Depanare Si Modernizare PC

WiNS DMPC
Capitolul I
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE
1. TEMATICA CURSULUI: DEPANARE I MODERNIZARE PC I. INTRODUCERE 1. Structura cursului; ce vom ti la terminarea orelor de curs ? 2. Evoluia calculatoarelor personale. 3. Reprezentarea interna a informaiei ntr-un calculator; cum reuete calculatorul s satisfac attea cerine ale utilizatorilor ? 4. Noiuni despre organizarea logic a datelor. 5. Structura unui calculator; ce gsim sub carcas ? II. GENERALITI 1. Tipuri de sisteme. 2. Documentaia necesar. 3. De ce avem nevoie pentru a putea ncepe depanarea hardware ? 4. Demontarea calculatorului i examinarea acestuia. III. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI 1. Placa de baz. 1.1 Tipodimensiunile de plcilor de baz. 1.2 Magistralele de date de pe placa de baz. 1.3 Tipuri de sloturi de extensie. 1.4 Chipset-ul, creierul plcii de baz ? 1.5 BIOS-ul descriere i configurare. 1.6 Resursele sistemului: IRQ, DMA, adrese I/O. 2. Procesorul, creierul calculatorului. 2.1 Caracteristicile procesorului: controlul traficului prin microprocesor. 2.2 Liderii productorlor de microprocesoare. 2.3 Familia microprocesoarelor X86. Coprocesoarele matematice. 2.4 Ce ne rezerv viitorul privind microprocesoarele ? 3. Memoria. 3.1 Organizarea logic a memoriei. 3.2 Tipuri de memorie. 3.3 Adugarea de memorie: modaliti de testare. 4. Sursa de alimentare i carcasa unitii centrale. 4.1 Tipurile de surse de alimentare. 4.2 Standardele carcaselor unitii centrale. IV. DISPOZITIVELE DE INTRARE/IEIRE 1. Dispozitivele de intrare. 1.1 Tastatura. 1.2 Mouse-ul.
WiNS DMPC
Capitolul I
1.3 Dispozitivede intrare speciale. 2. Dispozitive de afiare video. 2.1 Sistemul de afiare 2.2 Monitorul 2.3 Adaptorul grafic. Acceleratoare grafice. 3. Comunicaii i reele de calculatoare. 3.1 Utilizarea porturilor de comunicaie (COM, LPT, USB). 3.2 Modemul. 3.3 Componentele unei reele LAN. Elemente de baz. 4. Dispozitive audio. 4.1 Caracteristicile plcilor de sunet. 4.2 Accesoriile plcilor de sunet. V. SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE. 1. Interfee de stocare. 2. Uniti de dischet. 3. Componentele de baz ale unitilor de hard-disc. 4. Unitile CDROM. Standardele CD-urilor. 5. DVD-ul este viitorul ? 6. Uniti de band i alte uniti de stocare de mare capacitate VI. IMPRIMANTE I SCANNERE. 1. Imprimante matriceale. 2. Imprimante cu jet de cerneal. 3. Imprimante LASER. 4. Scanerul. VII. ASAMBLAREA I NTREINEREA SISTEMELOR 1. Realizarea unui sistem. 2. Modernizarea unui calculator: cnd i cum ? 3. ntreinerea sistemului: ntreinerea preventiv, copii de siguran, garanii. VIII. DEPISTAREA DEFECTELOR I DEPANAREA 1. Instrumente de diagnosticare software. 2. Instrumente de diagnosticare hardware. 3. Probleme create de sistemele de operare.
WiNS DMPC
Capitolul I
BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
TOTUL DESPRE HARDWARE editura Teora, 1999 SCOTT MUELLER PC DEPANARE I MODERNIZARE editura Teora, 1997 i 1999 ediia a 3-a LISA BUCKI PC 6 N 1 - editura Teora, 1999 PETER NORTON SECRETE PC - editura Teora, 1998 KRIS JAMSA MODERNIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL - editura ALL, 1996 ANDY RATHBORNE MODERNIZAREA I DEPANAREA CALCULATOARELOR PENTRU TOI - editura Teora, 1996 JENNIFER FULTON GHIDUL BOBOCULUI PENTRU MODERNIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL - editura Teora, 1996 CALCULATORUL PE NELESUL TUTUROR MIHAELA editura AGNI, 1995 CRSTEA ION DIAMANDI Redacia CHIP COLECIA CHIP 1997, 1998, 1999, 2000 INTERNET Site- urile diferiilor productori de tehnic de calcul
WINN L. ROSCH
WiNS DMPC
Capitolul I
2. EVOLUIA CALCULATOARELOR PERSONALE A) SCURT ISTORIC Un calculator numeric modern este de fapt un set de comutatoare electronice, utilizate pentru a reprezenta i controla circuitul datelor elementare, numite digii binari (bii). Datorit caracterului on/off al informaiei binare (1 sau 0), trebuia gsit un comutator electronic eficient. Primele calculatoare foloseau tuburile electronice pe post de comutatoare, ceea ce ducea la apariia multor probleme, acestea fiind ineficiente datorit consumului mare de energie, mare parte degajat sub form de cldur i fiind foarte nesigure. Apariia tranzistorului a revoluionat calculatoarele personale. Inventat n 1948 de John Bardeen, Walter Brattain i William Shockley, tranzistorul este un comutator electronic compact, cu consum mic de energie i de dimensiuni mult mai mici, ceea ce a dus la nlturarea complet a tuburilor electronice. Trecerea la tranzistoare a declanat o nou er a miniaturizrii, pe care o simim din plin i astzi. vechile sisteme de calcul, de dimensiuni foarte mari (umpleau o ncpere) i mari consumatoare de energie s-au transformat n sisteme compacte (laptopuri) care pot funciona cu o simpl baterie. n 1959 inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat, coninnd mai multe tranzistoare pe acelai suport de baz, legate fr fire. Primul circuit integrat coninea 6 tranzistoare, fa de un procesor Pentium cu peste 4 milioane de tranzistoare. n 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 Kb=1024 bii, reprezentnd la acea dat o mare realizare. Cum era firesc, comenzile nu au ncetat s apar, compania Busicomp comandnd 12 tipuri diferite de circuite logice pentru una din mainile sale de calcul aflate n proiect. Pe lng faptul c Intel a ncorporat toate aceste circuite ntr-un singur cip, au ncorporat i toate funciile lor, astfel nct s poat fi controlat printr-un program care i putea modifica funciile. Primul procesor Intel 4004, un procesor pe 4 bii, a aprut n 1971 (cipul opera 4 bii de date simultan). A urmat foarte repede 8008, un microprocesor pe 8 bii, aprut n 1972. n 1973 au fost proiectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008, simple echipamente pentru demonstarii cu rolul de a face s se aprind nite luminie. La sfritul lui 1973, Intel a introdus cipul 8080, de zece ori mai rapid dect predecesorul su, care adresa 64 K memorie. Acesta a fost de fapt pasul mult ateptat de industria calculatoarelor personale. n 1975 a fost lansat kitul ALTAIR, considerat a fi primul calculator personal, coninnd un microprocesor 8080, o surs de alimentare, un oanou de comand cu multe beculee i o memorie de 256 octei. La un pre de vnzare de ~ 400 $, kitul trebuia ansamblat de cumprtor. calculatorul cuprindea o magistral cu arhitectur
5 deschis, fiind posibil adugarea de extensii i periferice ulterioare. Noul procesor a inspirat alte companii s scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M i prima versiune a limbajului de programare BASIC. n 1975, firma IBM a introdus pe pia primul ei calculator personal. Modelul 5100 avea 16K memorie i un monitor cu 16 linii pe 64 de caractere, un interpretor al limbajului BASIC i o unitate de casete DC 300 pentru stocare, pre 9000 $. Datorit preului nu a constituit un succes comercial i a fost nlocuit cu modelele 5100, 5110 i 5120. Abia modelul 5150 a constitui primul IBM Personal Computer, sistem foarte asemntor cu sistemul IBM System/23 dataMaster aprut n 1980. n 1976, compania Apple Computer lanseaz Apple I (aproape 700 $), format dintr-o plac principal, fixat n uruburi pe o bucat de placaj, fr carcas i sus de alimentare. n 1977 apare Apple II, care a stabilit standardul pentru aproape toate calculatoarele ce au urmat. n 1980 lumea microcalculatoarelor asista la o competiie: de o parte sistemele Apple cu o baz software gigantic, iar pe de alt parte sistemele CP/Mdezvoltate din iniialul Mits Altair.
