002 Seunong WOU XINLVIA VOSVSYSNIONI AldaVeDOdOL youvS09 NILNVLSNOO@ MATRIX ROM CP. 16-162 77500 - BUCURESTI tel, 014113617, fax 01.4114280 email: matrix@fx.r0 ‘wwwamatrixrom.ro Ecitura MATRIX ROM este acreitats do CCONSILUL NATIONAL AL. CERCETARI STINTIFICE DIN INVATAWANTUL SUPERIOR Descreres CP a Bibloteci Najonele Rominiel ‘COBARCA, CONSTANTIN TTopagrate inginereascd 7 Constantin Copared ~Buevross Matic Rom, 2008, Boge Sen 473-885-560-0 528.428 ISBN 973 - 685 - 560-0 Topografie nginereascd PREFATA Lucrarea esto destnatt studentlor din eadrul Faculatii de Geodesic, are ca scop completarea materialulj bibliografie pent studenti faculatlor cx pro- fil Constructi din cadral Universitatis Tehnice de Construct Bucuresti gi poate fi ula specialistilor din domeniu, ce igi desfAgoard actvitatea In cadrul uno f= se care au ed obiect de activate hurr specifce Jn concextul actual, In care evoluta tehnologiet se afl pe © curha expo: ‘nena! aseendent, se poate afima e, in majoritates tarnurilor industries si con- sructilor, aetivitatea de asigurare topostafick este indispensabils la wasare, ‘ioataj tehsologtc al unor echiparnente si subansamble, a controll acestora ia timnpul fusctionai ct sla asigurarea si conrolulealtaiiproduselor finite, Transformarea fundamentala a tehnicilor de mAsurare spre indrumarea, onducerea si cant realizar proiectolor de construct imeinerestipresupune uilizaree metodelor de mesurare din domeniul Geadezie, care le eéndul lor, su- port o continud modernizare gi adaptare la cerinteie de precizie tot mai eidicate Pomind de la acest deziderat, adapearea metodelor clase de tassre (po: sitfonare la tehnologile de execuye din cadra activitiilor 6 consiruyiomon- ts), alegerea mijfoacelor de misurare adecvate precuin si a tehnologiilor de mi- surare, care devin tot mai performante prin aparita si ezvolarea insrumentelor moderne, presupune o cuncastere aprofundetd a acestora, in aga fel inet specia- ligt ta msuritor sl se poatd adapta oriciror cerings ale proveselorteknologice Gn diversele domenii ale constructor. ‘Termeni moi precum Tehnica senzorilor, Tehnica Masurttorior Indus- trial, Sisteme de Masurare Industriale, misuritori in dameniul apropiat, mé- -surdtor in regim dinamic, et. dezvoltti ip aceastd lucrae vin in completarea gi sustinerer acestorafirmati i pot deschide un nou orizont al domenlor de apli- care pentru metodele clasice $i mijloacele de masurare specifice Topogratiel In- eres Ese foane positil ea lverarea <8 congind uncle suprapaneri, omisiua sau planinetric a detalior \ 24 Ridicarea refelelor tehnico-edilitare SO 25.1 Bteroda direct 25.2 Metodaindirecta © BS2U Procedeu! ridietrifor forogrammerrice (2522 Sondajul serena 252.3 Ridcares topograf elecromagretice 2524 Aparaturd moderna de detectare arasecor ‘etelelortebnico - editare {1M APLICAREA PE TEREN A PROIECTELOR ENGINERESTL 1 Trasarea pe tere a elementelortapogratice din proiect, “BULL Trasarea pe teren a unghiuritrorizona. Dl Cota prc nce 43122 Frasarea pe tren a distanelorproiectae 13 Prasareape teen aeotelor proiectate SABA Trasarea cotlor prin nivelment geomet 3.3.1.1 Caleulut preciziei necesare. ‘47. "31.32 Trasareacotelor prin nivelment trigonometric 313.21 Caeulul precited ncesare... Siw Trasarea tinlor de pantéproiecati BAA Trasarea linlor de pantdproieciatt prin ive tment geometric de mile oon 342 Trasarea lnlor de pants proiectati prin nivel ‘nent geometric de capt. 31.42 Trasarea lintlor de pant proictaa prin nivel ‘nen trigonometric. BAA Calcul precizcineceare 3S Trasarea coelor prin procedel combina. ‘S481 Tronamiterea color a eta} 3.1.5.2 Transmiterea cotelor in groapa de fundazie. 3483 Caleullpreczici nevesare 4.4 Metode de trasare in plan a punctelor proieetate ale construcitor : 3.2.1 Metoda coordonatelor potare. 3:22 Meroda coondonatelor rectangulare 3:23 Metoda intersected unghilareinainte 01 ajutorul detectoarelor m3 Tm m6 rer) uns MLSs 86 es 1-61 62 mez mess ns M166 11-66 M167 HIL68. 11169 m1 ment Ts m8 A Metoda incerseofed unghiulae inapo {25 Metoda triunghiull inch (B18 Metota intersect tar. ‘427 Metoda alintamenteto, BRIT Trasarc euprecse sci-d) walinamentle, 32.72 Tasarea cu prea aliniamenttor, 32.1.3 Trasaren cu nd pret a linanenttor. 38 Metoda intersect repeat, 329 Mera redutiler 3.210 Metodepoligonomanied price 33 Rete dearanare Bahl Partial ale protect reeotr de ase 332 Metode de aleitire a rele detresar in plan 333 Reteedetrasarestimatic, 3.3.34 Precsa necerrda base clinic. 334 Rejeaua Topografica de Consrucie (R1.C) BALL Prowctarea Reel Topografie de Cntr Feit Topoafic de ‘construct proiectate 3.3.4.3 Caleulul precisies de trasore a Rejele: Tepogrs- ‘fice de Construct. . 33.44 Masurarea unghiurlor gi laturilor Repelei Topo- -rafice de Consirucie wasard provizoris 3.3.4.8 Compensaven masuritorilr efectuate in Rejeaua Topografica de Consorucje trast provivoriu 3.3.4.5.1 Componsarea masurdtovilor unghiulare 3.3.4.5.2 Compensarea cresterlor de coordonate. 3.3.4.6 Calcul reducpilor si erasarea defini a pune telor Refelei Topografice de Construcie trasatd ProvEaaTi oreo 3.38 Rofele Spatiale Ingineresica refele de trasare-monta} 33.811 Tipuri de rele spatiale inginerest. 33.5.1. Baza de tip exterior. 33.5.1.2 Baza de tip inerior. 3.3.8.2 Prectzia rejelelor spatiale. 3.3.5.3 Luerri topogrofice pentru realizarea Refelelor Spatiale ingineresth 4.3.53.1 Executarea misurdiovilor in figurile de baza, a2 uss Ts. Te m3 HL9s L968, m9 111-106 11-108 niL110 1410 nn m4 us 16 1418 L418 119 unr20 111-120 1120 111-120 21 L122 1123 mei24 125, m2 m7 E128 | a a eeapogee Innere 4.1 Ler 42 Lucri 3.3.5.3.2 Sisteme de proiectare a punctelorfigurii de basa la orizontuile de monta IV. LUCRARI TOPOGRAFICE SPECIALE PENTRU PROFILUL CONSTRUCTH ografis Ia profectarca,exceuis yi exploatarca onstruction ct industria “144 Tntoomirea plana general de rasare 4.1.2 Luceavi topografice la rrasarea in plan a constructiilor. 4112.1 Non despre axel consiretilr 41.22 Fraarea areor 4.1.2.3 Proietarea gi esecuia premier 4.1.26 Transniterea putelor pe impreimure. 411255 Trasarea janet 41.26 Frasaveafundritrstlpstor 411227 Lucrarropografice la monsareospilor 8.27.1 Montarea spor S28 Procedeo de ver ioe monty silpior 41281 Procede! prin “plonarea lunes teodaitln 41.282 Procedeud “visa taterate 4.1.29 Lucrar vopogrfice la rasarea i montares ttior de rare ole padurilor runt 4.1.3 Livrd topografice la rasarea pe indie @ constructor 13:1 Sitematzarea vera. 4.13.2 Trasarea wna plaformeovicontte Cate trasanenttor. 4.3.3 Frasarea une plaforme inclnace 4.13.4 Detorminarea iin constr topogratice fa proiecarea st executia filo de 42.1 Lucrari opografice in etapele de stuili, proicctare si execute 42.2 Racordarea aliniamentetor. 4.22.1 Calewul gétrasarea pe teren a elementclor prin. cipale ale curbelar de racardare in are de cere de vai unica 42.2.2 Cazwri speciale la trasarea pe teren a efementelor principale ale eurbclor de racordarein ave de Cuprins wae Was Weds wast wast Waa wits ato war 4.2.2.3 Meroe de trasare in deralin a eurbelar de racor dare in are de cer. 42.2411 Metoda coardonatelor rectangulare :e ton gent 42.232 Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda. 42.233 Metods coordonatelor polare 42.234 Metode tangentelor succesive. 42.235 Metoda corcilor prelungite 42236 Meroda corziler succesive. 42.24 Curbe circulare compuse. 42.24 1 Curb compusd, ix acecas directio (procedeu! trigonometric) 42.242 Curb comps indireyie consrard — curb consracurbsi (procedeul trigonometric) 4.2.25 Curbe progresive 42.2511 Trasarea curbelor progresive la drumur Clotoida. 4225.11 Blomentele eomeirice ale coterdet, 4225.1.2 Lungimea arcuiui de clotoida 4225.13 Elementele clotoide’ de bac 4225.14 Modululclotoidet real. 4275.15 Blementele clooidet reale. 4225.1.6 Arcul uit de clot 42.23.1.7 Trasarea clotoidet 42.25.18 Trasarea virajulud are de cerc cu clotoide ! capete 4.22..2 Trasarea curbelorprogresive la cai feratei Parabola cubica 4252.1 Racordarea parabolica scurta 425.22 Racordévi parabolice lung 42.5 23 Trasarea punctelor intermediore ale racordari lor pavatolice. 4.25.24 Trasarea are de cere central 4.12.6 Curbe complere. Serpentina. 42.26.1 Trasarea serpentine! simetrice 42.2. Trasarea arcelor de elipsa 42.2771 Trasarea purctelor intermediare ate arcului de clipsd, prin meroda coordonatelor rectangs- lave, wars wis 138 ay 1-18} Ist Wv-185 1-189 wvin92 1-193 1v.198 wage Iv-198 1.198, 199 wz W203 1.203 v.24 Iv.204 1v.206 W207 1209 110 23 was wats 1V.216 28Tamgrape tegincrosce Coprins topo Isineencd Coprtns 4.2.2.22 Trasarea pencilor intermetiure ale arcu de 44.2.1 Trasarea barajetor de greutae. Ww.248 lipa, prin metoda coordonuteler polare...... W219 44.2.2 Trasarea baraelor de beion arcu Ww.209 4.23 Nivelmentaleraseul 1220 $422.1 Trasare in plan « punctului fundamental... W250 423.1 Trasarea pe tren a proiualongitudinal po. i 442.22 Trasarea lamelei in inn execu W282 iectac al edt de comtunicare wan | 442.23 Trasorea pe inaljime a lames is tinpud 4.23.2 Rocorderea decivitior. W222 exeeyiel Wasa 4.2.3.3 Trasares proilelor ransversle W224 \V. MASURATORI PENTRU DETERMINAREA DEPLASA- 43 Lucrisi topografie la proiectarea si exceutia poduritor Wins RILOR $I DEFORMATHLOR CONSTRUCTULOR 4.34 Ridicarea zonei de iraversare a curstlut de apa 1.229 5.1 Notiual introductive 4.3.2 Determinarea tunginil podulu Wao | 5.2 Determinarea abaterilor de fa verticalitate 3 Trasarea planimetricé a infrastructuil podulat. W300 | S21 Cavul constructor de tip loc turn 43.31 Reooua erasure : W350 £22 Cauul constructor de forma conan 4.33.2 Trasarea planimetrica a infrarructarit podului I-21 3 Misorarea deplasivilor orizontale 4.33.24 Procedeu! axelor de luors ahidtoare Wa | S31 Metods microtriangulasiet 433.22 Metoda intersecieireperate, Wwa32 | SLA Determinarea delasiri pancieter de state 433.23 Metoda ntersectei unghiulare inate W234 5.3.1.2 Determinarea deplasdvlororzontale ADA Trasarea altimenicé a podsritr. Wad ale puactelor de pe construct examinete 4341 Transmiteres coleior peste apa prin niveinent ! $3.2 Metoda atiniamencului geometric. wass | 544 Determinarea tasitilor. 2 “Transmiterea eotelor peste apd prin mivelent Si.1 Metoda nivelmentului geometric trigonometric, 1.236 5:42 Metoda nivelmentul hidrostaic 434.3 Thansmiterea covelor peste apd prin nivelnent VI AUTOMATIZARBA TEHNICH MASURATORILOR. hidrestatic W238 METODE SPECIALE. $3.8 Trasarea in deta a infastrucurior 1V.238 64 Misurdtor! mecanice 4.3.6 Ridicarea de execusie a infrastructuritor 1-239 62 Metodeelectrice, 43.7 Verlficarea montis postiondrittablierutui podului. 1V-240 621 Tebnica sencoritor 4-4 Lucrari topografice la proiectavea si executia constructilor 6.2.2 Senzori optoctectronici. hidrotehnice : wre 623 inregistrarea si pregitirea valoritor masurate. 44.1 Lucrirt tpografice ta proicctaren unui obiccishidro- 63 Tehnica laser in masuratorile ingineresti HON orn esa {63.1 Generalitat AA Ridicarea topografcd a ati ratui {63.2 Precicia masurdiorilor. (oursuluide apa). : wre 63.3 Verificarea si rectifcarea aparatetr laser $4.12 Lucrar topografie in inp studilor 634 Tipuri de instrumente laser hidrologice.. ci 1V-242 63.5 LASER-ALIMAMENT automat, on citiri 441.21 Metode de masurare a adancinit vs sincronicate in mai multe puncte de masurare, 44.1.3 Aplicarea pe teen a conturi fac 6354 Generalitat. fe acumalare wares 635.2 Conceptul optoelectronic. 44.2 Lucrritopografice in impul execute’ constructilor 63.5.3 Calibvarea sistemului de masurare. Hidrotehnice : W245 SA Culegerea gf analiza datlor.pose sat cunning ropa aginernsch Vil. TEHNICA MASURATORILOR INDUSTRIALE (T.M.L) 1. DOMENIUL $I PROBLEMATICA TOPOGRAFIET INGINERESTL TA Generalitits viz 72 Tehnica determinirii coordonatelor vii292 1.1 Generaitati. 7.24 Procedeul ortogonal vit92 7.22 Procedeul intersectcispaae inainte vii-292 Lucerile de proieetare si constrctiimontaj intrun cumée tot mai mare 1 Modelu clasie de valorgicare a intersect «az domeni, sunt noresizabile fird wilizatea tehnicii mdsurdioilor geoderce, unghivlare inainte 3D, in domeniul apropiat.. VH-298 asia tebnicilor speciale din construct 2 Modetui vectonal de valeificare a intersect ‘Ca gi in tecut, cénd pentea tore lurirle de construtii din subteran era nghiulare irate 3D, fn domensa aprapiat ... VI-296 necesarh ullizarea metodelorteheicii msur3terilor, in peezent, acest luens este 7.23 Metoda courdonatelor patare. viize7 ‘ala pentru constuctie de la suprafai, datorta pretentilorridicate de goo- 7.8 Sisteme de Masurare Industriate (S.M.L) care wiizea- metria complicaté a construtilor, eas de supletea lor, in sensul economic de HA teodolite vui298 inaterile, 13d Generalitat vui298 in constructs transformat Fundamental wehicile propit de misurare 72 Principti geometrice de baci pentru Sisteme de «pre indrumarea, conducerea 51 controlul realizar constructs, ceza ce solicit Misurare Industriale care uilizeaza teodotive.... VAL-299) rmecode de mésurare precise, Acestjucra a condus spre crearea de noi tehnologit ViL399 specific, eeea ce, implicit, sa resintt gin domeninl instrumenteler si iloa- 73.3.1 Orientarea reciprocd eu ransniterea scl. VIK299 celor de masurare, Gama mijleacelor de masurare geodeziceclsic 2 fost com 133.2 Compnsarea prin factele VIL-300 pletatécu na instrumented preciie ridiat, a cre se adauga miloace de ma- 3.3 Oriemarea pe puncte fice. VIE300 surare din domenial fiziei gi al consteuctei de masini. 13.4 Conftguratia sstemului ViE301 Uiilizarea metodelor de wasurare geodezice in domenil Tchnicki MAso- 73.4.1 Componente Hardware, vies ‘atorlor Topoeratice Ingineresti presupune, pe lingh asiguratca cerintclr ée 73.4.2 Componente Software vise precieie,alegerea aparatelor si tehnologiilor corespunzttoare, Acensti alegere 73S Sisteme Automate de Masurare Indusiriale || este impose atit de ealeulele preciziei "a priori” (necesare sau tearetice). por (SAM) vu-30s sind dela 0 abatere maxima admisibilé dat, c&t si de cunoasteree tehnologilor 138.1 Aprecieri generale asupra S.A.ML. Vit-303 de execute si mont, 1.3.5.2 Video - teodolite motortzate vulsos | Topografia Inginereascd (Tehnica Masurdtorilor Topografice Ingine- 73.5.3 Metode ¢ principi de mdsurare VI308 rest este ramuta misuricorilor terestre care studiaza si cezolv8 probleme legate 1354 Teodolite axtomatizate vtr305 de studileingineresti, de proiectare, execuie si exploatare a construtilor 738.8 Caracteristic ale teadolitelor autematiute Vui-306 “Termenul inginereased sublinazd faptul c& aceastS rama rsurbiori- 13.5.6 Seteme de mSturare industrial core ulizcoat lor tert este stns legat de studiul,prbiectarea si exploatarea Incrnilor si ‘metoda potard "vigor | ssinter impart de me ample, evenind patente a oc 1.8. Avantjeleuilitri Sisto de Masurare sul tehnologie de construci-monta i acest domens ined gi urmarirea com- Indust core sloearS net seera vinsie Port simp a constructor deja execute, detemindnu-se cu preiie de 1358 Sisteme dinamice de masurare. viesio plasrie in plan orizontal si vertical ale constuctilr. TA Domestl de utlizare a Sistemelor de Milsstare ‘La tocte marle objective de construct civile,indusriate, construe spe- Teiesciare i Vitsa | Siale (ca forma si anvergur8),e8i de comunicafi, criti subterane,inginerul Be- Vili, NOTATH UZUALE ary | 088% la madulfguat, apare primus pleacd ulimal de pe yantier, din uric XIX. BIBLIOGRAFIE i NIJ tonele comiderente: + inainte de inceperea consteuctei, el ebuie si liveeze documentatia nece> isTopografie tginercescd Nation intradyetve sai proicetirii (baza topograficd a proiectelor) si sisi planifice proprile lcrani, specifie, impreusd cu specialist din domeniul constructilor. Aceasta eolabe- rare este importaita, deoasece, de aest aspect Copinde in final garantatea produ- selor finale; = tebuie s8 coordoneze configurarea reel punctelor de sprijin sau aeefe- Ici de masare a obiectivelorproiectate. Acest obiectiv este valabil in toate dame- ie construcilor, inclusiv In constructii de masini, instalatitsi lini temnologi ee industrial: + treble sisi planifice desfisuraiea indsurdtorior in timpul execute, ‘pomind de la ceringele de precizic ale specialillor in construct i - pe citer Ichnice gi economice ~ si stabileasca performantele mijloacclor de misurate, i aloagi metodele gi tehnotoriile de mésurare, precum si forta de munca necesare alia obiectivutel proiectat; : in faza a dous, pe pascursul enecuie,intervin hucrrite de trasate sie surdtorile de control care trcbuie sa corespunds wior cernge de precizie deosebit de riivate, efeetuate ins de cele mai multe ri in condi grote, specie sant relor de construc, vederea de ansamblu si detalife constructive constituie. la incheierea Ite crarilor de constructi-monta, tmpreul eu documentatiatoposrafic si eu eele- lalte obscrvatifacute de protectant de specinitate gi de constructor, pir com Ponente ale cérai tehnice a consiruetiet, ‘Seosebit de importante, atit pentru spectlisti in construc ed gi pentra sei in masuritor, sunt masurdtorile de urmrre a comportirit construtitor in simpal exploatari. in prezent, masurdtorileefectuate asupra consivueilor ingi- heresti comparate cu rezulate ale experimentelor pe modele gi caleule a priori P, = 0.15 .. 0.20). ‘Seataplanului se poate determina pornind dela relat sci numerice “ unde: geste abaterea standard de tmoemise a planului, 9; este abaterea standard e dimensiunilor obiectului de reprezentst, neste numitorl sri Exempl: oj=Sem, on =04 mm => m= 50/04 = 10) => Se 1100 Jn cazul planusilor ta scdnile 1: 10 000 — 1: 5 000, valourea oy se poste calcula eu diferite formule, in funcje de dostinaia planului,scara si metoda de Ficare topogratic, cu rela oy ayer roisortai ta: 12) unde: 6, este abaterea standard de pozitionare pe plan a punctelor reli de speijin utiliza la ridicare, 6, = #/- (0.1 ~ 0.18} mam; oy este abaterea standard de raportare pe plan a puncielor centurs Ju gia punetelor de sprijin, o2= +/- (0.1 - 0.18) mm, ‘este abateron standard « misuratorlor de pe teren, = +- (0.1 ~ 0.17) mm (eroarea pe terentransformata a plan, care depinde de instrumental si metoda de ridicere) hs } a fe cs coTopegeafi ayinersseh ‘01 este abaterea standard a deforma conturuli la desenare a= +1 0.08 mm 1 este abateres standard de deiummare a hme! (Suporte plore lui, os = ¥-0.3 mm, Aceasti valoare dispare in cazil fn care origi nalut planului se tntocmneste pe suport taren nedeformahi Abatetea standard de pozitie + punciulué pe teren (6) corespunzitoare abate standard dep plan (9p) s detest, in nei de sia plana, eu ss tun introductve o,=0,0+10°{m] os [Abstorea maxini admis sau orange () stout sau ip salu ri abate standanf de pvitie a puncull pe rere (0, a=3}6, a Camoscind 6 12,3 pine determi scraplnul (ns) In cau planuritor la sat mar foarte mari (1-2 000 ~ 1:14) voor biter sindard de poze fn plan avi panel couturulu dein topogas tice sesalcoleed eu eatin ferret sot 06) e margnea seme salorilr componente din acest relate se pot face urmatoarele comentatii . 2 . 2 0, eate abuteres standard generat de cori care intern in ana ue ilor de tren, respec fn rdicarea topograticd pureslor aceasta Corpo ete, lard, dependent de: precizn pai pune ielor reflei de spin utente fe rida, de preciin determi pecctior de stati (pinete de dame ide prcicia etn. de ai care puctelordetalortoporaice. 3. o-esteahteres standard de raperte a punctelor. Roporsiea pune tclortezlate din operaiunea de iar (aracterizate en pie mn coordonatleretantlare plane sau prin coordonaele pole ung 5! isan se realizeaa ew dspotive speciale de raporare (conn. natograf2) sau prin intermadith unoe elemente pefeice moderne (impriant, powers), Prez de rapontare(catogtiere) a puneelor ste cuprins,in general, tre ¢ (0.01 ~0.2) mim Erol tn pocitia puseteler,provenit de a ridcae, care genereaza 4, sinc nerve de raportare. Fae foarte important, din acest tv, 58 se diminueze cit mas mut componente abstr sandr prove Togoxrafislninerascd Nevius iatduetive rita in erorife de misurare (de la ridicarea topogra‘icd) peniau &se pu tea asigurao precizie grafied carespunzatoare a plerului la seard mare, c. 6; este abaterea standard de desenare (qravate) a originalutui de ei tare, Aceastlvaloare este general de errite la desenarea puncteor 1 costuruilor detaliilor iepografice. in fineie de metoda uttzatd lx aceaste operaiune se poate considera cl valoile acest componente sunt cupringe inte # (0.1 ~ 0.2) mm Fidelitatea cst gredul de asemfinaredintre conturuile de pe teren si ome: Joagele lor de pe plan, Gradul de fideltate al reprezentari detslior reste odata cu scara planull. Unei setri mari fi corespunde o fidelitace mase 9 implicit 0 scadere considerabid a generalizanilor (geometsiartor} saw neglijrior unr I nif din teren (de exemplisfnlocuirea une lini sinuoase eu olinie fn) Deralicrea se exprima prin dimensiunile minime ale obiectelor sau prin Aistona dime abies sau dire puncte aceluiagi object ce urmeazh fi repre- zentate pe plan, Detalierea reprezinta si gradul de inciveare a planului cu obiec: te (detalii topogratice) din teren, a cor reprezentare pe plan este necesard $i po sii seara plana ‘in azul zonelor cu acoperire mare (cs multe detail topografice), daa eu legetea sciritplanului se dotermina si cerntele de detaiee. Exempl,distanja minim’, pe pian, ine 2 obiecte (ey) este de | mam, dis- tate mai mici de | ram neputinde-se ceprezenta iar distanta (dimensioea nor etal) clin teren (Gog te mai mica de 0.5 m, In aceste canditi se poate deter- sina scara planuls, care s& permita reprezentarea detaliula topogratic Wat = ye Gan = Lmnv.Sm = 1/500 an 1.4.2.2 Precis reprezentaritulimeriei(reprezentarea pe plan areligft). Absterea standard aq de determinare 2 unei cote @ unui punet de pe un plan cu eurbe de nivel (stuata cind punctul se afla inte curbele de nivel} este ate oo) nds: @, este abateiza standard de pozitie pe plan a curbei de nivel datortt pre ciziei nivelmentului, Aceastd valoare ar, 1s rindul ei, dows componente: influenja absteri standard la determinarea coteireperului de niveiment din cefeava de spijn st sbaterea standard generat de eroile de la efectue area misurtorilor de teren, ia determinares cotei punctisTopografie nginereesc ‘Novges intradctive ©, este abaterea standard a pozitiedcurbei de nivel provocatt ce presizia interpotani curbelor de nivel Relatia generala care pune in evidents toy factor care ifluertesc abate- ‘a standard de reprezentare pe plan a reliefilui este dat de 0, = to) =e) 0) sa) +a) aay Unde: oy este abaterea standard de determinaze a coteireperutei din voteaua de sprijin, care se poate accepta ca fiind (+/- 0,005 m): on este abaterce standard @ determinaril pe teran a diferentelor de nivel dine reperul de nivelment cel mai apropit si punciele de reprezentt, cre {in exzul ivefmentului geometric se aecepté ca find pall cu (+ 0,004 my} 9 este abaterea standard de generslizare a relifulu, care este data de relatia 6, = tevi (w este coeticientul de influenti a erorilor intamplie toate de generalizare a reliefului supa precizieiridicari (0.01 ~ 0.012), {este distanya intr puncteleeotate). ‘este abaterea standard de interpotare si desenare a cutbelor de nivel: 1s este abaterea standard de rapartare (desenaret) pe ple © punccor La imtocmitea planurilor la scar mare pentru peoiectare obiectvelor de constructie se acorda o devscbita atenfie reprezentari) plan relief, deoa- rece acest lueru determing de multe off slegeres amplasamentuhsi constuctiei, ered traseelorrefeleloredilitare si de wansport, se caleuleazd corse proce tate, pantele gi se elaboreaza proiectl de sistematizare vertieala Pentru reprezemuarea pe plan eit mat precis sb amiinunit a retiefulu exist ‘endima de a aleze vatoarea minima a echidistanfei curbelor cle nivel (E), ins valoarea admisd a acesteia va trebut 8 asigure gi preciia necesard a vdicani rx liefului, Eehidistanta extbelor de nivel K, in functie de eerinjele mmpuse la pro- iectare, se poate stabil in functie de distanta d admisa inte 2 curbe de nivel, t ~ pane ferenulu siden ~ nurmitoral seas Ewdtati (9 Distanja minim’ d= 3 - 4 ma pentra pante mar; d= 15 - 20am pentru pante miei Pentruscara: 151.000 si echidistamta E= 0.8 m oy = + (0.008 - 0.012) m, 1:1.000, 12.000 si echidistanja B= i m on = + (0.015 - 0.020) m; 1:1.000, 12,000 si echidistanta B= 2 Ou = £ (0.400 ~ 0.500) ms Se poate spune of :oy = BPG EG su = (4 8) 04 any apie gineresssd __Nozuni intradueive 1.5 Pregitirea topografics a projectelor pentru (rasarea pe teres. ups ce proieetantul de specialitate(ingines constructor, arhitec, sine sist ete.) definitiveazS proiectal unui obiectiv inginerese, acesta urmeazd i tea- cin fa de exccutic, Pentru aceasta, proiectul trebule si suporteo preluerare din punt de vede~ se topogratc, aneretiune derurnit, in general, pregatirea topogerafied u proiee- ral. ‘Aceastacuprinde urmitoarcle fare 2 Alegere rele! opografice de esa. leith din pute marcate pe cx pin si se bore coords KY 1H cunovest teins) Se poi’ n preted wire Hp de ill opie ea tee de sijinexitete,flosic ncevior In dicate topos a rei, care corespund, din pamet de vedere al previziel de Guterminare a pozititor punctelr, eiterilor de precizie la trasare retele speciale de trasare, proiecste, maswrate gj calculate special pentru Ierarea respectivs, in cazul tn care precizia necesard execute, slicitas de be- reficiaru luetirit sau projectantul general, este mare (precizia unui punct ol rete lei speciale de trasare ose, de reguli, <= 1 cm.) b. Alegerea merodelor de rasare in plan a punetelor din proiect Traserea pe teren a axelor principale si a punctclor caracterstce ale con stractiilor i echipamentelor ichnologice se poste execute prin diverse metode ‘Aegeeca motadei de trasare se face in functie de: + condiileexisteme de masurare aecidentayia trons none eonstruite, _masurdtoi fn subleran; hale indstriales + dimeasiunile si forma tn plan a consteuctiler, = precziasolicitta la uplicarca pe teren, ~ medul de realizarea reteei de tasares, + detarea cu sparatura ee, €.Alegerea instrumentelor si accesorillor opografice pentru trasare gi tehnologidor de mésurare, in functic de preczifle impuse de benefieiar 91 de performantele aparaturi din dotare; ti | a we. be (es Le | JTopografe ginereasca Nocun introduc 4. Caleutafelementelor de wasare in plan a punctelor din protect Determinarea clemertelor topopratice ale proicctului consti in sransfor~ marea slementelor geomesrice date in peoiect in elemente rmpografice (coonde- hate. cote, cistante, unghiur, diferente de nivel, pante, ete.) prin procede nume- rice de calcul ©. Caleulul precise necesare de wasare in plan a puncttor din proiect Preciza de teasre pe teen apunctelorproicetate ale consntier se poa- teexprima, in general, prin intertediu esi a) =a! +0)+0, aa) unde: 0, este absterea standard de erasers 1, este abaterea standard de fare; 6 este ahatorea standacd a dateior intial, in cadrul proieetctopografce, epicind principal sas utente calculen23valoileabaterlor standard componente cae fae pare di e- lots de mei sis, stilindwseasfl performangee instramentlor gi accesoriior pe care va webu se uz la trasre,precam gi thnologile de mere ectate, 16 Precizia generali a lucrdrilor de trasare. Aplicacea pe teen a proiectelor de construct are ea Scop asiguracca rs. pectiei forme: si dimensiunilor proiectate ale cunstructilor, pozitia reciprock a cind valoarensiguranei statsice este 95%: A= 3+ cind valoarea siguranti statistice este 99.73%: (1.14), Abaterea maxim’ admis poate fi dal catoleranf& T= 2A, care reprezint& ‘inialeadmisibile ee varia ale valoiorunei masurdtor. in mod frecvent, in construct se solic o precizie a masurétrilor inginereyt cae este stabilié in proicc fie ca impreciie a masurdtonoy, fie ea toler a iisurdtrilor (coferana de trasare Pentru problema practic’ a preszii in construct, abaterea standard ce prezin doar o mirime matersaticé (leoreticd) si celatia ci cb sistemul de toe ante estat de expres: T26o, respectiv AZ #30 (sy) le port simetrice ale cimpului de tleang in dlmensiunea (yaloarea) nomina 8 In cara general, precizia aplicsi pe tren a proiceteor si exeeria con scour ete influent dete facts cae, eorete pot inlerven pe pascrsl xccitni une constuc = ptecizaealeelrefecucte fa eaborrea prices = preciza execu elementslor de construct (element prebsicae, mo- dle se elemento mettice ale const et), in eat se ncude i preizia seen error de constacismont) recta eft Near opogaticeee Navin lated nage iugierssct ot (proictare ~ rasore ~ exeeuie), et i efcanta economics Ta recoivarca prox eran, ‘mel legate de enceutarea constructs Yatorea | cima eter ‘aiid soni — 6.2 Princip de caleul a precilel necesare. ee maa i 1.6.2 Princip de caleut a preciet ‘alarea nominal maanrace | ' | Previa neces a ferlortopngafioe cate intern a rasare-montj se Vatoica ata ia | I celeteazi porn de a valoareasbaeri standard tise stu de In valoues aber ae tei maxi eis, ain cre i Tania | : ee ae aa) i a4 ai eset | vo an eae Gaede | Leger ire ub aaa eu) | Gre Tsay | miuraey | se4 standard 9 in pratica poietni hucnor de ropografie inginereasca se tizeazi Tecan | tensbntsre | ME “Ace tuei component, ae inane nde, ep grup nv lores ater maxime anise (8) fh de dinensiie poeta a post Tana in coniderare ca ttratsloae previ n peneal i poste de Aces lera se poste expan genera curled fom anor +0! +01, 16) incare: og ~ reprezintd abaterea Standard de pozitie 4 unoi punet proiectat al cconstractel provenita din influenfaerorilor efectutrit mésurdvori- for topografice(tasdri de unghiur,distante, cote ec) repredindd abaterea standard datorathinfluenei eorilo de Ia lar borarea project -prezinta abaterea standard proveniti din influenta erorilor de it Iucririle ce constructt-monta inclusiv erorile Ia exccutarea ele- ‘ientelor prefabricate si & componentelor steucturilor metalice Preventarea in proiectul constructiei a valoni abateit maxime admise 8 faye de dimensiunile proiectate presupusie determinarea unei corelai tre mari- ime abaterilor standard componente din expresia de mai sis, astel vat infhi enta lor total si na depdseasca valoarea abateri maxime admise, avind in ve- dere acit posibiitatea tehnicd Ge realizate a preciziel cetor tei procese separate ous crteri care stau ta baza Cente oboe sete snc obec respects celelate obec din jr In practict sa procedat fa o separare asisterul de refern’ (aloe us sistem de refering tridimensional), slegind-s sistem planner bi dimensional san sistem de alttadine unidimensional Machi de aletvire 4 derolire al retellor de spi pen rich spe cifice ono inpierst dein de ~ marimeasupefee err care esr a ist + denstts natura detail care interest; ~scara priv panutstopografe care erin wa ict Ac penta supafee mi mari de 25 Km? “etenus de sprijin planimetrie se deol ine eve: 4 retea principal, care pote f relizat ss formé de ingot, intra, poligonamenie de preive, b refeasecuntard de ndexire, ate se realizes prin poigonometie decinsle sf, iterseti compensate igo cc tefen de idicare, cae se ealizeaA de regul prin drama de reo «jenn de spin altimeteied se realizeaa in dov8 vente: ‘prin nivelment geometric ecivalent yrecirilar ovtinelor I~ WV, reaizandvse pol pone by reten de rdicare, cae se realizes prin nivelment geomet de ori tol ¥ shu prin nivelmentiigonomettc B.Ponrasuprateecuprinse inte 2S Kinds 25 Kd ‘efens de spin planmetricg se realicea in dou! ep ‘ren principal, caro poate i relzat su fer de teen poligono- setret dectasele Ti I, b. rete de rdicare ~ setenv de spin altimetries se reatizena in ous repte 15{ Topgrefi Iaberesch Risch toporaie astra | reparations Rise rpograie a sn ma a. prin alvelment geometric echvalentpreczitor ordinelor th i IV | = tcbuie sf se alba in vedere c2 punetle sf fie asl amlaste Tne 3 i realizéndu-se poligoane, b.retea de ridicare, cate se realizeaz8 prin nivelmem goometr ¢ de ordi« nul V sau prin nivelmenterigonometric: Proiectarc retele de sprijn va trebui <4 asigure preci nocesaré a herd itor de ridicare. In acest scap, ne suprafeele mari si mijloci (cu phinimetrie complexa) reteaua de sprijin se deevor in tei meptc far pe suprafetele mii in tuna dout wept. 2.2 Precizia necesard a re(eei planimetvice. Proieetarea lucrrilor topograice de ridicare sau ee trasace se bacear’ po caleulul precizie novesarc (de asteprat, 2 prior sau weoretce) Pomind de la abaterea maxima admisd (A) seu de la abateres standard de pozitie a unui punct (6) se pot calcula abaterile standard pentrs Fecare te0pt “Acestea permit la rindul Jr slabilives aparatuli gia metodelor de masuraze in cazut organizari rejelei de sprjin in tei repre, presupunind e@ fecare vou Se ders indepen se poate ira ch o=tarei+o! en ‘9, =abcterea standard 2 punctelor rete principle 9, = sbaterea standard a punctelor retell de Tndesize 1, = abaterea standard a punetelor rejelei de siicare Abaterle standard io treptele superioare pot fi considerate ca ero ale punctelor reeled de sprijn pentru teptele inferiaare (exori ale datloriniiale). Erorife relative ale misurstorior, precum si mérinile absolute ale erontor (re- ~zultate in urma ridictilor) conduc la deca realizirié unor reele de wegulatie cu Iatur scurte iar drumuirilor poligonometsce si de niveltenttrebuve 83 i se Timiteze lungirt. 2241 Repele clasice. Daca rejeaua de sprijn planimetrica se realizeaza prin metada aiangulae ei a proieciaretrebuie avute in vedere urmatoarele aspect: ~lungimile lturilor sa se ineedreze tn limitele 3-7 Kans ‘suratorile unghiaare 8 se efectueze prin metoda serior: rmsurarea bazelor (lturilor) sa se faca cu o precizie de 1/200.000, la misurare 38 se utilizeze instrumente electrono-optice de precisie co- respunzitoare; as posta 1 utiizate 4 in erate de wasare sau pontry efectuarearidieéitor de exceuie * Este necesar ca punctele $8 fle amplasare in afera zanclor ce var fi afeetare de consorucit ~ ncinchidetea in tur de orizont tcbuie si se Tucadreze fa lamitele 4i- 6 Yn unde m este numirul de diceetit dia turul de orizont - latuiteselativ scum jmpun acordarea unei atcasii deascbite eroiilor de centrare gi reduetie Daca reccaua de sprijn se realizeaza prin metoda milaerafiedwrebuie avut jn vedere e8 figura geometrica de baz5 este triunghvul sau patruatcrul eu diago- ralele nrasura + distantele se misoaréelectrono-optic, cu instrumente ce asigura cel putt recizia de (S mm +2 pes); = se recomanda masurarea dstantelor de min. 3 ork Se ediitabater intr distanjele masurate mai mici de | em: + sea este ea, trebuie 8 se aplicecoveeti gis se fac caloracea perio- dicts instramentelor 2.2.2 Retelepotigonomerrice, Pentnasuprafte mich sawn zone fcaitior,rjeaua de rien sau cen de ritaterate poate floc prin etelepoligonametrice.Acesten a avant ct of poste reside enor real de pia compact, or rm de polgoane, Acesteaconsttuie at bara e spin pena nis fa sci rar ft pein aplcares pe teen (asees) si wemaritea in ting anor obi tive de dimenstuni ma (lttame industrial, sstenatiare loralor et) "Ineresul penn acest ip Ge reel a reset oat co eiare pera masurace unghiurion 51 a dianelor a abimeteor elctrono-optee sau slr toe, Care ong o preci rica a msurorilors wfc sport 2.2.2.1 Pari componente ale refellor poligonometice. 1. Drumnuirea poligonomettica. + sste 0 drumuize de precizie, la care latuile macurate sunt de ordioul sus telor de meri i unghiusle se mézoar8 cu 0 precizie mai mare deed la drumu- inte obigmuite; aceste dnumuii se pot sprijin la eapete pe puncte gi aturi din refeaua de ordi superiorTopografe Inge 2. Retele poligonumetrice Reprezind 0 conexiune de drunuit, care av unul sau mia) rautie puncte commune, numite puncte nodale, care aparin la dows sau mai multe tresee de dre ruin poligonometrice, 2.2.2.2 Condit ce rbuie indeplinte de drumuirte poligonomerrice. 