Figuri de stil-definitii si exemple

• Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata)

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o
imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor,
lucrurilor.
Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte –
nunta.
Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare
in care se prezinta indirect anumite realitati).

• Antiteza (gr. antithesis = opozitie)

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi
context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.
Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.
Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este
modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

• Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre
care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se
compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se
exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni
concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

• Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor
argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina
asemenea, curechi in poloboc slava domnului”.

• Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui
substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor
sau actiunilor care
l-au impresionat pe scriitor.
Dupa numarul de termeni pot fi:
-simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular);
“rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular);
“turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai
Eminescu);
-duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular);
“somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de
Mihai Eminescu);
-triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de
Vasile Alecsandri).
Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:
-cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint”
(Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi
incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe
campul spaimantat” (Dan, capitan de plai de
Vasile Alecsandri).

• Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca)

Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile,
numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.
Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza
halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica
realindu-se prin acumularea unor epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”).
• Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)
Este figura de stil care consta in abaterea de la topica
propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a
sublinia anumite insusiri ale personajelor.
Ex: “Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare”.

• Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga)

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre
un interlocutor imaginar.
Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes
– simbol al spiritului justitiar.

• Interogatia retorica (lat. interrogatio)

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe
intrebari, de la care nu se asteapta raspuns.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui
Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

• Personificarea (fr. personnification )

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,
lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti.
Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei
de imparat si a lui Calin.

• Repetitia (fr. repetition = a repeta)

Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe
ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii,
insusiri.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia “vas de vas” releva multimea
turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.