WiNS DMPC Capitolul I
B) CALCULATORUL PERSONAL IBM La sfritul anului 1980, IBM a intrat pe piaa calculatoarelor cu pre mic, aflat ntr-o extindere rapid, proiectnd sub conducerea lui Don Estridge primul PC, avnd la baz sistemul IBM System /23 data Master cu monitorul i tastatura integrate n ansamblu. echipa de proiectare a utilizat microprocesorul 8088, ce accesa 1 Mb de memorie, cu magistrala intern de 16 bii i extern de 8 bii. IBM a fabricat calculatorul cu intenia de a-l lansa pe pia ntr-un an, folosind ct mai multe componente de la productorii externi: aprea pentru prima dat un nou standard: compatibil IBM. pentru acesta s-au scris mai mult software dect pentru oricare alt sistem de pe pia. Compania Microsoft a acceptat propunerea de a dezvolta un sistem de operare pentru acest sistem, pe care la denumit simplu DOS (Sistem de operare cu discul). C) DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR PERSONALE N ZILELE NOASTRE. n cei 20 de ani de la lansarea primului IBM PC, sistemele bazate pe microprocesorul 8088 la 4.77 MHz, au evoluat la sisteme cu microprocesoare Pentium III sau AMD K7 Atlon la 800 MHz, de aproape 1500 de ori mai rapide, fiind capabile s acceseze cantiti de memorie de ordinul sutelor de Mb i s lucreze cu cantiti de date de ordinul zecilor de Gb. IBM a inventat standardul compatibil, piaa fiind rapid micat de o multitudine de productori de echipamente de calcul i echipamente periferice. Standardul iniial Compatibil IBM a fost nlocuit cu standardul PC sau mai nou Compatibil PC. A aprut o nou noiune, cea de upgrade, nscut din necesitatea de a
WiNS DMPC Capitolul I 6 ine pasul cu ritmul tot mai alert de dezvoltare a tehnologiilor de fabricaie cerute de produsele software tot mai performante. Calculatorul personal a devenit n zilele noastre un fel de aparat electrocasnic bun la toate, tot mai prezent la toate categoriile de oameni, capabil de aproape orice fel de activitate cerut. Astfel, tot ceea ce merit s fie discutat sau privit s-a transformat n numere cri, muzic, filme etc.
WiNS DMPC
Capitolul I
3. REPREZENTAREA INTERN A INFORMAIEI
NTR-UN
CALCULATOR
A) PRINCIPIILE MATEMATICE n interiorul calculatoarelor circul semnale (impulsuri). Pantru a memora i transmite informaiile prin intermediul acestor semnale, calculatoarele folosesc un sistem de reprezentare a informaiilor pe dou niveluri. Practic, n calculator exist semnale electrice de tensiune mai nalt care sunt interpretate ca avnd valoarea 1 i semnale de tensiune joas, interpretate ca avnd valoarea 0. Valorile 0 i 1 se mai numesc i BII i reprezint particulele cele mai mai mici de informaie din calculator. Astfel, devine evident de ce n calculatoare este folosit sistemul binar (n baza 2), deoarece toate datele sunt reprezentate prin cifrele 0 i 1. Pentru citirea informaiilor nu se folosesc ns bii n mod individual (singuri ei reprezentnd o cantitate prea mic de informaie) ci grupai ntr-o succesiune. O astfel de succesiune de 8 bii se mai numete BYTE (sau OCTET), acesta reprezentnd unitatea de msur a capacitii de memorie. Ex. 10011001 = 1 byte Un byte poate reprezenta un singur caracter. Cel mai mic numr care poate fi reprezentat de un byte este 0 iar cel mai mare numr este 255: 0 x 27 + 0 x 26 + 0 x 25 + 0 x 24 + 0 x 23 + 0 x 22 + 0 x 21 + 0 x 20 = 00000000 = 0 1 x 27 + 1 x 26 + 1 x 25 + 1 x 24 + 1 x 23 + 1 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20 = 11111111 = 255 Prin intermediul biilor se pot reprezenta nu numai numere ci i litere sau cuvinte. n calculator caracterele alfanumerice sunt codificate i deci recunoscute dup un anumit sistem, codurile fiind tot numerice. Acest sistem permite reprezentarea cu uurin i a valorilor logice TRUE =1 i FALSE = 0. La apariia primelor calculatoare personale, cu procesoare pe 4 bii, se utilizau coduri scurte, suficiente pentru codificarea a 16 simboluri. Codul de baz utilizat pe 4 bii pentru 10 numerale se numea Binary Coded Decimal sau BCD i este nc utilizat pe unele sisteme.
Cod binar 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 Numeral 0 1 2 3 4 5 6 0111 1000 1001 7 8 9
WiNS DMPC
Capitolul I
Acest sistem de codificare s-a dovedit repede insuficient, fiind nevoie s se treac la utlizarea unor sisteme de codificare mai complexe, dintre care cel mai cunoscut este codul ASCII. B) TABELA ASCII UNITED STATES
WiNS DMPC
Capitolul I
C) UNITI UZUALE DE MSUR A MEMORIEI Un byte este o succesiune de 8 bii. El reprezint unitatea de baz a capacitii de memorie. Bytul, notat B i multiplii si reprezint uniti de msur a capacitii de memorare att pentru memoria intern a calculatorului, ct i pentru alte dispozitive. Deoarece reprezentarea numerelor n calculator se face n baza 2 i nu n baza zece, aa cum suntem obinuiis lucrm n mod normal, i multiplii byte-ului vor fi puteri ale lui 2 i nu ale lui 10. Astfel: 1 KB = 210 B = 1024 B i nu 103 = 1000 B 1 MB = 210 KB = 1024 KB = 1048576 B 1 GB = 210 MB = 1024 MB = 1048576 KB = 1073741824 B 1 TB = 210 GB = 1024 GB = 1048576 MB = 1073741824 KB Abrevierile K (kilo), M (mega), G (giga) i T (tera) se scriu cu litere mari i reprezint mii, milioane, miliarde i respectiv biliarde. Astzi, dimensiunile obinuite ale hard-discurilor sunt de ordinul GB iar ale memoriei RAM instalate de ordinul MB.
WiNS DMPC
Capitolul I
4. NOIUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC A DATELOR Stocarea datelor se refer la pstrarea instruciunilor de program i a datelor pe calculator astfel nct informaiile s fie disponibile pentru prelucrri. Datele de lucru i programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc, dischet, disc optic, band magnetic, etc.) sub form de fiier. Fiierele sunt grupate n directoare sau subdirectoare, obinndu-se o structur arborescent care este gestionat de ctre sistemul de operare. n momentul prelucrrii datelor sau lansrii n execuie a programelor, acestea sunt stocate temporar n memoria RAM a calculatorului, dar la decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM este tears; din acest motiv memoria RAM se numete memorie volatil. A) SUPORTUL FIZIC PENTRU STOCAREA DATELOR Se refer la un suport nevolatil de stocare, pe care se pstreaz instruciuni de program i date, chiar dup oprirea calculatorului. Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice: 1) Hard disc sau Disc Fix: Este un element de stocare standard n sistemele de calcul, n mod uzual format din: mai multe discuri rigide acoperite cu un material avnd sensibilitate magnetic, ansamblul capetelor de citire/scriere i interfaa electronic ce coordoneaz conectarea ntre unitatea de disc i calculator. Dimensiunea unui harddisc, sau capacitatea sa de stocare, se msoar n megabytes (MB) sau gigabytes (GB).. Exemple de capaciti de stocare : 850 MB, 1.6 GB, 3 GB, etc. nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie pregtit urmnd urmtoarele etape: a) Formatare fizic: operaie realizat de obicei n fabric, prin intermediul unor programe specializate. n momentul formatrii fizice, suprafa discului este testat pentru sectoare cu defeciuni fizice; dac sunt depistate asemenea sectoare defecte, ele sunt marcate i devin inaccesibile componentelor software. Astfel este asigurat sigurana datelor, deoarece sistemul de operare nu are acces la sectoarele marcate ca fiind defecte i deci nu poate stoca date n acele zone. Operaia de formatare fizic terge iremediabil toate datele. b) Partiionare: operaie care rezerv o zon din capacitatea hard-discului pentru a fi utilizat de un anumit sistem de operare. Pe acelai hard-disc pot fi instalate mai multe sisteme de operare care utilizeaz fiiere cu formate specifice; n acest scop se creeaz mai multe partiii, cte una pentru fiecare sistem de operare. n cazul n care hard-discul va fi utilizat sub un singur sistem de operare, atunci vom crea o singur partiie care va utiliza toat capacitatea discului. Operaia de partiionare o efectueaz utilizatorul prin programe speciale. n cazul sistemelor de
7 operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FDISK. Operaia de partiionare terge iremediabil toate datele. Informaii despre partiiile existente pe un hard-disc sunt stocate ntr-o zon special rezervat n acest scop, n tabele de partiii. c) Formatare logic: operaie efectuat de utilizator prin programe specializate care pregtesc discul pentru a fi utilizat de ctre un anumit sistem de operare. n cazul sistemelor de operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FORMAT. Operaia de formatare logic terge toate datele; n anumite cazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele terse prin formatare logic, dac n zonele de disc unde au fost memorate acestea nu s-au efectuat ntre timp scrieri de informaii. n urma operaiei de formatare logic, pe disc sunt nscrise informaii referitoare la modul n care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznd uniti de alocare ce poart denumirea de clustere. Un cluster este format din mai multe sectoare de disc i reprezint unitatea de baz pentru stocarea informaiei pe un disc. Dimensiunea unui cluster este stabilit n urma operaiei de formatare logic. Pentru a ine evidena modului n care au fost alocate clusterele pentru stocarea datelor pe disc, se utilizeaz o tabel de alocare a fiierelor FAT (File Allocation Table). d) Transferul fiierelor sistem: este o etap opional, efectuat numai n cazul n care se dorete ncrcarea sistemului de operare de pe hard-disc. Aceast operaie este realizat prin utilitare specializate.