2, lature sa fe suficient de lungi pentru a micsora inuenyele erorilor Aatorate centrist instrurentulvd i masurrit unghiurifor (ungimile se alog in funotie de ordinul drum (veaitabe!), bs. lunginea totals a drumuiri st se ineadveze fn Kimitele corespunzdtoare ‘ordinals « filsurarea unghiurilr s Tnturilor si se fack ew o precizie care $8 justi ce substturea rofeelor de wiangulatie gi ilateratie, ay a idl topogratie te Beh mari _roogrefictnginerea 2.2.2.3 Proiectarea reelelorpoligonometrice verre in 70nd, Pozfia punctelor drumuitilor poligonometrce de precizie supe indesrmctele se amplaseazi in teren stabil, ofetind contitii optime de vizibi recite sigerioara Ordats |e Loner} ae | onint | 30 i 3 uso | wso00 | 4. unghiurle de Pingere ale deumuiior se incadzeze in timitele 150" 200%, Masurarea acestora se face cu miniin 4 serl, misureres laturilor Se face cw Instrumente eleetrono-optive, care aigurd o previzie de (S + 10-6 S/Km) anim (S = distant), Drumuirle poligonomotrice de ordinut { se spriind pe puncte din reyeaua de triangulaiegisau pe puncte din poligorametria de preciie superioard, Tra- seul este de regula fntins si se desAgoard in luneuterterelor meri de circulate, pe vai, in lungul rdurlor. Poligonometra de ordinult, 1, UH, are rolul de inde- sire a poligonomettei de ordin superior. SK ne ae! “ASR roti vy, ee SS “the 2.1 Beompl de refs poigonometia (9). ep, C.D Es puncte dsc pion Ri -sunepute nde 2.3 Retele de sprijin altimetrice, Proiectarea acestui tip de refele se executd in funetle de mirimes supe fejei care urmeazh af riicata ise utlizeazde regula, poligonajile de nivel- ment geometric de ordinal de precizi I~ LV iTopografe Inginerensc idicii topograce a ser} maxi Reteaua altimetrica se wilizeszH ca baz& pentru ridicrile la sri mari fa claborarea si aplcarea pe teen proiectelor de sistematizacea verveal a tri riujui, la lurarite de trasare pe inaljime a constretilor. La proiectarea acestor rejele se are in vedere asigurarea pantelor minime la constrvirea sisterelor com plexe de rele edilitare si amplasarea pe verticalé a unor lucrai in acest sens, daca se admite ck abaterea abaterea maxima admisi 4, [30 mm in cota reperului cei mai slab determinst dup corspensarea rojlei faa dde punctulinigial al Bazi, a deavoltarea reelei de nivelmest in eel trepte vorn tai, +A, 2 Daed admitem ua coeficient de preczie k= => pentru k= 18> Q= 128 Porind de la acest ipoteze, abatcrile maxime adrise ale cotclor finale ate reperilr de nivelment de ardinete IL 51 LV sunt es 25) en Neinehiderile admisibile ale drumuiritor sunt egale eu maxim dublul vlo- slloracestor ero 2.4.1 Metode fotogrammetrice de ridicare. Procedeut, cu cel mai mare randament si cel mai modern la ora actual, de realizate a planurilor Ia se&ti mai ~ 1: 1 000, 1: $00, sau fz sori mai marl ca acestea~ (planuri de situate, planuri topografice speciale, st.) llizate in faza ‘de studi s proiectare in construct este ridicarea gero-fotograntinetiea Fotogrammetriaanafitic si cea digital, fn condititeusilizar ur carne re modemne, de mare rezoluie, petra preluarea imaginilor sia unor echipamente 0 Ridicditpografie ta vith nai Tepegrafe Intinerensch mosteme de 2bor, combinate cu sisteme de pozitionare continus a acesiora, afer pasibilttes obgneri unor plants la seard mare, deo deosshithfdehate, i 20 fle cu acoperie mare (o:ase, zone indostriale, 1c) sau in zonele gree sccesi bile Pradisele final, graice gi analtice, conaue la reaizarea plaourilor ds tate la seara mare, Ia abtinerea modelulul digital al terenulut la deterinarea tunor element necesare aplicariépe teen a unor proiecte de construct “Trebuie mesjionatc& precizia planurilor Ia seard mare, obtinute prin ti foace fotogrammetrice, nu este salisficitoare decit in eazal iliziié unor mi Toace tehnice moderne (atit in faza de preluare a imaginii cit si in cea de pre Jucrare a acestora). Pentru a evita acest impediment, este nocesar ea, in propor {de 30 — 40% din volumul lucriitor de ridicare fotogrammetricd, $8 se execute ‘operatiuni coniplementare, prin metode topografice,rezultind o metoda comb nati (Foto-topografica), ce oferd posibilitatea obfineri unor plaruri lz sedei mari de foarte buna precize i Rielitate J 242 Metode rpografice de ridicare, Ridicerea dealilor ‘opogralice pentru tealizareaplanuritor a sear mare (151 990, 1 $00, 1: 200, 1700} tn zonele cu acoperite mare a teremulud (zane construe in localitai, incinte indusiviale, noduri feroviare, incite posture ec.) necesiti un volum deosebit de ler, att in fiza de teren cat sila cea de birou, datrité numrului de puncte caracterstie ale delailor topografice sia preciziei de reprezemtare a pozitilor ecestora Metode le de ridicare nu sc deosebese cu nimic de cele studiate Ia discie plina Topogratie. Fatorut care intervine jn plus, in eazulplanurilor 2a seard ma re, este precizia determinant: poziiei punctelor exracterstte a detailer, previze cate. de cele mai multe of, este solicitats sau impusé de beneficisrul leer sas de caire proiectantul general al acesteia. Pornind de fa acest element esenta, este necesar ea, in preatabil, 58 se execute un studiu al precizici necesare pent) efectuarea masuritoritor, studfu din eare pot rezulta perfarmantele mijaacelor de masurare sitehnologile pe care va tebui si le wtiizam Ia masurar, in aa fel, Sncit spot respectat precizia de determinare a dtalortopagratice in condigile tn care este creat baza topografics de ridicare(rejele de spr: jin planimettice 5 alimetrice pensrardicsr ia scari mari) determinarea coordo- natelor si cotelor punctelor carscteristie ale detaifor topopratice se realiganze prin urmatoarete metode: = metoda coordonatelor potsre (radieri}, tnetoda eoerdonatelar rectangular, wiTopopraficnginereacs Ridieditopogratce ta sei ~ metoda radieri, de ridicare altimetied 9 detalilor(ulilizind ni velmentul geometric sau trigonometric) 24, 1 Metada radieri, de ridicare planioetricd a detalilr t Principiul metodel const in masurarea, din ponetul A al lata de -peijin | AB, 2 unghiulul orizontal @ gi a distajei orizoniate D, pind la punciul Ce etal, eSruia ft vom determina coordonatele reetangulate plane in functe de Ceardonatlecuneseete ale punctuli A side element state pe cen 2 Desi. as; see, PMO oor inet car ine mses sng ser rs a Germin po pc C, dpi a depot cose re longitudinsla As, a. Abaterea standard de poritie a punctului C va fi dat de retata ; a; wise ie) 29) . incre “ae sesteabsterca standard deplasri Tonginudinate cae se accept c3 este gall ew abaterea standard de insu. | rare a distaneloe, i oe \e + Gy este abaterea standard a deplasant = 7 + Hansversale, yeneratd de ahaten Sy as > Tene © standard de masurare a unghitor orizontale Fig, 22 Metoda radiert 6, @10) fn aceste conditi, va rezuta rlata abaterii standard a poz ct Cie Aboter standards pois pune £ et pans to 4) Negliind infena exorilor der initial (de porte a puncte tale de poritie a puctelor rete sure aplicin prineipalifluene egal eeerlor componente seeuta wD gy pee Igineras Ridicietapograic la sede mari = unde 0, este 0 componentd a absterii standard proven din splicarea principiului influent egale a eroitor: 213) = 02 = 20} Peniru 6 valoare cunoscutd a sbaterii standard de posite a punctului de Jeterminat 6 se poate calcula precizie de nsurare « lungimilar gi vnghluttor: aay Cunosednd aceste valor, se pot deduce caracteristiciletehnice als nijlox color de misurave gi tebpologiile de masurare pe care va trebui sa fe utlizam in procesul de masurare 2.4.2.2 Merods coordonotelor rectangulare, de ridicare planimetied a derailer ‘Metoda se uilizeacd la tidicarea detailor topografice care se desfagoara predominant de o parte gi dealt a unui lini #8 (AB), care poate 0 laturd 8 unei dromuir, iar terenul este aproximativ ovizontal (a < 58). Meto- d) = a pina la piciorul perpen- dicularei eidieaa cu ajatorut unui echer topograric de a aliniament fa ponetel de etait © (B= 100%). Pe nova directe se masosrd ordonata C\C = dy = b pid la ppunctul Cal detalii topografic care rebuie ridieat pan Ia aliniamentul AB. La aceastt metods se utilis M2 6 card mijloace simple de masura- re: panglici, rete gi echeretopo- grafic, Metcda coordenatelor rectangee dare,Teposrafe nplnrease ___ Seva ave in vedere, pe cit posibil, ca lungimie absciselar gi onfonatelox i nu depaseascd lunginzle nominale ale mijloacelar de mésurare @cistantele. Coordonatele rectangutare plane ale punctului C se determing in fenctic te coordonatele cunoseut ale puncius A i de valonile misuse ale dse- “in sistemul rectangular xAy, generat de aliniamsml de refering Xtb : yor Vata eis) ~ in sistemul rectangular generat de cootdonatele puncielor A si B, deter ‘inate din punciele de dromuite 101 55 102 AX, 2.161 Frorile care intervin la masurarea elementeler topografice se vellets fs sbotorea standard de pozitc a punctulul Cal decal topografic care se va re- Drezenta. Aceasta este dat deo relay de forma: } Fe 7 vo +( Soa, " (is) ey 20 Pentru o valoare cunoscuts a valoni abatri standard de posite a pu le dterminato¢ 5 pote clea pei de sta inguntore un ghiului drept; * Cunosedind aceste valor, se pot deduce caracteristcie tehnice ale milloa- celor de masurae si tchnologile de misurare pe care va trebui se ullizin in procesul de masurare Te TopagrtieIngivereesct Rider lopogaice er mar Ss 25 Ridicares retelelor tehnico-edititare, Ridicirile f detaiu ale reeeler tebnico-edilitare (de supratars i subte rane} av drept seop detecminarea pozitei in plan si pe Inline a svestora, Pro ) - din experiema pratiea, in itt favorbile (1a pa aaitipteraici) craarea de feo 02 pozitie In pl 1 conductelor si ca Bluttor este de #10 15 pnd la 0 adiacime de po- 3 7 c rare de 1- 2 m, preciaia de determinare a valor I eaee sau cabiu 1O~ 15 em, Fig, 25 Determin imi cu dete ich 28.24 Aparaturd modernd de detectare a trascetor retelelar tehnico -adilitare Necesitates unci evidente cit mai exacte si cantitatea din cin ce mai mv re de informa care twebuie evidentiate pe planurile topografice tematice tle re Felelor tchnico-edilitare au impus madsmnizarea sistemelor de ceteetare a cor nis Hepozafi Ingincrease RiicSe Lopeurie fa seri mar auctelor $i exblurilor, Receptossele modeme de locatizare « conductelor si ¢a blur stilizeuza metode modeme de ghidare si afigarea digald a intensity ianatulut ga tonului de ghidare, feiitatieare conduc J localizarex exacts 2 tevil sau a cablufui dorit, Mai muit de até, cu g)urarul unei masuritos relative de curent se poate face diferenta ine conductorul (cablu sau conduct) a clr poritie se mascara (localizeaza) si celelahe conductoare adiacente, evitand aste trorile de apreciere a traseulu real al conductor Determinarea extrem de facild a adancimii de pozare, re imp real a amplificén, Facibitatea ce control manual al amptics apatatelor cw platforme informatice specializate eatind darveniul de operar sjstemne de devectare a unor obiecte situate ia subteran Ia co strut est ale nar structurt atizare a aces roll cali uerdilor de domeniul construcyilor, detetarea unor vict)aseunse ale unor elemente de co stiwel, aphieati in domentvl arkcologi’, ee. a, Locatorul de trayee Metrotech™ din seria FM 9800XT cofespunds> saui standard modern al tehnicitatit prin functionaitate eit gi prin design Fig, 26 and Mecrotech” cabluri de leg placa de sols steguley de avers acitional, 8. clesti de euplae 9. eS Locttomul de conductor: din seria mai sus mentionaté poate fi utlizat pe. teu localizarca cu uguring§ a waseulu si ad2ncimii exacte a Adyclor metalice ingropate. Aviind daut freevente pasive ast serie se pot caracteriza ca locatoare universale de trasee. sablurilor sia eon i fecvente activ, iaTapografc Inginereascd Rlgiciri topograice ts sri mar Cole tei domenii de fieeventa activa, selecabile ne permit diferentiensa cou ugurint# inte cablurile de transport energie electra si celelaltetipur’ de com uctoate. Cele dous Sreevente pasive permit localizarea cu usurinya a eabluilor si conductolor metalic fara a utiliza generator Lungimes de traseu locaizat depinde de medul in care se reslizesz& cu plajul la conductor ( cuplare galvanic®, cuplare inductv’), de natura sollui pre cum $i de tipul si adineimea de porare a conductorului. Adincimes eavima poate fi extinsa Ja 6 m, permitind astle! si localizarea conductoarelor aflate la mare adancime, Preciaia de determinare @ adancimié este de * 2K (GEORADAR) este un sistem complex de peo tehnologie non-distructiva, Utilizénd unde electro-mayne pabil s& detecteze obiecteaflate la adncime, precum sano ~ realizarea de planuti rematice ale ws: seclar de canducte (vechi sau recent in stalate) - verificarea si cecondijionarearetelelor e conduct st cablur Fig, 2.7 Verfiearea reelelor de con ducte $i cabluri teste de calitate $1 rate, recum sia stnuctutlor constuctitlr, ia gen + verilicarea grosimil $i cali s sau piste de aeropoct depistarea cavittitor (golurilor subterane) aptrute pe sau elementele de construct din subteran; + verifiatea integritagistucturilor(perei, ziduri, tune) -eereetir arelogice(descoperirea si localizare siturlor ath cereetari geologice (investigare forajelor, localizarea ziciminteor)s Sistemul radar RIS-2K are tei componente principale rmodulut HARDWARE (unitate de cofectare a datelor) Hs turilor de mistariasfatioe arava fundatile Tei Rid vopogratice ba sci “roar nines “ae : « inodelal SOFTWARE (3D Coniputer Aided Design — CAD, programe {pecialivate, itegre cw baze de dat novel ANTENA, in divesse variant Fig, 28 Modul Hardware, stardard RIS - 2K" CConfigaratia standard de prelucrare a datelor olcstle din teren congine uo computer (PC) <2" Ya doud monitoare, unul wtlizat pentne vizu- iatalt viualizeaea tomtegrafiatezenulut invest isarea diagramelor radar iar cel ite CAD dedicate gi baze de date permit tansferul pe un suport nor planuti tematice cu 6 Thalt® lerentelor din subie- cartograic - realizat fa suprafath ~ si realizar precizie, care uferd pot it pn orizowal si vertical el ran studite ‘Sistemul RIS-2K permite obyinerea unei imaini sol (rejeletehnico-edilitae) gi poate fi poztionat i tern fe ‘idee a porfilr euncseute ale unor puncte (detali topogratie) din tren, d ‘tominate anterior, fie prin cuplrea cu un Sistem de Pozijionare Global (GPS) mintermedial catua se dctermi poziile punctelor dela supra in siste ful de coocdanate soli 3D a utiliiilor din sub mn fig prin fuarea In cone Fig. 2.9 Sistem RU ‘Sistemal se poate prezenta fn tei figural in functie de domeniul de aplicare RIS-2K/0- sister tarea obiectloraflate la adie radar cu o singutd entend (canal), utlizat la dstee~ ime (Fig. 2.9}. iaToposrafie uginereasc 2, RIS-2KIS ~ sistem radar cu rei antene uliza fa doteetare si realizanea planuslor tematice ale reflelor tehnicoedilitare (Fig. 2.10) Fig, 210 Siston R 3. RIS-2KUMF complet, uizat la deteetere, reali fara planar tere eviden Fig. 2.11 Sistom RIS-2K/ME nor module mutichanvel utili ‘ofera posibiltatea unor investiga rad rapide si complete a funciie de configuratis sistem si de caracteristiciles ‘aterialutul investiga, se pot efectua masuriteri pla Ia 3m adéncime _ Ride opogratce ba seri mari Topogrofeinginerescd_ “Trasarescementelor topografice pret Il. APLICAREA PE TEREN A PROIECTELOR INGINERESTI, 3.1 Trasarea pe teren a elementelor topografice din proieet, 3.4.1 Trasarea pe teren a unghiurilor orizontate Operatiunea canst in identficarea colei de a dow laruri a unghivl fate de prin Latur fata pe teren (lara de refering). In functe de procicia nece rii unghiului si de eonditile tren se determina in semtele, accesorile si procedeele de traare corespunztear, a.unghiurilor orizontale (cu teodaitul) se poate execv'a fn functie ec precizia necesaré (solicilata), in trei moduri tale cu preciaie redusd, se aplicd tn ca (izasarea) pe teven 3 va air provi pi ghia, eunoseu sau eae pena apiarea pe een Succesiunea operator de ren este urnStoares se instleai teodoil (vefeatrectifia) npunel A ise veeoe pune B (atura de relering), tm porta a funete, czultnd cures Cy a deport de citialcercoli onzortal: fp 5 proiecate a 1 in etapa preghtirt topogratice a proicetulu! Fig. 3.1 Trasarea anghiwilor orizontale (precise redusa) $e calouleaza citirea Cle care va trebul si ie inregistratd Ia disporitivul de ctie al cercului ‘ovizontal, pe directis AC: Ch=C) +0" Gl se deblocheazi alidada gi se roteste loneta _€ spre dreapta (in cazul imaginat in Fig. 2.1) © pind cdnd la dispozitival de citre al cerculul corizontal se inregistreazd valasrea citi calculate anterior (Co) pe aliniamentul deterninat de axa ce vizare # lunctei teodoitl lum aperstor cu un jalon, pnd it. momentul in care virfe jalonului se va insersectiaftelor reticular: se ghideara una Tay llTopografie inginereses Trasarea clementelortopopraice proietace in punctl vet de Ws elon se ate uy eb i eve ape tend tauteeind vn een (eu, eu are se marca. pul re atic la parte supetiar a fra = se bate un cui pe fg, materiales asl dre corespucieare un hin rie (oP epectivcea dea dou laud yh Fig, 3.2 Campul tunetei ta trasarea wn VN erie si cretonul (cuiul) eave mar ccheaza punctul matematic Trasarea unghiurilor orizontale cu precipie medic se execuid cu teo- ‘otitl in ambele pozti ale tuneti Succesiunea operatilor de teren ese urmitoate ‘8 repeti operajunife de la tresarea unghiurlor eu precizie scRzuti (a), incl Siv meres poi aerate eee ® icra puncta erepuretor whe ta ett port * tale prec mete) ' oe = se vizea78 punctl Bn poriina Ma a [hse 9 tee get fo) etiveal erento erizontalvatoarca Cy: se caleuleaza citirea C"¢ care va trebui 8 fle inregistrata la dispocitivul de citite al cercului orizontal, pe diectia AC, corespuritoate poztiel a H-a a lunete: Ch=Ch +0" on se deblocheseh alidas ise rotete let in sens antiorr pid cid ta dsp. av de ete al cerulu oizontst Se inepisteaza vaoatea cit eslevlete anterior (CMe, | | rea dementlor topografice proiestate carafe ingereasc ve liiamenialdsterminat de axa de viare lunetelteodolitlui se ghideara {un operator cw an jalon, pana in momentul in eave vérful jelonului se va situa la Jerse fisloreeticlare; 2p punetul mateat de véefljaoalui sete un tras (pichet) si se rept ope- qatanes de tasrefolosind vin etetn (ui, cu ajutoral chia se materatizeack {ineciacovespunettoae unghiuui vasat in pozitia a Ha, rezultind punetal snatematc Ca parca supesoar a cust etl defn trasat, th pote erecta, se xa marca pe un fru stu la ‘miloce segmentolei C'C c. Trasarea unghiurilor ovizontate cn preciie ridicati. ‘Succesiunea operation de tren este urriloarea se treseaz4 provizoriu unghiul proiectat (in pozitia Te lume) eu descr a pute a. maccdaduse pe rus pozitia punctului C a Ve cin ide o se masoat ugh astfel tcasat prin me toda seilor (sau a repetitiei), objinind sen inal (ep compensarea in sate) ve sin proce: . Tostea preci "care se compart cu 2 a valoarea a rezltind in final valoares ~ ‘4 corectich unghivle 3g <0" -0"™ @3) c + aceasit cotet se intoduce pentru & reste precizia unghivhi rasat o” ccunoscand din proiect valoarea distantei Dac S¢ poate caicola corecia Finan sau reducti: Gay a= Dec 88S unde: Dyc_ este distanfaproiectats BS, este diferente unghiular caloutata in sceunde; fp este factoral de transformare tn radian (p* ~ 656620") - se apc’ pe teren corectia linia q din punctul C! pe o perpendicular ta latura ‘ACI. cu ajutorulunei righ stu a unet rulete divizatd milimetrie, obtinandese po- eres_Fepograpicnglnereased Trasneeselementclortopogratce proc zits corsté a puncrutui C. Corea se aplica spe dreqpa sau Spe stnga pune tului Cn fncye de semeulaeesea (+ sa), da de relia 33h ‘uncut matematie se marcheaza in final ev unc pe rus, + vsifcarea trast so poate face prin mAsurarea cu precise a unghiulys BAC (efectuand 4 ~5 seri de masurstor) gi comparand unghiul ase ebinat cu el din proec, verified indepinirea conde (0% ~0™)s 5, unde & este abatetea maxima admis, G3) 3.4L Calcul precizie’ necesave ta trasarea unghiucilor rizentate Calcuful precisici porneste de a determinscca abateri standard dé tasers a wnghiurilor in condtile in eare se cunoaste valoatea abaterii maxinte adn bile de-wasare (4,) sit valoarea abateriliniare admise (A) a poziil puncte . aflat pe drectia trasata AC, fa distanta Dye de punet! de statie Valoarea bares standard de trasare 4 unghiurilor proiectte depinde de influenta erorlor de mésurare propriu-zisa (de vizate gi de ciire pe cereal 2ontal), a eroiior insttumentale 54 de influenta condigilor exteicare (reiactia atmosferied lateral, vant, ete) Deyiinfluenta erolor de centrare a teodolitulai pe punctul de stati si de Fedvetic a semalului in punctul vizat, a eraritordatclr initile (abateile sta ard ale punetclor bazei de trsare A 51 B) cits eraarea de Fxate a punctaivi nu se manifest direct asupra preciziei de iasare @ unghiuliproiectat torus aces tea provoacs a deplasare a ditectiei AC 5) implicit a punetuluirasat C ‘Vatoatea abaterii standard de trasare 2 unghiulubproiectat se determing ew a - es 86 res sbteri sade rasta por rm fof +03 +0; +0) +0) G7 =) —> abaterca standard instrument =o; ~> aboterea standard a wail efetive =o ~»abaterea standard de centrate si reduce: Gx ~> abaterea standard de fixare; = 05 > abaterea standard datorata condiilor extesioae Aplicing prineipiulinfluemtei egale a erorilor si notind cu op abateree ‘edie standard rezultata Sin apicarea acest principiu, va rezula relat 68) “Topografic ninereass Pornind de la acoste relat se determina vsloarea fleedrui factor compo nent, e2ea ce va permite alegerca sau verificarea procedculei de masware pe teren, a caraceristcilor si perfo.manjelor teodottuly ce va f folosit, precum s: accesorille cave se vor utiliza i misurile de precaupe de care tebuie 32 tner: seam in impul tras 1. Atborerea standard insirumentald @, ~ 4, $e calcolea cx relay a= Jo, +066 +0, Oh in care sommsficatia valrilor componente este wemsioare 4, est aateten standard datorat& influent eri de colimatie = aleteazi misuritorileefetuate ita Singur poziis celectul cise diminues2a sau se limi in mare paste pin mins ‘or efectaten cele dowd port ac Huse = 9, ese abaterea standard datorata influenteierorii de inclina 9 aye poscipale VV a instrumentals +6, esc abateres standard datorats influente err de poe a axe or Zonta a instrument: + eftetul ei se dinsinueazé sau se elimins prin masurior eect in cele dou posit ae hve 1, este abaterea standard ator influenjc eri de divizere a core rior gradate: A cfc ise innueah sas lind pei efectares de mvs tori eu origin diterite = in caloule se admite, ce influent a acestel abate, valourea 3 pinta" ea yever ae Aceast eoare ete poveat de: no. sabre Standard de vz SS teodalitului datoritsaproximatie acestuia, in tancie de metada uilizaté la masurarea unghiilor, se poate seri: foTopagrafie ingineseased ~ unde n, in eazal metodeiserilor, este numinu de sti, (eet) G3) = ander caul moti rete, este numtrl de rei Alera standard de vieare se poate calcula pin interne la (en “UM aM ay ‘unde 60" reprezints unghivt ertic sub care ochiul liber nu mai poate deosedj doua puncte apropiate: Meste puteres de marie a lunetei ‘Abateea standard de citie se poate calola cu teeta (sy Lunde p este aproximatia dispozitivulu de citi. 3. Aboterea standard 6, =0, de posite @ punctubut C data inf ‘enter comune a eroritor de cenerare a teodolitul si reductie c semua Jul vizat 3a, Influcnta erori de centrare Asézatea teodolitului fa punctl de state cu 9 etoare de centaree (tsodo- lit se afl intr-en punet ero Dat A cu abaterea Linard e fat de poritiacorecté din punctul A.) infMuenfeaza direct ait asi- Pra masurini cit sia trait lunghiviut orzontsl. Eferaentele ccentrarit sunt (ahatereainia- 18) $1 @ (obatezea unghivlard a centrai. Relatia de determinare a abaterii standard provenité din influenga erorii de centrare este de forma Fig. 3.5 inluenta eravidte centre fa srasarea wighiurior orizontale. Wee roparfcngverece “Tease ements peraee peat = PE BSS 285, cook 616 V¥2*88, i Car pericular: B= UF ee" ET Fess, Dich @, 0, 7 se deduce ce reat: an 4, In acest ca, valoaraHniarh a eo de centre ofS,8, v2 pf JS? +8! 25,5, cos In funcrie de valorite admisiile aie erori de centrare ¢ obyinue se pot ui Jiza Ie cenbare, in timpul efectsi trasdei e>3mm © fireu plumb: Qmmeestmm > fircu phimb gress Linm Sem ™ Jalon topogratic emsasSem © fisa metalic’, actem tints de vizace: Penina calcu) ul preciziei nocesare se admiteo influ comuna a erort de ‘centre a teodoltul ga eri de 4. Valorile de cateu! pertry abaterea standard 65 = ‘pe teren a ponctului C pot fi nate in considerare ast! = r= 05... 1 mm la fixarea punctulu prin cencore optick§ichemneruiea cesta pe parte superioara a reperuluis = or~ 1... 5 mim a fixatea punctuui prin centrare eu fcul eu phim. 54 de fixare 8. Abaterea standard datoratd condipilor exterioare os = ay = oct este provocald de 0 serie de factori care sum caracteristici mediufui in'ewe se cexecutd lucrarile de trasare + refractiaatmosfericd lateral (care are influenta vea mai mace); + incdlzrea imegala a instrzmentuiui, in cazul in care se lucrea2d timp Sndelungat in seare; + netransparenta aerului (fam, cet, et.) + induenga vantalul in fonege ce influenta avestor factor! se pot aceepta jn calvule valori ale acesici abaten standard 05> ace $ 6° .. 12 La intluen(e foarte puterice se evitéexecutarea masurtorior. 3.1.2 Trasarea pe teren a distanfelor proiectae Pregatirea topograticd in veuerea tcasiii presupune deterrinarea cores: ponent im metri pe teren al unei dstanje orizontae din ploiect, ce urnieaza I ‘Trasares elementelor topopraice roietate «fi apliatd (rasa) pe teren. fn functie de datele furnizate in proiect, aceasta ‘operaiune se poste relia prin Day = YAN AY 626) b.Dedyrnel0? — undeneste numitoral sciri planulsi. (3.29) in functe de precziasoicitat gi de miloscele de sasurere, tasarea die tanflor se poate execs prin {Lmisurare directa, utilizand bonzi de of! (panglii si ruletetopograt 2) fee Sau Beni dinar suspendate: 2, misurare indirect, ne cal optics, wlizind teadoie de prose (a- oimore parlitic) 3, masurare electrono-aptic # distenelo,wtillzindfanctit speciale ale stair totale Inditsrent de procedeul wiliza, wasaree dstanelor presupure urmatea- ‘ele eape, core conduc la realizar preciie sficiae din punciul A, pe direoia AB, se traseazd provizaiadistenta D', w= Salis pure Bs se misoard eu precizie (nreviie reralath Munna piece cop inginerestiditanta D¥, sata provizorus = se determin corectia” AD =D — D? (segmental BB" sau BE"); vloarea relativ micd a carecyet (AD modotul de elastcitate a} oyeluli (2.1*10° kgtem’y, S & suprofata sectunii transversal; fa ® diferenja de nivel jtze capetele mijlooutui de misurace a unghiul de pants 1 lunginses nominal; 1 temperanura din timpul wasii, pp ferta de intindere in trp tas, Tehnologia de misurare (la trasare) este identca cu cea de Ia mvasurarca re cale directa distanfelor. in final, corespondenta distagei (a wasare) va fi ‘galt cb disanje proieca Obs.: este de preferat ca, 1a acest procedeu, distanyele de trasot 58 nu epaseascd lungimen nominalé a mijlocului de masurare pe care tt wsilizdm Acestlucru se poate avea In vedere in cadrul pregdtiri topograjice. wise epagrafi nginereasc “Teasare clementsortopograicepricctate Calcalut preciziei necesare poreste de I abatercavelativl maxim ad rns le rasa lungiial, exprimats print-o relaie de Foran ee Gy 20) «in care Ap este abaterea maxima admis inapusi prin conditile de proiec- taee seu data pein normative : Pornind de le aceasta relate, se determin absterea standard sub forma de baerereltiv medic si se admitec 639), opted a distaicer, procede = |p eee eee wast Fig, 38 Trasarea paralactci a distantetor Valotle distanfelor de tasat¢ipozitia mirei gi a teodolituful implica ex's ‘enya mal-multorschetne de trasare. nina tasare se aplieé principiul enuntat mai sus: se midsoas paralactic distanta D, (rasta provizerius Protgt eat paSretey unde:y este unghiul paralactic wwasurat, b= 2m este lungimea bazei (2 mitei BALA} se caleuieaza valoarea dy = DM ~ D' * se aplied valoarea ealculat, eu o ruleta divizata mimetic, in general, pentra caleulul preeiziei necesare se pomesie de la relais teri standard ée tasare a distanteiTrasaren af ingineresc @3-9),+0! (3) ‘u-- ese aboera standard de masurare a distanel prin pocedeul men Vora 1, ~ este aheterea standard de aplicare a coretici Ay, care este oar miet in port cu on putind fi considerata in domeniul sublimed (0, = | nm) in sazul concret de mai sus, pentru calcul prciziei necesare se diforen tinzdvelavia (3.31) in rapont eu waloaea a b 7) eu G35) fn aceste condi, plecaid de ta relasia (3.331 si weckad le notable cane 836) ace reprezintdvaloarea abaterii standard do rnasurate @ unghiurtlor patalactie, Pornind de la aceasti relay, se poate calcula numdrut de seit la maisura ‘ea unghiurilor peralatice, corespunzator preciziei soicitat, cu relate ota! Ste ea) 1 este rumarul de seri ‘0, este abatetea standant de vizae (veri Trasarea unphiurilor ovisomle) + Ge ste abaterea standard de eitive (vee Trasarea wnghiuilor oritontale + oyesteabaterea standard de msurare a unghiutlor paralactice 43. La procesieul rasérii prin masurare electrano-opticd a distanfclor se aplica acelasiprincipiu de trasare, in cazul instrumentelor modeme (stati totale) existé posiittatea de a ac- tiva funcja sracking, care permite efisarea continua (la intervale de timp foarte upogreie nginereased “Trasare lament taporatceproicate scurte) # distangel maisurate [2 Giecare deplasare a reftectoruu pe alam pe eure se face trasarea, Acvasta permite crasarea directa a disantei prota epigind-se etaps de aplcare a corectiei Ap RAB Trasarea pe teren a eotelor proiectate, ‘Trasarea eotei proivetate presupune materatiarea pe teen unvi ponck. a ‘emul poziie planimetricd este cunoscul, in aga fel inet cota lov si corespunds ct valoarea indicatd i proiect in Runctie de precizia colicitatd si de eouditile extetioare (cow reremul) 8 poate exccuta trasarea eatei prin: nivelrment geometsie, nivelment trigonometric, nivelment hidrastatic 3.1.3.1 Trasarea evtelor prin nvelment geometric ‘Metoda este recomanilata pentra tasarea eu prociieridicata, distant la cae se poate efectu tasara find conditionare Ge panta terenului gi do valoarea vere soicitte paste ce efttweaad de regll in aceste condi, prin nivel geo inetie de mile, tliznd insteumete de nivelment performante, mize obnite Sins mir cand inva, tn Fancte de preciia care ebule asia Date cunaseu cota punetulul A (HA), de ta care se excoutd te reper de exeoutic); povita planimetrie’ a punctuli By cota punctului B (Ry) la nivel erenulu (eunoseura sau se determie a, = cota proieezatl Hy" {cunoseutd din proieens de execute). sarca (reper de nivelnent Fig. 39 Teasarea cotetor prin mi velinon geoureirle de noe Jie proietate Modul de lucru frasarea) + se instaleara instrumental de nivelment la miflocul distamtei dinsrereperul A si ppunesul Bs - + s¢instaeaz4 miele (in punctul A si pe vesticala punetului B) se efeetueazaciiile pe mie: cores ape mira din A. catia bt pe miza din B, ager fs nivelulterenalui, pe punetul pariio nat planimetic, se caleuleaa inaltimea planulu de vizare: WyeH ta Aye Heb Hye Hye yt G38 + din acestecelati se calovleazd elemental de trasare, care este ciirea 6M care este citivea DM pe cage ar cebu s& 0 interceptém pe mira sitmata pe vericala punctului B, cares punzateare Valorii Hy” BPS By Hy = (0 Ha 33) pentru tasare, se ridied sau se coboard mira pe vericale pets B pnd eine in drepaul iru reticular orizental (rel nivelor) al instrumentului de nive) vent instalat In salfa Sse va intercepta valoarea b™ caleulats, + incest moment, la telpa mirel se v2 tnregisra cota proicctetd Hy?" se materalizeaza pe teren nivelul proiectat, print-un torus, astfel inet partea superioaté & scestuia $8 coincida cu talpa mire’ sau print lnietrasat pe det. lit de constructie existente (slp, id. te), Un pls de preine gi efieiemt Ia tasare gi matorialcare se obine pia izarca, ca element de trasare, 9 cote de lucru = 6: a= b= Hah oH! 40) __* in siti in cate este necesord rasarea mei multor puncte la asceas cot proiectata se poate marca ialhmea planului de vive Hy pe clementele de constr existente (peel, dur, tp, cota) a8 de cate Se apicd spo, ruletadivizalsilimetne, valoarea BM calcula entra contro, se efectueazlcitri pe mirele din A i punctul B tasat pe inh lume, cu autorul Brora de determina cota punctului B dupa tasare, care se com Dard cu cea proiectat, Se campard aceste valori si se verified incadrarea in tole ran: HM HP'S Ay (unde Ay este abeterea maxim admis) a4 BAB.LA Caletll precise’ aacesare Principalele surse de erori ear intervin in procesul rasa: | | | | Toparficnenerent ‘eoriedatelor ine, caracterizate de abuterea Standard de po: Die a punctual A de la care se execu trasrea 0 area de cite pe mira amplsat pe reperal de ex fetizaté de abateres standard ~ 0; = roarea de ete pe mia armlasa pe vericalapunctaui B, a> ractrizat de abterea standard ~ ‘ronten do fxane cote proiectte 9 pneu raat carats data de abatora standard de finare~ jn acest confi, rlaiaabaters standard de wasre w cote proiecite & puncrutei Beste data de veleta: 64, = (0m, 787% 62) jn caeut in care se acordA ater fn gall masur8 efectwsri leotuilor pe cole daut mite, se poate considera c@ a, ~ 0 5 relatia devine ea) Avind in vedere relagia intr roleranta de trasare si cea de canstrucie, se poate calcula valoarea 6, din valoareaabateriimaxime aise &, cunscurs cu relat oe Gan Ceo in cadnul proieetiii topo-inginerest se pomeste de Ia aceasts valoare 91st calculeaza valorile ahaterilor standard componente, in seopul determintrii pet Sormantelor hsttumentelor si aeeesorilor, precum si tehnotogiie de sisurare pe ‘ere urmienci le unizim la trasare. Observajie _ pentru calcula valorilor componente ale abaterit standard de trasare se poate {pti princpiulinftentet egale a eroritor componente, prineipiy clasic in To pagraia Inginereas rp altd vaiantd de proiectate se aplick fn cacul in care aver [a dispozitie@ sere Ge informati asupeavalosilor unor componente, de exemple: srvalarea abateri standard a datelr inifile oF, , este dtesminath (cunos- ceutd) in wrma realiziié rete’ aimetrice de trasares cValoaree abateri standard de fixare nu tebuie st exereite 0 influent de ‘eebitsasupra presiziettrasiri, in aceasta ipotez4 putem sk o considerbm tin anamit procent din vatoareaabateni standard de pozitie a punctulut B fue valoatefix5, pe eare ne propunern sao sealizdm la fxaren punctulu tease In aceste condi, relaia (3.43) devineTopografenginreasch _Trasareselementcortopogtatce ©, aay ‘Accastd abatere este provocata,laréndul ci, de urmatourele surse de exon) roarea de orizontalitate a axel de vizaro, caracterizaia de abaterea stand 10- ti ca ays + croarea de rotuiite a etiior efectuate pe mira, evalvata prin abatera stan lard note C4 Gems ‘sroarea de divizarea mite, caracterigaa de abaterea standard nota cu Guu: croarea provocatd de conulifle exteriouee,evaluata de abaterea standart gota ‘In accste condi expresia de mai sus se paste serie gi sub foams 6, = yar + ; <_— 6.48) iin aceasta relic apticim principiutinfluenteiegaie a evoriter componente 6, =6,,=6,, =o, 26 ean ‘nde @ este 0 valoare provenité din aplicarca principiului influent egate w eco rior coniponence eas 64 in cceste consi, se pot aplice retail care caracterizeaza fieewre compo nents enunjst, in scopul determinariicaracteristcilar instrumentelor si acceso- rilor, dup cum wrmeaz 24S. unde: 6, este eroatea provocata de nivela toric cu coincident, S este distnga pind la mira ke esteo parte adiviziuni aivelei (a instrumentele de precize edie k = 0.045, fe insiramentele do precizie ridicata k ~ + este Scosibiliitea nivel orice 20+ 5 003+ umm) + 0.20» 5 40.036 4mm) “formate dered cymrents! (3:50) unde: o., este abatetea standard de rotunjire a eitrlor pe Ses distanga de la aparat fa mitt; <1 este vsloarea uneidiviziuni de pe mir M_ este miriea lunete 3. 04m $e acceptd penta mitcle centimettice: dom = 0.4 mm (oa Topic iaterascs ‘Trasaren clementelor opograice poictate se accept pentiu miele cu banda invar: yx ~ 0.1 me Acocy 4... 2 nom, O mare inyportang 0 are gradients Ue tenperatar La variatie de |° unghiu! format de axa de vizare gi direcuices nivelet torice variaz8 cu 0,5”. Din avest motiy, este recomandat® utlizatea um- brelei copogratice Jn camul uilizritinstromentelor ex compensator, abate tie pe mire este €30 de relata eae Ge. +¢, +0, °6 a standard de ci- 6s) 1. a, este abstorea standard de vieare,reprezentind iniluen(e erori de ‘izare asupra preciziei de rrasarc a cote prciectate, care poate & pr entatl cv 0 felayie de fons Sovga Oss 6 oo Map Mop | 2 hang est abate standard a compensatorsioi optic Gey ES Gy 0.5.05 6 p 3, co, ese abaterea standard datorad grosimi firelorreticuare 0054S asa 3.1.3.2 Frasarea corelor prin nivelmens trigonomesric Principia sivelmenuli vigonometrc ocupa un ioe impomint in Tope rata Inginereasc, cu toate ef mu se pose compar, din punct de vedere al pre {ize cu rivelmentl geomete. Ofer fs8 postbiltatea vir (vas ods fante mari, tasarea cotelr pe: diferente mari de nivel gi i cazul terenuriter ren accesible aceidentate). Procedeul se wilizes2 le wasarea pe venical a tinilor deal tensiune tn sraste fundailor spf, la rasatea cower inascuturlorpoduilor, et Date cunascute + cota punctului A (Ha), de Ia care se exeeuth taser (reper de niveimen,seper Ueexecufe) * povtia planimetricd a punctul Bs cou punetul 8 (Hy) la nivel erenulu feunoso nivelment tigonametie); cova ploietat Hy (cunoscu din proectl de exceuie). stu se determin’ prinTepoavefieinginercascd Principiul metodei const in calculal unghiului de inclinare a lunetei (a sau 20°} corespuncitor cote’ preiectate Hy" sau diferemei de nivel m cate se aplica pe tere Fig, 3.10 Travan cotelar (prin aivelment tr | Soe a Consitend diana Dyn unas (su se deci nwa sure von) seclulec elementl de tre spec sees! pocedel eh ae De Dy *p, Modul de tue rasara) seins todo apt A; Semon inhfiea teed seinsaleat omit pe verala prc “se inode, ln dipocivut de ize al eel vera al teat, reat d sie (alsen ung sete teu) a ssuP De vetsla puncte sou cobou iva pn eset cate, fal cult veel (elon Sentech ote oglnce ale ceili oli mds a pune de ser se mataalzeaa pe tren vel pro‘ pintun in, as nh pata superior aes oh coincide pa mie sau print tne asad pace ltd construc exstente (peda Un pus J preci ficient i tsar materliate cine prin ulna ct element de trasare a cotel de er nH (356) b gar” 55) ‘Trasares elemenelr topogrticeproietare _roponnfic ingiereed “Trasaresclentenelrtopograicepotectate unde) Hy Hy Dap tga +i-S (Fig 230) 57) Pentru control, se determin cote punetulu trast, prin nivelment ego: nometric, valoare care se compard eu cea proiecats. Se verifed ncadrarea tn tolerate Hy " €Ay (unde Ay este abaterea maxima admisa) (3.58) 3.1324 Caleutul precise’ necesare Principalele surse de erori care intervin in procesul tas = crore deter inital (a reperulai de executie de Ia cate se excouta tw savea) earscterizate de sbaterea standard a dateloringile - 6, ~ eroile provenite dc Ta trasarea diferente de nivel proiectate, evaluate pain aboterea standard de trasare a diferente’ de nivel proiectate- 6; Cu acest notati,abaterea stndard de tasae & cot proieetute 9 pune tului Beste o relatia de Forma: 54, = YH, + 8 639) [Avind in vedere telat inte solani de tssare s eee de constucte, se poate calcula vatoarea oy, din valearesabateri mime admise A, euneseun cs relatin: ——— 6.6m) 26a {ncadral protect topo-ingineresti se pormeste de la aceasta valoare si se cealeuleaca valorileabaterilor standard componente, in scopul deterinrit pr Formanteler instrumentelot sascesarilor, procul 4 ehrologile de misarare pe cate urmeazé si le utiliza Ja asare ‘Dac vom considera cd nu avem informati asupra preciie de dsterminare a eeperulu dela cere se exceut trasarea,eplcim in acest caz principal inf rel difeentiats@ error components aseeptind coeficientul de presizie k= 2, potent considera 6, =05+0, Gi) ‘In aceste condigii, expresia valoni abaterii standard de trasare a diferente’ ce nivel proiectae este 5 05*6,F G62) 66)oposraficnginereased “Trasarea elementelur topugrafksprolstate Tonegrafetnginereset Tecsaren elementevopageatce poeta Dar rela abateri standard de sare a diferente denivet I se poate pres ena sub o ala form, pomind de la relia: R= D*4ga. Rez acts ee aaa | y sorta |p) incare: gp ese shaterea standard de deteminare a distant rizonaie ‘a, esie abateres standard de masurare a unghiult vertical este factorul de ransformare tn radian Aplicind principal influemei egale a erorilor pentru ce dou componente din relata de mai sus, vom obtine: 5.) 0 -tgatoy v7 =— 86) Din aceasth rea se pot ealcula vali individuals ae abstes standard de masurare a snghilut vena ide determinate a distente’onaanae, pen 0 ecize ads de tase serene de nivel proectate ay t008 ap Deve “tga 166) 3.14 Trasarea lnilor de pened profecrard Aplicarea pe teen a mior ini de pants eunascurs (proiecta:) se inineste foarte des in practic’, in diverse ramuri ale construcir. Pe teren se taseazd mai ini punctele principale ae inieiinelinate(pan- tei proiectate) si apoi cele intermediare, pa baza punctelor principale fixate pe teren. Aplicarea pe tren a infor de pant data in proiect se efectueaza uilizand procedeul nivelnentului geometric 5icel al nivelmeatului rigonomeire, Pentru {rasiri expedisve, la care au se solicits precizit ridicate, se poate utiliza setul de BAT Trasarea finillor de pantd proiectata prin nivelment geometic 2 mile. ‘Trasarea se execu Thtre punctele principale A si B. Previzia de tasare a Jinieé de pana Tiriteazs distant la care se executi trsues. Modul de luceu (rasarea) se instalee2a instrumentul de nivelment la mijloeul dstangefawe punctele principale A $i B: ie? « exec citirile pe mire din punctul A (a) spe mire din panerel B (bs “fecaleuleaza diferenta de nivel ince cele doud pune = s@ detennieg tanta orizor tal tee pune tele A 51 Bi Fig, 31 Teagnven pn rivcloent gee tee, ce calculeaza elementul de trasare, care este citrea b! pe care ar webu <3 ianerceptn pe mina de pe verticals purctului B, eitire care corespunde par‘? ois ps e ® Be = By (penta cazul imaginat in figura de mai sus}: 1B {se considera in calcu ca valoare absolut); "Da 109 + pent tasare, se rile sau se cobeard misa pe verticala punctului B pind 7 tomentul in care, la fru] nivelor al instrunsentalui de n'velment, se intercepts racitirea b™ caleulat ~ marimea k corespunde coiei de Jucra, care se poate materializa pe teren ou 3+ rig care 8 ab, a supra, tlines k bm Be 4 proiectaia prin nivelmont geome: Mad Trasarea linitlor de pant de capi. ‘tan objinerit unorpretiziridicate, d=10- rit timitelor procedeului nivelmentulud geometric de caplt. Se ualizeard la ra sarealinilor de pant proiectat, permifind gi trasarea punctelor intermed! ‘re punctele principale A si B, conform pentei proiectate ‘Acest procedzu nu oferd posi Wes tex oe tatesTopograficinginereascs “Teasares elementelortopograice pei Modul detucru farssarea} saleaza instrament! de nivelment in punct A, se masoara in Tgimes F instrumental se von 9 we determin distal ozo def punetl la puncte intermediaee 1. 