjuia intrarea in portul din insula Rodos din Grecia. Rodos este o insul aflat n Asia Mic, unde Marea Egee ntlnete Marea Mediteran.

Istorie:

Rhodos devine n 408 I.C. capitala mai multor teritorii unite si un important port comercial. Se bazeaz pe un aliat, care este Ptolemeu I al Egiptului. Macedonenii ncearc s rup aceast alian, ns locuitorii din Rodos sunt unii i rezist eroic asediului. Colosul din Rodos a fost construit n cinstea zeului soarelui, Helios, ca mulumire pentru protecia locuitorilor n timpul asediului. Chares din Lindos, un sculptor rodian, a fost angajat pntru construcia statuii. Statuia a strjuit intrarea n portul Rodos timp de 56 de ani. Cnd soarele rsrea dimineaa, se reflecta n suprafaa de bronz si fcea ca figura zeului s strluceasc. n 225 I.C., n urma unui cutremur, i s-a rupt un picior. Dup prbuirea statuii, locuitorii din Rodos au vrut s o reconstruiasc primind chiar o ofert de la Ptolemeu al III-lea, ns un oracol le-a interzis. Dup ce arabii au cucerit insula Rodos, n 653 A.D., statuia a fost vndut de ctre acetia unui evreu din Siria care a crat-o pe 900 de cmile, dup cum spune legenda.

Descriere:
Statuia era construit din bronz i ntrit ulterior cu fier si piatr. Se spune c au fost folosite 15 tone de bronz i 9 tone de fier, ns calculele arat c aceste cantiti au fost chiar mai mari. Avea o nlime de 33 de metri si sttea pe un soclu nalt de 15 metri. Teoria c acest colos sttea cu cte un picior pe fiecare mal al portului este doar o legend pentru c n nici o scriere nu se specific acest lucru. Se crede c ea a inspirat sculptorul francez Auguste Bartholdi, care a construit Statuia Libertii din USA.

6. Farul din Alexandria

Anul construciei: Se estimeaz c a fost terminat n jurul anului 280 I.C. dei construcia a nceput n jurul anului 290 I.C . Locaie: Pe o mic insul de lng oraul egiptean Alexandria numit Pharos.

Dup moartea lui Alexandru cel Mare, comandantul lui, Ptolemeu Soter, a preluat conducerea n Egipt n oraul fondat de Alexandru, ora numit Alexandria. El a nceput construcia farului n anul 290 I.C., construcie ce a fost ns finalizat de fiul lui, Ptolemeu Philadelphus. Construcia a fost dedicat lui Ptolemeu Soter si soiei lui, Berenice si se presupune c a fost finanat de un diplomat bogat numit Sostratus din Cnidus. Construcia a fost att de faimoas nct denumirea de "far" a fost preluat n limbile francez, italian, spaniol si n romn. Farul din Alexandria a ajutat la navigaie timp de mai bine de 1000 de ani, pn cnd a fost distrus n urma a dou cutremure, din 1303 A.D. si 1323 A.D. A fost att de faimos, nct a aprut chiar si pe monedele romne. n 1480 pe locul lui a fost construit un fort islamic numit Fortul din Kait Bey folosit n scopuri militare. Recent, oamenii de stiin au gsit pri din far scufundate, pe care le-au adus la suprafa ca s le studieze.

Istorie:

Descriere:

Farul avea o nlime de 117 m si era construit din 3 pri pe o baz larg. Prima parte era un cub nalt de 56 m, a doua seciune era o prism octogonal nclinat n interior, nalt de 27 m, iar ultima parte era un cilindru de 7 m nlime. n interiorul cilindrului erau o flacr care ardea noaptea si o oglind. Combustibilul folosit pentru flcar se presupune c era blegar uscat de la animale. Oglinda era folosit pentru ca ziua s reflecte lumina soarelui si pe cea a focului pe timpul nopii. n vrful cilindrului se afla o statuie, cel mai probabil a lui Zeus sau Poseidon, zeul mrii.

7. Mausoleul din Halicarnasus

Anul constructiei: Se crede c a fost terminat n anul 353 I.C., la 3 ani dup moartea regelui Mausollus. Locaie: Oraul Halicarnassus (Bodrumul de azi) n Marea Egee, n sudvestul Turciei.

Istorie:

Denumirea de mausoleu vine de la numele regelui persan Mausollus care guverna provincia Caria. Mausoleul de la Halicarnassus a fost construit de ctre Artemisia, soia si sora regelui Mausollus, n memoria acestuia. Timp de 16 secole acest construcie a supravieuit timpului. Se crede c a fost distrus ntre 1000 A.D. si 1400 A.D. de un cutremur, cel mai probabil. n 1494, cavalerii Sfntului Ioana din Malta au construit un castel n timpul cruciadelor, castel care exist si astzi n Bodrum si la a crei construcie au folosit blocurile de piatr si marmur din mausoleu.

Descriere:

Artemisia, soia si sora lui Mausollus, l-a angajat pe arhitectul Pythius pentru realizarea proiectului. Planul de baz al cldirii era un templu imes, cu o baz rectanglular cu o lungime de 40 de m si o ltime de 30 de m, peste care era construit o piramid cu 24 de trepte. nalimea total a mausoleului era de 45 m compus din 20 m baza cu trepte, 12 m podiumul cu coloane, 7 m piramida cu cele 24 de trepte si 6 m statuia din vrf care reprezenta un car cu 4 cai. Fundaia era un podium cu trepte decorat cu statui. Camera mortuar era construit din alabastru, alb si decorat cu aur. Era localizat pe podium si nconjurat cu coloane. Faima acestei constructii consta n mulimea statuilor cu care era decorat: oameni, lei, cai si alte animale. n fiecare col, lupttori pe cai strjuiau mormntul. Fiecare parte a mausoleului era decorat cu fresce care prezentau scene despre luptele grecilor. ntre fiecare dintre coloanele podiumului strjuiau statui. Astzi, numai cteva statui au fost recuperate si pot fi vzute in Camera Mausoleului la British Museum.