2) Disc flexibil sau dischet (Floppy disk) Este un disc din material plastic flexibil, acoperit cu o substan cu proprieti magnetice, introdus ntr-un plic, sau o carcas de plastic, n scopul proteciei sale mecanice. Ele permit accesul capetelor de citire prin decupajele practicate n acest scop. n general, dischetele sunt de 2 dimensiuni : 5.25 sau 3.5 inch, dar cele de 5.25 in. nu mai sunt folosite. Capacitatea de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de 1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat, o dischet trebuie n prealabil formatat utiliznd un program special. n general, dischetele se cumpr pre-formatate. n cazul n care se dorete ncrcarea sistemului de operare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fiierele sistem pe dischet. 3) CD-ROM Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic, imagini. Capacitatea uzual de stocare este de 650 MB sau 74 minute, n funcie de tipul datelor. Pentru a nscrie date pe un CD-ROM este necesar existena unui echipament special, denumit inscriptor CD (CD Recorder). Pe unitile de CD-ROM normale se poate efectua doar citirea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea ncrcrii sistemului de operare de pe discuri CD-ROM.
WiNS DMPC
Capitolul I
B) FIIERE I DIRECTOARE n vederea stocrii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cunoscute i nelese urmtoarele noiuni: Programul este o succesiune de instruciuni scrise ntr-un limbajul neles de calculator, pe care acesta le poate executa astfel nct echipamentele s acioneze ntr-un mod predeterminat. Un program efectueaz operaii de prelucrare asupra datelor de intrare n scopul emiterii unor rezultate - datele de ieire. Programele sunt stocate fizic pe disc sub form de fiiere. n continuare, sunt prezentate cteva categorii de programe: Programele de sistem: Sunt toate programele de care are nevoie calculatorul pentru a funciona eficient. Exemple : sistemul de operare, programele de gestionare a memoriei. Programele utilitare: Sunt folosite pentru ntreinerea calculatorului. Exemple: SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT. Programele de aplicaii: Ajut la efectuarea unui anumit gen de lucrri prelucrarea textelor, analiz financiar cu ajutorul foilor de calcul, tehnoredactarea textelor, etc.
9 Fiierul este o colecie de informaii stocate sub o anumit form, specific tipului de fiier. Un fiier se caracterizeaz prin:
1) Nume de fiier: Format din 1-8 caractere pentru MS-DOS i 1-255 caractere pentru MS Windows 9x. Caracterele pot conine litere, cifre i simboluri speciale ( _!#%^$&() ). Sub sistemul de operare MS-DOS numele unui fiier nu poate include spaii, n timp ce sub MS Windows 9x acest lucru este posibil. Dac pe acelai calculator utilizm aplicaii sub DOS i sub Windows 9x, atunci ar putea s apar anumite probleme la folosirea n comun a fiierelor. Fiierele cu nume lungi din MS Windows 9x sunt automat traduse n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru a putea fi utilizate i sub MS-DOS. Exemple de nume de fiiere sub MS-DOS i MS Windows 9x: BALANTA STOC XFILES BV_1998 DAT-98 Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel, acesta fiind un sistem de operare care nu sesizeaz diferena. Exemple de nume de fiiere sub MS Windows 9x: BALANTA DE VERIFICARE 1997 Curriculum Vitae Memoriu ctre TRIBUNAL Datele Mele An 98 n numele de fiiere pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue ( wildcards): ? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 8 caractere n cazul MS-DOS i de la 1 pn la 255 caractere n cazul lui MS Windows 9x. Pentru exemplificare vom urma regula impus de MS-DOS, caz n care un nume de fiier poate conine maxim 8 caractere. NUME AMBIGUU DE FIIER NUME POSIBILE DE FIIERE C?R ? poate fi nlocuit de literele A-Z i cifrele 0-9 i de caractere speciale; de exemplu: CAR, CBR, ..., CZR C_R, CR, ... C0R, C1R, ..., C9R TE*T * poate fi nlocuit de un grup de 1 pn la 5 litere sau cifre sau caractere speciale; de exemplu: TEST, TEWEGDST, TEZXST TE_12_ST, etc.
10
WiNS DMPC
Capitolul I
???? Orice nume de fiier format din 4 caractere * Orice nume de fiier, format din 1 pn la 8 caractere. 2) Extensie sau tip: Este opional, format dintr-un separator (punct) i 1-3 caractere i ne indic tipul de informaii stocate n acel fiier. n extensia unui fiier pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue (wildcards): ? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 3 caractere..ISA srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Windows 95/98 pg.28 Extensii cu semnificaie special sunt urmtoarele: .EXE, .COM Fiier executabil (program) .BAT Fiier de comenzi (batch file) care are format text .SYS Fiier sistem sau interfa software (driver) .BIN Fiier binar de tip cod executabil (binary) .LIB Fiier bibliotec (library) .XLS Fiier din aplicaia MS Excel .BAK Fiier de salvare a versiunii anterioare a aceluiai fiier (backup) .DOC Fiier document de tip MS Word .TXT Fiiere de text simplu sau formatat .DBF Fiier cu date .NTX, .NDX, .CDX, MDX, IDX Fiiere de tip index asociate fiierelor de tip .DBF .ZIP, .ARJ Fiiere comprimate, de tip arhiv Fiierele de tip text conin iruri de caractere alfanumerice i se mai numesc fiiere cu format ASCII. Termenul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) se refer la o form de codificare a caracterelor astfel nct acestea s poat fi nterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde codului zecimal 97, A corespunde codului 65, spaiu corespunde codului 32, amd. Tabelul urmtor enumer cteva exemple de fiiere cu nume i extensii ambigue: TEST*.* TEST_ING.DOC TEST1.TXT TEST1998.XLS etc. TEST*.? n acest caz, extensia fiierului conine un singur caracter: TEST_ING.A TEST1.T TESTPPPP.X etc. TEST.* Toate fiierele cu numele TEST, indiferent de extensie.