9 puncte cate se mt tevializea cu te Fig. 3.12 Trasareu prin nivel: 1 geometric de se caleuleszs elementee de trasare, care sunt citirile by pe care va trebu 38 le interecptim pe mitele asezate pe verticalele puncielor intermediare, citci care corespun panto p% proiectate p% bs 106 p%rd (3.69) bysit pentru teasare, se ridicd sau se coboard mira pi verticala fiecarai punct inter. mediar pitt can, la firul nivelor a instrumentului de nivelment, vor intercepta citicea by corespunzatoare, dupa care se fixeszs yirugul pentru aceasta pozitie a 3AG3 Trasarea Unilor dle pantd proiectata prin nivenenttrigonome: Pentra trasare se apeleaz’ la principil nivelmentul ti zindus, inpicit, tendoitu, Principia trast presupune splice. nometc, util a (trasarea) pe Topourafcnginereasea “Tracareaclementeor opogratceprocetate reson 4 unghiului venical al (sau zenital 2"), determinat din velaia de calcul a pantel_proiectate (cu 0s) ig, 3.13 Trasarea pit nive gM ment tiganomenic, - | i, ' Modu de lucen frasarea) se instaleazéteodalinut in pusetal A; + se soar inaltinea fa teodalitutuis secalculeaza elementul de trasace: 00 cig" 3.70) tg re sr) se introduce Ia dspoitvs de ie al cercui veica al teal sng a! (sau zenital 2°} caleulat; “pe vertical pati 8, sau pe verialele pnctcor intermedi, riick su se coboa ira ps in moment in eae afl rete sizotal ia ior, se intereepenz8 0 valoare egal cu vaoarea i, determina (misuratt) in pon ee sine A; se materiizenci acest nivel ex un fs, in aja fel ince pares supercar @ cesta 58 coespunda cu tap mize ies”Topasvateinginereascd Trasares lementelor topograice prices BAA. Calen preciziel necosare in functie de valoarea precizieisolicitate, se aege procedeul adecvat, ni: velment geometric de mifoc sau nivelment trigonomettic, Portind de ta relatia de definirea pante, se observe cd ea este ditect proportional ew diferenta de) vel dintre cele dowd puncte ine cace se uplicd st invers proporionala eu dis: taafa dintte puncte. De aici se pot observa si sursele de erori care inca in compo: nent abateri standard de rasare prin aceastd metod: + aj esc abateres standard datorsd cradle de rasare (oplcune) 8 siferentei de nivel: 1p esie abuterea standatd provenit® dels erorile de wrasare a distanei Jn aceste condi, expresia abaterii standard de wasare a pantei va aves 7 13) sunt abaterle standard relative de vasare a pant, 2 Bay Uiferenteh de nivel 52 distant 04D! +p +05 +h! spe on, Purning de fa valoarea cunoscutd a lui ¢,, Se pot caleula valorle compos nente din enpresia (3.72), din care se pod deduce performantele instrumentelr si aceesoriilor,precum s: procedeul sau tehnologile pe care le yor utiliza la t3- 3.1.5 Trasarea cotelor prin procedeul combinat Procedeul se aplica fn cemurile e&nd diferenta de nivel inte eeperul de executie (RN ~ reper de nivelment) si punctal a cdrui cota treble trasata depa- fete lungimea uni mire sau in eazul asi cotelor proicctate pe dif e pe mari de nivel, cazori imélnie feevent in practica constructor Ia wansmitereacatelor proiectate in groapa de fundatie (constructi civile, stati de pompare ale siste- rmelor de irigati, et), la transmiterea cotelor in 'subteran (stati si tunele de rietou},transmiterea cotelor la diverse erizontri de execute (taj). kes opografie ngneresed “Trasarea elemento tpograie prostate Procedeul eombinat ent, de acelast Up, dows mm: fesupune uulizarea a doula iostrumente de nivel 91 nulech wopografica civizat millimeti, BA.S.1 Tronsmiteron coteor fae) Modul de tuera(rasare se suspenda roetatopograicd de soportul io consol, © zera al tuletes, Ja bara cdi, Rulet este ietinsé cu ajutoal une gree, scutes Jne-un vas eu ichid (pent atenvareavibatlo Beit de oe Se instaleasS mine, pe vertical eperulul de execu (de cod eunoseus sideasigea panctult B;, pe vertical carvia se exscus rasacs, 1 se inseleat insrumentele de nivelment in puncele de saie § yi $; vind in vedere asigurarea porteelor egale, se efactucaad, ia statiaS,citivea a pe mira agczaté pe reperul de enccutie RN: se efectueaza, simulta, citrile pe euleta topogratica (esi) din stile S5iSs: se esleulena Snaitimea p Jo vizare peramu state). Hy = Hay ++ (61-0) Hy = Hy = ay Fig, 314 Transmiterea cotelr fa eta} 1 = sistem eons; 1S aletadviathimetles 3.4 grentate in vas cw uli 5 rede nivelment, 6, Instrumente de nlvelment; til efectante pe mire, fectate pe rules EN “tener deniveentsTepografie inpnereased “Trasavea elementeloe topograiceprolesate se calculeaza elemental de trasare, core este, in acest ca2,ciires bj” pe care va trebui si a interceptam pe mira agezata pe verticala punctula B,, corespunzitoare tei praiectere Hai!” bi = Mgt a= Hai + (6) =) (3.74) = pentru trasare, se ried seu se cobusrd mira pe verticala punctului 8 pind in momental i ear, in dveptwl ful reticular orizontal (nivelor) al instrumentului de nivelment din stata S, se foregisienz8 cititea by eal culatis + se materializeszi nivelul projectat, dat_talpa mire, pe elementele de cconstructie exisente la etaju! respectv: se procedeaza similar pentru eelealteetaje sau ocizontui de monty ale constructed 3.1.8.2 Transmiterea cotetor in grogpa de fundate Modul de tucre (rrasareo) se suspend eta topograties de soportul fn consol. eu n groapa de fundatie, Rule wins ow ajutorul unei grout, seu Fundataitr-an vas ea lichid (pentru atenuarea vibragilor benz de ote) se nstoleaca mire pe vericala reperult de exeeusie (de eota cunoseuti) si deasupea puncinui By, pe vericala clrwia se executd trasaree (rans ferea in goapa de fundati) ‘se instaleazd instwumentcle de nivelment th puinetete de state $ si S, vind in vedere asiguracea porceeloregale: se efectuenzi, insti S, citirea a pe mira agezath pe veperul de execuie RN; + se efcetueazd, simultan,citirle pe ruletatopografid (csi ey} din statile Soi se calculeacd inaimea planuui de vizare penta staga S Ty) < Hy . MyS = Hig + byl fe) G03) + se calculeaza elementul de trasare, care este, in acest ca, cities-by”, pe care va trebui si o interception pe mira agezaid pe vertcala punctulul 43, corespuncitoare cote! proiectate Hay” beh = Hay ta - Hy = (61-8) 3.76) Pent trasar, se ridica sau se cobost’ mira pe vericala puneteloi By situat in groapa de fundaic, pind in momental fa care, in dreptul feulsi feticularorizontal (nivelor) el instrumentulu’ de nivelment din saga S, se Invegisteaza citirea by? caleulats Tapogrfi ngvereased “Tracarea clementelortopogratceproiectate i : i £ i i ij be Tite | i as, BP a [ee ea Fig, 3.15 Tranemitersa cotelor in groapa de fundatie. 1 ster consol 2 = rule diszaté mine 3.4 Sgreutte in vas cu ules 45 “mine de alvelment; {6 “instrumente denivelments ayy" ~ehtriefectoate pe mire cue sebichefeetuate perulets RN. = reper de nvelment se materiaizeazd nivelul proiecia, dat talpa mirei, pe povetele gropii de Fundati, se poate utiliza ca element de trasare cota de Inons ey, care se poate cel ela cu relate = Hig? ~ Has = by = em inde: Hy: este nivelul existent al gropii de fundaje (se poate determina}; hit este citirea efectuaa pe mira agczata pe funéul gropi de funda M.S. Caleulul preciiei necesare. Frtnd un procedeu combinat,fiecare operajiune efectuaté se poute consti tui into eventual urs de erori 1 abaterea standard a datelr iniiale, provenit8 din erorile punctalui RN; on, os abaterile standard provenite din citirile pe mire, ~ 04,05 abaterile standard provenite din citirile pe ruled; 04, 57 abatril siandard provente dn erorile de etalonare a mirelor_Tepearafieinginereases ‘Teasarenclementeartpgraiceprotcetate roperafiingereich_ Muted earn plo a puncte poeta come. = og abaterile standard provenite din eroarea de etalonare a ule: + oy abate standard ue fxare fn aceste conditi, expresia absterii standard de asate (ie smiere) a cote proiectate in groapa de fundatie sau la diverse orizonturi de montaj (ete) poste fi serisa sub forma: (telve =a tetera tare CN) is funetie de preczia solicit, se pot calla valerie sbatclor standerd ‘componente i se pot lua msurilecorespunzitoare pent ineadraes in acest ‘aloaa, prin alegeicainsrumentelor «accesories tehnolngilor pe car le vom apliea frase Ohservate: a acest procedeu mai poste apirea o compen a viel abater standard provocatt de alungirearulete topopratce si ana grevadi uilizatetaiindere scestia, reutate care poate da nastee unt forte de nn size a rule dfeita de ce de la cilonace aL _p=p, iia se in care: AL este alungienruetel fata de valoarea norsnala de la etalonare (b= L-1yh + Leste hungimea ult Ia asa; “I este lungimea rut la etalorae = p= pate fora de tosivne suplimentars care acionea esupre rule teitarasare, -Sestesetine benz de ofc, ~ este modull de eastiitat al ote ony 3.2 Metode de (rasare in plan a punetetor proiectate ate constructilor 3 Metoda coordonatelor polare. cigar la wasarea pe tren punctelor din proiat in eazul i care vst o bard de traste sau o een de tsar (Felea poligonometich Retea To pobraficd de Construct, lc) Metoda se aplica fe general pe santrele de constuot civil incase sila tasarea cilor de combnicati une tere nu ese prea seetdenta, a 2 Pig. 3.16 . Trusareu pron meta eo 8 natelor polare \ 4 oe Dare cunoseute \eu oN punetelor A, B, € ale reels puncistor pnp (12.2 ae comet in nels sistom cu punctele retelc) ue rrosate 1. Princip! metodei Metoda coordonatelor potare de tasare (pozitionare) a punetelor proives tate ale constrctilor const in taseree Unul wight oy coma! $i a unel distante orizontale, ent fiecare puncté din proiect. 2 Caleutulclememtelor de trasare Elementele de trasare pentru punctul 1 41 constructiei- de exemplu ~ sunt Lunghial orzontal @ sidistanta orzontala D, ayy Ox si Oy =aretg v= (enya (38% ‘in mod analog sc calculeaz& clementele de trasare pentru celelalte puncte. conten shield rsare pest oblige l vie preps tpogea es P= tru trasare) SulenaesTepoprfelginveasc unetlr petra ale comtruitie Matos decease ina 3. Trasarea pe teren a puncte Punetele j ale sonstructiei se pozitioneaza pe teren prin trasares wai. silo orizontate $a cistentelarorizontale D; (conform schite de rasare) din punctele retelei de tasare Trasates pe teren a unghiutlor orizontale se executd cu ajutor) teodoe lielo: (vezi Trasavea wnghinrilor ort-onate) iar a distantelor orizoniae ex re {9 topograficd” sau eu aparatura electrono-optics de misurate a distaeloe (vers Frasarea disianjelor), din punctate retelei de tasare in cacel utilizar ruletel topografice se vecamandla cu dis: fantele D,s6 nu depaseased dimonstunea nominal a disposi (uleted, deci densitaten punctelor reyete topografice de tsare sa fie euficions de mare pentru @ indeplin’ aceasté condifie,sitayie de care se line seam Ia regitirea topografied a proiectulul pentru trasare faplicare pe een). 4. Contra tasartt prin rrasarea punctuli fdintr-un alt punet af teelei de trasare (de exem lu: trasarea punctulul¥ din punctul B wilzind ca elemente de Waser ungh al @ Sidistanta DY ~ Fig. 3.10% ‘bs. prin vesarea punctului fpriniro ak metoda de trastees ¢ prin compararea unghiurlor si distantelor dinire punctele asate ae onsteuctci(masurate pe exen dupa tasare) cu valorle cunaseute din proiact exemplu: DI" = DF; nn = Br su DET -DE ST: Bp ct, ea unde: To si Tp veprezintdtolerante (sau abate maxim admise} stax bilite in procesul de proiectare. 8. Caleulul precise? necesare la metoda coordonatelor polart Precizia provedeutui depinde stat de preciziatasiri unghiurlor edt yi de precizia de trasae « dstanfelor. Sursele de erori, in cacul utiliza acestet meton fe, sunt: : Fig. 3.17 Suse de erort ta trasare 4. oy ~ abaterea stondard generate de erorle punctelor reyeei de trasare (ast initiate), ie ‘t. Op - abaterea standard ti 4c ae Eo 4. de etoile de teste 2 dsanor es — Se cog = abitren standard generat de ~ erorile de ttasar® a unghiucilor orizontale; Mee de rsate in plana pusesor prota ninereae oy sbaterea standard generat do erarile de fivare a punetelor trate Abateres stardard de determinare a povitiei purctului € va avea expresa oe 20, es) Dact este cunoseutd valoarea absterit standard de trasare a punctutui C an = Fooc$ (Beste abaterea maximd admisila) sin condi in eae apli- clip principiu!influentei egale a erorilor de trasare @ uaghiutior gi distatelor, ‘stunt se pot colcula precizile (abaterile standard) accesare (de agtepare) ale Iu ‘dor de wasare, punnd condi ay Unde 0, este o valoare provenité din aplicerea prineipiutuéinfluentetor cegile ale siusetor independente de erori componente s Ca evori ale datelor initiate se vor considera erorle de posite reciprocd elor din eare se foce tasarea. Dac8 nu exista nici @ informatie asupra tcestor alr se poate adit in elu preci acer ed values abr Sanard a ator mile ee 0, £050 as Donec peiia tare minor w sD ucbuie se de agin feo precze dsl nie (le pnt tele eu a=, ro Presta de Gxare nu ebuie sh exec oinfuet eset asupa er devcasaeapuctli Csi de aeen ea a sven lar reulladnteo vee feasia te componente roe, dt dee pres 0-0 330, ex) Obsevaie:Folosind pov ope de centars executind basare (ecanct ari la paren saperioad a reper, puntal ve poate ape tren opreciiede 2mm in acest ca, relayia inital: 205+ Reo} +05 +5) es) i devine: 0} +05 +03 40.1403 = (0.88) De ait ezul63.89) Dupa clei in pres! prlectr opo-inginersi, a valoso de mi sista, dodo apart acceso tpogratce ca se vor za a sare, metadle de macuece se sleauless scheme de ase peta execu ‘ea lacrtlor deren In pasted apres urmouesposibitte de cakul a resin ear 2, = ke, «,=ks, 89) unde ky «ka Ky « ke reprezinta coeficieni de coreayie a erator ee intervin ‘rosacea punctului C prin aceasta metoda. Acesticoeficienti se pot stabi user, avinduse in vedere aparatura care se va utiliza §1 metoda de execu. a faced rilor. In genera, se accepta (pe baza experimensal)valurile: hyet =A = 205 k=O, Feerodizednd soft (3.90) in relagia (3.82) va reauta: Gay La trasares punetelor prin metoda caordonatetor potare trebuie haat ip considerare ei, odatd cu micea distant de Ia panctul retelei din care se exe uta trasarea fa punctul de uasat, abaterea standard de pazitie a punetelvi va ceroste vonsiderabil, Este de refnut, de asemerea, c¥ latura de referints fafa de ‘are se executd Iueririle de tasare trebuie 3a fie mai mare decit aistanta la care se afld punetele proicctate ce urmeaza afi poziionate pe teren Wise opgrte egneeeed _Metode dear pian x pusceoe poate ale onset 42.2 Metoda coordonatelor rectangulare. Meioda se foloseste in eaaul in care exista pe teren 0 Rejea Tapngratic’ {de Construct (RTC) sub forma de pateate sau dreptanghiue ia wate puncrele principale ale consiuctilor proiectate au coordonate rectangulare fn sist de snc 62 coordarate generat de acessta retea, ‘Metoda se uiilizeazd in trenurt neaccidentate, la trsares constructor civile$tndustite 1. Principia sserodet consti in rasarea a doud distante, pe doud direc perpeniicutare, fata de punetele refelei de tasaze (RTC). 2 Caleululelementelor de vasare Elementele dé, trasare ale punctelor proisctate ale consietitor aut aosciscle (a) $f ordonatele (hy) caleultefatd de punctele Retelei Topograt ‘Chnstrustic sear se traseaz in contormitate cu schijele de trasare. Pontnt puneial proieeta: Tal constuctei, de exemplu, care se erasearé ‘confor schifel de wasare, din puncrat 10 al RTC vom aves valorle ay = Xi Ny Bia Ys Yis ase Fig, 218 342 Trasares prin metoda coordeons relor reeiangelare 3 Trasarea pe reren a punctelor + se instaleaed teodoliul jn puna 10 al relelei gi se vizeazd punecel B; ¥ pe aceasta directo se traseas’, co BoM rule de exemplu, distant caleulak bb, marcdndu-se punciul 1”, + se instaleazdteedotitul in punctul 1” si se ridies o perpensticeiara pe laura 10 = 13 {se “conseewiegte" un unghi B= 100%, pe noua drecte obyinut se craseaza distanya ay cafculatas} se marciesz& pune ‘ul proicesat {al constrctie’ 4. Conrotat rasarit. ‘cesta se poate realiza pris repetarea misuriei valosilor a, by 51 Bs = rasacea punetului priar-o ltd metoda (coordonate polsre), TeTapowrape Inginrcaxs_ Met de tssae i lan sponta vista ae contuttilor = trassrea punctulul 1 dintr-an ait poner at refelei de trasre (din punctul 13 de exemplu, faa de directa 13 = 12); comnpararea distantelcr 55 unghiurlor dintre punctele trasate ale com. siructiei (misurate dupa tasare} cu valerie din proieet * ln schivele de trasare se specifica modu de ofectuare al controll tra- srs elementele de trosare pentru contral 5. Calculul precitei necesare ta metoda coordonatelor ectangulare Precizia de wassre depinde de precizia trasarii distantclor ay gi by si de precizia tastrié (consonvri) unghivlut drept. Datorth influente) errilor de te sate, puncte P 51 C se var afa in pozitile PY si C Sursele de evar sunt 2. abaterile standard ale puneielorrefelei de rasae (date initiate} oa b, abateile standard ve trasare (apicare) a distanfelr (absciseor i ord tela) 63. Oe; . abaterea standant de trasare (construire) a usghiulut drept op . abaterile standard de cenuare 31 reduetie 6,0; . abaleren standard de vizare @, # abaterea standard datoria sehimbariifoewetri funetei cig fn wrina vei ‘si din 10 a punctului 133i apoi a punctului de tasat P, pe alinia rental 10-13; i. erorile de fixaze (mateare) pe tren a punctelortrasate cy Se abserva e8 metoda coosdonatelor rectangulare poate fi tratata in Goud ipostaze Fig. 3.19 Surse de erori la trasare 1. trasarea’ punctelor By prin. metoda aliniamestelor, 2, trasarea punctelor C, din punctele P, prin metade evordonatelor polare. ‘Abaterea standard a punetulii C, fa trasarea prin metoda enordonatelor rectangulare va avea expresia + omy Gs Metoe se rosarein ple a punter prelecateaeconstutiir ori sinresed unde: Gay este absterea sandaré corespunzatoare metodeialiniamentelor fon, este absterea standard corespunzatoare metodei cvordoratelor polare, In aezste condi ena rey 7 e 9) Abatereastandatd de wasare a longinti segmental So (asa) Se sth in calcul cola metoda coordonatelorpolare 0,2 S26, <0. (397) ee Putem considera, in caau) wilizacil apauelor i metadelor nademe d= mtsurare, cd 98) cn onMK =o, sie unde 3%) Rela (896) eva tantra in 10) is aceasta, sma celor doi team (2.602 +k’) determin prize de taste prin cotdonate plare tn raport ox pte eee de waste, Deo teceplecia etl de taste - cx oni de marme ~ este inferior precizier de reaizage a punctelor ease ale Bez de asace, anc r2ul ct e201) Jn acest ca, din celatile (3.58) si (3.99) rezuta Girk Werk in consecing, expresile m:rimilor Tinie sle abaterlor standard vor de- 12) Ge 0236 aie 6.103) Gav Jerk 0330, =0.33 inte mFoprafie Ingneresct__ Neto de esarein pn a puneteor prec se ome “Toparafietgintetct___Metode de rua pi wpa roette constructor ook 52+ 2 ES (3.104, peo eet ne rusave a pnetulai € depince de marimile Sg ried decit $y mayimea Sy Dacd Se ete 1.2.3 Metoda intersected unghiulare inaime, Metoda se_utilizeaza la arasarea pe tere 2 axelor principale ale constr: tislor, a centrelor intasteucturilor pedurilor, a punetelor fundamentae ae plot rilor barajelor din puncte de enordonste cunascute gi - in general «in czmile in care misurarea distantelor ese diel sau impos Fig. 3.20 Trasarea prin swetoda Inersectie? unghivlare 1. Privciptel metodes cost TH rasarea sie and sau succesivd a 4, = 2D Goi a = unde: 6 =a" - aly $i = BY Bly in punctele I” i 2° se consirviese perpendicularete q $1 go revultand punctle 2 $12 care vor servi la trasarea definitv da punctului C; + se procedeuza identic pent alte dou puncte 3" gi, ceeultind punctete 334 se piocedenz8 ta final larepecarea punetwlai C prin intersetie de fr, 4, Comtrolul rasari Controful pozitic: pune trasat C se face prin asarea punetuls cnt tun af teitea punct a retefei de trasare D, prin aplicatea unghtuluiorizomta 8 fa in acest ex2, de regul, apare pe teren, prin amtersectia Celor rei direct Uriunghi de eraare, Pociia tinal a punctulet C se va situa in centrul de preutate al tru ahivlui de eroare Fig. 3.22 Formarca wiunghiatui de oroure. Convolul testei se msi poate executa prin masurarea unghiuitor inte tunghiul ABC dupd trasare, dacd acest lucra este posibil (suma unghiurlr ia ‘wiunghi trebuie <4 ie egal cu 2008) sen prin utlifarea unei alte metode de ta 8. Caleulil precizi’ necesare la metoda intersect unghilareinaint. Precizia de determinare a punctului C prin intersect unghiatare inainte este conditionata de: a. recizia de trasare a unghiuslororizontale gif sau a directilor AC si ac => pondere tigonometrics; », de ecorile de fixare «punctului C pe dowt direct, deci de conseuetla interseojei: => pondere geometrick; oye Igineveoscs_ Mato de aac plan a pune prota ae coms iog «de exorile datelor initial, adicd de erorile longiri bazei de tusare e 5 ve rea puncui C ave urntomea expec ooh yeh ia! 8.107) unde + ow est@abaterea standard a punctelor rjelel (baz de trasore; ‘og este abaietea standard de trasarew unghie; = op ste abaterea standard de crasare x unghiub oyesteabateroa standard de fare a punetelorirasate sau de fixsre a ddcetilor, = si b son fungimile latritor AC respeetiv BC. Duca presupunem cf Gy = 6p atanci relatia (3.1071 devine 3.108) si 6, -0330, toy Gin elon @.107) vorrezuta urmetoarel ea: a,2 0,853 sa a $5 ean in Final, valoile individusle ale abaterior standard componente vor fi: ina aiTapogreiengiarenei _ Meade eas ene 32a be)" 6, = 033-8. wa 28a, Observasit ae tate fa capitolul Yrasarea unghiurilor orizontute, . — Pa seu sro a ste pnclul Cpt mete tet spe inte duh pate ete etre pra es pe = roca a -unghi pia rel) epnde eet decane pei post puny tas Dat are fhe pind cond de Pt ae lng ee favor ince! ee y= Nato ii alah deere sin eins a 4180 3 Metodta inerseetiet unghiulare tapos. Metoda intersectici unghiulare tnapoi din tei puncte ale rejlei de irasare se tilizesza in cazut in care existd posibltateastfionari in punctul proiectat © sau in apropieres acestuia, int-un punct wasat provizori tn prealabil pn iter sectie inainte de exemplu, care nv asigurd isd preciria cenit Cintersectie exe. este absteres standatd provenitd di evoana de tra: sate prin intersectie inapoi a punctului © provacaté de evorie medi & de masurare a unghirilor ys, Yo, ©1001 > sunt ubscerile standard provenite din eorle de de Cerminare a punctula: C, davorate erorior de pozitie a punctelor din re tenua de uasaie: A,B,C. cr ~ este abarerea standard de fixare Valonite oy, 62, € se determing cu relate oo Dacdt acceptd oa © a r basher ey Per calel valor ese tzcat exprsia Gus) in care valorile ay urmitoarea semnifcaje: “8 ~> este eraarea medi ptratica de misarere a unghiutlor Yo Ys din punctut C, dupa compensarea in stale a diectiior. aes [tal ee (ot Gus) Vn eu a= 3 (oumiral punetelor vizate din punetul C>) + fr Bed sunt trite riunghictu AyByD, format in jurul punctlui C* trasatprovizoriu,dacd se accepts cd 2 aplia in directa vzelor salar rt si {sed -255 cos, 08-256, 057, ee} +6) ~2nr, cosy, 2.120) isi a perf ngiersich _ Mae desea pla punclrpriecae ae comtrtiar enn vende: A “+ este dublularie}suprofetei ttunehiului AyB,Dy ip a Y= bY - 4) abd ap 2 Procizia maxima se obtine ate} end punctal C se aa in cent srium hiule: ABD format de punctee reel de wesare. 3.28 Meroda tiunghiuludinchis ‘Aceasid metod se utilizeazi in eazurile Tn cat, folosind fa trasare mitoda imersectied unghivlace inainte (mumai din dou puncte de sprifn) nu este asigs rata precizis solicitat, exist pasibilitatea de verifieae din punete suplimen= fut, insa existh posbilitetea stattondei in punctal C, rasat in prealaii prin i rerscetieinainte (de exemypl; [a trasarea centrelor infrastsucturii poder). 1, Principiul metode. Loortrle se exeeura in tei etape 2. se teaseazd pnetul Cy prin metoda intersectiel inainte (sau o alt aeto- aps) se materializeacs purctal taset provizoriu, bse stafionenza ca teadotiul ix punctele A, B si Cy si se rasan utghiu cu preciziarezultatd in una pregatinitoposra- : la: vile, 7, in arumghiul ABK fice Repartizarea neinchiderilor anghiolare © se face in mod egal ci (sau conform pondesitor misur’to- rior unghiulare) Fig, 3.24 Trasarea prin motoda triunghiulut Inchis easToposrafe asnerssed 22004 (a =p ry Dedede trasar plans pnceor pratt se enor 123) ‘unde: a", 7* sunt valorile mésurate ale unghisrilr, a. ,¥ sunt valorile compensate ale unghiurilor . dup® compensarea unghivrilor msisutate, se calculeae’ eoordonatele ‘unetulu rasa provizoriy, es formuleic Iai Young: any 2 Calculul efementelor de trasere, Se calculeart corcetile ce rebuie aplicate punctuli Cr pentru ase tase 1 teren punetul C, de eoordorate proiecrate: 2. In eazul aplicari pe teren a corectllor pria metoda cuurdonstelor polare se caleuleazi elementele de tasare ae punctului C din punctl Cy, fata de Uirecta de refering’ C,A de exemplu dog = VERE + 8% eg SPE Gi dy, eneerg 2S (9.125) bs. in cacul aplicaii metodei coocdonatelor rectangulare la trasarea punetulu € din punetul C, se calculeaza reduce 8x s By bx=4, a 3. Prasarea pe teren a punctelor 2. Usilizind metods coordonatelor potare, se aplica elementele de irasare dose i @, calculate anterior, din punctul C; fafa de dircetia de refering CAA de ‘evempln. Se obtine in acest mod pozitia proiectata @ punctual C 1, Untizand metods coordonatelor rectangulae: - secaleuleazi orientaresditectiei CyA (Geis) + cu teodolitul in puncte! Cy se vizeaza pureral A, introducing la dispo tivul de citive al cerculul erizentalvaloarea Beya caloulet; 02 6 Voy oH Bee G26) Te opnmafetaginecacs_ Netade de ase in plan apoio proictae ale comsrucir se rege istramemcl pind end la dispetivat de ciie al cereal on mal tvegistnnvalowres O° G0" OO", rzuttind in acest mod iveeia axel OX; pe aceasta direte se aplicdreducjia calcultd 8x si perpendicular pe di reciit Ox, jiind cont de sem, seaplic’ eductia caleulats 8y, se materializeazé pe teten pozta detiitiv’ a punetui C 4, Conirofud rasa Comroll porte’ panctuui C trast se efectucnt prin staionare eu 0 Jolt! in punetal C si masurarea unghivilor @ B sr, c8retchuie coined tu cale calculate din diferente de ovionti, orient caeulite din eoordonatala punctuls € peoiett 9 cele ale pusctcorreoei de trasire A, B * La proictaes was pin metoda righ tebuie auc in vede ‘in timpal misuratertor sa existe viaibiliate pe directle AC si BC iar unghiul de ileseatie fie euprin ne 705713 5 Precsia metodet Find o metoia combinats de tasare, se poate calcula abagiea sands de ponte « punetulu C wast, cu reste abaterea standard determinaté de influenia eroritor ¢ de mésurare az unghiurlor a, Bx, = este abntarea standard de determinare a bazei de rasare(datorata ovo rilor de pozive ae punctelor A $i), =o; este ahaterea standard de fixare defintiva pe teren & punctului C ‘Abaterea standard tal a pozitiel punctului C, fining seama de ero le de imsurace 2 unghiurilor, de erorile de misurare a haze! gia orienta acestea Fat de punctal A se poate caleula cu relat apebLeciiony ia (ener gibe(ay fS]ereor gz isin'y (: ) (a)» (F] . Se iar fa de pnctul B: a,b, sunt lature triunghiului ABC, a e124 eeu | | | | | Meta de trata Popeprafe ngneretcd nl a put priectate ae consti ~ £5 este abateres stander velativa de deerninare a iumgimit ba7ei trasare AB (©); + 0% este abaterea standard a orient bazei de rasa. Fad iuarea in considerare a erorilor datelor intale gi @ celor de fivure telaca (3.125) devine: eet thi se (ony Din analiza acesici relat se observe valoarca minima ll oe se 0 pentru un anghi7 = 113" sh a B= 43. Penta o mirime data valorit oc , indnd seam de forma si marimen te ‘unghiuoi, abatetea standard de masurare @unghiuiorse determina cu relata 3.2.6 Meroda intersecie iniare. Aceasta metod se uilizea74, in special, fa mantarea echiamnemtetor tel nologice, aeolo unde este necesara o precizic tidicaté si cfnd pumnctele de tras se gisese in apiopierearetelei de tase. Metads este uilizata cu succes pentru trasarea purctelor consteucilor in teren deschis si ovizontal, it alee inttuste ale, In eri de mom, 1. Prinespial metade. Punetu) C este determinat de intersecqia arcelor de cece, de raz 4 §i b, aplicate din punctele bazei de (asare A si B materialist pe Fig, 3.25 Trasarea prin metoda intersectici 4 Metoge de raszein plan suc ae 2, Cale elementetor de nase Zasnence de trasare sunt distant oizontale AC (hs BC) ae oe ser vaotse obj i coordonsce puntclr ree de rate AB coord sac le peta an Vie WE b= Yang Faye (3.132) + bistanpele ai h nu trebuie 88 depageased lunginea neinald a disposi sivelurelasice de masurare a lunginlor (rulete, panics. fire de ope ponrew ins ave dificaliyi la erasare 3. Trasarea pe seren a punctelor “Feasarea distanjelor se efectues28 eu ajutorel beasifor de ofel (rulere 5 panglci topografice) si a firelor invar (20 - 40 m), dispozitive invar spcviale permit trash cu erari ce nu depagese | - 2mm, 4. Control rasa ‘Cont lu povite! punctului C tasat se efeenzeazd prin miaurarca pe a uistateloedintre punctele trasate $i compararen lor ct cole proiectate, ‘Caleutul preciset necesare la metoda imersectit tiniare. Suse de ero a. abaterea standard a datelorinifale oy + nbaterea standard a lungimii bazei de wasare: ~abaterea standard de oriemare a bazei de trasare; » abaterea standerd ag de trasare (aplicare) pe teren a distantelor asi by « nbaterea standard de finare (materializare) a punetalui C - Exgvesia abateri standard a punctului € ave forme: 6, = fo} +222 6? 133) Yor sin’ resupnind 8 ne sim in cul porte in are: ~ughint de interseetie y este apropiat de 1002, atunci relgia (3.1935 devine 0, =e) #20507 ers, In azul general in cma unor calcule matemarice (geomettce gi trigonn~ ritrice) se nbouiegte valoares Fin rela (@.138) ath See seeeana:1 Topogrtie Inineeeit eth _a=besin: mayo a 9, 16, i: Saye = SEE MESES nlp abe) Ginna ee 2 2 arb ans; o GB.B6) eas Incare: - % este abareres standard relativa de traere a bazei din punetl A + Of este aaterea standard 9 ocentié haved de ase Considering oa - G13) .139) : G.140} Renu a 4h) 12) in aceste condi se poate calcula in prealabi: 1 unghiul de intersectie minim gi maxi f dar a= 28, 20.78, re = siny= 18% ‘Cazul cel mai bun de imerscetie este pentru o valoare Th acest caz objinem din relatia (3.143) (oa se yes 2] 6.103) 2. Pentru valotle eunosente ale distantelor proiectate (a,b, ¢) si pentru saloare a shateri standard o cunoscutd se poate ealeula vsloares «Ppp —a)ip—bXp- 9) 9, =0.784 0,94 Buss) Varah , 3, Din relatile (3.139) si 3.142) se poate caleula 6, =0.26+6,, A145) 3.2.7 Metoda atiniamentetor. in pructca topografica de siasere apare caval cand punctul proiectat. de pleat pe teren, se af pe un aliniament sf exist posibiltatea mdsurdrteasarit stand pnd ls acesta ‘Se poate avea in vedere in acest caz tasarea pe teen a puneteor de capit ae aliiamtentului precum gi 2 panetelorinverwiediae. alee fa Sstervate de ed: 20 - 200 m., fo condisie in eare toate ponctele aliniarmentului sum vizibile 3.2.71 Trasarea (eu preeisie sefeutd) a alinianenselor 1. Primeipiul metodei Trasatea prin acoasté metodi a punctelor constructilor sau a axelor con. strucilor const in siren si materializarea pe teren a aliniamentalui AB, dup cure, rasind (aplicénd) pe teren distanfele Sin aliniamert, se vor gsi ponctele proiectte C, (Fig, 3.24). & 8 ee Fig. 226 4 Principia metodet ——, —--— {a trasarea sliniamentelor se imilneso, de regula, urmtoarce siuayi dis: since 8, prelungitca aliniamentelor; bs, crasrea teptatd a punctelor de aliniament «. tasarea punctelor intermediare pe un ainiamnent dat de dou puncte aveesibile sau inaccesibile w9iTapeprpetonnerascd_Metodedetrcarein plan a puntelar probate ale constrstivr ain functie de lungimes aliniamentulu, de precizia mecesaratrasdri 51 de condtile de tren se poate efectua prelungireaaliniamentelox prin + virwal, cu autonuljaloanelor (= Ser la $0 mh, cu teaflitul, aad in considerare media uistanei dintre cele dous pune te provizorii obtinute dupa trasarea distanelar, prin prelungizea alin ‘mentului in eele dout poviti ale nate; prin crasares cu preciaie 2 unghinvilor de 200%, cu tdolitel easuree apoia distanjelorproiesate b. Trasarea treptaté a aliniamentului este de Fane prelungire a acest ta ‘© anumitd distang S, prinio drumuize aluagint execurats cw weodalitul, avind lunghiurile formate de diretile din virfuri egale cu 200° si lcuile egate cu 5 (ig 327) Fig. 8.27 Trasarea reptata a aliniawentclor Cu toa tenia acondata asi, pnctl fra aut linamentuai (F] vali deviat ca iresie in | Prin masritn precise se deters coordonstlepuneteloe 1,2. 3,4 ¥, pomind ce fa valriecanoscue ale coordonateor punetelor fixe A, BB cle proictat ale punctullF Se determin mirimilecorctitor es on 8,, 0 9 = Yas HANG, (4.68) HD ppenfceyiercscd_Meode easels pa punter cea se sosrciog Tg apie pe teren aceste valor, obtininde-se pozitia punctuiui F, ster af eoeneaeaztt de tasae apr la constractia trou sou tanelelor. ta sno aliniamentlor fo pia sau pe tere acopenite «Se efectyeu2i in diverse modu functe de tangime aliniamentulu, de presse necesera tas si de exstenta gi avcesbiitatea penta masurtori a mctelor finale sau aaltor puncte pe alniament fel. tasarea unui punct intermedia, wilizand panctele de c=pat ae ainia sentuli de engine mare ig. 328 Frasarea wii pune it termedion dix punctete de caps se detrmin® pe planuttopografie un punctinternediar Fy, eit mai propia de ‘linamental AB scare s8 poatd identifica sigur pe terem, punetal F; trebuie 38 fie vizibil din puntcle de capat Ai B; din punciele A gB se soar onghiite a 5) By “se misoarh distantele a sib * distangle a yi B sunt may, waghivrite a sunt mick im raport cx alsantele; se ealculeer& core : ple ® ake 4 5 se plied voreafia q din punctol F,, aproximativ perpesdicular pe aliniamentul AB dupa trasarea gi marcarea punctule F se controleazd pozifia acestua prin mie rarea unghiulu Sire eas puncteor ner di oul afiniamentlr 3 en cazul aliniarsentelor fungi (pind ta 5 km) se traseaz’ pe teen punctul Fi, aproximativ la mijfoculaliiamentulu, cu ele- ‘rentele determinate grafic pe plan sau hard topograti semfsoaré in punctul Fi unghiul @; + secaleuleaza y= @ - 200%; a sina=i-oq TasTepoprsfc ingineresch _ Meso de trmara in plan a ponsaor prostate al centro, = se cafouleazs coreotialiniara q Fig. 829 Trasarea wai puncr inveranediar in mijlo- A B cul alinamenneh. Gag) In care: S este suprafata 4 ABE; abe, + daca deplasarea q atinge valor nai mari de 5 m, cateual se efectveazs ev rela arb fiw qa tPesine aus verificxcea se face prin masurasea unghiului © say 3. trasarea puretclui interediar pe un aliniament dat de dovsk puncte ingecesibile A si B (distantele a 5b dixie punctl intermediar, ales aproximativ | mijloculatia.amentului, ny pot fi mésurate + se aleg doui puncte Cy si Ca, carar linie de legiturd 88 fe aproimativ per pendiculee pe AB, Fig. 3.30 Trasarea wv punct Iimermediar 72 un ali cient dat de dod proicte inaccesbile, + se misoaré cu culeta(panglica) topogratic8 distana Cy se masossi cu tendolitul unghiurile@; $10}; oponrfengnercsch Met de eassrin pla puneeor poeta ale constructor vse alouleaza y= 0-200! Be 2008 ws «din unghiusile ABC, si ABC; ezule: Sed ing, atta (150) aah 9 15) se calesteaa ois - in ela (3.150), (8.151) (3.152) se pot duce valor ae q+—t - punctul intermediar Fs fixea2a pe tren prin splicarea lunginiforqy gas « pentru comtal, se misoaré cx toodlitul unghiul AFB = 204 3.2.7.2 Frasarea cu precitie a aliniameatelor ‘Acessta metoda gi giseyte aptioai la ‘uaserea fundatilor 5 stilplors twasarea poduriler ulate: + trasazea benallortranspertoare, = trasarea canductelor; + trasarea axelorcfilor (erate gi deumurilr, trasszea tunelelor, = wasaresrefelelorelectrice; += montazea Lillo tehralogice, ete Penta ridicarea precizici se recomand aplicaea diferitelor procedee de rmasurare a aliniamentelor, implies aliniamentului pe fractiunt gi micsorarca lungimit razei de vizare pan Ta punctul de trast Indiferent de procedeul utiliza, eapetele aliniamentului trebsie st fle 2c ‘esibile msuritorilor gi marcate pe teren prin pilajtrit cu dispozitive de cen- tear fora, care permit centrarea teodolitelor si a meii de vizare ev precizic ridicat TsesehsA. Procedeut viziei divecte, u teodalitulinstalat in punctul A se vizea28 magca de vizate instal) in punetul B; pe aceasté dreetie, dup frul cesicular vertical, in pozitia I lunetey se leermind pe tren poztia punctelor Cis ‘in mad anaiog se procedeaza cu lunets tn pozitia a tha gi se ohtin pune- rele Gs [a jamtatea segmentelor Ci €\" se fixeazi pe teren pozite finale ale ponctelor C, (punctele C, corespund eentrelor sau avelor unr elomeme prefabricate’ saw unu snbansamblu dint-un uty tebnologic ce srebu routs poate proiectat3j, = pentru crescerea peeciziei se pot casa, din punetul A, puncisfe pind ta rijlocul aliviamentalui gi apo, din punctual B, eelelatte punere interne uiare Fig. 3.31 Procede aliniamentelor suecesive, B, Procedeul aliniamentelor suecesive. Se utlizeard Ia montarea cu precizie a tinilor tebnologice de lungimi ati, preaentind avantajul 8 zeduce inuenta evorilor de vizare “Trasarea prin acest procedeu se desfisoara ast! + se imparte aliniamentul AB, de lungime d, inn tronsoane egale; “ hunelt de alniament sau teodoliut se instaleara in purctul A, + se vizeazi tnta marci de vizare instalats fa capatal B al sliniamentului, pe primal tronson (AC, = din) al atiniamentali se aduce in axa de viza- Fe, cu ajutorul utei marci de vizare mobite, detaiu!utlajlui care se mon tear Ck se segate marca din dispozitivul de prindere din Cy $i se fineazd in locul ei teadalitul din; se vigeaz fina fink din B gi - cu ajutoral mtrcii mobile, pe aliniamental CyB - se raseuzs gi se Fixeaza punctul Cy rs ge repel operatiunile in wate cele m puncte (wensoane) al fini schno- legice. Fig, 352 ‘Schema nseie de vieare mobile: panow mobil tan de sizares tambur micsometric ew diviziuni, vel cories suport isporitiv de prindete “Traserea unui numar de | puncle inermestare in cele tonsoane se Vace in aclugh mind, cu deosebirec, i Iocul devatilor de uae, st adverepiede cu dinpovitne opice de cenrae (Let-gparac), care permit marearea poi mir Cis mobile in aul alisiomentelor 2. Calcul elementetor de irasare. Elementcle de trasare suttdistantele orizontale dyq, ale cBtor valor s2 tin din cooronatelepunctelor de eapat A gi B ale aliiamentuls si coordo natcle proaclate ale puncicter C: ns =e AY 6.54) * Distanele dyc mire SE depaseascdtungimea nominal a disp sinvelorelosice de mesurare a langintlor (ree, panglic, fre de oft), penta ae ave dif la tasare ‘. Trasarea po ceren a purceler “Trastea distanjlor se efestoeazi ot ajutorel benzilr de ofl (rule 51 panelie!topograiee) 31a firelor invar (20 ~ 40 m),cispontve invar speciale, Care permit asi cu erori ce a depigese | ~ 2mm, stu cu spartur eletrono~ tplice de masuare a dstanelor, Obtinerea axelor de vizare presupane utlizarsa {codolitelor de precvie sau a luretelor de aliniament + Conall was Control posite puncelor C, rasate se efectueaz prin masurarea pe = son a dstanelor dintre punctle treat si compararea lor eu cele proiecst, pe linianentee proietateTayepafengiverescd Mtoe de apne prottte le coast _Topnraiengineresct_ Meade de asarcio san a panier proiectate ae uuneatior 'S. Caleulul preciciei necerare Surse de erori 2 abaterea standard de reslizare a slisiamentului oy > abaterea standard de ass (aplicare) pe teren a distantclor dy - 6 «. abaterea standard de fixare (materializare) 2 punctului C,- es Expresia abate standard a punctului C ave forma so9 13.155) Gu este data de relatia s8) Presupundnd cd se apliciprincipiulinfluesgei egae a erarilar pentru com poneatele oy sy = #0330, tune relat 3.155) devi ae 205 +0 +1050 Repules eas a, =—% vai in acest caz vom putea avea valorile comporentelor abateriler standard in fe de valoarea cunoseutd a absteri standard oe: 26+0, Component abateri standard de sealizate a aliniamentului oy, i aplicit de povite a punctelor intermediate C, marcate pe aliniamentul AB este deter std, io mare misucd, de evorile de ceatrare a teodolitulu (A), care poate f ean sideraté ca find epald eu eroarea de centrare # mvircii de vizare la cealalt capa al aliniamentalui (eroarea de redvetie ,) si eu erorle de eentrate a marcilar mo: bile in punctele de trasat, de erorile de vizare, de ecorile de facusare a lunetei i de eronile datorate condiilorexterioare 3.2.2.3 Trasarea cu nalté preczie a aliniamentelor. Prin inlacuirea acularclor Iunetelortendolitelor de preczie (Wild T2, 73, T16, de exemplu) cu oculare laser (Wild GLO}) acesiea se transforma in reodulite laser is Echipamentul format dintr-on laser He-Ne produce um faseieul Wwminos (de euloare rosie, cu stealucire puters si dispersie foarte mic} care este cars us stip Tuneta teodofitului, puting fi orienta orizonta) sau vertical, precum $3 focalizal pentru a putea objine o lini de referind exact, Fasciculul emis de laser este dirijat prin fun spre eepatul celal al ai- siamersuiui si formeaza un purct luminos (siibil pan fa 100 m ~ zive 51 4Kim + 093%€a}. Aces pincipiu este utiliaat la «directions (ahidarea) masinilor de sapare a galerior (tunel, metou}. 1 maginilor de vurare a betonvlui si asfaltului pe srzi si autos: alinierea dispozitivelor de ancoraj in funda a pieselor le moni tailor tehndlogice (laminoare. turbine, ec), alinievea ebay de rulare fa mon taj poduilorrulanté tip macara: ttasatea axelor de montaj la consirutiinavale gi seronavale ratcarea pune:elor inaeeesibile masuritorilo: pe pes evsten rere: tn execntia prin cofraje gtisamte 9 constnictilar industriale de tip tum (coguc de fam, centrale nucleare, ete} 3.28 Metoda intersectiet reperate. Aceastd metoda se utiizeast, in special. la rasarea detalilor construct ior tn timpul executici (undapi, 2idur, tipi). a harelor industriale CHindaq Silph, echipamente tebnolagice), in incimtle siailor de cate ferat (averse jonctiuni, Ia constructia aeroporturior, tncimiclor portuae, lt tasarea cemtzelot infrastructutler pe axele principale ale pdurior 5 barajelor Fig. 3.33 abigment Cazui general la metoda intersetiet reperate 1. Principal metoe. fa cazul general, prin mewoda (ei veperate, punetul de arasat C al cosstructies este determinat de inter- soefia a doua aliniameate (axe de vizare) (a) asren detlon, 38Typerafieloginerascd__Melade de rare pl a rmatevializate pe teren prin punctele 1-1" gi 2-2, in afara constiucticl (Fig 2143), pe axele sau la extremiatealaturilor acerca Aliniamentele se interseeteaz’ de regula sub un unghi rent De abicei, alniamentele se realizeaz8 opric, cu tendolitl, Ia distante mari, sau mecanic, pein iminderea unor fire de ofe, ta distane mic in practic’, punctele aliniamentelor jot & materializate pe imprejanuin (fig. 3.49, sar ponetal de trasat in detaliy va i determinat pein intinderea wnor ‘ine de exe! plastic) inte punetele mareate pe Imprejmuie Ss Fig, 234 Jnprejmnire de trasare. (Up sera! de sicur pe ei Sn alinment PT seinduaS LS sana Linile de vizae mai pt i ~ feats ce ajuorul a d0u8 || teodalte, de aoeeas_ preci, instalate deasupra punetelor 1s 2, care vizeaziconcomitent riatcle(Gemnalete) de vizare din ponetele 1 $12, de la cape tele aliniamentelor, Pentru mi tea previzii, aceasta opera tune se religes7a eu lunota in evle dous porit 2. Frasarea pe teren a puncteor Trasarea prin imterseoie reperatise face in dou tape: a. fixarea si materalizarea aliniamentelor de vizare, pe axele principale sau secundare ale construtilor; b, tasarea propriu-zisi a punctulul prbiectat stalpi (tarsi), Un exemplu clasie de wasare prin metoda intersectiei reperate este tase: rea punctelor principale ale axelor podurilor, tt caaul ix care adincinaea apei mv permite vilzareaaltor metode. Trasarea punctelor pe axa MN 2 poduloi se de ‘8joand conform schemei din Figura 3.35. Peniru rasarea punctulu C,, din punctele axei MN 2 podiului, se materi lizeaza (bomneaza) aliniamentele A\Sy B.S, in punetele A., By se staionea78 cu teodolitele iar in punciele §,, Sy se instoleaza mitei de vizate. Prin vizarea simalland cu dou teodolite, din punetele asa Ieinercech ‘arsi Bi a mBrcilor de vizre din ponctele Sy si Sr se determing, 1a iterestia jee dua ize, puncol Cy peiectat ese procedeazd identic si pentru trasarea celorlalte puncte (C,) ale eentrctor jafrostructutii podului sos aoa Fig. 3.35 Trasarea centrolor infrastruc turitor pedurlor. 2, Contra vast Controls punctelor Cy yesate se cfectuea23 prin vers fieaiea, cu ajutorul unui teodo: Iicamplasat in unex! M, a po- aie! acesiora pe aliniamentul {axa podului) MN, A Calcul prectzied ‘Sunse de evo 4, Gu ~abaterea standard de realizare a2 aus abateea standard de relizare a aliniamentulsi 2; c.01 ~abaterea standard de fixare (materializare) a punctual trasat C xpresia abateri standard @ punctului C are forma: = WOu ten tr 2.160) in conte ear presupunen ek yah +olsol +00 40%, Fee G.161) ‘vom avea urmtoarele componente ale abateritor standard care intervin ts caleuul preciziet nevesare ‘eq ~>abaterea standard de povitie a punctelor de copit ale aliniamentului (a datelorinitiale), - G0, -rabaterile standard de cemtrare $i reducties © ci | —¥abaterea standard datorata schimbani focusbit iunete) twodalicluis abaterea standard datorata condititor exterioare,TopogrfiIgunronce__ Melo de asrein pa ponetlorpoiectte ate ouseetion 1, Abauerile standard ale datctor initial (4g) la tasarea in deliv a unoy puncte proicciate sunt date de exorile de pozitie reeiproca 2 xelor de wasare. La Inictoda intersecjeireperate, aceste abateri standard sunt date de erosie transver sale in poztia eapeteforcelor doua atniamiente, La tracarea scparaté a unor subansamble sau uilaje tehnologice de exen- plu, abaterile standard ale datelor inijale sunt dae de abaterite distantcfor dintee axcle de tasare invecinate fh de valonile corespunzatvare din proieet, ca in rmeiie se admit cu valori de 41 mm. Pent cazul in car utlajele tehnelogice se sraseaza faa do axe cifeie, abateite standard ale datelor initiate sunt cuptinse sproximativ, ca valor, ite 1/10 000... 125 000 din distensadintre axe 2. lafluensa evrit de contrave (Ae) asupra prevzici de vealizare& ania: mental AB Fig, 3.36 Influcica cient de com ve fa trosare + tcodolitu se instateazd in punctul Ain toc de A, cu abaterea e= AA’, + in locul alinismentulul AB se va matetializa aimiamentul A,B iar punctul C, rezuiiat din intersectia aliniamentelor 1 = 1 gi 2 - 2, se va deplasa in C°, fiind asifel trast cu oabatere Ae = Cl in aseranrea tual AWB gi CCB va reas 2 ~79 de At, At ys socepndaponimatia AA, <6 050 ela 4) Ss cos8, 0.162 5} 2.162) = Observayi: inlluenga erorié de centrare Be ereste cu o&t d (distana de Ja teodoit la punetultrasat} este mai mic si cu et gi e sunt mai mari in gl 8 panielor prodctate ae coms pms ntvrescs__ Melo de ea consdernd varie S, de constants, inenta ern de cerare be reste in condiqile in care 8 = 0° sau 8, = 200% Trebuie. in concivzie, acorcan Gatontie deosebitg centri teadotiuly. mai ales pe directa transversal a elini= amet Veloarea abateri standard (ode realizare a aliniamentelor dtoratd erin de cenvare a teodolitelui se abtine prin integrarce relate (3.162p: 36 4. /yfluonta erorit de reduce (aq) asupea precizici de relizare 2 eliniax mentului AB, Fig, 2.37 Influenya ev fa, fa trasave k i o i de reduc Abaierea standard ue reductie (G,) apare ca 0 conseciin® a erait r ce instakiwe w mite de vizare dexsopra punctului Bl materializat pe tren. AB ‘mentul va fi construt eronat, iar ca sezultat al eerit de redetier, punctu} C = sa deplasa in C’ eu 0 abatere de reductie Ar = CC’ “C7 ie ee in aseeninarea tringhiurilor ABB Si CC'A vareruto: B= § --> a= BB, +2 siacepind weoxinayia BB, =r + cs8,va ez a woos, of aie ag) in care F518, sunt elementele de reductie, § este lungimea total ¢ alate ‘nontului AB gid este distanga dine punctul taset C gi punetul de siete a + Obsemayi + influenta eroril de reductie A ereste cu cét d (distanta de a teodotit Is oneal trast) este mal ere i mai ales in condiie im care Oy = O° sau Oy = 200" ticiosTanner lsinretcd Mota de trae in plana puncte proictte ale consrtior Valoarea abareri standard (a) de zealizare aliniamentelor dtoraté cron) egustie 6 abyine pin integiarearelatiei (3.168) rod v2 $ venga comund @ abateilar standard de centrare si reductie asupra eciziet de realizare aatiniamentelor, accepténd c& e = r,rezult din expres: sg) ei( Siva! 284) } °. G65) Glos (267) Observupies Pont lucavile de trasare cu precize, la realizareaaliniamer \wlor se Vor utliza teodolite eu dispozitive de centrare optica gi mizei de vizare speciale, dotaie eu dispozitive eptice de cencrare, cu ajutarl cirora se put obtine ‘lori admise ale erorilor de centrare gi reduce egale ix medie cu e= + <0.3 853 mm 4. lafluenge avorert standard de vizare (Gy) asupraprecizici de sealizate 8 aliviamenati AB éexprimata sub forma de marine nia), in eazul vizait pe ‘marca de izare din punctr B (eaparataliniamentului) si apor pe cea din punctut dd srasat se dotermind cu relagia tee) unde d este distanja de la instrument pana la punetul care se xeazh pe a Jiniament gi M este puterea de marire a lunete! tendoltulu, p”= 206268 5 Iofluenta obateri standard de fecusare (@,) asupra.procizel de real zare a alinigmentului AB se produce 1a trasarea puntctelor proiectate ale con: srtilor prin metoda intersecje! seperate, cdnd se vizeaza pe puncte amplasate In diferte distanye faa de teodalit, aceasta ebligind la soimbarea focusiit hue rete, Datorita mersull eronat al lentil de fycusare apare o deplasare a axel de vizate a Tunetel #23 de pozitia el initial (eroazea de Tocusaze), Espresia abaten standard, sub forma de masime linia 04, = 2d 6.169) ° Din date experimental, vslorile accepate ale ahatri standard de focu- sare incafeulalprecieinecesar, le teodolitle optce de precize este in medie 1 presiunca atmosfeicd medi pe aliniansent (in mm col. HG). nde: : ta > teimperatura niedie a aerului pe aliniament (in grade Celsius} ~> Jungimea tora a aliniamentuly (i) = distanta deta teodolit la punctul de pe determina corectia de refezcie(m), niament pent care se { - Vigee-> media pe aliniament gradientulus de temperatura a aul fp \ tirecia perpendiculara pe aliniemens (in grade fa} mi. | 3.2.9 Metoda reductiilor. : [La metodele de tasane prezentate antetior St presupus c& clememtee i pografice (uaghiuri si distante)s-au aplicat pe teres preeis, conform mani, ‘eaultate din elementele proicctate Tous, in praticd, aceasté corespondest® nu se respecté riguius, daorih iol vi aplicarea pe teren a unghiurilor gi dstantelor proisclate ese insoiits deere De aceea, pentru trasatea previst si foam precist a punctelor constructi { lor sou echipamentelor teinologice se ublizear% frcevent metoda reduetici bs 28 9e deplasavile sau reductive care se aplicd punetelortrasate provizoriu pen ‘wu a le aduce in pozitie proiectata, valor provenite din diferenete dite cour donatele punctelorproiecrave gi cele mdsurate (dupa trasarea provizorie) Blementele de tasare sc caleuleaz in funeie de metoda de aplicare pe te zen a cedueyilor (metoda coordonatelor rectangulure sau metoda cootdonatlor polare) Fig, 3.38 Metoda redueiilor, Ja wasare, Tae XGe¥ f > coordonatele proiectae ale punctulu de rasa Nye¥p > coordonatcle punctutui P,trasat provizocis, ebjinue i wa mie reductia total si projectile ei pe axele de coordonate; Bs ~ orfentarea reductei totale, @,9 —~>orientarea projeca:a (uiizand coosonatele proieetse ale pane tui de trasat) a directiey I~ P* si oriemareaiaturi - P (abizand soordonatcle calculate ale punctuluitrasat pravizariu); Dieetia de deplasare @ punctuluitasat provizorie pent al adace inp tia protecta? este determinata de somele lui Ry $i Ry Deplasarea punciulsi vasa provizoriu sau aplicarea reduciei se poate cealiza ligand: 1 Meteda coordonatelur polare = se trascazl provizeriu punctut P; se msoard unghiu! cvizantl B si distanja D, cu previa solicitats se calouleszi coosdo: stele punetului Pasat provizart Ne= Nit Dcox8:p YerVitDsinQiy G17) = st ealculeazdelementete de rare pentru metodaalessi . R= fRi RE Raa, (urs ac iae 100° (Bry Oy)” *Coalabil peste stuaiaimaginat in Figura 3.38) ~ se aplick pe teen, dis puncrul P trast provizoiu,clementle a2 cesar unghilare (By) si liniare(R) ale cede, uizind etapee cru spcifce metode de rasate prin evordonate polae; + trasaea se executh ca ajucoralteodoliclu sa alee viz il + provedeul se uilizeaz de regula pens cel in ere sunt deplasary rear ale pnetelor. 1. Metoda coordonatelorrectangulare ~ setraseazd provizori punctul Ps TaeTepopafc nginerased = se masoar® unghnul orizontal B gi distante D, cu previa solictat, se.celouleazs coordonatele pune Ptrasat provizovia Np=X,+D cosh Ve=¥,+DsinBi» B47) secaleuieazt elementele de trasare pentru metoda aicasi X ye ~ se stationeara cu teodolitl in punctulP tasat provizoru se vizeaz8 puncte) 1, introducine la dispozitivul de ctte al cereuhi brizontal valoarea arientri atu PT (Bp = @: + 200°): se reste teodolital pind cad la dispozitivul de citre al ereului vinantal se va Trregisira vatoarea O°, rezultind astfel directa axel oN. pe aceasta direct se aplica valoarea Ry culeulatd, pe a directie os;pendiculsea se epltcd valoarea Ry calcula valorile Ry gi Ry se apica pe axele gi directlle corespunzatoare, in funetic de semnul lor wilizind etapele de lucru specifice mstodei Ae tasare prin coordenate sectangulare. 13.176) 3.2.10 Metada poliganometriel proiectae, Aceist metod se fotoseste la wasarea construtilor de ip linia, subtera ne si de supratati Cobiective la care predomind marimile pe 0 singucd diretie) cum ar fi tuncle, galeri, drumuri gt elt ferate, canale, digart traseele tivilor clecrice, rejele edilitare, conduete de gaze, et, lucrati amplasate in zone a care punciele geodezice au o densitate necorespurzdtoare sau nu asigura precizia ‘cerula la trasarea obiectivelor mcntionate. Metods igi giseste apical tot msi -numeroase adata cu apavtia gi cresterea performanfelor(ohimttelorelectronice (Gai trae) fr procesul pregitiré topoerafice se determing analitic sau grafo-analitic coordonatele proiectate ale ponetetor principale ale consiruetilor proiectte Aceste puncte proicciate ale constrciiler ce trebuie asa (aruplasae) pe teren se include into drumuire poligonometric desfiguratd intee puncte geodecioe ‘sau puncte ale uneirefele de trasre Clasificarca drumairilor poligoncmetrice A. Dupa forma drumuiri: |. drimuici poligonometrice fntinse, cu unghiuri de frimgere ale tron- soaneloe de aproximatiy 200°. 2, drumuitipoligonometrce frante B. Dupa modaittie de spritnire: ae opera Iino 1. drum sprijinte la capete pe puncte de coordanare cunoseute, 2, crumuiri suspendate Consider apt asupra precitei de trasare, Precizia de determinate a wirfuritor drumuiri poligonometrice proicetate este conditfonata de 1, preci de masurare((rasare) a unghiurilororizontale; by precizia de aplicare (rasace) a distanieor (aturidor drum), 4 eee ee trol de consrure a um a ee 1 Mii puncte (err de nee vase Astrea standards ctu de niee fs Sram peigoroetie oe —rs—=s Fee ares aj pnt ae fazed moral uma) excuae eT ah lemonade compen pestbil unghie, sc stencil ° drum plgoroneice ime e avai {Ze} (3) iy my ae entra drumuie poligenometrice fate Nola utiliza: abalerea standard de masurare ~ trasare a lengimilor; -. 05 > abaterea standard de construe a unghiurtor erizontale: fs} suma lunginior latuir Dg > distanga de fa punctual drumuiii pana la centr de ge ‘ate al drumuiti poligonometsce fiante (pozitis centrutu de greu~ tate se determinl grafic sau analitc,intr-un sister focal de coordo~ nate es oo x, . al al {ar Tungimle diagonaiclor Dy g se determina grafie, de pe plan, sau analitic, din coordonatele punetelor.Topoxrafie nginereaets Retcle deteasare 3.3 Retele detrasare, Sistemul de referintopografie pentru arplasarea pe teren a proicctuls ‘unei construct (de orice gen) se rectizeaz’ pri stabiliea (deFinines) une supe. fe de referints, a unui punct de referini3 sau a unei valoiinijale de refering bine furdarentate matematic si fizic (materalizats pe teren si cu poritie plans imettica si atimetriea bine definite), Descrierea matematied Sau fied a sistema. lui de referind si materializarea lui pe teren conduce la notes de reyea de re fevingd pentru trasare sa, esi simplu, refea de trasare, Pozitia unui obict,int-un sistem de coordonste comin, este welinita alt planimetric eit si altimertic a8 de refeasea de trasare, in aga fel Inca! si existe cele jegituri matematice si fizice reciproce itze object 51 rea {porite sbsolue 18) i inte obiectu!respectiv g celelalte obiecte din jur(poeitie relat Jn practied sa procedat lao separate a sistemului de referinyd pentew trasare si In locul unui sistem de referingd tridimensional ~ 3-8 adoptat ut si- tem planimetricbidimensional si un sistem de altitude unidimensional 33.1 Particutaritité ale proiecriiiretelolor de trasare Proiectul lucrrior topografice de wisare se elaboreaza pe ava stair cute pe plan general. Prin avestproiet se ssbilese: + modul de asigurare a preeiziei cerute de benefiian; + metodicle de trasare; + caracieristiclerefelelor de wasar. Retelele de tesare, numite gi hace de rrasare,asigur’, pe orice gait de ‘construct, penira ofice Iucrare care presupune trasafea (pozitionazea) unor objective cu o anumitl precizie, urmatoarete deiderate: aplicarea pe teren a axelor principale ale constructor yp rear eta position acess ecnsiien fr, dacs eae azul, + fndesirea bazei topografice in scopul realizati ridiearilor le exceuts Londaje de eon $a misartorilor de wre i inp a erspricon strugillr. ‘Tendinja wilizariédrept baza de trasare a retelelor de ridicate la scBri mark se justzied murmai in cazul in eare aceasta rejea edspunce la cerinjele de precizie soliitate de obicctivul de tasat, I condiile specifice ale amplasamentul gil ‘modal de execuiie al acestuis, Se pot sintetiza tipurile de rejele de trasare pe cine categorii de lurie inate Teponrafie Inginereascé Retele de trasre 1. in eazl tasivé uno construct izolate Simple, firs cerinfe de precize foote mar (dius, dremu de explosare, sisteme de irgai gi desee,ame- raja de cursun de ap8 cma, et.) se ulizeazereteavs de ciicare (existent) a bazh de easare: 2. in azul wast cu preczie ideas unor construct se ealizazs ba inde trasare prin axel principale ale acestor, de i care s efeelueaz’ apa ta fare in deta» punctelor principale ale constuctilor Punctele care materializeazdaxele principale ale consrutiel se raseazk din punctlerejele e rdcare saw prin reper faa de obicteexisteme pe tern sipe pln; 3. fn carol nor constr de forma rectangula din cadnl plat formetor industiale (hale indusale,atelire), a construc evile (Blocuri, evar, caries de leis), a eonsrilor din iociataaeroportun Tilo froviare se reabzeaza biza de taste sub font Refete Fopografice de Capstructie (RTC): 4 In cazul eax unor eonsnii fare inal (e ip blo tn), une se uslize.78prefabrieae de beton sav elemente metalic, te caaul constuctitor unica contae nclete, avvelevatare de article) se realizeaa bande asare suo forms unor Regele Spariale Ingineresti ( RS.) Dewvaltages und sseme= nea tip de reteapomeste def ete topogratca de const use, 5. in cazu wes unos obizetive cestasurate pe supafee tise (nodri higrotenice, metou, poduri de importana mace, complens ferovare, ee.) s€ consuiese 0 ref de tare independent, de precise vidas forma cefe+ Ielor de microriangulate, micromilaerati,retetepoliganametrice de precise Pretele bazei de trasare se amlasaz8 in locuri cae 8 eit stabl tea i conservarea lor ia timp, pe 0a perioads eririlr de constrct- moni} fi peeltposbil- dupa terminirea execute, penta lucrri de unm «come pot in tip De repul,punctele cei planimetice de wasare coined ev baz atime wick de tsa In refelee de wasace sv se introduc cveci de reducer a lturior isu rat a suprataaelpsoidulur de refering a fa un anumit pan de proigeie. Ap carea acestor coreci ar mica in unele cazun scaa rfl ye tren, peovo- cfnd sender linia la apicarea pe teren a elementeorproiettate, fn eazy care se ulizeaa puncte ale refeleide stat la alcatuirea bazei de Wasae,aceste coreci se iniodve cu sem schimbat, pentra ca rteaua sb capete scare ei Tat orturiter, nod TeiTepegrafe lginercascs Rete de race, * fa cas! rejletor de wasare desfasurate pe suprafee mar, da regi mnioase. cw diferente mari de nivel. se admite ca suprafatd de referinté nivel ‘edi al zoel Bava de teacae tree st indeplinessc8 ous condi principale: +6 fie realiata dintesan nomar minim de puncte: + eroarea mavima admis trait <6 au fe dep Tn chun pact a costructie eaze se rasezr3 din punetele bazei Factor tehicweconomic) care influenear8proietarea baz de trasare sunt _mtrimea suprfetetocupat de satieral de consti = proietlconstrctei de exesute complexities = amploat; foma: aplasare = meade de executes + preczia coruti in aplcare pe teren a constrctir. Proiectares baze de trasate se efectuesz8 concomitent pentru planimetie siakimete. 33 Metoie de alcatuire a reelei de trasare’in plan, Etapele de alcatvite si dezvoltare tefleide trasar sunt urmatoarel roiestarea reel tinind cant de eriterile enunfae mai sus: - vorificarea pe toren st reprojgctarea, in cazul unor modificéi major ale proieetul initial ~ marcarea gi semnalizarea pe teren a punctelr rele adtarea bazei ile tresare In sisteml geodezic al zonei, ca pozitie si criemtare (in acest scop determintindu-se ooendonatele i sistem geodezic penta pnctele bazei de tasare);, - veritivarea periodic’ 2 pazitiei punctelorbazei de trasase in timpul exe> cutie! constauctior. (Ca metode de detecminase a por ei In plan a punetelor bazelor de trasare ‘se eunosc: microwriangulatia ce trasare, microtateratia, poligonometca de pre- ciie, etelele unghiular-iniare, reteaua topograficd de constructic,rejelele spai- ale inginerest. 1. Microtriangutatia se foloseste cx bazi de asa In execufia construc tilor kidretebnice, pedusi mari, Jocaitj, tunele, metru, abiective indusriale wee raf ginereosed Refele de trasae tvle, ef. Avantajul acesei motoge este asigurat de capiditatea misurdtorilr. fs vtilivarea i este legata de dificuttile legate ce diminuarea ealittitir insimumentelor optice de procigie daturitBeroeslor de cemreure gi reduc la viza rea in lungul stuiler seure, precum sia influentei refraciet tmasfetie asupra tiaelar ce tree printe sau prin apropierea peetilor si elementelor de consteucic Reteaua se proiectesza de regula sub forma unui lang de 2 - 3 tiuaghiur sou patrulateze cn diagonale vizate, eu Iturile cupringe intre 0.3 -2 km, Laturife aiese ca baze se misoari cu 0 eroare relativa medic de ((:100.000)...(1300.000) iar unghivtiie cue croare medie pitatici de = 2.5%, rorle de centsare si eeductie se admit la mas, Imm, ceca ce presu pune utilizatea dispozitivelor optice de centrare sau a centri forate gi ante hoe de vizare, Eroarca de poeitie recipract a punctelor vecine slewiangulatil cstein medic evala cu + I -3em, in funetie de precizia necesard a masurttoilor se folosese aceleagi proce dee de msurare cas Ia riangulatiageodezies, avand insé caractersticiproprii date de conditiledifcite, specifice santierelor de construct. Cafculele de com- pensave perme acest rqcle se fue in mid identice2 a wriangutatia poo%ezi 2, Micratvtaterata. in cezul constiloe speciale, de exemsly cole care se deovol8 predominant pe Totane gat 0 supraath mid a acB dar cate la exccuie 51 morta) solic 0 presize riicale @ lucrilar speciice este abaterea standard de trarsimiterea cotelor dela repercte de ‘contro lareperele de executie; = ©5-F este abaterea standard propriu-zisé de trasare @cotelor de lt reporele de executie, =~» este abaterea stanlard de pozitiereciprocd in indftime a diferitelor partial clemencelor de eonstrucic. Fig, 3.39 © Schema reget tro rept RAN, + Reper de nivelment din seteaua de sat; RAN. - Reper de nivelment din reeaua de repere de control. RINE, - Reper de nivelmect dia refeaua de repere de execupe Aplisind principiul iniluengei egale& eroritor 26; =015 Oy Gus} 182) rezulit eb o€ me 33.4 Reeaua Toporafid de Conic (LC). Se utlizeaz ta rasares pe teren a construtilor industrial gi civil complexe industrial; + objective social-culturale, sartere de locuinte; aeroportut, et. Prin RLT.C, se infelege stabilirea configurate! unui retele de trasare, in ‘are purctele rete ocups pozitii care genereaza patrate sau dreptunghiuci ast- fel inst fiecare obiectiv important s8 fe incadrat intron “och” de retea, Rez: 18 in acest eaa 0 regea compacté de areptunghiuri si patrate, Tot-un sistem de axe nite opograie Ingres Regele de trasare ie coordonate rectangulare, la care diretile axelor sunt paralele riguros cu tnete constructor, ev axcle efile: de comunicatie gi arees prinsipae, respectiv fu laurile construclio: principale din cadrul obiectivului de construct Varfurile pavatelor gi dreptunghiurilorreelei se mareheaza prin bome de teton, tind in acelai timp puncie ale bezei planimetrice gi repere de nivelment (de execute). RIT.C. se poate prenenta sub dova aspecte: ‘rele principal, cu lati de 200 = 400 ms telea secundard, ov laturi de 20 ~ $0 m, crests in interioral rete principale, in seopul pozitionarii unor utilaje tehnolozice up forma, RC. poate fi a = [ae | | | =] oD pig 3.40 Schya RTC (ees ADMISISATIY -t-n 1 puncte prinei- ms, ee os i pence secundare, Practica a artate& pentru asiguearea precizci Ia trasarea axelor principale ale consirucilor industile, etoarea ée pozitie zeciproci a punetelor veeine ale R.T.C. cu laturle de 200 m nu teebuie sa depageascil in medie += 2 em iat unghiurile dropte ale rele rebuie s& fe obrinute cu 0 eroare de cca. SO. ‘Ca bazi a trasint in inlkime se sere ea erorile diferentclor de nivel ice punetele vecine ale teflei de construete (privite ca repere de nivelment) si mu Aepageascd +! 2-3 mmm,4 | | | Topografe ngnereass _Retule de ease, 3.3.41 Proiectarea Rejele! Topografice de Construct, Se executd la dirou, pe planul general de construcje a} complexulo indus. sal, finandu-se seama de urmatoarele cerinte: + asiguratea uaor condi de lueru comade fo Gmpultrassri obiectivete prinipale ale complexule! industrial si fe amplasate Tn int. riorul tigurilor geometice ale reele de patrate, dreplungh + laturile RVC. 8 fe paralele cu axcls principale ale cladiilor de execu tat gi He mplasate cat mai apzoape Ge acestea, ~ si asigur= ccndigi optime de masurare 8 unghivrlor gi distantelor; + punctele principale ale R-T.C. sd fie amplasste in locuri convenabite ima surtorilor gi sa fe asigurata cone.rvarea lor ia tims lungimile aturifor vor fi proieciae fo valor rounjite a sect de mtr (se accept gi rotunjiri fam); lungimea maxim a laturilor RLT.C. se stabieste pe biza relate ie uss) unde: 0, - abaterea standard de trasare a punctelor proieciate ate construtiler (olicitt® Ge proiecanul general sau caleulats din absteres maxim’ mist); , -ataterea standard de mstsurare a unghiuritororizontsle din rolex in considerare in faneie de aparatura de misurare din dotare). ~ RTC, va avea o densilare a punctelor corespunzitoare scopusiler wim’- ‘te jar precizia ei va trebui s& permita uilizarea in toate lucrtle de taser, pe toata perioada realizaniéconstructiel respective ~ proiectarca RLT.C. pe planul general de constmctie se lace prin metada ‘grafecanaitict Uunul din punetolerejelei, ales in coll de S-V al RLT.C,, se consider ppanceu! “origine” si primeste coordonate arbitrare,int-un sisters de coordonate local, in raport cu care sunt determinate, prin calcul, coordanatele celorate puncte ale RLT.C. , ear vor aves valor pozitive 3.3.4.2 Trasarea provizorie a Retelei Topografice de Constructie proiectate, Dupé proiectarea RTC. pe planul general, se studiazd posibibzatea de legare ("inoadrare") a acesteia de punctele geodezice existente in zona respec ‘iva, In acest seop se deter:nind grafic coordonatele (in sistem geodezic) a minim incais Rejole de teasare regrets ‘ei puncte situate pe "baca” RP, (lature 5-6 de exemple}, sleash apresimasiy fnmjocu retele. Se deformins apot orientarea medic» aceseilaruri, care va f si eriemtasee R-FC. insistemul zeoderic considera. Se enleuleazd elementele de rasre ale bazeirejlel si se taseazi pe teren aeeste puncte, prin uns din meiodele eunoscute (metoda eooidonatelor polar smetods intersectiei ungbiulare insite, etc.) In acest scop, povnind de lx preciata de poaitie solictata 2 purctelor, se efectueaza proiectarea tcpe-inginereasea, pny determina performantel instrumentelor si accesouilor pe care va neu sie wlizien Ia wasare upd wasgrea bazei R.T-C. se wece le tasarea provizorie # celoralte puncte ale reele,prin'metoda coordonatelerreetangulate, cu 0 preczie elaiiva fe irasare 2 distanelot de 171,000 -1/2.000, Se materalizeaza pe teres punctele RET.C. asald provizoriu Fig. 341 Trasares proxi- zoriea RTC 3.3.4.3 Calewlul precisici de trasare a Retetet Topografice de Consiructie RUT.G. trebuie 6 fe astel executatd pe tren inca SB poathasigura wa saren elementelor profectate ale constrctilor cu precizia solicitat Pomind de la valoarea cunoscutf a lui @, se determina absterile standard 6; ale pozitiei| Inginereaed Retele de rare, ponetelor R-T.C., abateile standard de masurare a directly ear. unphiorilor ‘64 sia lngimilor 6, Fata de aceste valor se executd proiectarea topo-inginereased th vederes suri unghiurilor si longimilr.alegandu-se aparatura, metodete de masura re. modul de cenirare accesori pentru atenuares influene’ eductie, et 33.4 Masurarca unghiwrior sé lonwilor Retelei Tovogratice cde Consiructietrasuid pravizorin ln functie de abaterite standard de misurare a unghinrilor se sinbileste instrumentul gt metoda de misurare a unghiutilor R-T.C. iat in finctie de ero tea relative de masurare a lungimilor se alege dispozitivul de masurate. Se mi soot pe teven unghiusle si distaiele inte panctele RIT.C. casatd rovizarin 3.3.4.8 Compensarca masurdtorilorefectuate in Repouna Toposrafied y ~p de Constructo trasata pro Compensarea msuritaritor executate in R.TLC. trast provizoviu se pom te face utilizind metoda color mai eci pate BAAS Compeurarea masuratoritor sugar: se caleuenza neinchiderite unghivlre fy in tome igure (poligosrcte RPC,,Aceasta ni trebuie s& depigeascéabsterca maxim dist Sm = £2098 189) {n este nunc! unghiusilr sasurate in fgues) + se seri ecuatile normale ae corelatelor pent eveava dat - se rezol sistemulecuatilarnoemale al corelatelor,objisindu-e in ur sna rezolvii valorlecorelsslor ky; se determnkcorepile valor unghiulre misirate, se eovectcarh aces te aloe mfsurate se obtin unghurte compensate. 3.3.4.5. Compensaren cresteritor de coordonate: + pornind de ls 0 oriextare curoseuta a uni latui a RTC. se ealeuleszi orientarte clorlatelatur,atlizand valori compensate ale unghiurilor, «se celeuleaza drumuiei paligonometrice inchise, pentru Fecare poligan secultind cresteri ce caordanats provizoris es Rete de asare_ ~ se caloleuza neinchiderile in fecarefigur(exprienate in mm si calcul se in acelagt sens sensul orar, de exempt} haESxi §=ESy: B.185) - se seria eouatile pentro fiecare figura, rezultina sistemele normale ale cowlatelo nentew cole dus categori de valor (abscise gi ordonae) cele dows sisteme normale sunt asemandtoare, diferenta dine ele find ata de termenit ber: se rezlva simulten cele doud sisweme, rezultind corelatele pentew absci- se siondosate se ealevleaed corecpile cresterior de coardonaie, cu ajutorut caro se tin coardonatele compensate absolute ale punctelor R.T.C. iasati provizonv "Acest ansamiblu de calcule si operafi de teren este necesar deoarece AIT. irasatt provizoriu are o preczie eclativa de 1/1.000 - 1/2.000 gi recta pozilie a punctelor figuni de baza transpose le ori de monts) aatd cd, pentru satisfacezea condiilor de proiectare s'e consieilor inate speciale, Gebute utilize teadolite din clase superioare de precivie Rede de travare Fig, 3.49 Tranoniterea iguri de bazd prin plonjarea lanetei [ain axe longitudinale ale constrctek -WL,IV-1V axe transversal ale construct 1,2,3,4 = puncte ale axetertransmise a bez8, V23,2-3,1-4,.2-4 puncte ale axelortrangmise la ovizonturile de monta, cx ajtorul teodofitelor bd Procedoul versiealel optice. Acest procedeu wiilizeara aparate care proiecteazA optic vericla (axa de igure), Vertialtate acesteia relizdndu-se autornat, prin intcrmediul unui comTapografe ngineeasea Reyote de teatae ppensator optic, Aparaele cele msi cunoseute pentns performantete yinute Ip aplicarea acestui procedeu sunt: P.Z.L, 100 Karl Zeise Jona, Wild Z.NL., Wiig ZBL, Kern OL. Leica Pentru trasarea verucalei optice se insileaad aparatul deasupre punctul figurit de baza, se centreaza cu ateile si se ealeazA(orizontaizeaza) Deasupra oriciului lasat in plariseu (goluri tehnologice) sau in “fereas. tra” saipior de setiune mare se montea7s o aril, avand trasatéo rele (exri2)) rectangular, pe care se citese pozitile centrului rticulvivs (intersectisivlor Felicutae) janet aparatului. Se fac patra vizie (in patu poait, din sut fn sus de grade centezimale), determindnd coltrife unui parulair regula, al edna cen. liu geometric constitcie pruiectia punctutui fgarit de baz. Proiectarea vif figurii de bard pe orzonturile de mont se paste ‘executa prin procedeu!stripungerii directe sau in serie. in prim caz. ge tase. 4 din punctelefiguni de baed o raza vertcalé care waverseaza toate orizonttile ‘de monte) iar in al dow caz, proiectarea vertical se realizeaed succesiv, de la tun orizont Ja lou Merods succesiva de proiectare opticd a vertical se recomnnndd ft con. suet foare inal, de tip tur, deosioee auiyorea iofluenta oscilailor eon ‘structielasupra precziei de rasa a 2xei vertical pe cule optica De la punetete figurit de baz. wanspuse pe vericld la nivelu) respecti: se deovolté pe orizontul de montaj reteaua necusara ce trasare-montaj s@ efec- teaza montarea si verifica.ea montiri pe vertical 2 elementelor 5 subensa. ‘lela tetnologice. Procedeele care uitizeazd aparate eu sister laser ¢]procedeele modem unlizand Sisteme de Masurare Fnastrale, sunt desctise in captolal VU. A Transmiterea cotelor fa orizontul de monta, prin nivelnent geonnetric, Transmiterea cotelo, in cazul wsli/rt) unui sistem de referin}tplanime tie (X.Y) gi alimetric (HD al royelvi spatiale se face prin procedeul combinat Uutlieind doua sau msi malte instromente de nivelment de precizie de acelas i, loud sau mat multe mie gi-o ruleta de ofl divizact milimetic. Sohenva de pine cit a acest procedeu poate fi urmaritd in Fig. 3.50. Se alege locul cel mai converabil pentru misurBtor, se fixeaza un dispe- Zitiy consol la etajul la cave ge face ransmitece, pentru fixarea ruletei i392 fel neat sh se poatd efectea erie cu instrumentele de nivelment eT Fs roenrfi Insnerosed Retee detrasare, Ruleta se fixeazd pe consols cu o jumatate de ord inaiute, pentru a ckpaca tempecatura de misurare, Capatul de jos a ruete. de care este fixat greutates fe seufunds fnt-un vas ev wlei, panty atenuarea oscilator. Cota reperalui RN (Bee) de 19 orizontul “zero” de montaj poste apartine unut punet al figurii de bes’ (A, BC, D), cate urmeard fi proiectat la cellalte orizonturi sev unui re= perde niveiment dite refea de aivelment cin zona constecte, de i are sau transmis cote punctelor Sigurt de bara 1 ins (epee speciale de nivel, mnt pe tp rae divi iinet = rete nvaseu we = mie de nivelnen, iestrumente ce ives: 1 a,b cin efetat pe ite Ft tr efecate pe ues: RN repr de sivelrees Kw Fig. 3.50 Transmiterea coielor la orzonturile de mont}. CCotele se transmit punctear refed figurii de baz8 transmise (planimerrics la rizontal de montaj sau reperilor specali de nivelment materiaay pe partile ‘nterioare ale stlpilor sau stracturilor metalice TissToporafienginercorch Trasarca constructor hte industry IV, LUCRARI TOPOGRAFICE SPECIALE PENTRU PROFILUL CoNsTRUCTHT 4.1 Lucrdri topografice fa proiectares, exccutia siexploativea constructiilor eivile i industria Prectaia de trasere consttuie o components importanta a ealitiitor yen imetrice ale abjectivelor de construct si ea trebvie coselata cu precizie de exaty, fica acestor, Calitijite geometrice ele unvi obi Drivite sub dou aspect: + obiectival este ecesars fie amplasa! fn spatiy in raport eu alte abiec ‘ve existent 5 in raport de puncrele retele de trasare;" respeetarea forme’ si dimensiunilor abicctivului de trast. Din aceste doui criti rezulea dowd aspecte ale Iucritor de trasare: 1. trasarea (amplasarea)obiectelor in pati 2 trasarea in deta a obiectalu Ubiectivele de trasat se pot pany in tel eategori: Shicete volun ta cite precizia de rasare pe cele rei dimensiuni este ace. a9 (consttucti dezvoltae pe vertical; ~ obiecte suprafend la cars precizis de. tase pe vereala este inferiort precizies de trasare in plan (e.: aetoportuti); + ghleete tiniare care se aplic& pe teren prin ponctele principale de frin ere (ex turele, digu, c3i de comunicai. iv care uemeazi af eNccutettrebue 411 imtocmirea planalai general de traare Planul general de srasare coostituie documentul de baed pent aplicerce pe teren @ projectului construcfci. Acesta se intocmesie it Scara plana de exe ‘cutie al ansamblului profectat, completindu-se cu anexele serse si dvsenate nee ‘cesare, pentna a cuprinde urmstoarele date pens trasire 1. dateletopopraice de baza; 2, construoile de tasat, oordonatele si bazele de trasere 4. clementele nevesare definiciviitlueririor de tasare 1. Datele topogratice de bazd cuprinse in planul general de trasare sunt direcyia Nord, geometric (21 coordonatelor tpagratice); Ware + din punctele caracteristice ale acesiora, Laturie figurilor geomective de wasere “Teasareacoastutior ie indusriaie topogrite oginereascs ons refesua de trasares + tefeaua reperclortopografice existenses + laventarul de coordonate = schiele de repera} 2. Consracile de rasa se vor eprezea pin Sigur geometie tema vor deve baze pentru casarea pe orizonals a uerilor ae detaia, CContururite eladirilor vor fi puse in evident pri: = puunete caracterstie principale. formate din varfurile de unghi ale ssrvtilor de tasat, inclusiy punctele de frangete; ene e108) Sear 11000 LEOENDA: 18 -pante carte ines 3.4 5.6-pul caer secundne J Repeenivelnent 1 rote te th. crawesmeleetene eee (periiu cotarea pe venicala¢ cladiri (AL Prt in teu dein Fig. dt Plan general de trasareFopagvafe nginereaset “Trasares construct nie $indtrae + punctele earacteristice secundare compuse din colturile dict pune. tele axelor principale neincluse i conturul de trasare, punctele intermediare ale Pocitia pe vertical a constructiiler se precizeaas prin inkljimes fats de nivelul Ge cot + 0.00. Coordonatele punctelorcaracteristce se pot cetcula faa de sistemul une de refering’ esrtezien-ortogonal ai planulut de trassre sau fay de barele opografice de referina dat. 3, Bazcle de trasare topogratice sunt accle baze fa de care se ixcaea. pe corizontala spe vertical, puntele catecteristice ale canstrutici. Prin sceste ba ae de rasare,materalizate pe teen, se realizaza legatua ine proiectul de exe cutie gi tren, fat de ete se determina, prin coordonete, puncte de rasa, aes, sLocp 000-06 li L ® oF Han= 100.00 ‘Trasarea cansructtor ciie industri 44, Schemele (schitele) de trasare in detaliu pentru flecare biect, precum 5 pentnt fiecare element al abiectulu, se extrag [a 0 scard eat msi mare (1:500, $1200, 1169) din planul general de tasare. Cu ajutorul tor se aplied pe teren punetele consirufiei. Pe orice schigi de wasare se mentioneaza in mod obliga torus) datele necesare pentru conirolul tasiit in plan sh ime. opens Inginerenscd 4.1.2 Lucral topografice la trasarea in plan a consiructilor. 