WiNS DMPC
Capitolul I
11
*.DOC Toate fiierele cu extensia DOC, indiferent de nume. *.* Toate fiierele indiferent de nume i extensie Tabel 2-3. Exemple de fiiere i extensii de fiiere cu nume ambigue 3) Dimensiune: Msurat n bytes (B) sau octei. 4) Atribute: a = arhivare; utilizat pentru anumite comenzi r = read-only ; protejeaza fiierul la tergere/modificare; el poate fi numai citit h = hidden; ascunde fiierul astfel nct s nu poat fi vizualizat prin comenzile uzuale. s = fiier de sistem - system E. Data i ora ultimei modificri pentru fiierul respectiv. Director sau folder: este un index care poate fi afiat i conine adresele fiierelor pstrate pe un disc, sau pe o poriune de disc. Directoarele au o structur ierarhic, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilitatea s conin la rndul su o serie de alte directoare. Structura arborescent se refer la o grupare logic a datelor pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stabilite de utilizator. Numele unui director poate avea maxim 8 caractere sub MS-DOS i 255 de caractere sub MS Windows 9x. Directorul care este printele tuturor subdirectoarelor se numete directorul rdcin sau root i este specificat prin simbolul backslash ( ). Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer utilizarea termenului de folder, termen care n limba englez nseamn dosar. Acest sistem de operare este astfel proiectat nct s faciliteze lucrul cu calculatorul printr-o interfa grafic prietenoas, care imit suprafa de lucru a unui birou. De aceea termenul de folder a dobndit popularitate fiind mai uor de neles de ctre utilizatori. Pentru a identifica corect un fiier trebuiesc specificate urmtoarele elemente: a) litera unitii de disc: A,B, C, etc. urmat de simbolul dou puncte (:) b) calea de acces din structura arborescent ctre acel fiier; o cale este format din succesiunea de directoare care ne conduc la acel fiier, separate prin simbolul backslash ( ) c) numele fiierului d) extensia fiierului, precedat de simbolul punct (.) De exemplu, specificarea fiierului BALANTA.DOC este: C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOC Alte exemple: C:\GESTIUNE\STOC.XLS C:\JOCURI\XFILES.EXE Exist dou moduri de a scrie specificrile de fiiere:
12
WiNS DMPC
Capitolul I
I. Folosind calea de acces absolut, pornind de la rdcin, ca n exemplele de mai sus. II. Folosind calea de acces relativ, raportat la directorul curent. De exemplu, dac directorul curent este CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fiierul BALANTA.DOC este de forma: 1998\BALANTA.DOC Numele directorul curent nu apare n specificatorul de fiier i nici calea pn la directorul curent. O cale relativ nu ncepe cu backslash i conine numai numele directoarelor aflate la nivele inferioare celui curent i numele i tipul fiierului. Dac directorul curent este JOCURI, atunci specificatorul pentru fiierul XFILES.EXE este XFILES.EXE. Directorul curent mai poate fi specificat prin simbolul punct (.) iar directorul lui printe prin dou puncte (..). Astfel, dac directorul curent este GESTIUNE, atunci specificatorul relativ pentru fiierul BALANTA.DOC este: ..\1998\BALANTA.DOC. Utilizatorul i creaz propriile sale fiiere utiliznd un program, aceste fiiere dobndind denumirea generic de documente utilizator. Un document ar putea s fie o scrisoare creat cu ajutorul unei aplicaii de procesare texte, un tabel cu formule matematice creat cu ajutorul unei aplicaii de calcul tabelar, un desen, o partitur muzical sau o secven video, create prin intermediul unor aplicaii specializate. Fiecare aplicaie i genereaz fiiere cu format specific ce pot fi exploatate numai sub aplicaia respectiv sau sub aplicaii care au capacitatea de a recunoate formatul. De exemplu, dac utilizatorul a editat o scrisoare sub procesorul de texte MS Word, scrisoarea este stocat fizic pe disc sub forma unui fiier cu format i o extensie tipic programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect de exemplu, creaz fiiere cu formate i extensii diferite. Pentru a prelucra o imagine grafic nu putem folosi o aplicaie de procesare texte, ci trebuie utilizat o aplicaie destinat acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.
13 n general aplicaiile din aceiai categorie - procesare texte, procesare imagini, procesare sunete, cu toate c au formate specifice pentru fiierele create, pot recunoate i formate de fiiere strine care dein popularitate pe pia. Astfel, un document creat sub aplicaia MS Word va putea fi citit i prin aplicaia Wordperfect, dar n momentul accesrii fiierului are loc conversia fiierului ntr-o form proprie Wordperfect. Discul sistem: este discul ce conine fiierele sistemului de operare necesare pornirii calculatorului i lansrii sistemului de operare. Se obine n urma operaiei de transfer a sistemului i poate fi disc flexibil (dischet), hard-disc sau CD-ROM. Fiiere sistem: sunt fiierele ce conin codul program al sistemului de operare. NOT: MS Windows 95/98 este un sistem de operare care se livreaz cu propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0. De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou sisteme co-existnd pe acelai echipament de calcul. n ambele cazuri, utilizatorul dispune de dou modaliti de ncrcare a sistemului de operare: se poate opta pentru MS Windows 95/98 (varianta implicit) sau pentru MS-DOS. Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fiiere sistem: IO.SYS MSDOS.SYS Operaia de ncrcare a sistemului de operare se refer la ncrcarea n memoria RAM a fiierelor de sistem i se mai numete bootare.
14 5. STRUCTURA
WiNS DMPC
Capitolul I
UNUI
CALCULATOR.
CE
GSIM
SUB
CARCAS ?
A) TERMINOLOGIE nainte de a ncepe studiul calculatoarelor personale, trebuie s ne obinuim cu limbajul specific. Orice PC este construit dintr-o mulime de componente, fiecare ndeplinind o funcie specific, care contribuie la funcionarea general a calculatorului. Ca i n realitatea fizic, un PC este construit din elemente fundamentale, combinate laolalt, fiecare adugnd o nou caracteristic sau calitate calculatorului obinut n final. Blocurile de construcie se numesc COMPONENTE HARDWARE i sunt formate din circuite electronice i pri mecanice care ndeplinesc diferite funcii. n timp, pe msur ce sistemele de calcul s-au dezvoltat, diferenele dintre aceste componente s-au atenuat. n perioada de nceput a PC-urilor, majoritatea productorilor urmau aceeai linier directoare, utiliznd aceleai componente, dar astzi diversitatea acestora a crescut. Unele componente realizate la nceput separat s-au combinat ntr-o singur pies, n timp ce altele au fost mprite n mai multe componente.
Pentru a uura modul de nelegere a componenteiu unui PC, l putem mpri n urmtoarele pri componente:
WiNS DMPC
Capitolul I
15
unitatea de sistem sistemul de stocare masiv sistemul de afiare echipamentele periferice componente de conectare.
Fiecare din aceste pri poate fi la rndul ei mprit n componente majore necesare construirii unui PC complet.
16
WiNS DMPC
Capitolul I
B) UNITATEA DE SISTEM Majoritatea oamenilor consider ca fiind un calculator partea care conine toate componentele eseniale, mai puin tastatura i monitorul. Aceasta se mai numete i Unitatea Central UC i este componeta de baz a unui calculator, dar este denumit tehnic unitate de sistem. n aceasta se gsesc principalele circuite ale calculatorului i pune la dispoziie conectorii prin care se face legtura ntre calculator i celelalte accesorii, inclusiv tastatura, monitorul i echipamentele periferice. La calculatoarele portabile (notebook), toate aceste componente externe sunt combinate n una singur, denumit direct UC.
Unitatea central este alctuit din urmtoarele componete: 1) Placa de baz Este de fapt componenta de baz a UC i este denumit i motherboard (plac mam). Celelalte circuite din UC sunt pri ale acesteia sau se conecteaz direct la ea. Placa de baz denumete funciile i capacitile fiecrui calculator, deci am putea spune c fiecare tip de calculator are un tip de plac de baz (MB). De fapt,
17 diversitatea tipurilor de calculatoare nu este dat neaprat de tipul de MB, existnd PC-uri diferite ca performane care au acelai tip de plac de baz.
MB conine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipul BIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie i porturile. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al MB: cipsetul. 2) Microprocesorul Este de fapt creerul calculatorului, elemntul care d numele acestuia: un calculator cu procesor Pentium este denumit simplu calculator pentium.
Calculatoarele mai vechi conineau i un coprocesor, responsabil de calculele matematice (ca de exemplu funciile trigonometrice), care mreau considerabil performanele calculatorului. La microprocesoarele moderne, acesta a fost ncorporat pe aceeai pastil de siliciu, crescnd considerabil viteza de calcul datorit transmiterii directe a datelor de calcul ntre ele. 3) Memoria Microprocesorul are nevoie de un loc n care s-i pstreze datele pe care le proceseaz. Memoria, numit adeseori RAM(Random Acces Memory), localizat de obicei pe placa de baz, este folosit de acesta pentru efectuarea calculelor.