41.2 Nopiun’ despre axele constructiler Diocumentatia de bart pentra tasates constructor civile $i fnlusteiale teste planul de trasarea axclor, pe care se indied toate exele constructs care de: {emnin’ forma ei geomested € 1 > Fig. 43 “Axel constine tito Lobia axe principale 2. A-AB-B axede baz Tongitudinale 3. D-D.C-C axe de bazi transversale, 4. 1-lm-maen = ane secuindare 5, ©] puncte ale RTC, dispuse ro 220 1535 —* LEGENDA Se 1:t000 ais Torso | Hecate an Tatura RTC seu [ie | de tid de crams [com searasuce ~reper de nivel cota BLOC C a, Axele principale sunt eonstituite din doua linii drepte, perpendiculare +1 0.0; 700_|_1120 (1-15: 1 O, axa longitudinal, cespectivtcansversl © RN (reper de 7 21.20} | J por cu cladirea sau construcfia care se taseazi, Punctul de intersectic al axe- rivelmen) 39.50 [2120 lor este detezminat prin coordonate, in sistemul generat de rejeaua de tasare Fig. 42 5_[ 2950 [1120 (RTC. de exempl), Axel principale se spc, de regu, penirs 0 constructs ‘Schild de wasare prin metode cu supra mare go eonigurate complexd coordonatelor reciangulare wai?‘Trasars controlar sve industri Toposratc gineresco int b, Axcle de baz sunt axele care formeaza conturul exterior a eld 5 sunt eele care se folosese cel mai des in practic constructio: «&. Axele secundare, cate caracteizeach gi inteegese forms Final a con sicuctc! sau care apartin fundatilor din ineriaal cdi, axeior de dispunere 2 stalpilor, ete 4.12.2 Trasarea axelor Conturut constructci se aplia pe teen prin puncteleearacterstice princi. pale, utlizind una din metodele cunoscute, tif de rereaua de trasare {R.T.C. de excmpl) si prin punctee secure. Pentru a evi inconvententul distugeri acestor puncte in tinpul con sttuefe, la rasarea constrtilor se vor marea axele de baza prin borne, ample sate in sfara zoned de influema a luerrilor de constocti gi sersnalizate cores punrdtor. Punctele cate materiatizeaza axele principale si eele de hezs se lengh de puneteterejelei de wasare (R-T.C) si vor avea, in final, cootdionate in sees) 41.23 Proieciarea si execugia imprejmrilor, api materiatizarea pe teren a puncielor caracteristice ele canstrutie (ounetee principale, pen trasaea in detaiu se tlizeaza nisre aecesori (eon Souci sunple), denumnite Tmprejiuir, care se execura direse pe ganiienut de ‘construct (Fg. 45}. ¢ », fee Pree Pig. dd i ae 6 8 Ph pair ip disconsinet. 4 . imprejmuiride pot fi + discontinue. Jepreruien se eae ovizontal, fixate pe copre (stip, pari) de tern, fa 0 distanta de 5 ~ 10 m fara de axele de be eh ale con- “h aa din scinduri agerate 6 e oporefe Inginervgsc ‘Trasare construe cule Sadusrale strate gf paralel cu acestea “Marginea superioar§ a toturor sedndusilor orizontale t.cbuie si fe in aces jag plan orizontal. Acestet margini 1 se d& 0 cot cto valoare rotund sau cota zero, penitu simplificarea lucrvilor de tasare pe vertical, Operaunea se re {eavl prin nivelment goorsetiic In practica consirucilor se uitizeaza in mod euzentimprejmuirea discon tinub, din considerente de economie de material i de comoditate a efectusrt Iu ceclor spectfice de construct, 4.24 Transiniterea puoictelor pe imprefairs Panctele axelor principale gi punctele axelor de bura (care determina con: ural clit} se materialzeass pe imprejmmice (Fig. 4.3, Materializar2a axelor pe imprcimuire se realizear8 cu ajutorul teodolity = se instaleasa teodolitel Tn punetu cueen fe A materiaizat cores my He ag punditor pe teren — | ee Fig. 4th se vizeact 1 rugul care mvaeriali- zeus’ punetul 6, se blochea2t risearea generald in plan orizontal, indi se plonjeasd a Tune i se marche Bape Imprcjeauive Ponce ‘ > slp (tars) Fig. 4.5 Materializarea axelor p2 imprejmuirt. + s¢-68 lunsta peste cap gi se marcheazs punctol by; se procedeard identi si pentru celelatte puncte Dupa materializaea punctelor pe imprejmuire se mvsoaré dstantele intre Dunete s se adue corecile necesare, daca este eazul, Marearea axelor pe impre)- imuire se face cu vopsea saa ouie, Langs fiecare cui se noteaz numfral axe}ives Axele se pot iransmite la pilasri eu centrare forth, in eazul construct ioe ds importanta deosebira, la care corintele de precizie sunt foarte riicate, ‘Condit ce trebuie inceplinite d2Imprejmin: 1. imprejmuinle trebuie si fe paraiele cu axele de bazt ale constructor, Exoares de neparalelism este in anctie de precizia de masutare a distancia, ‘mprejmuitle wehute si fe rettinit, nv in zig-zag, 3. trasarea pail superioare a imprejmuirior trebuie feu prin mivelment _ecomietic, cu 0 precizie care s8 nu afecteze procizia de iasave pe inayime a cor upd transmiterea pe imnprejmuiei a axelor de baza se proeede: mmiterea axelor seoundars is final, se itocmese schitelor de evecutie a Imprejnwitilor (care contin toate datele topograticeutiizate la execute gi din care se pot eventual reconst- ru gunctele dispaeut) i so erece In iasarea in detaliu« fundatilo. Recanstiiires punetelor excacieristice, implicit a ncslor de bavh stu a c#lor auniliare se face de Is punctele mateate pe imprejmuici, prin ininderea tunor fie tetee puntele corespondente de pe imprejiuir. La imesseetis acestora se vor situa punetele carscteristie, care se cobuard la nivelu) sofulai sau 3h groapa de Fundatie eu juteru frului cu plumb, 28 a tans. AAD Trasaien fndariton in practica proiectiri si executei constructor se pot dtl diverse ti puri de fordati, In functie de marimea, complentatea gi importana obieetivelor de construct. Luosiife 0 unptucurd entre C) <0 sdipacura, valorile cotelor de lucrt se seriu pe torus martort din coltile pita 0%3 medi (st poe eval) telor + se executdluerdrile de terasamente:sSpaturt, umplutura, transpertal pi sndntull, respect nivelaren, respecténitu-se valoile eotelor de lucru tscrise pe ‘rus martri din colturile piratelor: + se exectitd controlullucrritor de nivelee, prin nivelment goamietries se repetd operatiunile pink la cbjinere platormei oxizontale, Cateutut terasamentelor se accept $8 se (ack sahilind Volum prisme tor delimitate de supratata laze (pdtat), suprafeele vereale, gi de siprafota te renal, care inchide prisms la pestea superioutS (Fig. 4.19), inaltimea medi a unor astfel de prisme se considers ca fiind media ati metic’ 2 cotelor celor patru puncte materializate in colcurile pstraelor, xzul and “ise yagi ugineveased Teasaren conseucilor cule indus v, a9 unde: § este suprafita patra Hi sunt cotele varfurilor patraulu Fig. 419 Metoia prasmetor fo calew 2d volumetor Velumvt de terase mente penteu inteaga pls forms Fig. 418), dat de suprafita de refers (eos medic a plasfosme’) gt su prfola rerenului, se ealenieaed ca sumd a volumelor color 16 prise come. Ht, +200, +45 H,) 0 ‘unde: - Elly este suma cotelor punerelor eave marerialiceasd infor rile pi cotelor puncte de mangine eae aprtin patratetrenterioare, care margines platform, ~ BH, este sua eoelorpuretelor ear apartn patatlor din interiralpatformet Jn rreaua de pirate imaginath in Figura 418 se considerd urmitoarele ‘suai. funetie de fecveia de apart in calc! a alositor corel punter cotele punetelor de var ale pltratulud mare (Mh, His. Hay Iss) part ci, efit, osingur da ile consider in ealeute eu posdere 0.25 cotcle punetelar de pe margin (ia, His, Hos Has Hay Han, Hs Is Has, Hey Hen Hse) partcip, 2 factor, de dowd ris le considers in calente eu ponder 0.30, = cotele puneelor din interirulpatratulul (Haz, Hos, Hae tha Hos Bh Hag Hey Ha) patepa, ca Fetri, de pats origi le considera inca: cule a ponder 1 fr aceast static, relstia (4.10) se poate sie sub forma Voseioase SH, +0915 8, +H) way i_Topogrfie ginernsch “Teavarea construct cite indy Cota medie porderat a plaformel se caleulegea cu cet: “Hp, Yip, Se any Hy Ze : Cotele de lueru se caleuleazd cu rete Chy= Hy = Hat any oluiele de sipiturd sou de umplutura se caleuteaza cu relaile Vs =Spunar* LCs" py) Yur Span * Ch * py) (4.14) Preczia “de calcul a volumilui hervlor de teraainoute este dae grosiniea statu (a) de pan cate reeua Tn plus san mins pert ca ‘elites plafocmeis8 se excoute la cota mediecaleat relate de forma Yio Ss; In care Sp este suprafata total a plaformei de amenajet Tn fanotie de cotele de hucru (mitime §1 semn) se poate doteinina grate {isla de terasimen zero, pein enpostaree lao Scath eonvenabilt a ncestora direct pe figura de reprozensare a paestelor |__ Trasarea propriu-isi pe teren a unei platForme orizontsle sau a unui plan Inclinat presupune trasarea unei cote Sau a une’ ini de panes proieetat (ea 4133 Traterca wai plafovme fuelinate Pont sistemaizarea vertical a zonelur dup terminates constructllr, terenul se niveleaad, dindiise © anuimits pantd pentru scurge rea apelor im exces. Trasarea us sui plan inclines se poate face prin nivelment geomesric (wile zand instrumentul de niveimen) sau prin nivelment rigoname trie (wilizand teadolitud). 0% Fig, 4.20 Trasarea wsei playforme incl ons aporafe ngineressed “Trasareaconstrustlor ii sindstrale Problema se reduce Ja trasarea une linii de panta det, penteu punctele principale (olrile ptratelor Fig. 420). (Caleulul clementelor de rasare: Hy grasa = Haga * 9 * Hur peaar= Hyg 42 p d= = Bt pod hs gases = ran $3 PE => Hut Ped (415) Calculul eftsilor proiectate by cate trebuie executate pe mirele amplasate fn punetcle principale de pe cele tei tronsoane: b+ by ~ It = Het by = Hy b= He +b) Hn” (4.16) unde Hy +b, est indlkimea plana de vizare Hy) Precizia de nasire rerwth din valonrea previiei de trasare @ une finit de pant proieetat 4.1.34 Detevminarea tndliml construcitor, in lurisle topoyrafice ce se efectuenza pentns rezolvarea acestei proble ine se intilnese dou eazur: 1. Cazu in care exist posbilitatea masurditdisianteéorizantale D, de 1a insirmentul de msurare pin la consiructia respectiva. In acest ca, suvcesive nea operatilor de teren este urmioaces (Fig, 4.27) se stationca7® cu teodolital in punetul A, punctsicuat lo distanta de cca, 2-3 ori ai mare decit inlfimea obiectivului care se masoard, “se vizeazd eu teodolitul fa partea supericara a consiructie si se mivoard un- shiv! vertical (of Sau 2y J; Fig, 4.21 Doterminarea indljimté unei construe «se vizenz8 la parteain- ferioard a construcie si se mésoara unghiul ver tical (ch sau ts wastTepogeafi igiereased se misotl(direct, pe cale stadimetried saw elecizona-optie) distinsa orvonta, D, de la instrument la cosstruete La birou, se caleuleaz: aan unde: hy = D tg ay = Detg 2, hy Diga; = Doig 7: 7 b= Dia, tea: )=Dletga Helga) (4.15) Eroarea medie pattatics de deteninare a indltimt ni abiactv. wld acest procedeu, este dsté de relat A ae m= (38, tg0,)'m} += aay 2. Cacul in care au exisid postbiluatea masurde Asuonpar de ba inst ‘menuul de masrare pind la constructiz in aceasta situate etpcle de execurare a luertelor de teven sf bicou sunt surmitosrele (Fig. 22) se slege w bara de masarare AB, stl inet anghiul orizontal © 38 hin pre. pieres valoni de 100": + punctele A.B se aleg in aga fel inca 58 se post via din ambele pute pur ‘ca supetioard a eonstruyiei (Ps) si A fe vizibilerecioroe;, indlvimea constructiei se determina ca diferena de nivel, ate cute comstruciet |i parvea superioara { Hyy) 31 cota consrietiei la parte inferigara (Hy | he Hig = Hy (4.20) + cots constructiei la partes inferioncl Hy, se determina prin nivelment geeine ti. pun transniceree unei cate deta Cel Mai speopiat reper de nivelment din zo nla puncteie A (sat B), urradnd ca, print-o draruize de nivelmentinchisa pe Punetal de plecare, si se detenuine coele punctelor A, B, Pj (Hs, Ma, Hy) = cota punctutei Ps se determina prin nivelmentrrigonomettie. masurandesse in Fiecace state de teadolit Sah in Gy, Oy Sa fn, Oy, O45 linde: 14, iy Sut inalinsiletoodolittui im stagile $. gi Sx 2, ay sunt unghiutfe de pants, (x sont valorile unghiurilarorizontale eet, opti (stadimetsic) sau clecroao-optiedistania Lay $i se ea! + se masoars di culeaz8 Dag! + se cateulesz$ unghiul “rasan construction oo tie) i Fig. 4.22 Determinarea inalfin ved conserae din elementele deduse pnd acum Tha Dany 185 si hy Day tan calculeara cota punctul Ps, ip don variante: ‘i din punctal A Bip, Ht yt hy by. cin puacral B 2). Ha et he + se i'n considcrare media artmetica a celor dou valor calculate secaloules: 5) ity ata Pen «se caleulonad vatoatca inaltimié constuctie, ca diferenté dinte cotele astfelobginote he Hy Hy, arTopoprafi lnginerescs Lrasarea Caitor de comune 42 Lucrari topografice la prolectarea si executia cilor de comnicati 4.2.1 Lucrari opografice in etapele de sta, proiectare si execu, Specie acest domeri al eonsrciorpesuine oss opp fea de speciale In ont izle realise unor poi oe ea de comings (Grunt i eae anengjars cutsurior de ah, ct de ath, ), a taza de stu dct tpograice la scar are pent aigrarea bal ope 4 yar in proestare ht a protstare (hr opti seice ear te pret) exeeue epcaren pe ren a vara de posetae opine) Feat ap de ela ae une ce comunicae pesupane ar trope fee specifi, i eae, in oneal poet uno cd eri moder preci fecal ntontoroporaiette ere de ch Vavancetaseelo de rom sau st rate spa pe re nf 6 broictae, spre deoebire de ele tnu de const locate oct ‘pit peteren in fara Ge exec Proetln Se us tae luca ind fe 1 eri pein 2 eri afinive 1, Faza lucravilorpreliminare. Aceast fazh cuprinde 9 vie de etape obligatri a. Documentarea, care este operitia de culegere a tututor datelor necesare istoemiit studiului. Aceste date rezultd din sta existente asupra zo nei in care se va executa Iucrafea dit hei si plume edt mai recente fa diverse Seaduni tome d:tele necesare intocpiriésttiulltehnica economic. Sunt snecesare planuri gi hist a sc euprinse fice 1:100000..1:2000. Acestenteebur ie sa permiti o vedere de ansamblu a zonet in care se va realizacalea de comtai calle respectiv8. Se mai culeg informatit geologice, hidropeaice gi referitoate clima. n cazul in cate documentatia nu mai corespunde cu realcatea, se vor & Feetua riiciri topografice ta sci mar ale zoned . Studiul pe hare Documentatia topograficS e constitu din planar la scsi de 1:2000 1:100000 la ges i 15000 1.25000 pentra terenuriaccidentate sau populate Waser ¥ psfectninrct Doph stingers ine aia ocomenar se yee je tminarn eset pole Dante tae, pe creel de Sgr al miniol detente se eice ls feve (owes) an een tects consul, al tp aa atest fasts ojo on “Som mim eersanens Gp 9 wpe) Ase ras and aero. Trasel np setae de stu, eau nea con int mete ect. Tete alr execu" curb in chi de Tete pune obligato ae tasex Din sca cap de rise a atl 20 rez mai mute vrs de ui Unease alge cede nm convent n ue aes oper ‘treat fine set cunfexins dove Gite cubcle env pe aes se esigua ou gro eli, Aces ad zero se noc e alae Marin ine ele pin rc de cre, eube progresve, cure compu, Pe Pha eeprleare vor rerutaainimertl vere de ung V, ale aes Rar ene crm af racorate Pe fens tao se arched poi Mlome os vsuro: gi minesrrlo de crbr, sat i fod ier de poset specific cide comune especive “Trawaren Calor de comunieai «¢ Reeumoastereaterenulii. Se face verificarea pe teen a taserlorstudiae. Se procedeaz’ ta comple= tavea hivit si planului cu meodifieat consttate atae din punct de vedere pion’ rete edt salieri, se veified deckiwittle, se verfica nivel apelor subte- rane si natura reliefuls Se definitiveazd varianta opti, 4. Elaborarea studtului Pe bara datelor de la proiectates preliminara sa imformapitor de fa recu~ noastere se elaboretza studiut tehnico-economic de justficare pentra variants ‘optima. Se abandoneaza teaseele necorespunzstoare si se stabileste varianta cea rmai probabil, care se marcheaza pe teren . Luerdvitopografice i faca preliminard. Lucrarile topografice cave insoese faza preliminard sunt ~matevalizarea pe teren a vacianeloralese (aproximatis); proiectarea gi realizarea rele} de sprijin pentru ridiesretrasare,conce: putt in apropierea taseului =! mai probabil. Accasta poate fi conceputi ca + rejea de sprijn planimetrica + rejea de sprijn alimetriciopograieIngnevescd el Retea de spriin planimetrica Se reatizeura de reguld prin drumui poligononetrice, clectuate de pref ‘intl eu stati totale. Sunt de preferat drumeiri paralele cu traseul, de ambele “Trasaren Calor de comsieay puiv ale acestuis. Aceste drumuiri vor fi incadrate in Ftcle de trianguligie say | re(ele realizate cu tehnologie GPS, sprifnive pe puncte din reteaun gendevicd na rionala 62 Refea de sprijn aliimetricd Se realizessa de regula pornind de ta punctcle de referins® cunoscute ale sistemulutaltimetrie de sat, Penory evitarea unor eheltuiei suplimentare, baca reiclealtimetsice se aledtuieste concomitent ev reeaua plasimetrios. Reperste de nivel de como se vor aps in ung rselt In teri de 5.1 idici toposrafce la sciri mari pe fisia Gaseului, in scopul realizar planuritor topogratice (scara 1:2000,1:1000, 1500), care vor constiui baza a. pogratiea a proieetari, + profile longitudinale gi transwersale ale witorulu traseu 2. Fuca tur definitive. ‘Are ea scop elaborarea si aplicarea ulterior pe feren a proiectul de ove cutie a rascule drumula sau al Si ferate pentru varianta aleasa Faza luctitilor definitive cupsinde o serie de luccri topogratice obligate- ri. care conduc in Final fa realiarea cai de comunicate proietate: + icasarea pe teen a elementelorcaracteridie solutiei de proieetace dei- nitive (auarearea varfurilor de eingece gia punctelor earacteristce ale tascul) + efeetuarea ridiedrii topografice pe traseul definitv al cai de comunica- lic, in unaa carcia rezut, ca produse finale analtice coordonatele gi cotele aces- tor puncte iar ca produse finale grafice plan de situate, Ja scar mare (zal le seara }=1 000), proflul longitudinal (scare [:1 000 /1:100) si profilele tansver sale (scara 1:100) ale terenuli,piese care constvuie baca defintivani profecta- ui de executies + luc topografice fa exceutia cli de comunicate: ‘uasarea in plan arizontal 2 traseuluiedli de comune ate + pichetarea traseului (materilizarea in detaliy a axei eit de comunicasis ~savordarea aliniamentelor, ‘wasacea Tn plan verticals cali de comunicate + trasarea proftula longitudinal proiectr = racordarea declivicilor “Wee fe use = ~trasate profilo tanversale pict a, Marearea virfurilor traseului V Pe planul topogratie le seard mare (1:1000 de exempla) se fixesz? defi iv vaseul, prin punctele obligato, punetele earactristie. 16 "Trasarea acestor punctelos pe teren se efectucaz& din punctele reste) de rosze (marcate in prealabil), au prin reperaj fatt de contucurite ji poictee Shiecelor exstente cele mai apropriat, reprezentae pe plan de situate al tr Seului Elementele de tasare se ubyin grafic sau analitc. Marcarea virfurtlor Vidin punctele bazei de trasare se face prin metodele eoottonatclor polar, coocdonatelor rectangulare, procedeul crumuiti pol snettice proiectate ine ~in condi rele pentiu masurarea distameor - prin seo Ue intersectic) unghiulaceinainte. fn ¢azulaliniamenteor lungi se mi poate tie fia i trasarea prin metada aliniamentull ni b, Mfisorarea unghivrlor 8, Siasurarea unghiurlor By se executatn cipal desu isudosior aferene dromuiti poligogomescce proveiaa (consirtap ia tungul rae, Unahiusile de fingere (Fy, 23) se determina eu aati 9-20" By (42%) , Masurarea laturitor S, ‘MasurareaTatilor S, dntre-virfusile V, gi panetele diveetionale A, (7 te suphimentare care se marches24 pe aliniamentu! format de doa virfuri conse ‘euive = Fig, 423) se execula impreund cu misurttorile unghivlare, Misorarca Tauuritor se pot efectua pe caledivect, optic sau cu aparatutd electrono-oprics 4, Caleulul coordonatelur virfurilor V; ‘Coordonatele varfurilor rezults din calculus compensarea dromuirii po ligenometrice. “De regula, in practea de proiecre si execufie se uitizeusd coor dante ceafeutore nir-un sister focal , Pichetarea traseutul. Pichetarea traseulsi repcezinta operajiunea de mateialzare in detaliv pe teren a axului drainulu (Fig, 4.23), Se eectueaza marcarea punctetor, misurarca Gistantelor Inte piches, mumerotarea picheilor gi Tntocmitea eaenetului de pi cheti | Topografi oginersed “Tresarea Caitor decom _Murcares se face prin tarsi de lem sau bore din betom arma. Se picts tea in primal rnd puncte de Sncepuc gle sfryit ale traseuli ‘Apoi se pichereaa puncte obligate + varfurle Vale traseviuis + imersecti cu alte drumuris + punete principale; = punece principale ale eurbelor de racordare: pponete securdare uncte obiscuite: schimbsrile de pana barne krlometice, -hectometi £ Namerotares si calcutal pichetilor. ‘Numeroterea consti in insemnarea pe teren (sctierea pe tirogi marte!).cu ¥npsea sogie, a semifieatici pichetilor. Oxata cu mamerotarca pichetitar se de revtina si hilometraul trast Jn acest mad fie pera muni munerotare sau Rlomerrare, cc pichet va f defini pe teten si pxin pozitia sa kilome ig, 423 Piehetarea sroseutui cu purciele principale 1 = 124.44.32 a RI 106 400m = 157.48 11% 145.706 m eae ace viene “Traserea Cio decom oponrfie Inginersed ia Se caleules2& pichetajut punctelor principale ale eat (punctul de plecare, genta de intrae T,tangenta de iepte Te, vil V, puncte oblizator, et). Pitele seeundeze (din 100:m in 100 m) se nurneroteaza pe tarupi martor ueifve de la | la 9 in kilomettl respectv. Pichetajul in aliniament se exeewsd in misurarea dstantefor (cu panglica sau electono-optic), fing tarsi Ta fie~ sure 100 m. Tin acestscop se face in prealabiljalonareaaliniarmentulu Dicsetarea trasculi in eurba se face prin metoda coordonatelor rectangu- Jore pe tangent, cu ance egtle, ealcvkindu-se abscisele si ordonatele covespun sitoare hectometrloe (Fig. 424 08a Ree ‘an sinks Re (1 cosi,) (229) Fig. 424 Caleutul pichergjulat fr curba al prnetelor eas Punctele cbtigatorit sau de detali, care sunt puncte caracteristice ale tr seul, se sumoroteazi prin numere de ordine tn sensu kilometrajului, pomind de la origine. ‘i mod asemandtor se procedeaza gi cu punctele caracteristee, eure repre= itd loc in care se vorexecuta profile transversal Toate aceste operafiunis® inscviu in Carnete de picheta}.Tonogrfie ngineresed 4.2.2 Racordarea aliniamentelor in genera, ta racordares 3 dou alinimente se floseyteo cir crea de raza unieb, curbs circular spl, Exist ist cing tase! webvie ap tat in anumite ampasamente obligate (ecerta prin vai ingust, ocolires bia ‘cojelr) unde fezatvarea nu mai este posibiléprintr-oeuthcirclar nici pin urbe progresive la capetele curbei ciccuare, fn asermereacazui se imp fol. sires curbelor citculrealeSuite din doud sau mai mule arce de eared ze ferte-eurbe compnse, cate pot fin aceesi dzete sain direje conta 4.2.2.1 Cateutul sf rasarea pe teren a elememrelor priacipale ate cure. lor de eacardure in ave de core de raza nied Operatunite se desfagoara in unmatearea ordine: -mrasurarea unghiurior ditize alniemente; + Jalonarea aliniamentelor leulul clementeler principale ale curbelor Flementele principate a racondare sur unghivl de fingere @ (sau U) este dat in project sau docs din unghiut Bmdsurae; raza curbei (R)- este aleasts =T = lungimes tangenei: po- Zita punctulud de tataze in curbs, punctul T;, Analog se picheteaz8 punetul T, pealiniamentl Se trascaza unghivl B/2 faa de directa sliniamentelor I sa I, Pe acca pee tee tae fe B c 1H direetie nou obtinuta se pichetcazé punctul B (prin trasarea distante! orizontale + Tungimea tangentei; T= YT. Rtg $ TR igh (431) 1b). in cazul in care pe directia VO rm poate fi trasaté distanta b (sunt obstacle) Inga eto: BVO: BORE a ee eee i a Sp Up cael ese “rine = 9 | ESShcmelepocancaaiebeacgayn a waite war : —_~ = 5 mul ei in cst pe, ism pune! V sao Ts ih dee Invaee nent abi Vy pce poet “rsaen pc est B pin eden sl retangulie py gona pate ante conrel prea ed ease 4222 Cozuri spect a nasarea pe teren a clementor principale ccurbelor de racordare in ave de cere. oe : Traxateain cazul in care vital V este nesiationabil (naccesiit) - Cazal 1 \ Triste Ne Fig. 4.26 Trasarea puncte lor si elementefor peiueipate ale cur belor de raconda. te in are de cere (Caul 1, in aceasta sisi se procedeaci ast ___= se denttict pe cele dou alniamete (1 $I) dou puncte C 5D. ase Iveit st existe vieibilte inte ee gi cares pernith mutate distanfei CD din tr ele. Se stationea in purctul C si se misoacé unghiul o dine alsiamessl I lature CD (Fig 4.26) + se statoneaz in punctu D si se masoar’ unghisl 8 dintre alniamentul I st latura DC; =secalculeaci unghivrile: 8 ~ 2008 § 0 =200°- @, (638) Sertich = se face conttolulsomei unghisilor din riunghiul VCD. Unga B se poste cceul asi 8 +a) ~ 2008 W,unde W este neinhideree datoratd erorilr de mis ae B= 2008-(@ +8) (439) “in wiunghiul VED se aplied teorema sinasull i se determin valrie sizonale ale distanjelor CV gi DV, uilizind vatoarea orizontalia disiante mz secate CD Trasarea Call de came cb cv. py Sin sin’ ” sind sine secalculewa: Cv = PERO saw sind way se caleuleazi lungimea tangent’ T-cv § DT cecalculeazd segmentele: CT, aa Trosarea: Se staioneaza cu teodolitl Sn puncti! C. se vizeazd un punet de pe alin nentul [(A:) 51 pe aceastd directc - se aplicd in vatoare orizontala (Sau se c2 tuleaza valoateaielinata in funetie de unghiul de part) Iungimea CT, piche tindu-se porsia ponetului T; Se stationeaza eu feadolitul in punctal D. se vizeazt un punct de pe alinis- rental ll (B,) $= pe aceasta divetie- se aplica in valoare orizontala, longimee taloulata DT,, pichetandu-se posita panctulu Ty. Pentru trasares punetui bisector B se procedeazd ast: « se caleuleaza lungimea tangenteiauxiliate (tangents mica): nied; ss {u teodolit in punctul T, se vizea2k punctl D. Pe aceas cet $8 apliea tn proiecfieorizontala segmental f, calcul cu formula de mai sus, pichs tndu-se punctul As, Cu teodolitl in punenul T, se vizeaod punctul D. Pe aceas 18 drectie se aplic, in proiectieorizontaa, lungimea tangentei auxiliare¢,piche ‘dus punctul Bs . “se niisoard distanfa As By inrlajumitatea acestel distanfe se picheteors povitia punctulul bisector B Cazul 2. Cazul edind nu putem gsi dow’ puncte cu vizibiltae inte ele Tn acest caz, tn care distanta Ay By este mai mare si obstacolee din terea ru permit apliearea solutel precedente, se vor materiliza puncicle Aa si By si se“Toponrafieesineresed ‘Teasarea Cillar de carmuicass executé 0 drumuire (Az .[01, 102, 103, 104, Bs tn eare se misoara unghie covizontale (yi distangcle (4), determtinandu-se fn final enordonstele punctelor se dranuite, in-un sistem local (Fig. 427). Din coordonatele punctelor A> si By se caleuleaza distanta Az Bs npr i KEE HE By aa Fig. 427 Trasarea prone toler gi elemenve {or principale ale cwbelor de ra cordare in ore de ceretCacat 2) Seealculeazd unghiul 8 ulizind suma unghiurilorinterioase intr-un pol 200%(n-2)-S7, (assy unde a este muniina! unghiurilor masurate in drumuire (la sténgn drumuiti, de ‘exemply, n Sens de executie de 1s Ay Is By), = g=2006-8 (445) Pentru coral, se poate verifiea valoatea unghiului @ ca diferent de ori nti, cu relat: 9 Op2-01° Bat ach 46) Se caleuleaz’ vatorile unghiurlor @ 5 8 cu relate: = Ogz.a2-Oni ani 8° Op2.s2~ Bat - 200% (eat) Cu aceste elemente calculate, trasarea se executé mai departe ex in cazal anterior (Cazul 1) “vat FrasareaCallor de comaniatt 4.2.2.3 Metco de trasare in deta a cuvbelor de racerdare in are de core. Pen exceutia eure nu sunt suet, d se mi mateo mace jee puncte print lesa ferreTn tal ons pihears cure ca paste ivemedine pe cle TB 9h BY, Dnoni siete cll 3 fee us pentr o amd ds wha de exemple TD). pon seals ome lente de ware ios In functie de condiliile Jocale, de precizia trasdrii yi preferinta operatorului more panto, de det le obese se poate eft pt ma mle rato ’ Tenarea ence de pct de unger (Ta Tale ee ine pc bisector Be Aces permite sonal ny pots bisector 8 a Kas 4.2.23. Metoda coorfonatelor recrangulare pe tangent La aplicarea acestei metode se deosebest dou procedes 1. cw abscive egule 2. cw arce egate 1 Procdeut eu bscse egate ‘Aces! proedea consi in slegereaabscislarX pe deca tanner, lt inervate de ote 28,5 10 sau 20 air pest ecre abscgs se aphcd ordo ma corespnctoare, ales lags VeR-VRe- GR) unde X,=ix at) Elementle de wasare pets puncte intermediate de pe cui e eae ver sth Pestcu puta Pentru punctul 2. -RFFON" Pentru puneial 3. X)°3X yy=0T-03"=R- JR’ OXY: aay, Jn mod analog se caleuleae’ elementele de trasare peneu celelaie puncte, wasTopogeafeInginerescd “Trasares Cillor de comamieay Trasarea : ‘Curb find siete tn raport cu B, se va rasa Tn detalfu pornind de tt, cate B sau de la T, cdtre B. Cu teodolitl in punctul T, se vizewed puncial V Daca punctol V este inaccesiil se vizeaza un punet de pe aliniament. Pe aceas, irectic se aptic& in proiecic orizontala lungimea absciselor pe care an cons. erat si le uilizim. Astel se picheteaza feu Hirsi) poztig punctele 1.2.3, 4, Fig, 4.28 Frasarea in detain a eurbelor de racordare in are de cere, pris snetoda coardonarets rectangular, pe tar genta Procedeu! abscisetor Station cu ieodatical succesiy fs aceste puncte si ridickm perpendiouls- re (Consicuim unghiuri drept). Pe aceste diecti ge aplica, in peoicetie orizonta- 1a, ordonttele ¥,, Ye, Ys, Yo, Va picherdndu-se pe curb’ punetele intermediase 1,2, 3, 4y.i pnd tn apropierea punctului bisector. Pentn, ceallté jumatate de ‘cuba se procedeaz8 identic, pomind de la Te spre B. Acest procedeu se aplica in terenuri deseoperite si in cat! in care lungimile Grdonatelor nu depagese 50 m, 2, Procedeul eu arce egale La acest procedeu se imparte tungimea curbei in ace egale (5, 10, 20 mh arora le corespund unghiur la centru egale 2. Lunginule se aleg in funcye de smarimea exzei R 125m pentru R< 100 mi; Te 10m —periru R € (100, 1000 my, 1=20m pentru R > 2000 m, Se alculeaz © se popoerafe Innere ‘Trasarea Clilor de canunicas -unghiul Ia ene i! as unde R=riua curbei, _p'— 63620" - factor de tansformare - abscisele st ordonatele punetetor 1, 2,3... Pentru punctal |. Xie A) = Rink Yio ET Penteu punctal 2X; sina) Ye 2°2=R-Reos’72Ay Pentru punctul 3 Rsin(3k)-Ys= 3°) =R-R cos! TA} entra punetal i X,= Resin (iA) Yee R- Roost) ae OA, -O1=R-Rews Fig. 429 Trasarea in deval curbelar te racine for rectangulare. tangent Procedeut —arce egele, Trosarea Ca todolit in punctol se vizez4 punta V, Dac punetal V est acces se sizez un uct de pe alniatent. Pe aceast recte se aplc proietc wrizonaa lngine sbscislar pe car Ie-2m cleat, sift se pe tea poate puncelor 12, 344 yf» Stand eu teodoltl suocess 8 acesie puncte $i - confom shite de tase -riicim perpendculare (#on- Stim unghie), Pe acest dia se ple npoieieociontal,¥8 fle Vp Yas Yo. Varo calelate pichetnduse pe cur puncteleilerredare W2 3p Pena ced jumitate de cuba se procedeaza identi, potnind de 12 spre B. Reet proces alicl tn terenuridescoperit in eacu cae luna rile ardonatelor a dense 50 m, witToponafie apierascs “Teasarea Cito de cisnoniesy 43 2.32 Meola coordonatelor rectangulare pe evant ‘Aceasti metoda se wtilizea7a atunci cénd, la metoda coordonatelorrecan. gulare pe tangenta, ardonatele Y sunt pee lungi (mi mari de 20m), kineimey cube: Ceste fosmte mare. Metoda se mai aplie3 atunci cind tangemtole sunt ina sesibile, daorid obstacolelor, avand fn shim vizibilate si posibiliti de mi. surare pa coard ‘Aceasid metods presupune dous eazuri: a, Cand coardele Sd pe are sunt egale, iar uml de puneve ese inpar '. Cand coardele 8 de pe arc sunt egale, iar mumlrul de puncte este paz 4. Cazul cind se folosese coarde egale sun nun npar de panic: yt Meroda coondonatelar rectangulare pe cour- 43 pentru trasarea in detalie (rumar impar de puncte intermediae re) Elemente de calcu: = valorile unghiulare se deduc (conform sigur 430) cu reat: 45) unde m este mmirul de puncte de dtl 2 wala; gates ged; (si) clementele de wasare se caluleav cela: “png nginereses ‘Teasares Cillor de comic FB-13=Rsingy-Rsing Vir Vs= R (c08 95-2055); MiFID =X Rsingy-Rsingss Va~ Ver Yt R(c08 62-605 95); Neo Nxt R sin as Yy= V2 = RUl- cose: MieXyF3E=Xy4 TT = NER singe Xoo Xi +4'SXy+R sing) Resin gs 454 ‘viernes in az in cave Se impo trasarea cube dnspre pare eh consexaordonacle Yi se ealeuteas dup cum urmeacs ssealegeazY),iar: V)7¥s=a-¥y; Yievnavn Yieays: 655) Jn cove by, cin coudele S de pe ane su azole, fr namsral de purse este por se procedenh anaiog a ealeult clemantelar de razne, cu eosin cB irl een ated ima2= 3h; HEE: omer inte A363 asl : Trasareat Pe coud TT, s aplcd in poietic oriole ebsiste clout X, Xapichetindu-se panicle 123,40 oa Se tatoneaza co teodot in sise maser unr dete (conform scifi de tsar), Pe acest Sei se pi, In proietie arvana, ordonatele serespanzstore purcelor (V.¥s.¥ 19) picnstrsepuncele de drain (1,2, 2.2, secret ete din aveste puncte (1,294.0) 4.2.2,3.3 Metoda coordonatelor polare Aceasti metog& se aplicl atune! cand misurarea tungiesilor pe tangenta su pe coarda este dificil, datorit obstacolclar din teren, insd exist vizibilitate ‘in kingul acestora, De asemenea se mai uilizeazd Ia tasarea curbelor eieulsre petamblee inalte sau deblee adic Accasti metod cste des utiliza’ in practic, flind una dintre metodele cole mai rapide gi ecient ‘Caleulul elementelor de trasare se poate efectua in diverse modurt Se aprosimmeaza cf lungimea arcului | este eyali cu coarda $ care subin tinde aut, adic’ S A se admite cl misurarea fungimilor se face cu oleranta adimisa de A < 0,008 Gn care coarda S este exprimaté im met) ‘in practic se alege coarda $ in funcjie de marimea date rezei Radic I, conditievalabila numai eu espectarea relate: S© 3/7 R Wate weFopogvae Ingines Sem pentrs Re 1905, $= 10m penta 100.< R $= 20m pentra R > 1000 m. 000 Fig, 431 Coteulul wighiuiui la contra fa -meroda coorionatelor potare sin 2R 2 - este unghiul format de T cu coaréa S; S_ = este coanta sleasks R - sazacurbei Fig. 432 Trasarea in de salina curbelor de racordare it aredecere Metoda coord naelor polare Trasarea: Stafionind eu teodolitul in punctul Ty se vizezz# punctul V. Se trascub spre stings (conform schifer de trasare sugeratl de figura 4.32) unghiul 22 ca! Srasares C TopegraticIngineresea de comicatih ‘culatin prealabil iar pe diretia rezulta se aplied distanta $ (dy), tailings povitia pusctului t de detaliu. Se roteste leodolitului spre stinga si se rasea fata de sliniamental TV, unghiv! 202) (Cu diviziunea zero @ auletel in punciul 1 de detalu se raseazd un aye de ‘ere spre stinga, ce raza S, pind ce diviziunea § 8 ruleteiintlneste dinectia tra- ‘cat cu teadolitul, loc in care se picheteaz punctul 2 de detaliu. in continuare s¢ tnase8z& onghiul 37,2), ar imersecta no direct cu areul de cere de raza S (dh viziunea 2:r0 a ruletsi in punctul 2 de detaliu)stabileste pozitia punetuli 3 de Gelaiu, Se continu’ in acelai mod pani lo punetul bisector B. Cealalt jumatate de cura se tascaza in mod similur, cu aceeayi elemen- te de trasare (teasarea voghinclor gi @ arcelor de cere de taxi S se face spre reapta, conform sched de wasace) Daci terenul permite misuravea direct lunimilor pad la 4 sau 5 pune: te de detalu, in locul aplicait coardelor S din punctul trasat anterior se pot tvenspune lungimife d din punctul de stayie'T,ealeulate eo rele: airs OR ssn” 2 do= 2R + sin(2. aR +sin(3*) 2 anal os 4.2.2.4 Metoda langenielor succesive Accasti metodi se utilizeazd cind ordonatele Y suat prea mari ta trasarea fagh de cangentele T; si'Ts prin metoda coordonatelor rectangulare pe tangent aceasta avind foe in cazul unghiutior de frangere o prea mari (unghiul fi foarte escutt). Jn consecintd, metoda se poate aplica la trasarea in detaliu a curbelor cir ular in teremuti cu acapert,prtce clad, in deblec, in subteran ec Caleulut lementefor de trasare La aceasta metoda se imparte lungimes Le @ cutbei iatrun numar n Je Le/n (459) WasiTopopraieIngineresed La arce egale corespund unghive la cent egale. Se ealculeaza unghil ef am Daci impargirea nu este exacts, se leg arcele eyale (de exemplu cele des 10, 20 rm) penteu care se ealeulea7a ugh a cent A iar pemira ultima porta se caieuleszt centr: as oy Fig 433 Metoda tongentelr Se poate eal cula amgh.ul la cen ti corespunzaior trasirié punctelor ine termediare i prin Impanirea _unghiv- lui la centru @ Is un uma ineeg a in pracicd se alege m = 6..12, ezultand unghiul 2= gin , unde @= 200" B. ‘Cunoseand unghiul la centr, se ealculesza elementele de iracare: se determin lungimea tangentelorintermediae € cu relajia 2 » Reighaote2R eg” 2 BS et (462) afi Iginereses area Cilor de connieai Unghie! o din varfurileintermediare V..V» se detemind ca relatia 24% = 1008 > = 2008 - 772 ‘Trasare: Se stajioneazA ew teodolital in punctut Ty si se vizeaza ponctal V. Dac punctel ¥ este inaceesiil se vizeaza un punct din spare de pe alnsament (A). 5¢ Ga luneta poste cap gi pe aceasta dicecte se aplic8 in valoare arizontal.lungimea {/2, pchetdnda-se poztia punctulut auxiliae Vy ‘Se muta teodolita in puneral Vi, se vizeaza ponerut Ty i fata de aveastt seat se ttaseaza unghiul @, Pe nova dcecse (objinutl dup rasazea un 1a} se epled,ivalogre orizomtalt ungimea t Ja caprol cela se picheteaz% po rita purctuai Va, iarla jamtatea distantel(t 2) se pichetewra punctal non dra 1 cedetaliu ‘Se math feadolima in punetel V;, se vizeaz’ punctul V, gi fal de aceasd ireie se ccaseazi unghie! @, Pe nova directie (obrinnt dup trasa [ui ea) se aplicd din nou Iungimea t, la eapitul eareia se picheteazs portis pune tolen Via fa jmtatea distantei €¢ /2) se picheteaza punctal numanal 2 de dz talu, Se procedeazd atalog pentru toate punctele de detain de pe curb. snd ca trasarea si se fucd de la T, spre punctl bisector B si ce fa Te spre B, Neinchideres se repartizeac’ proportional cu distant, ‘Metoda pemite si fndexirea punetelor pe curbs, prin aplicarea pe teen # biscetoatcloringermediare b,tusind unghivrie w /2 i distanfele b eeleulate 03) ul 4.2.2.35 Metoda corzilor prelurgite Se foloseste in situagile in cate operatile de wasare se desfajoara tn ap pierea curbei (ix spati foarte inguste ~ deblee, pe digur, tunele, cat oxdonatele pe tangent au Iungira mati) ‘Metoda prerint avantajul e4 nu neces teodoli,c} numa rulete Se aleg coarde epale de lungime $= 2.5 m sas 10 my in funetic de den sitatea dort a punctelor de detalia Se determina unghint la cent corespunzitor coardelor egale alese 2 2 Langinea mex tigen nsrmedar se deduce eu ajtorul eae ae : fg, =2Y(R4b) “RE = 2YDIAR+D) 463) ae (469 in care lungimea bisectoarei intermediare b se alege (b = 0,50 .... 2m) sau se cal» = ae ules cults enone: rin punet de pe curb se aseacd pin coocdontele sale rectangle D=¥,0-B, O=R (sec 2-1) (4.64) X= R sin ay YY, -R(1-cos A} (67) Es Wawa eee Sees fe Way ~ aopograie tninereschs “Trasares Cilor de coma Din asemanarea wiunghiurilor 122° i 120 fisoscele) se determina vats, roa h (as Fig 434 Merada corzlor pre lungite Trasavea! + punerad 1 se ta sea2i prin meron coordonatelor ree Fongulare pe tan ene pe directa an sgontei T, pornind de la Ty, s¢ aplicd is venta X4,stabilindy se poitia punctubi ajuitior 1’, in punetul 1” se ried perpendiculara de lungime Y, (in partea de dex voltare a eurbei, conform sehitel de wasare) gi se picheteaza punctul 1, prim pronet de deta at curbs, Se prelungeste dieefia coardeiT.1 cnc o lunginie$ 51 se stables po gia ponctuls auxiliar 2 Din purtut 2 se aplied Jungimea k simultan ew lungimes $ aplica cin puncuul I (ioersetie fini’) La iters*ctiaacestor dow’ lungimi (tasate cu dovd rulete) se va piche's punctul 2 de detaliu, Se prelungeste directa coardei 12.eu ined o lungime S gist pozitioneaza punctul auxiliar 3, Din punctul 3 se aplicd lungimea k simulta ci [ungimea $ aplicat din punctul 2. La intesectia acestor dous Iungira (asate ot oud rulete} se va picheta punctul 3 de detalix silo a “Teagarea Cillor de comunieatt poerafe ngnerscs Se continu operaiunile n mod asemandtor pind se objin celelalte puncte dederaliv ‘Mirirea precziei de trasare prin metoda coardelor prelungite necesita ur itosrele masuri suplimentare ‘a aplicarea lungimilor $ si k Se vor lua aceleasi masuci recomandate le mefoda coordonatelor rectangulare pe tangent, ‘eroarea de jalonare se poate micgara sensibil, dacd alinerea se va face eu un fr subtre de bungie 25 ; “dopa incheievea trast, pornive de la ambete capete ale curbe, se deter rind discordenta dinte povite punctulsi B obtinute din ambele traséri, necoi ridenfa core se va corecl, Fecirui punct revexindu-i valori propertionate cu eparatea punetulul fap de originea Casi pentru a reduce din efecrul cumulariierorilor, se recomanda ca pozitia Jechni punct sf se taseze Separat si fd a Cine seatna de poziia punetulss ane ror ixat pe teen, 4.2.2.6 Metoda corsilor succesive ‘Aceastd meteda se foloseste in lout foarte inguste (in deblee, in ramblee, te gropi de funda) sau end ordanaree pe tangente au lungimi mari "Figura 4.35a sif.256 reprevint8 deerminarca clementetor de sasere Figura d.25e teprerintstrascva punecululintermediar i pecoarda T Se ateg coarde ezale § (de abicei $ = 20 m) eu condita st existe vizibi- Fate fae eapetele fecarei coarde, Se caleuleaz’ unghiu! le centru 2 cores punzitor coardei S cu ajutorl zeae sin® $54=2eresinS sav a=" 2 2R en sp enarcsin (369) aR Unghil y din intron curbel se clcues2 eu auton relate 20083; yo = 2008-02 (7) ‘Se alege sigeata fla raijlocul corzi, in funetie de conditile toate (in subteran fy 2m), Se calculeaza tungimea aproximativa a corai Seu relaia sz (ERE, =28* JRE a7 ‘Aceast expresie a fost dedus din figura 4.356, porind deta relaia: (l-cas8) (672) ‘Se dezvoltt in serie cose 5} 9¢ retin primi doi rerment iesS tapgnfi Ingineresch a TopoavafieHgineresch “Teasares Citar de coma “Teasarea Cillor de eomuneag cost ary ak =2R6-645) Re (479) . ace es 4.80) Con or » : con 2 AK st i { Fig. 4350 x : Fig, 4380 etada corto | \ jx Baa cor succesive : succesve, Back sunt (473) 4.7 : 4.76) Se determin’ numirul a (caloare intreaga) de corzi pentru o langle & curbei Le, adied: n= Los’ L lungimen arcu Less Te 7) Se caleuleezi lungimes corectat a coardel eu relate S=1-AK; (unde ak =1-S=2R(e- sinc}) (478) fn expresia lui 4K se dezvolti in serie sine si se retin doar primi do termeni neces puncte tenor coralor § nwa 4380), 2 prin coodenatee Festangule pe szare cord Se alg abscse ft de cent eotde, gentry care se caleuleaza srdaratee Ys corespurzatare cu reli Qs)" Kae aR 1 hy No sis! sR OR (48) aR ‘Trasareas Se stationcaza cu teodofirl Tn punetul T; si se vizeaed un punct din spare de pe aliniament (A,). Fard de aceasta directie se traseazd unghiul Y, Pe aceas 1G nous direcie se epic, in proiecie erizontal, lungimea corzi , fa caparut crea se pichereaza punetul numaral {de detaliu. Se ma teodaliul in pune 1, se vizeaza punctul Tg ft8 de aceasta ditecfe se traseaza unghiul Pe aceasta nowt ditectie se aplica, in proiecficorizontala, tungimea cori S, la captulcéreia se picheteazk punctul numdrul 2 de detaly. Se staioneazA ew ‘eodolital in punenal numiral 2, se vizeacd punciul 1 si fed de aceast direct seTopourefieIginersed rraseara unghid W. Pe aceasta now dicotie se wpe in protetieerizontal fn, ‘slmea corei Slo capital eStea se picheteazs punctul numare! 3 de detali Fig, 4.35 Metoda 0 AL Se pracedcazi analog pent toate puncte de detaliu de pe curt Se recomanda ca trasarea si se facd dela 7, e&cre punctul bisector B side ta Ty citre B, Neinchiderea se repartizeaz8 proportional cu distana Wie epogeaieIninereset ‘rasarea Calor de cemunieatis 4.2.24 Cure cirealare compuse Curbele ei:vutare compuse mai sunt denumite curbe méner de cog. in azul general. 0 astfel de curba este definitdastfel: Curba este formaté din dows free de raze $ lunyins vgae, aflave de ambele parti ale unui arc de cere de ard alien. Fig, 4.36 Curbicompus catul general simetia conf ori hence gene rol al une cre com Xe pase simplifies cons nt debi problewa¢e termina elemnttor °: gcometice desta isi Sal vei lomontle de rsa se alulend pent care curb fn parte Tr cazlcutbeir compuse, de rae dferce,prolamee legate de cleat siaplcnea pe teron a elementelor de taste Se compli, char in caal pst Ev cel ma des ntl al eurbscompuse din see de cere (cu dows raze sire) Czar sponte deeb comps a cubd compusi in aceeasi cece, format din irl arce de cary Implst cu tei raze, de marie (Figus 4.37) bcutba compuch in acceag def, formate din doud atce de cer implicit dou raze, de mimi iferite (Fgura 438), cuba compus in deci contac curb’ contracur ba) ~ Figura 4.3 Cusbele vompuse se caacterizera prin punctele comune PC ale arelor ce se legd saovorv nel, alo eor cen trebuie 58 Se paseasel pe normale lela angeicle comune WaiteTopoarofe agineresca Teware Cor de comny ‘Modelul matemsatic care st la baze calcululué elementelor de tasare pen, inv curbete compuse este simple si porneste dela cele iret condi care deers | 1 (definese) un cere: 3 puncte, 2 punete si 9 tangent, I punct si dow “angers, clementele de bara ~ raza si central eerculu Pontru fice anc de cere in ps sium necesare alte 3 condifi. La curta compust $2 cere, fn prineipiu, ca ince 2 aree de cere vonsecutve st eniste irecere fin {eu 0 vitezd constam), caea ce presupune ca cele dowd ace de cere si albu 9 tangent corauna. Panetul coun ce lor doud arce de cere consecutive corespunde le unei conditit penn 6 are, astfel Toca fk care are intermediar este eterminat sigur dacd mai satisface ined dova condi Fig. 4.38 Curba compas — oy Sepa nxneesc ‘rasara Cio de comune in conclusie, pentru determitares sigura a eurbei compuse din dows arce decors conscoutive vor fi neeesare 5 condi Fig, £39 Curb compuse, in divectie Cunosctind directa curbei proiectee, In functic de elementele eunaseste (date) se aleg elementele aecesare g suciente pentru a fi posibia determinarca completa 3 curbei compuse Directia eutoei compuse se determina astfel sedau aliniamentele TYY si T:V¥s punt M este punct abligatoria al ras |" scaly curbed y + s0 verified grafie portia punctulai M fay de tiunghiul T,VT, atte + daca punetol M se va affa fn interior Uiunghiului T.VTy smbele tangente se vor racorda printro curb in aceeasi di- reefc, formats din dovd arce de cere, de raze diferite Bi < Bay < yy, 43) Fig. 4.40 Detorminaren arectich curbed compuse, + daca punctul M se afa pe aliniamennul FT, san in afara ttanghiulul TV Te r= tordares celor dous alinlamente se vg realiza printr-a curbé contracurba 8 8a (aga WasiTopoerafieIngineresea “Trasarea Caior de comic Caleulul elamentelor pentru trasarea curbelorcixculare compuse s¢ poate efectua prin doult procedee: tigonomettic sau snslitc, 4.2.2.4.1 Curb compusa, in acceastdirecte (precedent rigonemetric) Carba ese weft de tangent (1 5], de pete de tangent (A Ag side va ret cre Ry. Find date 5 elem, cin crear comps ee format din 2 ace de ara Ry Re scete con i ebay deterainae pone tul conan PC gira Re in sistemut local de coordonste cu origincs in punetl V si abscisa Xda de directa Vay ccna Oy este defini de coordontse Ti Ry. cates aso nit sistent de coordonate a cui abscisa X este dat de directo VA Fig. 44 Curka comps in aceenst divcfc = elementele geo: evrce Purceal & (wicior) _peipen dicularei coborite din 0) este expr rat, in cel de al oilea sistem, pei coordonatele w 9 u= VE=Tycos B+ Rysin y= OE=TysinB-R,cosB (B= 200"-6) (4.85) Coarda A,-PC intersecteaed OiE in punetul F, prin eare tece arcul de ere de raz R. In tiunghiul AxEF vom putea serie urmatoarle relat: Lesti-u feyeR, (486) Tete (aan) cass) (489) 5, R=R,+— (490) Sine. Pozitia punctului comun PC se cslculeaza dup trasarea tangentel coma: re, astfe) ca, pomind de fa punctele de tangents A, si Az se aplice pe tengen tele initiate sepmentelet gi ty $s sim virfurile Vs gi Va. Segmental V/V re prezine wngenta comund in punctul PC: unde 6.=6-$ aan 4.2.24.2 Curhd compusd, in diretie conrard ~ curlid contvacurbé Gprocedeul trigonometric) in acest stuayje tebuie st se racordeze cele doudalinamente asl in cit trast sh ozoleasesobstacoll M (a cade mporant, de exemply, eae, se ser cna se situead in interiovulWiunghiuhi A,VAy Rezull in aceasta rusia of racordarea se va fects print-o curb8 compass, in drefie comtard (ou comracw). in carlin care aver la dispocii aliiamentul T; (cu orientarea 0), i niamentul T; (cu orientarca 0) si razete R, gi R2 ale celor doua curbe prin inter- sve egos eve ealiearacordrea, element principale ale acordani (V. ‘hs O11, PC, 6, )3€ vor deterina in modul unio Se alege punta de tangeata iil Ar, 1. veil V se determin prin intersect tat cunoscue 8419s iniamentelor T; si Ty, de ovies 2. B= 8-8) (492) 3. in tianghiuldrepeunghic A, VQ (cu Toure, b, ©) pater sere rela tile = c= Jar tBy hy a-ersin® baer cosB 693)TopografieInginerese Teasarea Calor de com 4 aR teas Rd spd=Ry+ cos B+R:~a ot RroRs > 8. (ag) 5. f= 0-8 (4.95) 5. Pooitia punctului de tangenss final A; se determins ce punct pe see. rental Ts, aflat a dstanga x fa de V xvb+ Ry+ sin B= (Ry +R3)* sin dy (4.96) Fig, 4.42 Curb compass in direcie ‘contrard ~elementele geometrice “1. vontycle O, si Or se determin’ ea puncte pe perpendicularele fo Ay 5 As la aliniamenteleT; gi Ts: 8, puriotal comun PC se determina ca puret pe segmentul 0,0», te dis ‘ana Ry a de O, gi faa de Wise apogefielgineresch “Trasarea Cllr de comunieai 4.2.28 Curbe progresi. Confort st siguranta ciculatei pe dumurite pablice sau pe dite ferate _¢realizeazi prin proieciarea judicioasa a elementelor geometrce, pe baza vite {ei proieciate si a condiilar locale ofeite de teren. Moderizeres eailor de co sunicati existent, precim si proiectarea gi execujia uno cBi de comunicatis noi presupune utlizacca unor metode speciale de racordare @ aliniamentelor. Amne- ujatea racordarilor speciale asigurd implementarea fireasea a trasevlu: cBit de onunicatic in formele de relief $i medi! Inconjurator, pun mai bine tn evidents traseul, contribuind la siguranta si eomadiatea parcurgerit lui, corespunzitor Specificului migcart vehiculelor si parities sau disparitiei gradate, progresive 8 forte centrifuge,’ precutn gi corelayia tehnied i estetica Inte varata razei ce curbura si pana transversal Pent a evita actiunes bused e frei centrifuge asupra vehiculelor (auto sau de cate frat fa teoerea din alniament in curb este necesar ca wceast for TBs creased eretat,astfel ca, la intrarea in ewrbs circulardefectul eis fie com: pensat prin componenta great vehicululu inelinat spre centru)curbei respec: tiv pris pana wanswvessall care ge di platform cait de comunicetie in cur, ‘Acest lueru se realizesza, la calle de comunicate parcurse cy viteze mari, prin introrucerea sau intercalarea unor pastiuni de arce de curba special’, demu ith curb progresivd sau curb’ de tang inte sliniament si arcul de cere de reeordate initial Experienta a dovedit cl este wil ca jumstate din Iungimes cvrbet de tran tile st fie intercalatainxintes punerului ce marcheazs tecerea din abniament pe curbs circular iar cealalth jumatote sa fie amplasats inre acest punct arcu de cere ceateal Curbele progresive au © curburé varabild (€, = 1//p, unde p este raza de curbur, p= 20... R), cate permite otrecere liad 8 vehiculelor de peo dreapts (aliniameneal) pe un arc de cere, inte doua arce de eete de raze diferite sau intve ‘dou drepte (aliniamente), Curb de traziie are raza de curbura p= oe in pune ‘tl de tangenja cu aliniamental gi p = R in punctul de racordare eu arcu} de cere ‘Variajiarazei de cutbut de la eo Ja R de face progresivs fn raportinvers ea hune simea arcului de tenzitie parcurs. {a proiectates i exeeutia eilor de camanicaje (drurauri sau eb frat) si 4a amenajarea (regularizarea) eursuilor de apt se utilizeaz3, ca racordini progre- sive, curbele radioide (eu raza de curburh variabila in funetie de anumite el mente propri). Cele mai utilzatearce de tanzigc sut 1. entra ei erate saiow ene Tapografe lopinresed Trasarea Cllr de comnigg, parabola cubied, la cave curbura este proportionalé eu pro) ee peaxa absciselor a 'ungimiicurbe’: urbe trigonometrice sau algebrice de gradele IV, V 5 Vig carl inilor CF parcurse eu mare vitezi, 2 pentra drums lotoids, la cace curbore este proportionalé cu lungimes aula dc tranzite pares; + lemniseata, la care curbura este proportional cu raza polard R (utlzata Te trasarea serpentinetor gi la antenajareaintersctigy de auostrizt, 3, pentru smenajarea cursuilos de aps lemniscata $i clotoida 42.284 Trasarea curbelor progresive ta drunri Clotaida, Carcteristicitetehnice ae clotoidel + esto curb mecahied prin excelent = ese 0 curl eatin i este carzeteristca proprictatea de omotete’, cota ce permite cuprinderea turer elementelr caraterstice unei clotoide, mit elotordt de refering sau de boca, in tabele sau nomograme si determinarea, cx ‘yutorol unui eoefiien de emote (numit si yaracetey sau med). «caer elementelor orice elocide rate ce urmeaza fi flasit pentru vies de prox iectere, conte deeonfort gi condifileloeale (de rele dite, * pune in evident traseul ea de comnicat,eliminind! aspuctul de dis continusate al ncepurull si sfrsitlo de are de ceteaccentua de supralrgices sisuplinaarea acess, ~ permite comtuctiorilor auto urmireasc8 fires, Pr’ diicltate banda 4 ccculajie fa intratea sau iesirea din eur, asifel ince varatafomes cents te pe parcursulracordii sigur pdstrara une vteze unin; = sigur ameraacea in bune condi sit a supa: eft gia ramped ie rina poate fl utiliza ata fa corde in pla cit gla racordaile vertcale in pofil longitudinal. * omouetie ~ transformare omograficd a unel figuri in alta figurd, in care punctele corespondemte sunt tn linie dregptd cu wt punct fx, mumit conttul omotetie, far raportut distanyelor de Ia acest ceniru la dowd puncte corss- pondente este constant = caeficient de omotetic, Dowd figurl omotetice sunt > pepoeraieIngieresct “TrasareaCillor de comonicati Tipuri de racordisicutente,uilizind elotoida -ordarea prin ate de clotoid) a aniamentului cu vital are de cere; + recardarea complet’ 8 doul alinismente aumai cu arce de clotoida (Fira ane ce core central) = rscordarea in jot (directa de ceulajie se schimba 2007) 2 dow’ alin rente paratle situate hao distanja D dats Fig. £43), Ahi = racordarea in dusind (se mentine diteotia de circula- ie) a doud alinise rente paraele sis toate Ia 0 distant Diath Fig. 4.44%, - racordarea in tuantd (raconderea a doud aliniamente divergente care forercaziintre ele un unghi U, dat la cucbele priocipale ale serpentinelor, racordarea in turnantd [a buclele intersectillor denivelate ale auto- sirdzilorgartecelor urbane importante cu artere de acesasi categorie sau de cate- ore inferioar Wave“easaroa Calor de comunteas, Toposrafe Ingineresed 4.2.2.51.1 Blememtole geometric ale elotoid Caracteristica de eurba prin excelenta mecanicd este daté de faptul ed a. cul de clotoidd reprezintk taiectoria unui vehicul cate se deplaseaz8 eu o viters constant rotirea volanului Rleandu-se unifors nt-un sens le trecerea de pe al. ‘nament pe arcu de cere sau invers. ‘Curbura clotoidei variaz4 lniar in lungul eurbei de sacordare, ceea ce in seam’ e8 Un origine este zero (Jp = 1/ce = 0) iar le sfarsitul racondici este 1/9 =1/R, unde R este raza curbei de racotdare creulare, Peopretatea de rag odd a cota’ este deseisa declan prs=A! zee (497) Tnesce: + peste raza de curburéin-un ponct a lore: 5 este lungimes arcului de cltoide de la onigines 88 pins in pune de 2s p ‘exe modula cowie Racordante obignuite si cele speciale milizate la proiecteeea si executa ma, propreaten de rain devine Ae RL 4.100) lotta de refering sau de ass este sce cotids 3 ea parame =, cain care modal elotige reat rezllsnimere egal ex eoeficenul de mote. Pot utzatedrep elt de bez alte loo, deere pe tuA= 10,A~100, a= 1000, Flementele principale ale cotoide de bact(notte in praiss ci ndisle $e regu) sane waeTopografie Inginerescé Temsarea Caitor de comunicary Y —_opoerafieInpinerescd ‘Teasurea Ciilor de comunicai = variabila independent aclotoide,reprezentind unghia! format de b) tungimea normale; tanga Inu punct al clotoidei cu sensul pocty al ane abi, Y= unhil ine raza de curbua 41 raza polar eorespunasoare lo 1 -variabila ajutstoare; x1 -abscisa punctului curent M al areului de clovoidss yi ~ordonataaceluiagi pent; f~ raza polars, 4 -unghiul polar; fp) ~taza de cucburd ia punctut Mt, Fig. 4.45 Elemente clotnidei de bas > abscisa central de curbuce corespunzter punctolui M: Yow ~ordonata aceluisi censru de curbur unctalsi M (Serveste 1a determinarea direetivi profilului trans- versal in porctl M) Coordonatele orice punet de pe clotoida sunt definite de eeuatie para- mabe: ae AvSfoost’dt (4.101) pfilin'es 109 jn care, pentra @ exprizna rational arculs in fonetie de vatiabila ase face sehim- bocea de varabild a= (este variabila gjutatoare). Dezvolténd in. serie cos © gh sin C, integrand tesmen eu termen gi finand seuma ci A> 1, coordo: ratele unui purct a? cio £ toidel de baza, functie de saribila jutione 1, se pot cexprima prin eelati de forma Fig. 446 Arcut elemewar de elotoida ‘ } 109 oe ee 4.108) Cunoscind coardonatele carteziene ale unui punct de pe clotoidd, pot fi 3, - deplasarea virajalui are de cere tn punctul M (strémutarea eterminate toate cellateelemente pentru 2celsi pune al clototde: tangenteiy, fieteJtvee! (4.195) 51 ~Tengimea aculi de clotoidl euprinst ite origina arcu de % clotoidé Osi punetul M; ney (4.106) 1) + abscisa peioralui normale pe tangenta tn purctul M ta clotoids ae 7X} = diferent inte abscise punctulsi M si abscisa cenrului de et eaaene oe d= ealesteat any > Prin imegarea acest ea reas @= Le+P ud) in aces condi, proieatile dx 9 ale arts dx =dl + cos = dl rcs =" z dy =a} sind edl* sin’ ang Inegrind aceste relat gi dezvoltind in serie Taylor se ajunge la ecuatia paraboleh cubice, cate, neglijind termenii de ordin superior admitind exes: teres infntezimali a arcului egal cv cea a abscisei (41 = dx), este de forms ge- new 36) GIR ‘Aceasta este cunoscuts sub denumicea de racordatca parabolic 1 wt unde: eseficientul i est abseisa punctoiai RC fab de AR. 42.25.21 Racordarea parabolica seu. Pornind de la eonsideraile si relaile prerentate mai sus se dedie urma- toarele elemente necesare taste 1. unghiul ® format de tangentele extreme,s Tareltafle INGMRCrOOOR cena ete ee enero Teanres Cor de omit Pilar demas fax) 38-4 c ee Bay GR OR 3 2 oedonata final in punetut RC: \ ok nag (6138) 3. subtangenta final = yet etg =" (6.38) Fig. 4.49 Elemontele porabotei cub ev elasice 4. distantele AM si MB sau deparcarea punetulai de tangent M ai curbei cireu lare intiale fag de punctele extreme AR si RC ale arcue Ju de parabola cubics AM a ee, MBP=R+sind = R+tgo=Re oe =! ‘20 GR? (4.140) 5. deplasarca m a curhei cioulare inifiale cite inevia, pentru a putea inte duce wrcul de parabot cubicl aay 6, lungimea by 2 arcului de parabold cubiel mAsuratt pe tangentd se Aetermina din respectarea conditlor de Confort si siguranté a citeulate (supra ppunerea parabolei cubice peste ramps supraintivaci) si din respectares condi! Constructive ca deplasarea m sh aiba valori numerice care si poath f aplicate pe teren (i = 0.02m), acd 1 hpoo = 1,20VR 4.142 on s (4.182) ae Teasares Calor de comuniatt 7. lungiimea 1a parabolei cubice ia axul ei pentra Ig msuraté pe tangen- © wise determing eu o relaye de forma: " (4183) 4.22.5.2. Recordi parabolice lung Relate mentionate mai sus asigurd precizia necesard aumsi in cazul in cote ungimea paraboteicubiee este 1, £0.3R.. Vitezele mars de parcorgere a cd for de comunicate (ei erate, autostzi) presupun insé wtilizaren unor curbe prosresive specfice, de ungimt mari, In acest caz, ipoteele 9 simplificarile opie le determinerea parabolei cubice clasice (cute) nu mai sent valabie cubice imbundtaite (racordares lun) este de forma’ 5 ue . Ga) one io care A este o constant, care se determin din condita ea, le sist cure! progresive respetive, <8 mu mal existe variajie de urbu Flementcle geomettice nevesare tras sunt 1. ordavats fina Ecuatia paral ORAL (4.144) = 148) oR : 2. unghi! 0a engente in panel fina Mo raret a Maeare te 4.146) to aoe (4.146) 3, deplasarea m a acu de cere iia + may, Rit e090) 6.147) 4, distnta AR-AC iy Resin0=1, (44s) 5, lungimea arcului de parabola cubied | in axul cdi pentru lurgimea by masuratl pe tangent (4.149)Topografc ngineresca 42.25.23 Trasarea punctelor intermediare ale racordéiilar parabotice 4: Caordont rectangular pe tangent Tarn prin oud tng seven vind c dic rein et angatr (na sbi), p cre se porioneae pose Perpentclarlr (ons), Dien de eet omit cu ease Fangs npucu A. eset BA Meda! dcr "imgnce ols pboli cubis ee pare nm pi eg, deauna numir par (n= 4, 6,3, ... mj; ‘ . ae ae eaclen elnts de tase, ace tone covespac. tore pone cordon engl” “cal acre prbote sone / ‘ (4130) + cazal racondivlor parabolic lungi et 7 ate apcarafie Inyinorec “Trasatea Calor de comuniatt_ FE rmdul ce ue a tasare este idem cu cel de la eto de rasre pin coordonet rectangular specifica a capitol Metode de iasare orp prate,problia clef elementelr de cusae se rezola prin intermodil bello de pasar, cae ofersdzet valor orsnatlor __supentrs orice valosre a absctel& "jn cart speciale, in care obstacolete din tren nu permit tase fs de twagent se efectsazatraare fa de card Sa ade core aa >, Coordonate reetangulare pe cosrti IL se traseazd, prin coordonate polare, purctu! RCs se verifiea posi hi prin mfsuraresordonetcl ye: tg =" sai 482) 2. se impane coarda $ in tronsoane de lungini evale: si se muaterializear’ punctele 1°, 2... a, hp trasarce distante lors 5. se traseve pe coarda valarile perpen- dieularelor a, caleu late cu rola: Fig. 4,50 Trasarea in dtaliy racordérii parabolice prin coordonave rectangulare pe coarda fief oo unde - yeeste ordonsta final racordaii fat de tangenta de bazis +k, sunt coeficienti evidentati in tabele spectale de trasae, caloulat pen ‘nu diferts puncte ale racordarit parabolice; i este names] par covespun2ior sectoarelor n in care a fost impli coardas. ce. Coordonate rectangulare pe corziausiliare, = se traseazd, prin coordonate polare, corzle auiliae irape Ingineesed “Teatarea Cite de comuneats 422.524 Trasrea arcului de cere contr ‘ Elementele geometrice ale arcului de cere central de pe wascul definitiv E sunt; A | se impart corzile auxiliare in wonsoane egale gi se traseaz’ punetele care ctangenta micés ¢=(R+m)>rg2 =(R+m)ectg (4.156) t \ manteaza piciouele perpendictarlo, ae : 8 + se calculeaza gi se tasea2’ ondonatele fata de corzile auniliane: : : ge ne shetRomete$ +5 (n+mjvarge + wisp é ‘ Jae = bisectoarea: b, = VB, =VO, -B,0, - (. -R « -o(t}-sfebereen any * . a) aalad si 4. Cootddonate polars ‘ Acest proczdeu se tis lizesed fn azul fn care te sates. prin cvordonate ree- tangulare pe tangent sau pe e coarda este imposibit, dato id j i eonditifer din toren i (Gamblee ‘alte, deblee a 6 inci, ete} Metoda ofera, de regula, pox siitates comolului trast- rit prin metoda coordonate Fig. 452 lor reeranglae, Trasarea arcu de cere central cu racordért parabo: lice la eapere Fig. 4.51 Teasarea prin coardonate polare | Trasaeca se executh prin aplicarca succesiva a unghtutilor 8, ga disten: = felor s, Unghturile orizontale se pot apiea faa de tangenta de bac’, din purctul AR sau se pot calcula unghivri care s fe aplicate Gin punctul RC fad de coaida se. Unghial orizontal este caleulat pentrs tungimea s, a ccului (& corday fata nceputal racordac Peninyaceasti metodi sunt intocmite tabele de wasace a racocdri par | To) (459) 5 ‘alice, in care sunt calculate elementele de trasare pentru diverse vaiori ale lur- Ya, xi 3) 3 uimilorcovilrs, Jungimes totalé a curbei, surat in axul ei War ee — watsTepoerefeIngineresd rsa car decomuniens | operate lupins “rasarea Calor de coomunicai aly 26) Lary ore) van Eo : | RI=R=8375m Trsorea atelier cen pee defv tect ep RIDRESIIS 0 prin nao carl cane a eget aS B'S. 27 ker : a3 : Seascale pote narnase pure pes | F pale AR, RC, CR, RA, Se trscazi apni si se marchcuzl punctele S, si Sp. Pentrs contal, se verificd egaitatea: 5\B,=8 B,=b, rig 4.16) Arc cena yore fi wast prin metodscoordosaelr polar in pn ‘ul bisetor By, fat de tangent uaa’ SB Sp Te practic, le tasarea racordorparaboice lung (parabola cubic im buna) exist dou modal de determinare, especv de uasare cures de pe tenon dint ~ Pasrarea rae! ~ raz acu de cede pe tase dfiiiv ee ase «uaz arcu fe cere ce pe tas] primi = Pasar cent’ arcu de creosote acul de cere dep tse ul defines acl cu cer acu de cee de pe tase primi 4 16 Carbe complese. Serpentina. Pe iraseele montane, cu versangifoare inclinai,racordarea aliniamentelor inital, care se interseciea78 sub un unghi foarte ascui, se efectuesz prin inter. ‘mediul unei eurbe complexe, ¢enurnita serpenting anile principale ale uneiastel de eurbe sunt + curba circulard principal O-Ty-Ty, de raza mick Ry, amplaseta fn ex tesiorul virfulut Vy: = dou curbe auxiliare: Ti ~ Ta, de raz8 Ry si Ty ~ Te de r328 Ry, + oui aliniamente intermediare: a, = Tz.~ Ty sias~ Ta Tos Dact razele eurbelor cieulare auxiiare $1 lungimile aliniamentelor inter mediare sunt egale (Ry = Ry si ay = a2) atuoci seepentina este simettca. Acesta ‘este cxzul general al curbei complexe, dela care deriva cazuri particulae, ez tate din siti concrete date de configuratiaterenului i de conditile de peaige- tare 42.2.6 Trasarca serpentned simerice entra calculul elementelor geometrice de wasare a serpentine’ simetrice aver la cispozitie ummitoareleolemente (Fig. 4.53 wai 2.02.45 ‘Serpenina sinciried raz8 curbei principale Ry = Ri + rzuele curbelor auniliae Rp + Valorilealiniamentelor intermediare ay ~ as tunghiu! de feingore aalisiamentelor B (ovdsurat pe teren), Caleulul elementelor de trasare: unghiul de feingere al curbelor auniliare tay dar semi pone cael prin: T= ong aT 2 ter (ay tn azeste conti eal oeeuarie de gradu 1 cara ca sostie Yale QreRIR (4.163) aRTopograflenginere “Teaseres Cillor de comin Din tele de tasare, pentru valor cunascute ale elementelory sir, Sede termina tangentaT, bisectoares b gi Lungimile eurbelorcineul ae. se determin’ dstara (ates «se deter unghiul (4.165, se determing unghiut I centru al urbe! principale (42066; « lunglmea curbei principale: (4.467) Se calevlear’ apoi clementele de wasare ale areelor de elotoidh, care se prevaid eventual art la cura prinefpalé et gia curbele auniliare Modul de tuers se instaleaza teudolitl fn punctul O = Vy si se stablleste (se reconste ‘uie} deste care marcheaed aligiane:sele | sill + se (aseaza punctele M yi, pri aplicarea distangelor d calculate, punete'e M si N eeprezintd virfurile curbelorauxiiare, se 1ascazi, fay de acestecrecti, unghiul a (conform schifei de tasare) si pe notle direct astfel obginute ~ se aplics ((osen2’) distanta R, rezultind punctele Ty si Ty ale curbei principale; din aceste puncte, pe dicevile Ty-M si Ty-N, se traseari distant a, ob tindndu-se pozinile punetelor Ta To; din punctele M si N se raseaza elementele principale ale eurbelor circu. lare auxiliae 42.2.7 Prasareaarcelor de aipsa La unele constraei civil gi industria (SA de spor, sii poivalente, st ioane, ete.) se Intnese situa care se proiecteazl elemente de consiraci care se racoda2’ cuatce de elps. in loc de tube crcutare sau consirucfie, general, pat avea form de els entra proiectara si trasaeafeplcares pe tren) a eps, se ae 9 se pica pe teren axle prineipsle AB = 2a si CD ~ 2b, de veloricunoseute (Fig 459) Formula de bazaaelipse este dat de relat 4.108) in care: “aesta semiaxa mare, » syparf Ingineresca ‘Traparea Cor decomanica = este semana mica, x.y reprezingd coordonatele Fh de siseraul de axe reetangular, < arigines in O (ceetrulelipse’. Rezolvind aceas- si ecuatie, se dedu co- ceconszele locate 7 le (4.169) & Fig 454 fa Hionienele geametrice ale elipsei Focaele Fy $i Fa | se at distant € fa € de originea Osi L ~—-3 {ini cont de proprietateselipsei => ©=OF, = OF, = Va? —b* (4.170) Excentictatea clipse este reprezentati de raportut 1, in aceste conditi se pot calcula razele veetoare duse din focare pind inur-un poset M al clips’, eu relaile r= MP, sa-e+xsa—Sax a7) Ondonata corespunzitoare focarul,notaté cu p este dat de rela Le aan 2 ‘Tangenta in punctul MGuqyu) la clipst este dat de rela: tte YY (ara) a bt ‘Normale in punctul M(x) I elips este dati de relat WaitopowrafePagincresca Trasareal lor de comsniap Topografie Inginerescd “Teasarea Calor de comanicat (174 ‘Tangemta T inte-un punct M(xyjy) clips’ este biseetoarea unghiului 14) exterior FIMP’ sau F)MF" format de dreptele ce tee prin fucarele Fi, Fs 53 ppunctul M, ‘Normala N in acelasi punct este bisestoarea unghialui (8) MPs, ‘Modul de tucru: = se fineaed centr O al elipsei gi directa uneia din sete p pale (A-O-B, de exerplu}, ‘i punetal Ose srseazd axele(perpendiculare) OC si OD; se fixeazd pe teren punctele principale ale elipsei (A. 8, Csi se traseazd apoi puncteleintesmediare 7 Tresarea punctetor incermediare ale arculwi 42 elipsa. prin imetoda coordonatelor rectangulare. Modul de lucru: se aleg abscise (x) egate (5, 10, 20 m) se ealeulear’ ordonatele cores punzataane (Fig. 4.55} yothe Pod (ats) + se executt trasarea panctelor intermediate, cu acest valor caleulate ui lizind modul de lueru de la Metoda cooratmraelor receangulare, ca metoda de itssare a punciclorprotectate ale con structilo. Fig. 4.55 Trasarea be deta a arceler de ely si prin metoda coordonatelor rectan- gulare bs. entra micgorarea ordonatelor, care se traseaza greu fa de semiaxa mate @ elipsi, se recomand’ trasarea unei paralele la axa mare, prin puncte ale clinsei deja calculate (de exemplu aa PiPs, care uneste capetefe orgonatelor focarelor F; gi). Cu acelessi valoni ale abscisclr, se calculeazs ordematele corespunzitaare¥; fat de noua ax a Pay (176) 4.2.7.2 Trasarea punetelor intormediare ale arcu de elipsa, prin me toda coordonatelor polare 44. cu polul in focarele F; si P; ale elipsei (Fig. 455}, lementele de tasare fn acest ca2 sunt Fig. 4.56 Travarea in detaliy a lor de elipsa prin imetada— coordonetelor polare 17 ‘unde ayy $y Sunt coordonatele rectangular ealeulae, ate punctai M 6. cupola central Oat pst Ticmence dee acon sut _ oe “Trac pnet Ms ote eect, rn mete cooentelr ple, din focarele F, (sau F;) aplicand pe teren clementele de trasare ry, @ (sau F:, BY tw dinceal Gal ete api pe een clement de ware _—s_ nghnart tains on Cmetle de taser specie unghie omen Dainpurewle ra (arrayeset ust Toporfie Ingineres “Teasarea CAltr de comunicat 4.2.3 Nivetmenaulrraseule, ‘Accastd opecatiune cupsinde dovd categori de eran ‘4. luerdri topogeafice in scopul intoemiil proflului longitudt nal al traseului: « presupune oxecutaree unet drumiri de nivelment geomenic In fungu!taseulut, pe punetele marcate in axut eit de vom nicape, sprijiicd pe punctele de cots cunascutd cin reteaus de nivelment de stat, urmirindu-se asigurarea unei precizt necesate atit pentcu shuile de proiectaze edt) pen fara de execute a cail de comunicatie. Produsul final al aceste eration este profiled longitudinal al traseului, scat le uz ale fiznd 1:1 900 pentra distange gi 1100 pentru cove (Fig 457 Pod ag Hnceputproiest Dene Rig ete naag Tecan Crores i. Eve ie \ roe ssn coal “a poate ~-— Tecate ey zi ‘aia - siewrbe | rae Fig. 4.57 Profi longitudinal af traseutui Peeccccess oponafie Dginerecs “Trasaree Clon de comnicai b. tuera sal = profilele transversale se executa prin mecoda radi topografice in scopal intocmirll profilelor transver- ridicare altimetrics a detabilor (nivelment geometric), pe cireetié perpendteulare pe axul cals de comanicatie, por rind de la punciele caracterstice marcate pe teren, din axul efi, are se cegisese in profilulfongitudinal. Aceste lori ce execurd concomitent cu cele de la pot. a (Fig 458) [PeBRae [ot te 2 a jain? 8 bau im 33 ys fooerwen § id Fig, 4.58 Profil transversal terea) Pe graficul profilului longitudinale) terenului se fixeaza linia rosie atra- seului, conform prineipiloc gi condiillor impuse de proiectare (Fig. 4.57), iar pe profilele tronsversale ale terenului se fixeaci plaiforma edit (profilele trens- verse tip sau proiectate- Fig. 4.62). 42.31 Trasarea pe teren a profilull longitudial proiecta al est de comunicapie ‘Aceosti operatiune se exceutd dup profilut longitudinal din proiectul de executie, in care sunt evideatiate jn fiecare punct principal al taseului Pig 4 57 cota tere = cota proiectata + distangele inte puactele priccipate ae traseului wantTapografe nginresed Trasarce Citor de cons diferent in ax de sBparur® hs sau de umplund hu cae tueboievelizat pent obinere liniehproictte (lig rosie) “rasorea ne tren se face in tel Taze principale: = trasaea punetelor de schimpbare de deckvitae: trasarea punetelor de indesice (de dels) pe pate de schimbire de decivitate; = rasarea $i racondarea deli. Acesieoperaun se execu pin rasrea an punet de cold eunascu gi prin asaren une ln de pata proisetata i tnpul execu terasamelor azul primelor 2 fae gn timpul efecturi Interior de aplicare a sopasiru {uni rbrdcamintea asic ta dru sau monvarea chi la pozarea ci fete) Incaztheelei ge a tel foze cn ve efectusea si racordarea decivitior in anu efi, td frp care ateraizeaa punetle principale de a, se fixenzhtBnigi marion pe eare se indies Valorie elementlor de tesa (hy say he). 4222 Rocardarea dec Racordatea declivittior lini rosii din pro‘itul longitudinal se execu prin curbe venicale in are de cere (Fig. 4.59). La taversarea varfurlor de pant sau a evestelor se intreduc eurbe de a cordare comere. Mirimea _razelr acestor curbe rezuli din condi de vizibilitate (Rey, Poste ajunge pant 11.000 2), pits Fig. 459 Racordarea dectivitiye= lor tinieirogi. TapogrofieInginererca “Trasnrea Calor de comunic La trecerea peste vii se introduc curte de racordare concave ‘Maritearezelor acestorcurbe se determina din conditli de inlesnire ace cutie (Rigs, Poate ajunge pana la 2.000 m). ‘Curbele werticale se Folosesc si atunci cénd a lini rosie incnuc3 fn profil Jongitudinal este precedats seu urmaté de 0 Tinie rosie or zontal (in alin) Penirs esigurarea une! suficente vizibilitsl a yraseuhui edi de communion sie faa vehiculufui, raza eurbei vertcale convexe se ealculewzd eu Formula dn? 7 note cam incnse: dyes dita de far Ist limes och conduction vehict (Ue petrad= 0 mgt 1.25 ote R= 1000) Lunginsle minime ale curbelor concave sunt de 15 - 20 m. Unghiut a contra al racordaril 8 este egal eu suma xlgebrica a unghiunior depames 8)= a+ By B= + fi (2.180) Ravordarea se execnta in mod obistult, prin tetoda coordonatelorrectane ulare pe tangontd (Fig. 4.69) Caleulul elementelor cuthelor vertcale in are de ‘ere nu dilera Th prineipiyy 4e calculul elementelor cur belorarizantaie tn are de cere sise ploacd de Ta raza R dats sau de la Yungirmea C aleash a urbe ee 1=Rg? = REET We 2 181) tac eect st exp sn procera: Ro 1p) 200 (4.182) ig 4.60 Trasarea tn detain a crbelor verte. Tn OAV = (OV) = T+ RE sau (R +b)? = TERE ans wayTopoprafielogineresed “Traserea Calor de comunen vr : oy ka) + penta an punct oarecare i situa ia distanta x) de punctul de tangentd cores pande ordoniata: se negleazd temenut Sb (4s) Daoritéfaptului ef unghiusite de pant swat mci se poate aprexima ed ee XweT oh YmsD = y,-*8 86) 2R Absciseie X; se pot asa (aplica) in valod orizontale, Ordonatele Ys nu se aplicd dup’ perpendicutara dus pe abscisa (tangenl@) ci dup’ linia vertcalei punctului respect, pentr o abscisa Xj. Fiecare ordanata ¥ reprezintd vilosres cu care tecbuie s8 Se mireascd sau si se reducd cote resi ale profil long. tudinal al waseului, motiv pentnt care ondonatele ¥ se mak nuniese $i eoreeile catelor de execuie ale profit longitudinal al taseulut “Trasares se face, de exerply, de la A spre M, masurind valorile X,{ cae "a se aleg la valor rolunjite de cite 5, 10, 20 m) iar in punctul gist se va ‘was, prin rivelnent geometric, punctul cu valoarea elemectudui de (a cule din by = Ha #X\¥ tga Y= Hy ep XY caren unde: Ha este cote punctulu A din prolil este panta nel provectate 423.3 Trasarea profilelor sransversole Considerind €& pe teren sunt marcate in ax punctele principale ae tase ului, conform proiectului s implicit a profilului longitudinal, aplicarea pe wren a elementelor de tasare ale profilelor ransversale se refer: + in plan vertical: ~ aplicarea clementeior in plan veical ale profiului transversal dp (proiecat al cit de comunieati, prin wasaea pe tern cael ga pantelorpro- isciate, valori evidentiate in documenta care cuprinée propunerite(valorile proiectats) relate din suprapunereapeoilelor prostate peste cle al verens- Jui, in funetie de configura gi conde aerte de tren, recur sa pinepi- lor de proiccure ale ei de comunicae (Fig 461), wae BD sore tonnes Tessar Clo somone Pll Km 125+387.56 Peo ransversl proicctat on : bi Profil transversal orer 97805 Diferenta intre ax existent a a saeproicent Cote proiectate na ais a a Fig. 4.61 Profil transversal proectat «in plan orizontat: “Ia determinarea punctelor Aebleelor cu suprafatatecenuluinattrl, prin aplicerea (Iresares) pe teren & nor elemente proiectate (dstante), care se cafculear& cu ajuroru elementelor proce tate evidentiate in profilele transversele tip (proieciate) in functie de configurati teem, se pot fatélnt uemitosele situa he a. terenul natural este aproxi- >matiy ortpntat: = fesimea rambleulu fa base Ie b+ 2a H aem*H =a » wo Loh emett (4158) e 2 2 mH Fig, 462 Trasavea profil eransversal tip Jin tere orizontai ~ in rambleu Se aplicd in valoare orizotalé acest distant, Ia stanga sila deeapta repe- rului din ax si se materalizeaza astfel punctete de inersectie ale telizelor ca su prafoa tremula natural (Fig, 4.62) waeTopografe Inglneresed Trasarea Calor de come, = ligimea debleute sus: weasezari, tal aem*n: b = L=b+2e+2 mH SL=PecimeH (ty 7 85) ‘Se aplicd distanja L te stings gi la dreap‘a reperufui C din ax gh astfel se rmateroligvara pe teen litimes debleutui sus (Fig. 4.63) a] a big 409 Traserea proftlsi transversal pio ter debiew vizontal ~ in ee 1. cerenul natural este inelinar cul ramble se accept cH panta transversal terenvlaj este aceeagi de ia A In B (1m) + pane taluzuli proiectt este Ty; - cota de terasament este H + pentru determinares dis. anjei orizontale Ly se : seriu rela SC=SM+MC=S0-0C Fig, 4.64 Traserea profitubal ransver- sal tip i teren inclinat ~ in rambleu. wate 2 orf nner > sue im MC=H M+MC =SE+EC +nnt) “Teasarca Cllr de eomenieati (4.190) (9h Se traseazd Ja stinga si la dreapia pichetului din ax (C) distantcle orizor tale Ly si Ta, perpendicular pe axa longitudinala, march inersecie ale aluzului ambleului cu terenul netorat (Fig. 464) ccazul debleutut + peoire determinarea ‘istangel orizontale Ls se seriu rela: = ponins determinate istamtel orizomtale Lz se sort relafile SC=SM+MC=SE+EC sc¢=SM+MC=SO-0C sme bce 2m MC=H seeks EC War tise asfel punvicie de (4.192)_Fopogrfitgierch “Trasnea Citlor de coms Se waseazh lasting 5 a deaptapicheruli din ax (C)distantleorivon tale Ly gi La perpendicular pe axa longitudinal, sarednduse asl punctee ge incesseti ale aluzlui ramble cu teen natura (Fig 9-5). “Frasca pe teren a panteit tahieurilr se fae eo ajutoraljloanelor 9h sabloanela. Nivelulplatfome este dat de cena do execute in ax, care se te te caleulata atat in profilul 'ongitudinal c&t gi in cet transversal, : iy cazlsipturior, cots platform’ nu pose fi merialzas de a Tee De acnea, pe usu din ax se serie adincimes spurge indict sp ura pinto sgeat eu vf in jes hy Fig, 465 Trasarea profes transversal tip in seren inclinas — in debe Tnainte de inceperea teresamentetor este absolut necesar sd se fixeze pe tere mavtor (tSnvgi sau borne) in afsra amprizei sia zonci circulate, pentru a se prea reconstituiplanimeiric 5 altiteteie punctele de ax ale ct apaprapcIngineescd “Teasarea poayrilor 4.3 Lucrirétopografice la proiectares si executia podurilor. 