18
WiNS DMPC
Capitolul I
De cantitatea de memorie instalat ntr-un sistem de calcul depind toate produsele software ce pot rula pe acesta. De fapt, mai mult memorie este echivalentul unor performane globale superioare. 4) BIOS Pentru a putea funciona, calculatorul are nevoie de un program simplu de pornire, numit sistem primar de intrare/ieire (BIOS). Acesta este un set de rutine permanent nregistrate, ce asigur caracteristicile operaionale fundamentale ale sistemului, inclusiv instruciunile care i spun calculatorului cum s se autoseteze la fiecare pornire.
La calculatoarele mai vechi, sistemul BIOS stabilea capacitatea unui calculator, proveniena acestuia determinnd compatibilitatea de baz a acestuia. La sistemele noi singura problem de compatibilitate este acceptarea standardului PlugnPlay, care permite configurarea automat a sistemului. Sistemele de operare moderne nlocuiesc automat codul BIOS, imediat dup iniializarea PCului. 5) Circuitele de suport Fac legtura ntre microprocesor i restul calculatorului. La calculatoarele moderne, toate funciile tradiionale ale circuitelor de suport au fost nglobate n cipset-uri, care contribuie la diferenierea plcilor de baz i a performanelor.
WiNS DMPC
Capitolul I
19
6) Sloturile de extensie Permit extinderea capacitilor plcilor de baz prin montarea unor plci suplimentare. n timp, PC-urile au folosit mai multe standarde pentru sloturile de extensie, n prezent cele mai importante fiind doar trei dintre ele. C) SISTEMUL DE STOCARE MASIV Pentru a putea furniza calculatorului o modalitate de stocare a cantitilor imense de date i de programe cu care se lucreaz n fiecare zi, se utilizeaz dispozitive de stocare masiv. La aproape toate calculatoarele, principalul dispozitiv de stocare este Hard-discul. Pentru transferarea programelor i datelor ntre PC-uri se utilizeaz dischetele i unitile CDROM. Toate aceste dispozitive seunt legate de restul PC-ului prin una sau mai multe interfee. 1) Unitile de hard-disc Principalele cerine ale unui sistem de stocare sunt capacitatea i viteza raportate la cost. n prezent, pentru un pre foarte mic se pot achiziiona hard-discuri cu capacitate foarte mare zeci de GB i cu vitez foarte bun.
20
WiNS DMPC
Capitolul I
2) Unitile CDROM Cel mai popular mediu de distribuie a datelor este discul CDROM. Cu o capacitate standard de 650 MB, n prezent poate fi att citit ct i scris, costul unitilor de scriere i chiar rescriere fiind din ce n ce mai mic.
O nou generaie, DVD-urile, cu capaciti pn la 18 GB, se anun a lua locul CDROM-urilor, tehnologia de fabricaie permind acestora s ating viteze de transfer foarte mari la costuri din ce n ce mai mici.
3) Unitile de dischete Cele mai ieftine dispozitive de stocare, dischetele au reprezentat pentru o perioad singura modalitate de stocare a datelor. n timp, tehnologia simpl a acestora a evoluat, capacitatea acestora crescnd de 50-100 de ori, ns preul acestor dispozitive ne fac s ne gndim la alte medii de stocare.
Totui, unitile de dischet rmn o componet standard a PC-urilor, datorit robusteii acestora i posibilitii de a lucra n medii saturate de praf i fum. 4) Unitile de band Sunt destinate exclusiv salvrilor de siguran, fiind caracterizatre prin capacitate foarte mare i cost mic. Se bazeaz pe aceleai principii ca un casetofon. Toate sistemele importante folosesc sisteme de band, montate n casete de protecie ce pot fi uor ncuiate i protejate.
WiNS DMPC
Capitolul I
21
D) SISTEMUL DE AFIARE Este de fapt fereastra prin care privim n mintea calculatorului i este format dintr-o plac video sau un adaptor grafic i un monitor sau un ecran plat. Acestea lucreaz permanent mpreun, adaptorul grafic genernd imaginile ce se afieaz pe monitor. 1) Plci grafice i acceleratoare grafice Placa grafic genereaz imaginea de pe ecranul monitorului, la parametrii cerui, convertind codurile digitale n modele de bii pentru fiecare punct vizibil. Totodat determin numrul de culori afiate i rezoluia final a imaginii.
n prezent, acestea sunt secondate de un accelerator grafic, cu rolul de a mri performanele 2D i de a realiza imagini 3D de nalt calitate. 2) Monitoarele i sistemele de afiare cu ecrane plate Monitorul este partea de baz a sistemului de afiare, finnd una din componentele cele mai costisitoare ale sistemului de calcul n funcie de parametrii tehnici oferii. Avnd de fapt aceeai tehnologie cu a televizoarelor, sunt capabile de a afia mai multe detalii, cu o serie de parametri bine stabilii, performanele acestora fiind strns legate de cele ale adaptoarelor grafice.
22
WiNS DMPC
Capitolul I
Din ce n ce mai mult este vizibil tendina de a limita spaiul relativ mare ocupat de acestea, prin introducerea unor sisteme de afiare cu ecrane plate, ale cror performane tehnice se aproprie de cele ale monitoarelor clasice.
Fiind mai uoare, ocupnd mai puin spaiu i consumnd mai puin energie, deocamdat doar preul relativ ridicat al acestora mpiedic nlocuirea monitoarelor CRT cu panourile LCD cu cristale lichide. E) DISPOZITIVE PERIFERICE Accesoriile conectate la un PC se numesc echipamente periferice i sunt de dou tipuri:de interne i externe. Cele interne sunt montate n interiorul UC-ului i sunt conectate direct lka magistrala de extensie. Cele externe sunt fizic separate de UC i uneori utilizeaz o surs de energie separat. 1) Dispozitive de intrare Comunicarea cu PC-ul se face prin intermediul tastaturii i al mouse-ului. Tastatura rmne cea mai eficient metod de introducere a textului, iar mouse-ul este cel mai rapid mijloc de utilizare a interfeelor grafice ale aplicaiilor.
Desenarea de precizie se face cu tablete digitizoare, iar captarea imaginilor i recunoaterea optic a caracterelor se face cu ajutoirul scannerelor.
WiNS DMPC
Capitolul I
23
2) Imprimantele Cea mai cunoscut metod de transformare a datelor digitale n mijloace palpabile este tiprirea informaiei pe hrtie, realizat prin intermediul imprimantelor. Cunoscnd n timp una dintre cele mai fascinante dezvoltri, n prezent ntlnim trei tipuri principale de imprimante: matriceale, cu jet de cerneal i laser.
F) COMPONENTE DE CONECTARE Capacitatea unui PC de a trimite informaii ctre alte dispozitive poart numele de conectivitate. Prin intermediul porturilor I/O, Pc-ul propriu se poate conecta cu orice numr de echipamente periferice. 1) Porturi I/O Realizeaz legtura dintra echipamentele periferice i PC. dotarea standard actual este un port paralel, utilizat de regul de imprimante i unul sau mai multe porturi seriale pentru mouse sau alte dispozitive.
24
WiNS DMPC
Capitolul I
n prezent, conexiunile seriale migreaz spre magistrale seriale universale USB, n timp ce dorina de elimina cablurile de legtur duce la dezvoltarea sistemelor de transmisie prin infrarou IrDA. 2) Modemuri Pentru conectarea cu alte surse de informaii sau calculatoare aflate la distane foarte mari (Internet), se utilizeaz sistemul telefonic internaional prin intermefdiul
unui modem. Acesta este de fapt un convertor de semnal, transformnd semnalele digitale n analoge i invers. Tendina actual este de a migra ctre servicii telefonice digitale ISDN, conexiuni de mare vitez prin fibr optic i legturi digitale directe prin satelit. 3) Reele Tendina tot mai pronunat de a pune n comun ct mai multe sisteme de calcul PERSONALE, a dus la dezvoltarea tehnologiilor de reea, care au o multitudine de avantaje cum ar fi punerea n comun de resurse, mrirea puterii de calcul i conectarea propriului PC la un sistem global de calcul (WAN).
WiNS DMPC
Capitolul II
25
CAPITOLUL II.