4.3.5 Ridicarea zoned de traversare a cursului de aps. Projectarea poduritor mari (de lungimi mai mari de $0 ~ 160 m) necesita ea docunientaje topografic8, urttoarele produse grafice 4, planul de situatie al zonel traversate; b, planul de situatie la sear mare al sectoru tului podult. a, cesta este nocesar pent stud variantelor de traversaze; studiul variantelor eailor de acces pent flecare variants alegerea amplesamentulai construchilor de regularizare 2 malurilor 5 albieicursului de apa, = intoctizea proigctuui geotelnie (foraje ee} ‘ntocmirea proigcrlui de organizaze de santicr, © intoemiea proiecrulai retelelor de trasare planimetrice gi abime- tice Baza geodezied pentry ridicare se poate constiui 0 retea planimetrica @eiangulatic~tcileteraie,poligonometrie) go refea altimetricd (nivelment ge onieitie), eu punete amplasate pe ambele maturi se poate utiliza un sistem local de eoordouate planimetriew, * altitudinile vor fi raporate Ia un plan de refering (suprafaté de nivel ero a unui sister loth de refering), dar, de cele mai multe on, st “Exccuth o fegare a hazel de eidicareltrasare altimettce la sistemul rete- Tei geodezice de stat (sistem de referinya Marea Neagrt 1975). Planul de situatie se intocmese I Seti convenabile: {: 10.000 - 1: 25.000. Avesta este necesar pentru projectarea in deta & podului a con struciilor‘anexe si studierea in detliu a traseelorctilor de acees la pod, Panu le se intocmese Ia scirle: 1: 1.000 ~ 132.000, 4.3.2 Determinarea tungimll podute. Lungimea D a trecerit peste cursul de aps este definits, pentru specialist fn wcuritori, de distentaorizontalé dine punctele A si B, narcate prin bor? pe axa longitudinale ecerii, pe malurile opuse, in afara zone! inundabile INALE, —Nivelul Apelor Extraordinare (de inundatie)). Aceast distant, denu- ‘itd lpimea traversdrii sau ungimea podulu, se ullizeasd, it faza de proiec- WayTopografi ngineresch tare a amplasementulai poduui, la stabiirea unei legaturi enalicice tne proc tul padului sé punetele mareate pe teen rin uygimea podulu, tn accepjia proiectantulul de specialitate, se i lege distanta (L) inte feel interioare ae cuezlor(C: si C3). Distantele Dy (ACA) gi Ds (BCs) de pot obtine prin masurare direct say prin caicule (din coordanate). Punctele A gi B se traseazd pe teren prin reper atk de detali fopogratce ‘dominant, existent in tren gi pe plana de situate sau oda eu taserea 5! mi. ‘area venfurlr axcloredilor de acces la pod (Fi. 4.66) Longineatraversri se pace determing, in funetie de preizia solicits pin = evisurare drei; + tahimetres + paralactc; : = eletrono ~opties + metode tianguatci. Fig. 4.66 Dererminarca ungimii podulut 4.3.3 Trasarea planimetricd a infrastructuriipodului. 43.341 Reteauade trasare Baza de trasace planimetricd, denumitt in literatura de speciaitate gi tris ‘angulatia podutu, se proiecteaza si se realizeaz’ in functie de mame gi cera teristiile tehnice ale vitoralui pod, de configuratia terenului in zara t versie, 815 In concordan’ eu tehnologile care se Vor utiliza la exeesti, Punetele refelei de trasare trebuie s& rispundl tuturor problemelor ce tc sate in impul execute: tasarea in plan a centrelor inftestructurilor podurior de ‘Trasarea poduriog | Toporefi ngineresed Trasareapodurter mari dimensiuni, pozitionarca aparatelor de reazem, verificarea mostajului si po- zivionarea suprastructuritor (ablere,vieducte), ec Contiguratia cea mai des utlizatl la proiectarea wnej rele de tasare a unui pod de mart dimensiuni este cea sub forma unor criunghiuri sau patrularee, cu baze dezvoltate pe ambele maluri ale cursului de apa Indiferem de configuratic, in Sunctie de eondiile oferite de teen, est in dicat ca axul longitudinal proiectat al podului sé fie une din laturle reeled de rrasate La calculu! preciziei necesare a pozitci puncteiorreelei de trasaretebuie avvtd in vedere asiguratea precizici de tasare (pociicnare) a contelor ins sanucturilor, parametra care poate fi soliciat, n unele carur, cu valor de 0.5 1 cm. Abatenle sfandard de pozitie punctelorreelei de srasare, din acest oat, trebule st Be 15... 2 ori mai mici Materiaizarea punctelor rtetei de wasore trebuie asifl realizata net 38 fie asiguratd conservarea In timp 2 acestora, pe toati perioada de exccutie ahi crinifor de constructie, st tie amplesate fn afsra zone} de influenti a herrilor de consirueii, <8 fie ugor aecesibile gsi asigure comoditate, in timpul efectuarit rmisurdtorioe 43.32 Trasarea planimetriod a infiasiruc ipod Aceasta operatiune presupone reconstiuiree - prin trasare - a povities proieciate a centielor infeastructuiior pudurilor (cules, pile), In toate etapele de execute a acestor elemente de construtie. Centrele infrasrueturlor reprezinti imersectiaintre axu} longitudinal proiectat af teaversiritcursului de api (podu- Iu) si axel transversale proietate ale cueelor si pielor. Operatiunea de wasare se repeti dupa fiecaze etapi de excoutie (turnare a betonului) si soci elec tuarea unor lucrini de precizie ridicat, datorita faptului e8 toate elementele de luassce in deal @ indtasiructunilr sunt proicctate (respect caleulate) fats de ‘coordonstele centruluiinfiastrctur Pentru aceasté operatiune, i functie de conditille oferite de configusata tevenull se ublizes2a umétearcle metode: 43.3.2. Procedeul axelor de lueru ajutdtoare. ‘Clnd nivelul apei ma este mai mere de 3 — 4 m se traseazt pe teen, de 0 parte side aka a axei AB 2 podului, dvd sxe paralele de lueru CD $i EF, la is ‘ante apcoximativ egale gi fn afaralimitelor de Iueru (ig. 4.67), Axele ajuticoare waTopoprafielgineresea “Trasacen podrye ‘se taseazd pe pilot si se maccheaad prin cuie hatut in extremitatea supe’ acestora Se fixeaza pe aliniamentul AB punctole G si H Js distanje convenabile Din punctele G 5H, perpendicular pe axul podului (AB) se taseaz& punctele C, D. E,P. Pe aceste axe ajutitoare (de lucru) se fixeaza punctele care marcleayi axele sansversale proieciate ae pilelor podulut (2, K, L, M, N,O}. Trasarea (seconstituirea)cenirelor infrastructutilor podulw prin acest pr. ces se reduce in Final i utilizatea intersect reperae, prin iterseotia a dus aliniamente (fealizate pe axul principal gi pe punctele axelor ajutaraat), prin stationarea cu dus teodolite, ia punctele de capat ale axelor corespunzatoare asae Ht settee in Bey ate Bie. 4.67 f/f) Trasarea ave ie : lor deters ay ae 8 gitar twee NM carl Ax pile Ax pile bod pod pod Se pot realiza saliiamente neparalele, ea axe ajutitoare, atunet cand ts apropictea pozitiei proiectate a traversini cursului de api exist un pod veehi sau alte constructi ajutitoare, care pot fi uilizate pentru amplasarea vnor puncte din care s& se fectueze trasarea centrelor infrastucturilor. 4.3.3.2. Metoda intersecfei reperate. Se utilizeazd atunei cind nivelu!apei este aa mare de 4 m si nu se pot bate pilojipenteu construirea bazelorauxiiare. Suecesiunea opectilor la aplicarea acestei metode este se canstruiese, in funcie de condifile concrete din teren, doua baze de teavare AI si B2, aproximativ perpendiculare (in concitile in care terenul oft sceas posibiltete) pe axa AB a podului, Punctele 1 si 2 se ateg, in functie de concltile din terea, la distange rotunde (la metr) fat de punctele A i B (Fig 4.53); wae Toposraie Toginerese “Trasarea poduritor din punctele A si B (in sisternul local de coordonate, generat de punetele regelei): UP), 11°, 2Py gi 22° (Bmx = Gre $4 Oaey — Ore; Dy: ' coe seanichye mer modern as BR ; frit sive, 8 De : Shana pe ana TY a8 sel 2 i ae Se hanes ‘ cession ntl P git . Fig. 4.68 sande nesregeate Tawra Se instaleazt un teodolit in punctut 4 sf se vizeaz fnta din punctal 1s tx teodolit in punctal 2, cage vizeaz% tinta din punctul 2”. La intersectia eelor oul vize se vaaflapoditia proiectata a centrulu pitei pod Pentru verificare, se insialeaza un teodoit ix panctul A si se vizeaza punc- tul B, Punctul F; trasat trebuie si se g8seasc® pe aliiamental AB, ‘Observate: Se provedeazd analog pentru toate celelalte puncte (centre ele infrastruesuttor) Py peoiectate, wat| Topogrsfie ngineresed_ Trasares parte 2.3 Metoda imersecpid unghiulare inavste In acest ca, ozitile puneclor Py, P Ps (entree infrastactulor saya Pilelor podutui) se obtin prin imterseti unghiulre inne, prin intersecta vie. lor la taser unghiuior «5B (Fig 4.69). La aceasta metodt este necestr sf se cunoase, cu prevzi, coordonice puncelor A, B, C,D si coordonateleproectte ele poneteloe P,P, si Py. atu ‘ile AC si BD s8 fie aproximatv egale (AC = BD = ABS) sist exist ibihate ‘nave punctele Csi D. Punctele C 51D pot proven si din tejeaua de tasare a po ut | Elementele de trasare pentru intersectia unghivlard inainte se calculeard prin ciferente de orienta, care, Ja rindul fer, se ealeuleaza din eoordoratele ey noseute ale punetelor Poritia punetelor tasate Py sis din punctele C 51 D se verifies prints i © viva suplimmentard, din aliniamentul AB. : i Pune PF sis ewe pee : Jucns nu este posibil de fa Tnceput ~ se fiveaaa provizoriu ew ajutorl tuner balize pluttoare urmind a se trasa def nici dup Inceperea e- fectivé a lucritilor, Fig, 4.69 Metoda inrersectied unghiulare inaate 434 Trasarea altimetricd a podurtior. va planimetried,acestea in final indeplinind dublu rol: baz& de teasare planime ied altimetria, | | De regu’, se proiecteazd baza de trasare alimetricg pe punctele dia rete | vw apogrfieIngineresed “Trapsen podurlor Pe ambele malurs ale cursului de apt se fixeatd reper de aivelmen per manent, legal a releaua de spriin akimeticd a lucani. In apropiciea tiecareh Fnfastruetuti a poduli se fixeazd reperi provizori (de executc) penty sans: tereaeotelor. Lucrarile topografice spcifice la proectarea gi exccuie podurilr fac pat- te din categorie: trasarea coteloe proigctate (prin nivelment geometric sau teizono~ mete) trasare lnilor de pant provectaras transmiterea eatelor in groapa de fundaie gla diverse orizonturi de = wansmiterea coteior peste eursunile deep ‘Transmniterea cotelor peste cursurile de apA este necestrd pentru aduerce stain sistem unie de cote a reperilor de nivelment de pe arbele ma Transmitereacotelor se poate face iama, pe gheat, prin nivelment geeme- ‘wie sau peste apa prin nivelment dublu geometic, nivelment trigonometric, velment hidrostaie 43.41 Transmterea cotelor peste apa prin nivelment geometric. Pentru cursurile de ap ew litimi mai mari de 150 m, transiiterea cotelor s face utilizind © marca special, mobili, fata pe mire ubignuite sau pe mire ou banda iovar Modul de lueru is transmierea cotelor peste cursuri de apa + se fixeazs pe rid marca dublé cu {git orizontale mai mar de 1 em: + se vizeard mira de pe celal inal, ~ operatorl de la mir ried sau coboard mara mabili pin cind Fir} ni velor se v2 afla la mijlocul celor doud si lat: * operatoral de la mica citeste valoatea de pe mis tt indexul special a iri! mobile Pentru reducerea influent} erorilor de misurare,ciiile se po efectua du pé urmitoarea schema imaginati in Figura 4.70. ~ din taia Sy se vizea28 R si se efectueaz8 cities pe mira din Ry “se schimbl focusarea, se vizeaad marca mobil din Ry $1 se efectueazd ci sirea tm Ras “se transport aparatul pe cella mal; = Prd ase umbla la focusare, se citegte pe mares mobité. din Ry, ~se exceuta apo ctiea pe mira din R, waekel ead 1 Toparaie Ingneresch Fraser pau “TopegrafieInineresed __Trssareaporiag 50 Fig 470 4 Schema de masurdtori Ja. transi Ry terea cotelor peste apa o Aceasti schemi ce ulizeazd In cazu! in care nu se pot bate pilot catre mijlocul uj seu cfd fundul abel se afta la adneime mare Instruntentul de nivelment si iircle se ayesed in verte unui pe ralelogram (sau ereptunghi) ia pune to care se marches pe teren s Se enoeuss cite 2-4 seni de) observa in functie de atte Paulus si picsizia nesesard de transmitere @ ote Staile Sg Sse ag I apro tcativ 10-30 m fade reperele Ry 5 Ry, avand gnja se respecte ega- He distaneior SiR, «SR, 91S 43.4.2 Transmiterea cotelor peste apa prin rivelment trigonometric, Operatiunea presupune wilizarea a davs teodolite (te aceeast preciaie) si cfectuarea de observa simultane (unghtur vericale) din dowa puinete de site amplasate pe cele doud malur ‘Modul ce lucru la transmiterea cotelor peste cursuri de apa se sleg dout puncte de statie S; 51S. pe cele dau mau, situate la dis tance mici (2 ~ 3 m) si egele fai de punctele R, si R, (Fig. 4.72), cele pate ppunete generind o figurd geometicd s'mplé (paralelogram sau dreptungh} ~ punitele Ry (mal drept) si Re (mal seing) apargincejelei de srasare a po dul, sunt materializate corespunzitor si au determinate coordonatele, Punctele de pe malul dept (de exeripla) au transmise eote, prin nivelment geometric, de Ja repeti din rejeaua geodezicdnasionata; ~ se instaleazi dowd teodolit in punctele S gi Ss: «se instaleaza mite, in poritie vertical, in punctete Ry gi Rs 3 finte de vizare se folosese ete tri marci (linii geoase de cite 1. 2 ‘em ~ in funcje de distanys RyRy), cate se fixea2t pe mire (su, la mifoe jos) prin suprapuzerea axel Jor pe divin’ intreg ale miref, Wise «de la ecareteodolit, cu hunessrigures orizonlt, se efectueazd 0 citire pe mira apcop iat, valoazea obtinut find corespunztoare gi cu inaltimea 3 te0- Golitulsi deasupra repershas “unghiurile zeitale s¢ mAsaara pe Hiile ngrosate (intele)Fxate pe mi- rele departete (de pe cellalt mal) in ambele pozifit ale lunetei, efeetuind dow- tre seri de observati se repeta opecatiunile,schimbind teodolitele de pe un mal pa aul, Ob- servatile inverse de pe maluriincep cu masurarea unghivrlor 2enstale pe mircle {epartat si se termina cu msuravea inaltimior instrumertelor; ae , / ty, Fig. 471 Sdn de masurtor a rs ‘Ges initerea cotelor peste apa pris nivelment trigonometric. Ry (ita) - diferenja de nivel intro sete de msuritor, in cazulnivelmentuhiirigo- hometre cu observali zenitale teeiproce gi simultane, se determing cu relaia: (4199 oh,Topografic Ingineresct unde +2, si% sent unghiurile zenitale ale fintelor de vizare Ge acelasi mame (us, mijloe, jos) macurate consomitent cu tendolitele; $i sunt inalyimilefntelor de viaare de acelasi nume deasupre tal. lor mireles, : ‘iy if sunt inalimite teodolitelor deasupra reperelor Ry gi Ros = Destedistanta dine reperele Ry gi Ro, determinatd din wisngulatia po dinstajiaB => se_caleuleazd abaterile lunghiulare de la vertical: B= Dey Din'i (5.7) Bo = aaa S.A) se calevleazi abaterile Tiniare aged 69) a ! 5 0 t a=, (5.10) a Y< Diagrama abaterilor de la 1B) verticatiate > Sommul + sau - of absteritor,rezulat din reltite de mai sus, sen ficd deplasarea spre dreapta sau spre stanga a consiractel In cazul in care se cunase unghiwri de rientare ale laturlor de referinjd, se poate stabil si direetia deplasari,inir-un sistem de coordonate dot can Misurarea deplasarilor orizontate, Masurarea deplastrilor orizonale ale constructor are o mare important, {in special in cszul construcyitor masive (poduri barae, ecluze, etc.) ca gin ca zal terenutilor(atunecdri de teren). Masurdtorite pentru determinarea deplasirilor orizontale se vor raporta fo retes de puncte (rtea de urmarte) sinus, In genera, in afara zonei de inf nf a constzuctie Mevodele geodezice folosite Ja determinarea deplasittor erizontae sunt iferte, im funetie de eonditle de luera si preciziasolictar. Cele mai utilizar: metode sunt - metoda microwiangulatiel; += metoda mierotilateratei; metodo aliniarnentulais + metoda poligonometict; netode fotogranimerice S34 Metoda microtianglatict Este 0 triangulaje cu Latur celativ micf([00 = 300 m), Tn care unghiurile se masoara foarte precis. Pentru determinarea deplasirilororizontale (in special ju construct masive) se proiecteaca si se fixea7a pe terenul din vecinitatea eonstrucjilor puncte de vbsertie, pncte de orentare, puncie de coniral iar pe , provedeut misuratii ungtturilor paralaetice. unghiuri eure de fe silo ee unese eapetele aliniamentului cu laturle ce unese capetele cu fiecare punet observat Fig. 5.7 Procedeut vicar in tungul alensamentull 4. Principia const in determinarea unui 2 al construciii sau paralel cu aceasta) care se mater.slizeaza ou 4 pilastri (cite 2 de ficcare parte a objectivului examina), amplas nei de iaftuentaconstractie (Fg. 5.7). Pilagrit sunt prevazuss sw sispoztive pert tului sia sermlelor de vizave. Pe nl din pigs Vie zmeat (pe axul longitudinal re cét posbil, in afara 04 ‘enraren mecanicd a apart SB} se ageaza un apart de Topegraietaginerenca Ls oiricencomportae construiar preci, previzul ew o nivel prcistdeealare, demons in elit capt a Snanentutu (C) se msialeacs marca de via Pe consis se oateta dapreive de centae secant (in puncte 1.2,3, ch neare se nod ueesv mice de vee speciale (eel mates, de sizte bil de la rasizea pia metoda alien) La incepta feczel tape de suit se vizeed de- fang alin ment BC: fines mea mobili puncel I “i etecuears 3 ei pe la mite nb Se ropts peril scesy npurtel3, 3, 4.0 feted perfil por a Uae nets dea pone nse Recult in aes mod o serie de mlsurior ito eps de bsevai ine 3-4 ser cu apa aezat eB gin C a fica sei eclewends media valor msuate i ee dou por fi * La flecare cielu de observ se veificd positia pwnctelor de sprjin B C fata de aliniamentil AD, toate punctele trebuind sé fe colniare Abaterea une marci de vizare ebtinuté din misuator’ efeenwate fn statia & {a) si abaterea aceleagi marci din sata C (a) se calovleazh eu retail met y= My = my 6.1 ‘ind pozita de“ zero” a marcii mobile ind media seciler. Efecruind n seri in statia B gin seri stata C wa revalta: faj-a'tai tat cre la,Jea) tat+. age (4) Abateren medie din n seri, fat de aliniament va aves expres os (55) " a Abatdrea total a mare (de exemplu) ino etapt de misuritor va avea expres bat Auan Ane G6) inde b=a,y aye Deplasarea orizontalt totalé a unei micci fxat8 pe un punct al construct se objine cu ajutoralabateri a {a8 de aliniaynent, visura® i 7 ete B= eat ets is = Bil tape G17 Ve_Topogvafe Ingineresc Cemirirca comportiri construcilor bs, Procedeu! masuriif unghiurlorparalactice consi n stabiites uni atiniament cit mar propit de nin care neste puncte obserte ale con Stuctic.Ponctle de cept le slinamentls (Sy 3S) servese gc mince ce Stje pent cool, Find execuate materia at afl ci rocedetl pre dent (Fig 5.8), in puncte 1, 2,3... se instalear bocge metalic in inp masrttorior, mar! de vzare sabe sau spit reper meal, care urmeazé af vei pent misuraea unghiuror rizontle Misurarea unghie ontonttecerespinestor abstrlor a le punctelor closervate ge execu cum tecolit de peczie dict, agezat fn statin din pune ‘ul Sy, misurindu-se fade slinigmsenalS\S; unghinile 5} im mod snalog ain sais Syst masoara fe de acelaisintment wnghivrie Unghivnie se misoara in ambele poi ale het O staple observsti poste cupende 3-$ Seri de master Distntle dine puncte se mésour in presi ies, opie sm esto in care se-vor instal, the La fica serie de masurtoreferate se caleeazt media varie sndsurne (pene) pot nes) per Hoc represent Marine ster ay covspaedtote dpi ui pane a consti Aprecievea preciziei masuratrifor se face in felul urmator: “ evoarva medie iraticd a valosil media unghiului 7s @ dino seri 520) unde v este erastea rezidualé rezuliata din difeeenta dine valoares unghiulu @, () dine-o serie fap de media unghiul @ m) obtinuca din w sexi, cemarea medie pitraticl de determinare @ abaterilor marcilor de pe con smut y croarea medie pltratied de determinare a deplasrit 6 fa de aliniament, afl ca diferent dinte abaterle $1 ap din dou etape de masurator: m, = ma +m, (5.22) yma tM, Se considerh cd marca de pe constructies-a deplasat mumalatunct cand 8>2mi, ‘Accat procedeu are, fa de cel de vizare in lurgutalinjamentelui, urns toarele avantaje ~ dispare necesitatea folossii marcii mobile gi cx urmare nu ai este nece: sarun al doilea operator, spate posbiitatea efecturi observatilor asapra unor corssueti care au ‘conturar difente deforma setiinie, de exempta coronarentul unui bata de be ton in are + in diferite etape de masurstor se abjin rezuliate de previzie exalt Sa Determinarea tasirilor. Merodele geodezice sunt, in cele mai multe cazuri, singurele metode care permit determinarea absolutl 2 marimi si ditecte? deplasarilor (in plan ext VarToposrafeIngnereocd zontal si vera!) ale unel construct sau a unei 2one de teen pe care sunt ay. plasate consi Pentru deverminarea deplastrilor in plan vertical (tasérilor) a constrctiee $1 terenuriler, corespunzitor conditilor de luone si procizie rezultatelor masurk ‘orilr se pot folosi diverse metode: 4. meoda nivelmentului eatietrc, », metoda nivelmentulu hidrastatig ¢metodsnivelmentului trigononetic; Urmirires comport construct S441 Metoda nivelmentulé geometric, Stabilreatasirii constructor se face prin nivelment geometric epete, cfectuat asupra unr tepere mobife (marci de tasare)incastrate in elemenele de fezistenta ale constcuetilor, care se deplascara odat cu aceasia, fad de alte repre fize (repere de contre, situate in afar zonel de influenta 2 conswucicish «are aleituieserefeaua de urmrie: In fuetie de flu, forma si mirimea obit \ulul examina, reteaua de nivelment geometric poate fi realizata sub forma de ppoligoane inchise sau sub formé de drums Reperete de control se amplaseazi in locuri special alese, pe et posibil in afara zonei de influentd a consirueilor, naga fel yet nivelul lor 64 nu He ‘modifiet in tip prin influenta construcifor, prin varaja nivel spetor sub tevane sia pinzelfreatce, vibra, circultia aut. Procesul de orgarizare » misurkii deplasatilor pe vertical (taséilor) prin nivelment geometric cuprinde urmatoarele operati 1, Crearea refele speciale de nfvelment compusé dia marci de tasare, fixate pe elermentele de reistenth ale constuctei supe: ‘8 observatilo (repere mobile), ropere de control, amplasate in sfara zonei de influent a constructed 2, Amplasarea reperilor de control sia'marcllor de tasare, Rolul reperitor de control este stabilreanivelului de refering fas de care se determin’ deplasirile pe-verticals ale mérclor de tasare Ampiasareareperior se face tinnd seama de: + concifle aeotehnice $i hidrologice; + necesitateaasiguriit condijilr optime pentru efectuarea citer, - elemente de organizare a santierulu, + islematizarea terenului din jurul construc’ urmitite, et, Tonopah tnsineeacs_ Nun reper de contol cies apa edt uni ene se tony tom incojrtoare vont (Pi 83). Mile de tapaeau ld ear cit Sel elas eve cal uot element ls consti spe cero, rear jie ace pos Bitte de masa eso, Acsste mir se ssears element dere a : Ia colturile constructiei, in imediata apropriere a rosturitor de tasare gi in puncte eactersiealesesls wig tazu contrite ttc cede are fxs in sar LUrmérivea comport constrytilor 3, Alegerca instrumentelor, stabilirea metodei de observare si preci via de executare 4 nivelmentului La executatea observatilor in vederea determindril vectotlor de deplasare ‘pe vertiala se uilzea7’ instrumente de nivelment de precizie (Ni 002, Ni 0. ‘Ni 007), veificat, in conditi de laborator, naintea Inceperi fecdrei trange de smasuraton Ca accesori, in cau} acestor tipuri de misurtori, se uilizeaz’ mie eu band invar (de 1,75 m gi de 3 m), verificate gi etaionate inaintes inceperi fleez- rei ange de masuraton, -Metoda de Iueru consacrat in cazul acestor tipuri de masuratori este velmental geometric de precizie repetat, executat I flecare etapa - pe cit po sibil- pe acelesi trasee de nivelment sin condi tehnice asemfnatoare. Fig. 5.9 Schija masuratorifor efectuate la determi saree tasirilor @ repere de contol fe = miei de sare; fi, valoarea neineh eri in poligoanes a = qumaral de sta. Var viewTopografie nginereacs Urmarirea comport Precizia de observare a tasérilor constructilor se stabileste fn functi de iporanta constructllr respective si de tevenul de fundare ca $i d= materiale Se construct utiliza: = ls construe de beton “41-1 mm in teren de fundare stincas; J-2 mun in tren le fundare normal; la baryje de piméut,diguri, ele: e= 4S mun. 4. Stablirea trangelor (etapelor) de misurdturi se face in Funetie de cit de activ este fenomemnl de tasare. Pe masura ce fenomenul se stabilizes ea sele de mAsordtori se vor desfasura Ta inervale mai mati + Prima etapa (transa, epoci de masurdiort se executd dupa ecwraree fiundatie’ constructs 5, Executarea misurdtorlior. in etapa iil, nivelmenral se ve exeeuta tn condi ameserve favor bile, in sens direct invers (Jus otors) sau cu dou planue de vzare ait asugra repeiior de control cts supra mateilor de tasare. Din aceste masurdtari se ob timeote‘e ture marco de ase ‘Gelelahe etape de misuritor se exccuta pe masura crest secinilor au pra fast Ne tren exista posbiiatea efecuari contol masutoriboe prin = controtulctinlor efectate pe cele doua sea ale mire cw banda imvar (Giterena ciirlr tebuie s ie egalé eu o constant k = 696500, car ete sifeena originilorcelordous sete), ~ controful mésuritorlor prin ealculutneinchidesilor in poligoane 6, Prelucrarea observatiler: Determinarea stabil repritr de control Metoda clasic8 de verificre a stabilaitrepeilor de contro! presupune comprateadiferenelr de nivel dite reper obyimite din misuritrle in siale” si cele “acruale”. Merodele moderne presupum apicarea uinoe teste statis. tice asupra etapetor de misurare, din care teat conclzit asuprs sta ii perilor, Daca diferenfele ce nivel mésurate inital si cele actuale (masurcor efectuate inte repei de conto) nu diferé cu mai mult decit valores eos de sndsurareatunelreperele pot f considerate stale. De regula in acest eazuri se poate considera cl elem tl de care depinde calculul etait de masurate (por- dere) este numdrul de tai Toc unginii waseau ‘acd admitem ce unitate e observailoe media diérenelor de nivel dela tus gi mors dint stati, aceasta madie va avea poneren 1, fn drums com va ee ee ondera media diferenjeor devel afi; 6x) * aceasta este valabil fn cazul in care mumaral de stile lo ds $f tors este acelagi gi deci si precizia de masurare a difereneior de nivel este ace acd mumarel de stati difera deci n'a n™, rezula et Avind diferenfele de nivel masurste la dus sf inors, att in exapn ini la edt 51 in etapa actual, purem calcula eroarce medie pitatick a unit de ponders Sen 00} 6. : 625) unde: d - este diferenta dintre ciferentle de nivel de la dus 9) incors; nn este numirul de staf considera ir-o singurd direct; += este nométul diferentelor d sau numarul drumeinloc in practid, nivelmental pent stabiltatea reperilor de control se exeout de eel pusin doua ori (in etapa initials gin ezapa actuals), Rezultatele Masur’ torilornu sunt accleasi datorta erorilor de masurare, Aprecieren preciziei masurStorlor destinate determinaritstbilcii reper tilor de control ebuie si se fac tindnd seama de rezuliatele tututor masurito rilor (din cele dons etape de msurare) inte tot reperi, Acesstd aprecere glvba Tse poate face prin ibe Hace 625) = Prelucrarea observatior efectuate asupra mirctor de tasare. De cele mai multe ri, in urma efectudil observasilor asupra une’ clad sau a uni grup de construct rezult 0 refea de nivelmient, Dupa elzctusrea taleulelor prlimineri, aceastdrefea se poate preluera riguras prin meioda celor mai mici parate, ulizind procedeu! misuritorilor condijionate sau al misurdto- rilor indirect, obtinindu-se in final cotele compensate ale maxcilor de tasare, precum gi precizile de determinare &acestor valor: He vat{ Topografie Ingineroacd emir comport canst tig 7. Calcolul tasrior. Penis calcul vector de deplasare pe vertical a mail 6 tsar poate utlaa + calcul difrentlor de nivel intrepunctele wrmarite in diferiteeape de asurre; “caledulrasdritor pe hazacoteloy mrcitor de tasare, tins in diverse Tasarea absolut sav toll a fieedrei mirc se cokevlenz8 ca diferena line coxa mirc in ste 9 tain etapa niall (ero) TMH om TTasarea medie x intreai consnicti se deter’ cu celaia TTS TS Ho LS Poe sere: unde: Thy Ta oncTy sun tail abspite ale marcilor Sip Sop op" Sunt suprafetele pil fundailor aferente elie cela de recisent pe eate sau fix marie de tare, Jn pracicg, tasarca medie a consiucici se calevieaes uneori ca meta antmetich a sunt! tsi tutor marcilr. 1-28 6 ” ‘nde m este massral mitcior de tsae. Tosarea relatvd se calcalesza ca diferent duace cotele marilor in etapa | gi cele din etapa precedents TBI 530) Rezulatle fieare ete de misurare se tre in fge speciale i se intoce ese (pei fecare marca de tasare sau pentmsgrupuri de mari de pe access constructie)grafice ale evolve’ tn timp + grafice sau diagrame de tasare Aceate produse grafice dau g imagine sugetivsasupraritmul(vitezei tn are se des!Sgoardfenomenal de tasare a construtic. £.4.2 Metodanivelmentului hdrosttc Insiruentele de nivelmenthidrostatic funcjionea8 pe pincpi vaselod commonicate, Un asl de instrument se compune, in gener, din dou fei (va 45) legate prit-un tub ds cauciue (ex). “Tevile sunt jrevizue cu un dspositiv pene stizea press indi ‘uf apei (on wf dephsabil, cu un ambur micrometcic ~ Figura 5.) Tasate sau ridicrea se obj fat de un reper de refern, masurinduse diterenga de nivel dintrerepecteobservate, misuata cu ajo suprafet f+ betes apei care se ridict In scelasi nivel i cele dou tovi (Fg. 5.19). vaie _TopogrofeInginereach LUrmarsrencomportirlconstruetilor Fig. 5.10 Principiul nivedmenaalai Fidrosratie Jn timpul masurttoritor ' sparaturn poate fi mon: ait fix pe clidires ob- gre] servath sau poate f con ieoonata ca insti vaneportbila {Un instrument eae fncfonect pe acest pinipu a fost const a Ge anni Prere, dup pret prof Meter 5 sister pose name ace mit Aes Ste ese comps din dk or desl, gate inte ee 6 wa fur Rex (050). Tuburle de sich sunt preview cu un sispocitv de Cire povsd nin veal ape, fonatdite-un wf mois un sua ineromsre cu tanbut Pn atone gular, ait nested Su vifl obi eave stinge cglinda! pela elindcs (moment sealizat Hum tes pin nchdeyea un erat elect) se pote determina diferent de nivel Prine pe tombe Diferenta de nivel se poate BL, prima 0 provi Some Fig, 510 Schema instr mont Meiser 1. tamburmicomesric, 2. seaia nilimetrict; 3, gurub de migeare a vécfalui mobil sistem de finares furan ex fichid; bolt de fxares wath mobil acl aparetura este montati fix pe constructia uimarits, deplasarea pe tnaljmie a punctelor observato se deters ca diferenfe inte ciirte ficute ts i ferite etape (etapa initial si etapa) vasTopograje Ingineresc ulnar tele: masuratriy VL AUTOMATIZAREA TEHNICH MASURATORILOR, “MBTODE SPECIALE. in limi ani, a Topografia Inginereascd se coasts cresterencontnat a usin de not mete ¢insiumemte de misurare, a cerceténi experimental periradervoktarea unin altor domeni fa sutton cu caracter speci in aceast direct, nu se poste weve cu vederea peste imporiania eto. tei metovelrfzie spicata tency misurtoror Feacestebaze so cuviaeSeva exper principale ssupraacesor metode siinstomente ge misurere specifice Este vorba, in speci, despre nasuto distanfe, modfiedsi de dstanfe prin delat icin 1 schimbacea forme nor abiecte, O sstematizae a acest mete de marae se poate fee pure store pine : “> msutor mecsnies = misurtiarielewice, “> misirtori opie. 6.1 Masursitosi mocanice, Reprezentanyi tipei al acestei eategori de metade de masurate sunt w= insrumente gi dispozitive: ceas (cronemewu) de miisurares « disporitiv de masurare walungiilor,dilatirior, + Tensometrul; Distometnd, Cessul (cronometrul) de masurare este un dispozitiv pentru masurse de precizc, int-un dameniu de masurare relaiv mic. BI se utlizeazl diect ca ‘instrument de mfsurace sat ca parte componenta a alto intrurmente sau ssteme de masurare, Principiul de baz’ consti in transiormarea unei mised liiage in mmipcare de rotajie @ unui indicator, print-o transmitere corespunzatoa. Dispozitivul de masurare a alungirilor este un aparat mecanic de mas rate, pris, penta lungimi euprinse in 50 si $00 mum, El se compune dint-0 bard cu o muchie fixa si una mobi, sle cere! mijeari sunt masurste prin iner- ‘medial unui eronometu de masurare, Longines misurat L se flxeazd pein forate sau lipite de marci pe obiec- tele de veificat, in acest mod modifcdile de langime AL se determina cu mare precizie. Pentru masurator’ repetate este necesar controlul aparatului pe o baz de contol de invar. Precizin masurdtorilor este dependent si de precizia cronomerului, care, wae TapngrafieIngineresct ____susomaizara tenniel masurate defi es insert daar vam tacreacd pe vel princi, a ne much Hx sara mos wi indomenl 10-100 et, Posed ot rela mit eesurare 9 wchae a pe crpul bil de asia anand una means detains crepurator et pos valour a eo medi a= 0.008 0.0 rm Distometral (SETH - Kern & Co, Aarau, Fgura 6) acu apart de pci penn sarangi cu ajatora ra iva, Ee ula determi de pce ate dette moe de Sioa snr Ge demain deren rcpt par componente sun un dinamomery gun dispedtv ds assures tng Amflep posll ca element pn conor Tava ual pea sdsrareafesont de inindere x reser in mp Sturn relat pertw misuraea Ge ani mde de gi Prana, eombiva ve Distomr ug Tv ears poste ia 3 tamasrdo de Svante abut. faces ca, nstentl pce efonare pe otic aun comparator $. Disoretal 6 Cuplaes Fis var > Sur opie ener ‘uplare Gis fa Distoretr 2. cde misuse sda 2 Bot de misurae: Beton 3, mele de meorare, {gun opts penta coplates Srl iva 8, Ail deseorcae i A Firion, Distemers Fig 6 Parti componente ale Distometrului ISETH (Kern) Date tees + bungimea firaoiinvar: 1 = 50 ms * mosifiavile de distance pot f} misurate: 100.man; * precizia masuratoilor cu firl pnd la 20 m; + 0.02 mm; « precizia fa mlsurstosi L > 20m 1*20-6* Li cea mai mid diviziune a cronometraui: 0.01 ram. ~ masurarea fortel elastce a resortului: £0.01 mm = 4 10g, wae® ed and mart vous TopopraficInineresca 2a tele misuse 62 Metode electric, De reguli, metodele clasice de misurare vepind de ochiel si nxina uni o perater. Pentrs anumite categorii de lucrsi,cum af > montajul echipamentelor tehnologice si veriticarea portional aces. => defoemafi ate consirueior, cu vitezi mare de desPigurare, la care nu este suficientd observares vizuslé 2 unui simply punet (elementele podurilor si trafic, turmorijualte sub influena presiuni wlntulu, ete}; > determinares deplasrilor unor obioste (constrei,turnur, alunecss ie teren, burje) intro amumitd epoch, 1 care regimul de defocmati este dat de bservarea rai multor punete bine stabi, Economia misurftorilor unei eposi este considersbil depasit; > usmrirea detormayitor to fundail de masini, tn regim de incdrci de probs, S-au impos, in ultimul timp, metode sopogrsfice gi forogrammetice speciale sou nstalarea de dispoaitive permanente ge misurare pe o perioadd lune’ de tap ate inregistreazA automet deformatile ttr-0 epoca si pe pareursaltimplui ine tee epocile de masurare, Pract, aceste dispozitive oftrd 0 quasidescriere continu a mirimior imisurate. Cu sjutoral acestor dspozitive sunt determinate, in afara matimitor specifice domeniului defommatilor, erimi geometice:distane, unghivs), dite sente de nivel, inclinit, etc. Aceste mlcim trebuie mai iwi transformote ia seinnale clecwice si upoi, prin intermediul wor dispoztive automate, se prehs reazi, se transport s se invegistcaza Pooicu transformarea serunalelor elecrice se utitizeaed diferite legi ale fii: + transformarea inductiva 2 seranalulus + transformarea capacitiv’; + tsanaformareaTotoelectricl, transformarea ohmicd; = trastormarea piezoelectrid gi piezorezistivs, Pom de la aceste princpii, se poate schite pala largi de dispozitive de masuiare a diverselor masimi geometric, care se pot constitu intmun sistem se mésurare, 6.2. Pehnica senzoritor. Inainte de a toce la clasificarea acestor dispoitive, este ecesars& amin Auomatizarea tehniell masuratorlioe _Topograti lngineresea tim cdteva notiuni despre tchnica senzerilor, Un senzor este un detector (un clement electric) care wansforms maim noelectice: > fizice(alungir, dilatéi, emperaturi,diferenfe de presiune ee.) > chimice (combinati de gaze si lichide}, ‘nmidrim etectice msurabile. Prin conexiunes Tate serzori gi circuit microelectrice la pregitires som paluluirezulté o nowt cabtate a dispozitival de misurace. “Trebuie insa sesizatd deosebirea intre a. element senzor, ca modul de wansformare, 2 unei mirimi neeles= trie int-o murime electric; ». sistem senzor, caze se compane din elemente senzor conexate cu unit de prelucrare microelectrice; © tehnica senzorilor, ca ttalitate a unititiler Hard gi Software de prlucrare, pentru descrierea uneia sae a mai moltor combina de mdsimi mas: rate prin sermale automate Aclualmente exist o lara pam’ de oferte de senzori, care se bazeart pe prinepitte de funetionate mentionate mai sus gi care stint wilzai Ta sistemiele de nndsurare ingineret Dintreacestia, fd a epuiza tntreaga gama, pot fi amimit senzori de elongai senzoti de inlinar, senor de temperaturds senzori de presiuni, senor oploelectronci Constrictia acestor senzori se bazeazd pe diverse materiale si ehnologi ‘ehnica semiconductorilor,conductariplsstici sau oplici, ete Pornind de la descrierea principiului de feretionare 2 diverselor dspo: rove de transformare a semnaler, care intervin in tehnica masurdtorlor, de ee- ‘emai mule or, acestea sunt glsite in literatura de specialitate sub dentminea de traductori de deplasii saw dispositiv inregistrator de deplasari. Adapiorca acestoca a probleme use de tehnica masuratorlor se poate face prin accesort ‘constnctive 5 cicuite tehnice, in multe cazuri, aceasth adaptare se face prin rig- le fire, rizantalitatea unor lchide, ransmitere prin parghii sau piniosne, presiv- ‘nea asupre unui arc, servornatoare, ete Impreuna cu aceste componente se poate constr un sistem de mAsurare pe care il putem denumi traductor,inregisirator de valori mdsurate sau serz0r. Varietates acestor posiblitti de combiare mentionate se poate vedea si in Figura 6.2, in eace se prezintt diverse moduri de objinere a valori unei maim ‘geometrice, vate viaTopogofe Ingineres Atomatizaven tehoell masura (Cu utili2ritipice in domeniul tebnicii misurdtorifor sunt de mestionat up. imitori senzori, respect taductori “beni de masurare + taduetortinductvis + waducton eapacitivi + aduetori cu eoardk ascilanes; - nivele electtonice (senzori pentraineliniri), ~ sanzori optoelectronic ideo: ra CE nbs incomes dares Fig, 6.2 Objinerea unei nérint! geometrice diferenge de nivel, ‘mdsurate eu taduetort (senzari) diferi Ca reprezentamy a acesteieategorii de masurstori se pot enumera + Extensometral eu bara metalied > Extensometnat cu fir invary > Extensomeiral mobil de fora (atilizat la tunele) ~> Deflectometrul, + Sistemull de masurstor bidrastatie, ~> Inclinometre = sistemul Talyvel; = sistemul Nivelironic; “+ Nivelee eleciconice. Acest subject este suficient de vast pentru 2 face obiectul unortratitvii- toare. Sunt de Picut totus cateva observati asupra domeniului senzotlar opto clecironei, care ocupa un lee deesebit in tehnicile speciale de masurae ingine= test vere ToposrafeIngineres Automtirare thn masnratoriior 6.2.2 Senzori optoclectronicl. Optoelecttonica este un doraeniu al electronic care se ocupa - pce altele- 51 de interaeyiunen inte election’ si razele (fasciculele) electtomaggetice (mai ales razele de lumina vieibil}, ca side tehnies de utilizare a esti efect, Problemele prinepiale, de baza, sunt modificarea semnalelorelectropti ce si opticoectrice prin intermediut elementelor si disporitivelorelectronice Tn general, se deosebesc a. emigitor de raze (faseicufe coesente sav incoeene) b.receptori de raze 18, Emigande de fasioule Dac inte razele simple ale unui emititor nv exist? un rapart de fax, aceste rave se numese incoeerente, Acestetipuri de raze se utilizeaza ta sr rea electrorica x distantelr i - dupa cum se sie ~ ele pot fi raze termice (lamps cu incandescent utilizaté la Geodimeter), raze notermice (lampa eu Xenon uti said Ia Mekomet=r 3000), dlode te te (GaASLED), 2 La fasciculele cocrente exist jotte pirtle simple ale rezelor, un raport strict de faz, Aceasta se intlneste [a razs laser, Mt ex = se deosebese, ca sus: ‘urs laser solid, laser semiconductor sa laser gaz entry misurstorile inginerest, ultima eategoie de emisitoare (laser gaz) ‘este mai importants uiizandu-se la isurarva electronica a dstantelor gi la alte snsuritoct ow fed activa is tehniea masurseorlor b. Recoptori de fascicule Acestia se impart fn: = fotoreceptor temic, + fotorceeptos: pneumatic; = receptoi fotoelectrci (Tatodetector) Fotodetectort sunt elemente constructive electronice care wansformé a> ‘ele etectcomagneticeincidente (fton) din spectoul ullaviolet, vizibil si ina osu fn somal electrice, ‘Sunt de latin consiuerare tei efeet fizice in acest cau + fotoefectul exterior - else bazeazi pe emisia de electro pri intr ‘medial fotonilor. Elettonii emigi daw nastere unui curent electic, care este © ‘irda maimil de intrare a luminii in senzoes > fotoefectul interior - similar cu efectul. semiconductontor, viila ie a Fopngrafe ngineesed Aatomatiarea teal masurdtortor ~ fotoefectul stratutud de Blocare, Elemental "sat de blocare” este compus dinte-un electtod metalic, un semiconductor strat de blocare gun elec- ‘10d invers. In semiconductor eleeteoni provacatt de lumina pat trece prin si tul de blocare numai fat-un singur sens, a c8, intr electra si electrodul in- ‘ers ia fing 0 fototensiune, fan tebelul de mai jos sunt prezentai fotosenzort wiizat tn prezent, care, 2 principia de luers, earespend unuia din cele tri efecte, in coloana tri sunt prezentate posibilittile de utlizae in domeniu! tenis masuratorlor ingine reg Tip de se Principal [Fatosiode Focefec!inichor 0] “deechir SeTasomsie — stat bore | esis conductor de lan suitor eleciooptice de distante Forel spropia ‘ea fiscielchr Sales Te ytd Mocare roy b= 04.30 iota | Fuiefecr inter Gu) = pul importamt penn suatdeBocare | __msureriiagneregi stratdeblocare | nivel cu tzepisvare automat uepsea autora corse mSsuri‘on eleeeoopicr de distante [Frenette ineror” co atin beleor i [Fotomittipticnve | Poteet exterior secundar de electron Tinian de unin nalts mia __ | analizer dapat | Senaort” de imgini |Hlement semicondustr | preiaisgin Elemente CCD entific earacoe niente 6.23 Inregserarea gi pregitrea vloitor misurate Foveite eneror Ca valost "de intrare” tnt-o instaleyie contralé de evlegere valorilor ‘nasurate pot fi seminal digitale sau semnate anatogiée (tensiuni,curent sau frea~ venta), care necesita 0 pregatte a lor, 0 dgitalizare. Pentru culegerea, prelucra (a $i inregisttaree semmnalelorprimive de la obiectul misurat se utilizeaad o in- stalaje special conceputi in acest scap, Serinall produs intr-un taductor(senzor) este « de eele mai multe or = foarte slab, Trebuie, de aceea, ca acest semnal 8 fie preluattne-un arplifiator de masurare, cin care, la iegre, vom avea, dereguléo tense continu, Dispozitvele analogice de afigre sunt putin ullizate pentcu scopuri geo- via80 Topesratc Ingineresed Aatomatiearea tehsil misaratoritor dezice Dispoziivele digitale de afigare (voltmerre digitale) dispun de cel putin patmu posit de afigae, din care, semnaiele digitalizate sunt apie pentra memo= rare, respecti prelucrareulterioara pe calculator, Coordonacea in timp a diversclar functi ale dispoaitvelar fa preluerarea intepralé & unui seminal este preluata de o unitate de comanda, Aceasta poste fi Imtegrata tn circuizul de masurare a schimbivilor pozitie’ sau ea unitate de co- ‘manda Hardware independents, cuplatt in lanfu’ de misurere. Adsptanile pro- _gramului de conducere a acest teme speciale sunt usar de reaiaat, prin inter ‘dial uw caleulator Figura 6.3) eal Aa ee a— > i (etches P| el i ‘ ttt! anit eee eis Fig. 63 Schema instalatei de culegere a valorlor meésurate, + citacelasi tp de traductor (enzor), © astel de instalatie de culegere a datelor misurate poate 6 aleatuit con form necesititilor utilizatorului. in unele cazuri este posibil sa se utilizeze ta- si existe un cezonator optic de amplificare a luminii guantice. Reonatoral optie poate fi compus din dou oplin paralele (Figura 6.5) sin care prima Inereazi ea reflector iar a dous ca divizor de fescico. Ca surse ale lumini lscr se wiizeaza: gaa, lichid, material solid sau ux semiconductor. Sursele laser solide (Rubin-iaset) se folosese la satlitti geo via Topoprefi Inginerses Automatizreatehnici misurstorilar sdzici, pentru msurarea lungimit irmpulsurilor. iar semiconductoré la masurarce Fungimit semnalelor eu amplitudine moduleta in domeniui ovtsurarit electro opticea distacar. wT a ea arin ee Ret lector fogtinaai Divizor de race (eglindd somicransparentéy (Cea mai lrg utlizare tn tenia misuritoriloyiineteyti @ are surza de laser ca gaa, in special laserul He-Ne. El poate emite un fascicol de raze cont ‘uy gi se caracterizeaca prints-o {nat precizie In acest dorneni, Principalete ‘liza ale fascicolulu laser (He-Ne) In Tehnica Misurzxorilor Ingineresti sunt > misurarea distantelorpuin metoda compari fazelor; > misurari de precize a distanjeior prin meta inerferentet; ~> atiniamentes¢ vericaitat (ansmiteri de directs =» misurdri de inal si unghiur Mai fotosit tn acest tipuri de misuratori est fascicolut leser de coloore rosie, in domeniul vizibi, cu o ngime de unds de aprox, 633 nm. Pra intere- ‘iu! colimatoaretor (cu 15 ~ 30M) se poate abtine un fascial laser de aprox. mmm diametra, ex 0 “apropiere”a razlor paralele de 15 rom pa la 30 nt la iesie, a lasercior uilizate la aparatele de misurate este, in ge 63.2 Preciaia masurdtoviton. Fascicotul laser se comporta aseménitor, din punctut de vedere al rene fic, eu 0 raza optic de vizare, -Acest principiw sti la baza studi comportrit fasicotutui laser. Penta ‘utlizarea tehnci laser in scopuri ale mésurdtrilr ngineret sa teil mist ratorilor din constrcti se va ine seama de eracile provocate de reftatia atmos vers Te r i L é &ToposrafieInginerescs Automatiratestehnill misurdtoriog | fericd, cit si de stabilitatea direc fascicolulu laser Sea studies, deasemenca, comporarea diverselo tipuri de laser te chim, barite de temperatura, Componentele erorilar masurstoitor cu sisteme laser, Iuate in considerare 2 abatet standard (teoretice) sunt ‘3s componenta exori de stzbiltate a direct’ fescicolul laser; 2c componenta errii de regla i eitire a receptor, ‘ox ~ component eronide reftacties ‘r ~ componenta erorit de tansimitere (de la Laser. espectiv recep tor pe punetele de refering) ‘Cu ceste, rela absteri standard totale se poate prezenta Sub form: o-\ol+e: +0) +20) 6.) Pentea focate componerté enumeraias-tu abjinut, experimental, urna twarele domeni de err a5= (1 .AP10-SD. (pent c= (2.6)1056D SKsia==0.1..0.5 mgowk) (0.Smm*+[05..1)*10° +p i Cu aceste valu, zal eroara total a= yt Smm’ +((2.5..7.5)+10% +p) (62) a diverse lungimi D se objin, penta exoarea tall 6, urmatearee vr: TDim) [100 7 300 J 3007 a0 | Fetmmy | 2.8 [5.05 [8.22 | 10,30) La distante de 100 m rezultd 0 eroare medic unghfatara o, ~1.3 pind ta 5.1 mgoa, care, in orice caz, nu este atinsd do teidalitele din grupa alll, Prin diverse dispoztive opto-electronice se pot obtine importante imbundtap ale precizici, care poate ajunge la 0.3 - 0.6 mgn/S0 m gi ehiar rai mult. Topografe Iepineresed Autom ‘unor metode standard de verificare a aparatelor. Instrumentele geadezice sunt verficae si rectificate prin mero specivle. Pen‘rutipurile de apaate laser, care sunt sccesori ale uno instrumente geodezice (nivele, teodolite,aparate de trans- imitere a verticalei, et.) se executd verficri ati la partea optic’ cit sa dspo- Zitivul laser. Cercctarea pari optice urmeaza, de regula, dupa aceleasi metode din geodesic, la care dispozitvul las tebuie s8 se supuna La instrumentee laser, verntcle uplimentare cace tebuiese indeplinite la verificare si rectificare sunt in stransa dependenta de constuctia loz. Alegerea rmetodelo de veificare si rectficae se face prin procedee loge, in fiecare c2z inpare. 6.24 Tipuri de inserumente laser. Pentru uerarile specifice misuritorilor ingineresti, in constructi sti alc discipline de specialitate,orientarea razei laser este extrem de important, Des Figurarea orisontall a razei vizibile laser este, practic, powrvied pentna nivel ent, iar prin erientarea vertical actioneazi ca un Lasriot Inte aceste doua peziti deosebite, poste ocupa orice at direete de vize re, care $e poate utiliza in ainiamentele spatile, Pin uilizarea une lente iin Avice, poate lua fing suprafa,intr-o pozitie doit, in spat, Posibiltaile de utlizae a laseruiui He-Ne in fuerte ingineresti pot fi Urmasite in urmatoareaclasfiare: ‘Tip deaparat_[ “Tip delugra | Oreptarea ravl laser Magar er peivaanete faa Cat rh lisiament | a Nivele laser sls enc denvel Toe _. L. Teodals ter ‘mika de ugha pair ‘Rea wel PRISE de NN anal, veel, naa Tavee roa 6.3.3 Verificarea gi recfcarcaaparatelor laser. Taseror creer) vata Premise pent rezuiate precise ale muri sunt venice 9 - ee «exile insraervelor, tn ag fel inet fie excluse etait satematce Taek Sa aan AT a a in limite posbiator -reducere croiorintmpltoare jee ate Jeni ee) | Varietatea insrumentlr i deoseie constructive av permit sable | va = viaToposraft Igineresed 63.5 LASER-ALINIAMENT automat, eu citi sincronicate ‘in mai multe punete de misurare. Automatiareatehniii masurdteri 635.1 Generating Metoda aliniamentului este deja clasica in tchnica masuriteritor geudess ce, aceasta cuprinzind masurdioni de cistante gi modified de distante ‘anor puncte discrete, celati lao directe oarecare (matcializataintre dona pure te), Is spat. Prineipiul de masurate se poate vedea in Figura 6.6. Acesta con 814, in principiu, in posibilitaiea masuriri drecte a distanei S, respect a mod ficdilor AS sau deduce scestora din unghiul a, respectiv Act Conponentele principale ale unut sistem de masursre “+ dispocitiv pentra generarea axel de refering > definires punctatus > dispozitive de misurare pentru determinarea distonfel puncte, respectiv a modificiilar de distant. Caracterstcile de randament ale conceperit unui asernenea sistem de mi clasificate dup urmitoatele ete = presize; 1428 de aefiune; snumdr de puncte unisurate; + dowaeniul de masurare pentru $si AS; = freeveaa masuratorilor, ~succesiunea bafeeri punctelor misurate (din punctn de vedere al timpuli = posbilitatea de automatizare; + factoi perturbator Fig, 66 Principiul de maswrare al alinlamentelor Viage Topografelngineresed Avtomatiarea thei ndsurstrior Pentra lucrvile de supraveyhere permanentl elementelor unor eonstrc- tii Instalai se propune un mod de rezolvare bazat pe principiul clasie al meto- ei alinian.entului (Figura 6.6), ex msuritori continue Ta punciele supuse ob servailor Eyolutia dispozitivelor prezentate anterior ca st componentele principale ale un asemenea sistem se caracterizeazi pri: + precizia <0.5 mam raza de actune < 70 m; -numnae de puncte masurate cel pain pat = domeniul de masurare 20 mex mata de baleere a punctelor de ca, ? Hes - slasuratori quasi-sinerone la toate punctele misurate tomatizatea procesutul de misurare, cu Tnrepistrarea automata a daclor. Pentru un mesa} cuprinaator asupra deformatilor sau 8 modhfiaritor dic tangelor twturor panctelor este necesard o inresistrare sineron8 a distantelor ‘mai multe puncte. Aceasta apare, in special, Ia influentelegocurilorslabe in in fede imp mari, dar de asemenca ta deformari elastce de mare freoventa [a aceast metodd este pretins un sistem de masurare gi coralucere au: rat dato ratei inalte a lecturitar, corespunzicoare vtezci maria mesajelor su influents osilatitor sau a vibrator 6.3.5.2 Concepiul opto-electranic Conceperea unui sistem laser de misurare automat, condus de un ealeu- lator (PC) sicu analiza "on-line" a datelor este posibila, nina searna de datcle Partea opticd a sisterului este prezentatd, schematic, in Figura 6,7, Raza e refernts a aliniamentului este ralizats de un laser He-Ne, de 15 mW, eu op ticd specialé focusare la), cu minimum de divergent a razeor laser. Cu aj tora sau se obtine ur, diametru (pard") de eca, LS mun lao distanga de 50 m: Fiecare unitate de misurare se compune dintr-o component optic (divi 204 de fascical si optic’ convergeata) si 9 component electronica pentcu dete” larea fascicolului laser. Aceste doua componente genctcaza directia de referini2 a alisiamesrutu, (© croare sistematich © construe stabilitatea diractied fscicalului, care teebuie tints sub observatie. Detectarea modifcarilor poztiet fata de punctul de referintd poate ulterior compensa, Prin intermediul unei ditragme, cea, 10% din intensitateafascicolal le viaerTopografielngineresea ser este deviat (Ia 900) gi ~ print-o fentlé convergent - reproduce o imagine punctiform pe wn fotcdetector (DES). Semnalee rcceptionate provenite de aie Sunt o masura pene positiatazelor laser, reproduse in domeniul activ al senza, Flor. Suprafaja senzonahui {12 mm f 12 rae) ese relativ mic’ in compatatic co 22a ("pata") laser. Pentru concentrarea fascicolului laser sunt necesare milloace ‘pice. cv ajutona earora, suplimentar, se poate Hcg si demeniul de masurare. Detectorul foto-enzitiv (DFS), c2 senzor receptor de luming, generceca un eurent fetonie intvum stat de slic amor, in raport de fasciealul de rive recepiat, DFS DES Drs Drs Fape.20% 7 LASER + oPTIcA mio PH? PM 3 DR Fig. 6.7 Schema de constrvivess unui Laser-Alinian optoelectronic auton DIS ~ detector foto-seneitiv, PM punct misurat; PR —punct de reper Brn intermedi dos pare’ delet amt est posi 2 nade masurare 0 determinate ont pace Revol detrandn ps se afla in domeniul a 15 mm. 63.5.3 Calibrarea sistemulul de masurate. urmatoarele componente: oe ae bien ase caltatea componentlo optic; = gradu de sigur al conposentlor ecronice ~ Fico prtbator (ai ulnar tripe, lumina perarbnoare esi, ee) omind dia constrain hare considera factor pert Satori iprectia mse se rece isc exe evident cere component sistem devine fone nora pet redacetea tres tor, Dei rezalui i inaiates DFS ot posttta uni reed! 0.2 vie Awtomati Topugvate Ingress run, testele de laborator au aratt cf preciziecerst8 au se poate obtine Para o ca librare incensiva a intregului sistem, a calittior constructive in mod preponde- reat tehnicl misurdrilor insuficienta optick a divizorutui de fascicol produce o deformare a sec unl raze ase, tn crestere de la un capat la celal al dstanfei mésurate, = distanga dela entila convergent (planul imaginii) la DS fixesza con- tanta de ssultiplicare la ealeulul valorilor coordonatelor, © marcare constructivs nu este posibila la preciziacerut = linia carateristicd a DRS. De aici rezultsnecesitatea unet calibriri in coneitile unl opie at turor eapeiclor de misurare, Tinind cont de aceste considerente, se determin ‘experimental, entra Fecare capital uisurttorit 0 corectie bidimensionala (su ford metriciala) introdusd sub forma de tabel in calculator gi se poate uiiliza 0 procedura de eorcciare online a masurSerilor brute, Procioia inalté a calbraei ‘ce §valoarea constant a cozecjieiinte-un interval mai lung de tmp justifica un asilel de procedeu pentrs corectarea valorilor masurat, Pe deo parte, ve lie c§ cheltielile pentru acestelucrii sunt mari si nece sitd 0 anumitéexperieng Tp acest domenia al tehnieit maswrdorilor. Pe de alts parte, cum deja s-aatdtat mai sus, o bund calibrare este decisiva pentru oblinezes previze’ cetute de masurdtonle prin metoda aliniamentuiu 63.54 Culegerea si analiza datelor Sistemele de misurave antomatizate acest un concept corespuncitr incegisare, tocar analiza dat‘ obit din masursor (Figura 6) CConfguetia Hard si Software ales da posbliaten obtinest nes rate» baleen de pint la 03s fn acest interval ds trp sunt eupinse ete dou valor sle parisien pata capt de misirare, np de masorare a pare ga incl ii’ Acenta inseam unset de dat ew 10 valor fnten 21 de masrsto Se acuné 288,000 sets de dt, find neessra « comprimare rai a Ter, ev pier de infrmati- pe et psi - mii ese rin ealiare ~ in inp real ~ 2 unui fit al valerie medi se poate cbjin ore ecient a valerie misirate memorate, fir per informs si importante Prin ecesta Se poste sinttia, prin intermedia anerajuilor matematice simple, vloara masureta cuprinsé permanent nro valoare locals mee Asa- pra ater standard locale me pute decide in ura wn simp test, dc 0 rnoditicare sermificativa a apt fn cae coer, tlizarea acest filru cord nce spre ort a inregisti valor medi Iva de eit. viaTopoprasieIninersa Atomatiarea tenet Decizia asupra modificirilor centitative ale pozitieh, dups © perioalt ma Junga de timp, este posibila in urma unor valrificdet ale observatilor. Abaterea standard a fiecirei vatori medi locale caleulate se inregistenz& le ascmenca in cele 5 minute gi se sintetizearA intro valoare medie a zilei, Prin intermedtul scestei filtro timp teal, numarul de date/2i memorate se reduce considerabi ‘adicd fa max. 15.000, respectiv min. 3.500, Piri pierde, cantitatv, informati despre masurator, case ar putea caacteriza deformayile,ascilaile constructies Hardwarea une Laser- Aliniament fauromae DIS 1 prs 2 oFs 3 ves LASER UP 1 on oe oer come nioreR Tv Velorile masurate memorate se descarcd stpeaminal pe 0 dischers ulterior - sunt pregitite pentru o prezentare grafic, alua grafieului snalizinéue se impreund cu specialigti din consrueti ‘Cu acest sistem se pot obsine, i aplicait practice, 0 precizie a nnisutt- torilor < 0.5 man, in domeniul de Iuem de SO m gi um inalt grad de siguesnté tn timp asupra sisemmului, Pentru aplicarea acestei sistem fn masurdtorie ingine: testi exist ins o lita esenfiali: costutridicat al sistemului, problema ce, tn itor, trebuie ssi plseascao rezelvare Vee orilor TopograieInginereased VI, TEHNICA MASURATORILOR INDUSTRIALE (F.M.L) “Tehoica MasurdtriorIndusrale 7.1 Generalitat jn content actual, in care evolu tehnologiei se alla pe o curb expo- enya ascendent, se poste firma cn majrtatearamurilornduticom “xno, activitate de asigurare opo-geodezicd este indspensabi la ase, mons} tchnologie al unorethipament i subarsambl, In control acetre in timpal futons ct st fa asigurrea i controle eal prodaslor fine Denoltareasetuala In constrtia de apn i instal insta ace devin tot mai complexe gi mai precise, presupune un coco) af lo elt ma exigent, Avest end este posi de reahzat pin meide ale thie msoratonior ids tie ehnica car are le zd apictea metodo geoderice de mse Cerun now gi vast cin deseisne penn ingineri geoss7 a aprt n ile de automaticare, sgurantd cali si conoid alt sous de msyin insta fndosrae, acest domtets, un ro! amporant i are dete rmiarea preci post spate pneilorcaraceriice de pe diverse oboe 3 si pe sit port ita se, Raspunsul fa tebete: "Ponte inginernl geodec scot te reolvareaacestor probleme de masuritori cy drute?” este dt de inpicaea tot ‘isi cupinzatoaea tense de misurare, a instnmsalar i tod de ea cal i salorifieace& datclor, ease sunt speciice Geodesie, la msurarea obec Selo industri Dezoltreaactal in consists de masini instal nds, core devin tof mai mar, mi omplexe sim reise, presupune un cool al lor cit mia exigent. Aces era este post de reaizat prin metode ale Tec Mis ritoilor Industria, thoi crear a baa apicreametodsior geadezice d= mnsrae. In acest domeni, un ol impott i are determinar precisa poi tet spi a obietelor, prin mete de sore far contact cs i= pee posit timp emai sce CConewrentit de mate ai masini statice de misurare a coorunatlar st venit is domeniul Geode sunt Sistemele de Masurare Industria c- re uilizaeX teodalite 4 Sistemele de Misurare Fotogrammetrce Determinazes coordonatelor se destigoars tn caularnbelor sistem, dupa mete specificetchnict misurtriloringineret, priate din Geoderie. Sise “mele luteaca Pr contact direct, lind prineipul ntersectlet tna spat- ‘le in domeniul apropiat, iat exibiltaea proiectului de ridiese perme, tn princinin,misurisen bietlar de orice dimensiune. Num ctrinele de prec Sunt cele cre imiteazsint-on fel imensiunen obit mura VinaTopografe Inginereased Daca se renunf la cerinja misuriit fir contact diect,apare atuncio alt metodd yeodezicd de determinate acoordonatelor spatiale, metoda polard 72 Tehnica determinatii coordonatelor. Literatura de specialitate pe tema tehnicii masuratorilor industeiale aduce 4m stenie mezeu down nofiuni: siguranta calitii i controll cali Siguranta ealititt prosepune supiavegherea permancera ¢ rexliraii uns) produs, In mod concret a mosiitor, instalatilr, dispozitivelor industriale sou a obayilor industrial, core intervin Ia cealizatea unui prosus fit. Conerolud eatieagit se aplicd produsului fini i sine, Aceasta aga nurith verificare a componentelor (pieselor) cuprinde, aproape exelusi, contralul geo meteei ebiectului verficat. Aceasta inseamna determinarea formei, mdr $1 eventual - a pozitie: lu si compararea cu parammeri tearetici proiecty. La aceste doua Rotiuni se adanga o altd toma atractiva, mult libata in industrie, aucomatizarea, care pretinde o pozitionsre rapid i / sau endsurator! precise ale instalajiiter industrial ‘Marimvle geometrice cunoscute, care intern Ia verficare sunt dedese in lemente geometrice echivalent, calculate dio punctele discrete amplasate pe obiectele respective, Pentru preluatea acestor puncte discrete stau io dispozitie diverse metade de masucare, eae, prin metodies fo, se pot impli) ia tri clase: procedeu! ortogonal, imersecta spatiata si metoda polar 7.2.1 Procedeul ortogonal. Procedeul ortogonal face posibilé o mésurare directa 4 coordonatelorsri- dimensionale le unui punct. Acestei metode it apertne, pe Iénga magina lasic3 de masurare mecanicd si caea ce se intilneste sub denumirea cunoscuts de "optical tooling". sau metoda aliniamentului, cu luneta de alinisment. Repre- Zentantul traditional al acest princi de misurarg este magina statis de ma surare a coordonatelor, care, dup domeniul de milsurare, prcizie si tod de uti lizare poate fi de mai mute tipur 1.2.2 Procedeul intersectei spati Intersectia spatial cu fascico! de raze se prezina ca o metada pea inter. ‘mediul eieia coordonatele punctelor obiect, ficdnd abstractie de punerea in sea- 1, se determina numai prin observaii de direct varie _Topopafi Inginerevea Tehates Masuritoclortedusriie La mijlocul acest seco, igi fac intrarea in meiodele goodezice de masux rare $i in tehnica de caleal, sistemele electonice. in aiul 1968, firma Zeiss Oberkochen & prezentat primal whimeteu cu innegystrare Cecwronied. In seurt timp este reslizact o transformare fundarmentala in metodele de midsurare, prin pavitia metodei ilateratiel, In acelasi timp, se desehid, condiionat de dezvoltarea tebnicd, noi dome- ii de atilizare, In anv) 1979, firma Hewler-Packard a cuple. dex teodolite lectronice cu un computer gia fost posiiléastel, pentru prima data, intersect ruplin snmp 1eal, aceasta insemnand vizarea cu dou sau mai multe teodo. Fite, simutan, anuj punct obiect sesnnatizat gi - prin tansiiterea valoriter ma- surat fa computer -caleularea rapid coordonatelor punctelor vizate in prezent, toate firmele renumite, constructoare de instrumente, of 358, humtele Sisteme de Masurare Industriale, cu sjuorul ctrara se pot detenina punete in sistem tridimensional, prin intermediul inersectie\ multiple inaiste ia omeniul apropiat, in Tebnica Masurtiorlor Industraie exist dovd categorit de sisteme, cate luereazd dupa acest principiu: + Sisteme de Misurare Industriale care utilizeazi teodotitc, cu ajutorl cicora se masoars direcile spre punctele obiect “+ Sisteme de Misurare Fotugrammetice, Ta cate ciretile se dedue din coordenate imagine Ambele sistere Iuereazi fir’ contact direct eu obiectul masurat.Datorita facilitailor si mobili pe care o ofer3, acest sisleme permit masurares obiet. telorde diverse marimi i forme. 2.2.21 Modelul clasie de valorificare periru inersectiainainte ‘in domoniul apropict in Geodezia clasi’, in cadral modelulu clasie de valorficare care decur ‘ge cin ulzarea inersectieiinainte In domeniul apropia, sunt calculate coorda- natel triimensionaie ale punc’elorunei re(ele geodezice din observati separate de poziic in plan $i indie Pentru aceasta, se pomeste de a dou’ premise importante: = pe de o parte diferente de nivel sunt adesea mici fay de dimensiunile in plan, asa tacit, deluaren in considrare a legBtutilor funcfionale ttre obser Ii gh necunoscute (aceasta insermand dependenta coordonatelor plane de un- _ghiurile verticale) este realmente negliabil de mica pe de alta parte, influentareffatic} atmosferice asupra precizici obser- ‘vari unghiurilo zenitale este, adesea, foarte redush“Tebnica Masuratoilor Indust La intersecyia inainte in domeniul apropist, un punct obiect izolat exe caleulat in felul urnator: (Fig, 7). Din punctele de sae A si B sunt masu-rate iretile oriaontale 4, $i rap €2 si emghiuile zetale WY, $i Wp Cu 0 calibrare completa (aceasta insemndnd cA distanta inte punctele de Satie ca si diferenta de nivel Ar, sunt ennoseute $i cercurile orizantale ae celor telor de eapat 1 gi 2 ale unei Jungimi Ly cunoscute, aflate in spagil ebicct, are de cele iat multe oF, ete 0 mira arizontala, foarte bine calibra Procedool este asemandtor cu rezolvarea Hanser: Ls (73h a yore Priya yb? ehtaed, aah. + anh 80h unde: I = hing mie rion (bce de refering bb? valoare apioximativa pentru tungimes linie’ de legaturd ince cote doa puncte de staje (pote fi considera egal) 3°,y°,2) —-coordonate objinute lao lungime ba lniei de fegiturd ine cele doud teodolie Diferema de nivel inte cele doud teodolte se doterminé concomitent cu anemiterea seb gi se. risurdtori ia punctele 1 $52 dia color dou diferente & nivel rezutate dun eee sing, 1 ve = +etgy, b= setgy, + 04) 20 Fae, +9) Sine, b+ — Sita sergw, b+ ecigw,} sinfa, +f.) sin(a, +B,) Diferenta de nivel neces poste fi detemnint ast ‘vet, pomind de label pute A indzet, dia prin eterminarea cot une mitt de vizore de pe un punetoorecre din satu obit, as al mulor mate. Aces lim pace du ae recoman nama end pot f flesite mari de vzae definite exact, fn az corr est inet sf eflonesca puncte stone, deco enoseute Lidtersnarea direct a eifeentes de vel se mat pun eBteva ober voir lngimea bare AB este cunorcut “ng ace A se determing prin maura dees “lungimea bazei AB se determing indivet. In tml ea se alevlesz8 ocorelati ne baza de fern i detrm- hare dierent’ de nivel Face except ea tr ears petted state eae ale vn da Topografie Lnginereases “Tehoica Misuritoritor Industrie bazet de referinié se aila inten plan orizontal. Aceastssituatie este foarte des Imalnita in domenil constructor d masini, in halele industrial, ‘Observarea unghiurlar zenitale oferé un conte simplu, prin ecuatia de conditie a supradeterminarii. Aceste relafii geneceazi si exptesile abaterilor standard Ge determinare a mirimilor respective (Hennecke Miller/Werner, 1988) G4 = \Fangy On, Fy o,, = Brew. oR Ra sin'(as BP as) 12.2.2 Modelu! veetoriel Modetut vectorial pent imersecia fnsint in damsenis) apropist se Funda mmenteard teoretc pe baza elementului matematic de cea mai scurtd distana in lve doua divecti necoplanare. Penteu determiarea urwi punct abiect este valabi- 18 configuratia prezentaté anterior, 4 Fig. 7.2 ~ Modelut vectorial. Qs. na) \ Ira © gener a aan a PaGsasya ta) eyo 0) Ohh 7 faa) Cu premisa existenei unei calibriri complete, pot fi interpretate elemen- {ele observatilor ca dai vector spatial, intr un sistem de refrinf ales, care, ds- ‘oritsinevitabilelor erori de mdsucace intimplitoare, sunt neceplanari unl fap le celdlalt. Ca punet de imterseetie probabil se poute considera in acest caz Topopraie nginereasc Tehnica Misoritrior tndustriale punctul Q (E, n,£), care se afl la jumatatea distamei d (ea mai scurtddistama time cele dud direct) (Fig. 7.2) La tlizates aceste: meiode pentru imtrsectia inate tridimensional, este adecvat sf alegem ca arigine a directilor cele doua teodolit ob secblal > (76) fea ft aa ‘Observaile se transforma in vectori unitate de drei cu: pal ths nl By pinss sal ach,lefinw, cova)qi babyisfinw, cossl (748) In.) leosw but form, cet, cea msn sa ee exiaapria d= fa, metode indirect: - observafi asupra unor puncte de pe mire orzontale sau asupra unor puncte obiect vineTopoprafe inginereaset “Tehnea Masuritrloe tndusteiae © orient relativs exact est 0 premisd desist’ pent o ina caitoe 2 reiateor msurstroruleiowe. Oneniara absalth a porte’ teodlitlo ete defini prin “punorea in scar i eterminares diferenes de nivel inreaxcie seeundare ale eel cout tendolte In vederea stabil sc sistema sae determinate lung Beeb Aimie cele dus teodol, se pot deasebi diverse metode determina: 1. Seard reltiva. Penta determinara unr pune, ere 38 permis ver fares nei forme = prin acest se poste neloge verifier abtentor fa de fame geomeince echivalente fx: fer, cilimny, cere, ete) mu est necesar 0 determinareabsoté tac, La cals coordonatelay, se intodvce, pentrs linia e epitr ntee todos, ungime aarecare by, n ees 32 este po sibil o aprecer a sume! abelute a bate 2eMasuraresdirct® a dvtnie dite teodolte ct * ni orizontate de procii; Usiizarea coordonaeir cunoseate ale punctelor de tte 4. Determinant indirect din spit obiece Posie care stu Ia dspoctie pen determinaren diferent de nivel sun anafoage eu mete aint recioeace, cu geoscbirea ch in foul unghin- filo erzonal st obserate unghie verticals 13.3: Compensarea prin foscicula La compensarea prin fascivole se vizeaz’ cu teodolitul, simaltan, mai ‘multe puncte abject, ale chor coendonste pot necunoscute, ca si puncteie de capt ae une’ dimensiuni de ceferin(s ‘Se defineste punctul de inersectie al axetor teadofitului ca centru de pers- pectiva al unei proietit centrale, aga Tncat ctrl unghiulare la tevtlite deseria Girecile unui fascicul de raze. Fascicotul respectiv este prelucrat cu ajutorul ‘melodei celor mai mici pitrate, metoda care ofa, prin compensacea prin faci cole, coordonatele spatiale ale punctelor de state st elementele cautate ale orien ri sistema 7.3.33 Orientarea pe puncte fixe in spatial objoet se afl, adesea, punete fixe provenite din masuratori ante- toate, puncte fie puse la dispozite de beneficiaral masuritorii sau puncte fixe rezultate dito alt metodl de msuraze. ase Toporafe Inginercast 734. Configuragia sistemului 7341 Componente Hardware Apartia si dezvoltarea teodolitelorelectronice a fécut posibil realizarea unui sistem de misurare industrial automat Fig. 74 Configurotia Hardware standard a unt ‘Sistem de Mésurare Industrial Avantajele teodolitelor electronice constau in viteza mare de masurare gi fn siguranta tansmiteri datelor. Configuratia unui sistem de msurare industrial const din (Fig. 7.4). ‘Valerile unghiuciler orizontale si zenitale, inregistrate de teodoite, sunt tansmise On-line, prin intermediul unct interfee (de ceie mai multe ov RS 232) pin la calculator (aflat Ia aprox.S0 m) si acolo sunt caleulate direct coordonate= le (Fig. 75). Toate cferrile din acest capital vizeazd aga numitele Sisteme de Misu- rare Industrale, Cuplaea datelorprimite de la dowa teodolite ezetronice tnt-ur computer, care permite catcull rapid al coordonatelor, nu este {asd absolut ne- ccesatd. Este suficient sf avem dous teodolite, de a eare sunt observate puactele object VirsorTopogrefie Inginereased “Tebnica Misvrdtorlor Indastria De cele mai mutte ori, pote in sa fel incat, pe parcorsul desPigurdrit unui program de mdsuraze. vin in sprijinu rezolvari urmsroarslor probleme (Fig. 7.6) programele intacmite ia acestescopuri sunt cance (CReoaote a : é c La analiza forme’ teoretice sunt elaborate si rocomandate programe de = compensate pent diverse forme geometice: dict, plane, cere iin a = a) | som prt . = Sistem de Maswore — iapciwtly (Gaza mia iC aba i inprinantd) (Gaealtor ) Agen ties Componenia de bar festr pachet de progres treuie «fe wansfor Adastra | froter | ed “ee ticle ridimensionale de coordonate, cae si fac posb ansportal de coardo ui me diferte. La metodele clasie de valorificere a datelor misuratc se ace o distnefie clara intre coordonatele spatiale ale puncéclor, dupi pozitia in plan si inal, iar elementele de oriemare sunt deduse ca marin fixe rate in sis PGI a IAS Sisteme Aitomate de Masurare Industriate(S.A.MA) 7.34.2 Componen 7351 Apreceri generale anupra Sistemelor Auto Pontm uiliarea efetiv a unui sistem industrial de misurae fe asurar ve forza gi volume ealeutelor posi avea le dispozie | © pouitie specila tu Tebnica Masurtterilor Indust + ltele electronice, cu bazs de calcul, Aceste fac posits des tcodoliel optice gi rezolvarea ueor probleme de masurstori a unor objects de Deseieren Orientarea Presarea Foneqiapeca diverse dimensiun, prin mabilitatea lor, Stedil actual de dezvotae al stom & project sttemulet —} { datetor geatotat tari sistemelor de mnasutare, et 55 temporal rigiat al evolu acestui dome ee | eee a niu au condus [a dezvoltares unor sisteme complet automatizate, de cel msi int tee sevietuea es || punter obser ae nivel, cind posibils denumitea de sisteme de masurare én timp real. Pri timp redlinfelegandu-se sci, posibiltatca de prluare a valorilar misurote $5 rans sistem! oct, tee, ies sens cventarea sbsolt: | soul! eoordona pate terea lor spre computer, ea gi calculele pentru detorminarea coordonatelor spat sumdecisi- de Masurare Industrial, ale componentei Software, pe care fe poli indi prneres insert [Sear minensio- ce, ‘le, in doar citeva secunde denunreobsai] | Seen deo | | to, se Deosehiriesentale intr aceste sisteme de misurare constau in mods! uri puncte 2 gals ff Palas ssi lads realizate a orienti, in configurajia Hard gi - nu in ultimal rand - considerable eae merorarea datlor J courdnaete pe: eo fnte in componentele Sofware, memorara datas] | ée onentare teorabioe caleull abn creda 738. Video teodolite motorizate. Dotarea teodoliteorelectronive cle uni Sistem de Miburare Industral ex Laven Rogy Unvesstten “Ovdus” Corsa) ~ SISTENE $1 REGULATOARE AUTOMATE UUTILIATE by AMEWALARLE OE RIGA «ct "20000 8OU'2 FON > Weblou F kame (Unyestsles Petersca" Timqoor) « OPTIMIRARER ENERGETICR © CLLOIRILOR Pet 250099 ROU25 RON > Genet San (Unvtratatea Tenses 2e Corshuctl Cucwreyt) - CONSTRUCTE SPECIALE PENTRU INS!ALApHe Pe #e@000 20U%e RON > Ploshamrey (Unviretica Tenses ce Coney Bucs) - ARDEREA PELICOLARA DEGEUAICOR «Prog :0000 ROUT ROW > Tramon Sart (acs de Pala) -FIABILTATER Sl RIGCUL NSTALATHLOR. €LEMER"= De Teme 91 GALCUL «Pret 280200 ROUZS RON —Loerd aprute-stct > Macatee Uowortaea Tete co Contac Brig) TOPOGRAFIE® ret 1090 Rowtenon > Moalcnel Bip (UmversinteaTahned de Conse Buewes} - TOFOGRAPHIE® Pe 15605 RoussRoN > Emmanen Coqared [Unkestnes Tenet oe Conse Oucuag) = TOPOGRAME INGINEREASCA = Prot se0000 ROLE RON > Fasten de Gooden cn Unversines Tench de Cansei! Surwegh~ MASURATOR: TERESTRE. FUNDAMENTE VOL 1, 2.3 «Pa 620200 ROLBS RON > len lonsca Uiirettes Tenves de Consacn Bueweyi)~ FOTOGRAMETRIS INGINEREASCA «ret #20000 ACU? RON > Censaran eloveans (Uncrate Tanna de Construct Bucy) ~ GEODEZIE + F Seoueo OLSC RON > Corsnis noon (Unveriiea Taboos ce Covarushi Giaugt) — CARTOGRAFE fuaremayieh sPor taannn ROL RO > Mariela Nenae-Potesay(ne'statn Tene de Consus! nies) - TOPOGRAFIE vo ‘ere e000 ROUTE RON > Marla Neale Posescv(Unbarsitea Tica do Concrul ucvess} -TOPOGRAFIE el 2+ Prof @0o00 ROLE HON > Dit Grate Uren Tne Conic Aurel Sten (Urharstatea Teed de Cersuchi Buco} -TOPOGRARE. NOTE O€ CURS StAPLICATIN Pret 80200 ROUD RON > tes Ge Sen (Urverstatea Terned ge Const Sucwrjt) — MSTITUTH OF OREFT St LEGISLATIE FUNCIAR CADASTRALA voi 12 «Pit 360000 ROLES RON MANAGEMENUL IN CONSTRUCTIL “iver spre Sk Bineld, N. Posen (Unkarente Ped do Covaral Buruep) - MONTORDAREA CONTROL. EXECUTE LJCRARLORDE CoM Prof 00 ROUSE RON > ata Ghoorge (Uniesttea Tenis de Gord Bvcwt - VALORIPCAREA DESELR.CR ‘9 SUDPRODUSE OR NCUSTRIALE CONSTRUCT me OEIRCLTERON. > Bev ‘ons — CONSULTANTA M_INVESTT/ICCONSTRUCTH. SERVICMLE INGINEREST PRIMO NANAGENENTUL, “CONGEDTIn PRELMNARA,PROIECTERER 5! SUPRAVEGHEREA LUCRARILOR «Pre: 170000 ROLE RON > Gheorgre Zot fate! Gal (ntetate Tevicd ob Construct Guewet) «INGINERIA 5! MANAGEMENTUL RESURSELOR TEHNOLOGICE IN CONSTRUCTI « Pe 142600 ROU" « Fon’ > GhZa, lon A. lanescu (Umersatn Ted do Constuci Bueweph)~ PROBLEMATICA EECOLOGIGA # TEHNOLOGHLOR IN MDUSTRIA CONSTRUCTILCR » Pel 70000 ROL RON bree ace ase rk ata ee ctirana i a ae te 8 ek ‘seep ao aber en oe Se ES Gren Teh sw mat tw bap Cy na Comer, Caer Goto Si Tae ‘iar Bene oe aap tera name ean entckrdenconsgs sss pow