1. TIPURI DE SISTEME
GENERALITI
nainte de a trece la un studiu aprofundat al componentelor hardware, este necesar s trecem n revist deosebirile existente ntre arhitecturile calculatoarelor IBM si a celor compatibile IBM, structura memoriei si modul de utilizare a acesteia. n prezent se afla pe pia o multitudine de tipuri de calculatoare compatibile PC. Majoritatea sunt asemntoare, ns, odat cu continua perfecionare a mediilor de operare de genul Windows, UNIX sau OS/2, au devenit evidente cteva deosebiri importante in arhitectura sistemelor. Un sistem de operare modern are nevoie cel puin de o unitate central de prelucrare CPU 486 pentru a putea rula. Versiunea Windows NT 4.0 necesit cel puin un procesor 586, funcionarea optim a acestui sistem de operare fiind vizibil abia pe un procesor performant MMX . Cunoaterea i ntelegerea acestor platforme hardware ne permit proiecrea, instalarea i utilizarea sistemele de operare moderne i a aplicaiilor astfel nct s folosim n mod optim resursele hardware disponibile n sistemul de calcul. Toate sistemele compatibile PC pot fi mprite d.p.d.v. hardware n dou tipuri fundamentale: - Sisteme pe 8 bii (clasa PC/XT) - Sisteme pe 16/32/64 bii (clasa AT) Termenul XT vine de la eXTended PC (PC extins), iar AT vine de la Advanced Technology PC (PC cu tehnologie mbuntit). Termenii PC XT si AT se refer de fapt la sistemele IBM originale care aveau aceste nume. Calculatorul XT era de fapt un sistem PC care includea un hard-disc n plus fa de unitile de discheta dintr-un PC obisnuit, aveau un procesor 8088 pe 8 bii i o magistrala ISA (Industry Standard Architecture) pe 8 bii pentru extinderea sistemului. Denumirea de 8 bii vine de la faptul c magistrala ISA prezent la sistemele de clas PC/XT, poate primi sau trimite intr-un singur ciclu numai 8 bii de date. Datele dintr-o magistral de 8 bii sunt trimise simultan pe opt ci, n paralel. Sistemele de calcul sunt considerate de clas AT, lucru care indica faptul c respecta anumite standarde care au fost stabilite pentru prima oara in sistemul IBM AT. AT este numele dat iniial de IBM sistemelor cu procesoare si sloturi de extensie pe 16 bii (ulterior, pe 32 si 64 de bii). Un sistem din clasa AT trebuie s aibe un tip de procesor compatibil cu Intel 286 sau procesoare mai noi (386, 486 Pentium, Pentium II i Pentium III) i trebuie s aibe un sistem de sloturi de extensie pe minim 16 bii. De fapt, putem spune c sistemele din clasa PC/XT cu plci de baz modernizate care nu contin sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult nu sunt considerate adevarate sisteme de clasa AT. Primele calculatoare de clasa AT aveau o versiune pe 16 bii a magistralei de tip ISA, de fapt o extensie a magistralei iniiale ISA pe 8 bii, ntlnit la calculatoarele din clasa PC/XT. Ulterior, pentru sistemele din clasa AT au fost proiectate alte tipuri de magistrale, cum sunt:
26
WiNS DMPC
Capitolul II
- Magistrala ISA pe 16 bii - Magistrala EISA (Extended ISA) pe 16/32 de bii - Magistrala PS/2 MCA (Micro Channel Architecture) pe 16/32 de bii - Magistrala PC-Card (PCMCIA) pe 16 bii - Magistrala VL-Bus (VESA Local Bus) pe 32/64 de bii - Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32/64 de bii. - Magistrala AGP (Advanced Graphics Port) pe 32 de bii. Un sistem care contine oricare dintre aceste tipuri de sloturi de extensie este, prin definitie, un sistem din clasa AT, indiferent de procesorul Intel sau compatibil Intel folosit. Sistemele de tipul AT cu un procesor 386 sau mai avansat au caracteristici speciale, care nu se intlneau la prima generaie de calculatoare AT, bazate pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat au posibiliti speciale in ceea ce priveste adresarea memoriei, administrarea acesteia i posibilitatea accesului la date pe 32 sau 64 de bii. Majoritatea sistemelor cu cipuri 386DX sau mai avansate au magistrale pe 32 de bii pentru a profita pe deplin de capacitatea procesorului de a transfera datele pe 32 de bii. Desi au fost propuse variante de magistrale VL-Bus si PCI pe 64 de bii, introducerea n producie a magistralei VL-Bus pe 64 de bii nu a avut loc, deoarece piaa a fost acaparat aproape in intregime de magistrala PCI. Magistrala PCI pe 64 de bii este de ceva timp n productie, iar noile plci de baz sunt echipate standard cu magistral AGP. Arhitecturile ISA si MCA au fost proiectate de IBM si copiate de alti producatori pentru a fi utilizate in sisteme compatibile. Alte companii au proiectat, independent, diferite tipuri de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistrala ISA a dominat piata calculatoarelor compatibile IBM. Insa, atunci cand a aparut procesorul pe 32 de bii 386DX, s-a simtit nevoia unui slot pe 32 de bii. IBM a fost primul producator care a pornit pe drumul acesta si a proiectat magistrala MCA (Micro Channel Architecture), care profita din plin de transferul datelor pe 32 de bii. Din nefericire, IBM a intmpinat dificultati cu vnzarea magistralelor MCA din cauza problemelor legate de costul ridicat de fabricatie al placilor de baza si a placilor adaptoare MCA, ca si din cauza ideii gresite ca magistrala MCA ar fi brevetata. Cu toate ca acest lucru nu este adevarat, IBM nu a reusit s-o impuna pe piata si ea a rmas in mare msura doar o caracteristica a sistemelor IBM. Restul pietei a ignorat in mare masura magistrala MCA, cu toate ca unele companii au produs sisteme compatibile MCA si multe firme au realizat placi de extensie MCA. Compaq a fost proiectantul initial al magistralei EISA (Extended Industry Standard Architecture). Dndu-si seama de dificultatile pe care le-a avut IBM in comercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotart ca e mai bine sa ofere gratis proiectul, decat sa-i pastreze ca o caracteristica unica a firmei Compaq. Ei se temeau sa nu se repete calvarul prin care trecuse IBM in incercarea de a face ca magistrala MCA sa fie acceptata de intreaga industrie. Cei de la Compaq au hotarat ca trebuie sa participe si altii la noul lor proiect si au contactat un numar de producatori de sisteme cu intentia de a-i coopta. Aceasta a condus la infiintarea consortiului EISA care in septembrie 1988 a lansat magistrala
27 de extensie proiectata de Compaq: Extended Industry Standard Architecture (EISA). Acest sistem ofera un slot pe 32 de bii care poate fi utilizat de procesorul 386DX sau de cele superioare. Din nefericire, EISA n-a cunoscut o raspandire prea mare si s-a vandut intr-un numar mult mai mic decat sistemele MCA. De asemenea, exista mult mai putine adaptoare de extensie EISA decat adaptoare de tip MCA. Acest esec de piata s-a produs din mai multe motive. Unul il reprezinta costul ridicat al integrarii intr-un sistem a unei magistrale EISA. Cipurile speciale pentru controlul magistralei EISA adauga cateva sute de dolari la costul placii de baza. De fapt, existenta sloturilor EISA poate dubla pretul placii de baza. O alta cauza a relativului esec al magistralei EISA este faptul ca performantele oferite erau de fapt, mai mari decat ale majoritatii perifericelor care puteau fi conectate. Aceasta incompatibilitate in privinta performantelor era valabila si pentru magistrala MCA. Hard-discurile disponibile si alte periferice nu reuseau sa transfere datele la fel de repede pe cat le putea prelucra chiar si magistrala pe 16 bii ISA, asa incat de ce sa fi folosit magistrala EISA, care era si mai rapida. Memoria reusise deja sa nu mai depinda de magistrala standard si era instalata in mod normal direct pe placa de baza, prin modulele SIMM (Single In-line Memory Modules). EISA complica instalarea si configurarea sistemului in cazul in care placile standard ISA erau amestecate cu placile EISA. Placile standard ISA nu puteau fi controlate de programul de configurare necesar pentru placile EISA, care nu aveau jumpere si comutatoare. In anii care au urmat aparitiei magistralei EISA, ea si-a gasit un loc in sistemele server de performanta ridicata datorita vitezei mari de transfer a magistralei. Totusi, in statiile de lucru standard magistrala EISA a fost inlocuita de magistralele de tip VL-Bus si PCI. Noua tendinta in domeniul sloturilor de extensie o reprezinta magistrala locala. Aceasta magistrala este conectata in apropierea procesorului sau direct la el. O problema cu ISA si EISA este aceea ca frecventa magistralei nu poate depasi 8,33 MHz, ceea ce reprezinta mult mai putin decat frecventa procesoarelor din majoritatea sistemelor actuale. MCA oferea performante mai bune, dar era inca limitata in comparatie cu progresele inregistrate de procesoare. Era nevoie de conectori de extensie care sa comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia, utilizand toti biii pe care ii putea prelucra acesta. Prima dintre magistralele locale care si-a castigat o oarecare popularitate a fost VESA Local Bus, numita astfel pentru ca a fost proiectata de organizatia Video Electronics Standards Association pentru adaptoarele video. VL-Bus a fost conceputa ca o extensie a procesorului 486, fiind, in esenta, o extensie a magistralei procesorului 486. Desi magistrala VL-Bus poate fi utilizata si in cazul altor procesoare, acest lucru necesita un cip de legatura special pentru conversia semnalelor de comanda. VESA a fost creata initial de corporatia NEC, care intentiona sa dezvolte standarde pentru noi tipuri de adaptoare video, mai rapide si mai puternice. Fiind constienta ca unirea face puterea, corporatia NEC a hotarat sa cedeze tehnologia VLBus si sa faca din ea un standard industrial.
WiNS DMPC Capitolul II
28
WiNS DMPC
Capitolul II
S-a format organizatia VESA (Video Electronics Standards Association), care s-a desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bus si asupra altor standarde VESA. Pretul de cost scazut si performantele ridicate au facut ca VL-Bus sa fie mult mai raspndita in comparatie cu magistrala ISA si chiar cu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost definita ca un conector de extensie al magistralelor ISA si EISA si nu poate fi intalnita decat in sistemele cu aceste tipuri de magistrala. Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) Bus a fost realizata de Intel ca o noua generatie de magistrale, oferind performantele magistralei locale si, in acelasi timp, independenta procesorului si multiplele capacitati ale acestuia. Ca si multi dintre ceilalti creatori de magistrale, Intel a infiintat o organizatie independenta pentru a face din PCI un standard industrial de care puteau beneficia toti producatorii. Comitetul PCI (PCI Committee) a fost format ca sa administreze aceasta noua magistrala si ca sa-i conduca destinul. Datorita superioritatii proiectului si performantelor PCI, aceasta a devenit rapid magistrala preferata in sistemele cele mai performante. PCI s-a impus pe piata ca cea mai performanta arhitectura de magistrala. Tabelul 2 rezuma principalele diferente dintre un sistem standard PC (sau XT) si un sistem AT. Aceste informatii fac distinctia intre aceste sisteme si cuprind toate modelele IBM si cele compatibile cu acestea. Proprietatile sistemului Tipul PC/XT (pe 8 bii) x86 sau x88 al Real Tabelul 2 Tipul AT (pe 16/32/64 de bii) 286 sau superioare Real sau Protejat (Real Virtual la 386+) 16/32/64 bii ISA, EISA, MCA, PCCard, VL-Bus, PCI 16 sau-mai multe 8 sau mai multe 16M sau 4G 250/300/500/1.000 kHz 1,2M/1,44M/2,88M Bidirectionala Da
Procesoare acceptate Modul de lucru procesorului Dimensiunea slotului de 8 bii extensie Tipul slotului ISA Intreruperi hardware Canale DMA Memorie RAM maxima Rata de transfer a controllerului de dischete Unitate standard de incarcare a sistemului Interfata de tastatura Memorie CMOS/ceas
8 4 1M 250 kHz 360K sau 720K Unidirectionala Nu
Acest tabel evidentiaza principalele deosebiri dintre arhitectura PC/XT si cea AT. Utilizand aceste informatii puteti incadra practic orice sistem in categoria PC/XT sau
29 AT. Sistemele de tipul PC XT (pe 8 bii) nu au mai fost produse de multi ani. Pe acest tip de sistem se poate rula aproape orice program sub MS-DOS, dar el devine limitat in cazul sistemelor de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistem nu poate rula sistemul de operare OS/2 sau un program proiectat sa ruleze sub acesta si nici Windows 3.1, Windows 95 sau Windows NT. De asemenea, aceste sisteme nu pot avea mai mult de 1 M de memorie adresabila, din care doar 640K sunt accesibili programelor de utilizator si datelor. In general, puteti identifica sistemele AT ca un sistem cu sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult (32/64 de bii). De obicei, aceste sisteme au sloturi ISA pe 8/16 bii compatibile cu versiunea IBM AT originala. In clasa sistemelor AT (si numai aici) se pot intalni si alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PC-Card, VLBus si PCI. Majoritatea sistemelor de astezi au procesoare 486, Pentium sau unul dintre noile procesoare P6. De obicei, sistemele PC au controllere de dischete de dubla densitate (doubledensity - DD), iar sistemele AT trebuie sa aiba un controller capabil sa lucreze cu dischete de densitate mare (high-density, HD) si de dubla densitate. O diferenta mai subtila intre sistemele PC/XT si cele AT o constituie interfata pentru tastatura. Tastatura IBM Enhanced 101-key (extinsa cu 101 taste), detecteaza la ce tip de sistem este conectat automat. Tastaturile mai vechi de la sistemele AT si XT nu lucreaza decat cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fost proiectate. Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS si un ceas de timp real; in general, sistemele de tip PC nu fac aceasta. Totodata, cipul CMOS dintr-un sistem AT memoreaza configuratia de baza a sistemului. Intr-un sistem de tip PC sau XT, toate aceste optiuni de configurare elementare (cum ar fi memoria instalata, numarul si tipul de unitati de discheta si de hard-disc, tipul adaptorului video) sunt stabilite prin utilizarea unor microcomutatoare si jumpere aflate pe placa de baza si pe diversele adaptoare.
30
WiNS DMPC
Capitolul II
2. DOCUMENTAIA NECESAR Una din marile probleme care apar in munca de service si de intretinere este existenta documentatiei. Exista mai multe tipuri de documentatie pentru un anumit sistem, incepand cu manualele de baza, care sunt livrate o data cu sistemul, si terminand cu manualele tehnice sau de service, pe care le primiti contra cost. De asemenea, cum cele mai multe dintre sistemele actuale utilizeaza componente provenind de la diferiti producatori se recomand deseori procurarea documentatiei referitoare la anumite componente direct de la producatorul acestora utiliznd siteurile Internet ale acestora.. In general, tipul documentatiei oferite pentru un sistem este direct proportional cu marimea companiei producatoare. (Companiile mari isi pot permite sa realizeze o documentatie buna.) Din nefericire, o parte din aceasta documentatie este absolut necesara chiar si pentru cele mai elementare probleme de depanare si de imbunatatire a performantelor sistemului. O alta parte este necesara numai celor care lucreaza in domeniul dezvoltarii produselor hardware sau software, care implica cerinte deosebite. A) DOCUMENTATIA DE BAZA Cand cumparati un sistem, acesta trebuie livrat cu o documentatie minimala. O data cu sistemul ar trebui sa primiti manuale referitoare la placa de baza si la celelalte adaptoare si dispozitive care intra in componenta sistemului. De exemp[u, daca sistemul achizitionat include un adaptor video si un monitor, ar trebui sa primiti cate un manual pentru fiecare dintre aceste articole. Manualele care insotesc de obicei sistemele si perifericele contin instructiunile de baza pentru configurarea, utilizarea, testarea mutarea si instalarea optima a sistemului. In mod normal, sistemul este insotit de un disc de diagnosticare elementara (numit uneori Diagnostics and Setup Disk sau Reference Disk) care este destinat proprietarului calculatorului. Cele mai multe dintre calculatoarele actuale sunt livrate cu software-ul preinstalat pe hard-disc si fara dischete. Aceste manuale ar trebui sa contina si liste cu toate jumperele si comutatoarele de configurare a placii de baza si a celorlalte placi de extensie. In cazul sistemelor EISA, discul de diagnosticare include, de asemenea, rutina SETUP (folosita pentru stabilirea datei si a orei), memoria instalata, unitatile de discuri instalate si adaptoarele video instalate. Aceste informatii sunt copiate de catre programul SETUP in memoria CMOS, care este alimentata de o baterie. B) INDRUMARI TEHNICE Indrumarele tehnice (technical-reference manuals) ofera informatiile referitoare la interfetele software si hardware specifice fiecarui sistem. Manualele sunt destinate celor care proiecteaza produse software si hardware care trebuie sa functioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie sa integreze diverse componente
31 hardware si software intr-un sistem. In cazul multor calculatoare compatibile indrumarele tehnice sunt iricluse in pret si sunt livrate o data cu sistemul ca parte a documentatiei de baza. Aceste manuale ofera informatiile elementare despre interfata si tipul unitatilor sistemului. In ele pot fi gasite informatii despre placa de baza, coprocesorul matematic, sursa de alimentare, subsistemul video, tastatura, setul de instructiuni si alte caracteristici ale sistemului. Aceste informatii va sunt necesare ca sa integrati si sa instalati unitatile de discheta, CDROM si cele de hard-disc pe care le puteti cumpara ulterior, placile de memorie, tastaturile, adaptoarele pentru retea si practic orice dispozitiv pe care doriti sa-l conectati la calculatorul dumneavoastra. Adesea, acest manual ofera scheme bloc cu circuitul placii de baza si semnificatia pinilor pentru diverse conectoare si jumpere. De asemenea, contine cateva tabele pentru unitatile de discheta si de hard-disc, care indica tipurile de unitati ce pot fi instalate pe un anumit sistem. In manual se gaseste si o lista cu tensiunile si puterea furnizate de sursa de alimentare. Aveti nevoie de aceste valori ca sa determinati daca un sistem are puterea necesara sa alimenteze un dispozitiv aditional.
C) MANUALE DE INTRETINERE A COMPONENTELOR HARDWARE Unele firme producatoare puternice, cum sunt IBM sau COMPAQ asigura si manuale de service pentru sistemele lor. Orice biblioteca de intretinere a componentelor hardware contine doua manuale: - unul de service si intretinere a componentelor hardware (HardwareMainteriance Service) - un indrumar de intretinere a componentelor hardware (HardwareMaintenance Reference). Acestea sunt adevarate manuale de service, scrise pentru sp.ecialisti. Cu toate ca se adreseaza specialistilor in service, ele sunt foarte usor de urmarit si sunt utile chiar si amatorilor si celor pasionati de calculatoare. Compania IBM si sucursalele locale de distribuire folosesc aceste manuale pentru diagnosticare si service. Indrumarul elementar IBM de intretinere a componentelor hardware pentru PC si PS/2 contine informatii generale despre sisteme. Manualul descrie procedurile de diagnosticare, pozitia comporientelor care pot fi inlocuite, reglajele sistemului, modul de inlocuire a pieselor si, instalarea lor. Informatiile continute sunt utile mai ales celor lipsiti de experienta in domeniul asamblarii si dezasamblarii unui sistem sau utilizatorilor care au dificultati in identificarea componentelor unui calculator. Dupa ce demonteaza pentru prima oara un calculator, majoritatea oamenilor nu mai au nevoie de o astfel de carte. D) DOCUMENTATIA COMPONENTELOR Daca doriti cu adevarat sa dispuneti de cea mai buna documentatie pentru sistemul dumneavoastra, va recomand cu caldura sa faceti rost de documentatia
WiNS DMPC Capitolul II 32 fiecarei componente a sistemului. Aceasta include manualele specifice fiecarei componente importante a sistemului cum ar fi placa de baza, unitatile de discheta sau sursa de alimentare - dar si documentatia referitoare la cipurile individuale, cum ar fi unitatea centrala de prelucrare, memoria ROM BIOS, setul de cipuri al placii de baza, setul de cipuri I/O etc.
E) OBTINEREA DOCUMENTATIEI Nu puteti sa depanati corect sau sa imbunatatiti performantele unui sistem daca nu dispuneti de documentatia corespunzatoare sistemului respectiv. Daca detineti un sistem produs de o firma prestigioasa - cum ar fi IBM, Compaq, HewlettPackard sau alta - cea mai buna solutie este sa apelati direct la producator pentru a obtine manualele de service sau indrumarele tehnice. Datorita naturii informatiilor continute de acest tip de manuale, cel mai bine este sa le obtineti direct de la producatorul sistemului. S-ar putea sa nu fie la fel de usor sa obtineti documentatia de la alti producatori. Majoritatea companiilor mari desfasoara activitati de service competente si furnizeaza documentatia tehnica. Altele ori nu au, ori nu vor sa ofere o astfel de documentatie, pentru a-si proteja propriile departamente de service sau departamentele de service ale distribuitorilor lor.
WiNS DMPC
Capitolul II
33
3. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU DEPANAREA HARDWARE Ca sa puteti detecta defectul si depana corespunzator un calculator, aveti nevoie de cateva instrumente de baza. Daca vreti sa practicati depanarea profesionala a calculatoarelor, veti avea nevoie de multe alte instrumente de specialitate. Instrumentele de baza, care nu ar trebui sa lipseasca din trusa unui depanator, sunt urmatoarele: Scule simple, obisnuite pentru procedurile elementare de dezasamblare si reasamblare Teste de diagnosticare software si hardware pentru verificarea componentelor sistemului Conectori de test pentru verificarea porturilor seriale si paralele Un multimetru digital, care permite masurarea corecta a tensiunilor si rezistentelor Substante chimice, cum sunt cele de curatat contactele, sprayurile pentru racirea componentelor si aerul comprimat utilizat la curatarea sistemului Printre instrumentele perfectionate se numara urmatoarele: Scule specializate, cum sunt extractoarele pentru cipuri PGA (Pin Grid Array), PLCC (Plastic Leader Chip Carrier) si POFP (Plastic Quad Flat Pack) Sonde logice si generatoare de impulsuri, care permit analiza si testarea circuitelor digitale Osciloscoape, care permit vizualizarea precisa a semnalelor analogice si digitale in vedfunctionarii modulelor SIMM (Single In-line Memory Module), a cipurilor DIP (Dual In-line Pin) si a altor module de memorie Echipamente de testare a surselor de alimentare, cum sunt autotransformatoarele si testerele de sarcina, care permit verificarea performantelor sursei de alimentare In plus, s-ar putea sa aveti nevoie de instrumente pentru lipit si dezlipit, in caz ca apar probleme care necesita asemenea operatii. A) SCULE OBISNUITE Cand lucrati cu calculatoare personale, va puteti da seama imediat ca sculele necesare pentru aproape orice tip de operatiuni de service sunt foarte simple si ieftine. Pretul unei asemenea truse de scule variaza intre 20$, pentru cele mici si 500$ pentru trusele de lux gen servieta. Unul dintre cele mai indicate moduri de a va constitui un set de scule este achizitionarea unei mici truse vandute special pentru service-ul calculatoarelor personale. Lista urmatoare contine sculele pe care le puteti gasi in micile truse de service PC cu pretul de aproximativ 20$: cheie tubulara de 3/16 inci cheie tubulara de 1/4 inci surubelnita cap cruce, mica surubelnita cu lama plata, mica
34
WiNS DMPC
Capitolul II
surubelnita cap cruce, medie surubelnita cu lama plata, medie dispozitiv de extragere a cipurilor dispozitiv de introducere a cipurilor penseta penseta cu varf incovoiat surubelnite cap stea, T10 si T15 Cheile tubulare se utilizeaza pentru scoaterea suruburilor cu cap hexagonal cu care sunt fixate carcasele sistemului, placile adaptoare, unitatile de disc, sursele de alimentare si difuzoarele existente in marea majoritate a calculatoarelor. Deoarece unii producatori au inlocuit suruburile cu cap cruce si pe cele cu fanta cu suruburile cu cap hexagonal, pentru aceste sisteme puteti folosi cheile tubulare. Dispozitivele de introducere si de extragere a cipurilor se folosesc ca sa introduceti sau sa scoateti cipuri de memorie (sau alte cipuri mici) fara sa indoiti pinii. De obicei, cipurile mai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tip ROM, sunt scoase cu o surubelnita mica. Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486, Pentium sau Pentium Pro, sunt scoase cu extractorul de cipuri, daca sunt puse pe un soclu standard. Aceste circuite au atat de multi pini, inct este necesara o forta foarte mare ca sa fie scoase. Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forta in mod egal, reducnd la minim posibilitatea de a le sparge. Pensetele normale si cele cu vrf incovoiat se pot folosi ca sa prindeti cu ele suruburile mici si jumperele pe care este greu sa le tineti in mna. Pensetele cu vrf incovoiat sunt utile mai ales atunci cand va scapa o piesa mica in interiorul calculatorului; de obicei, puteti scoate piesa far sa dezasamblati sistemul. Surubelnitele cu cap stea au forma potrivita pentru suruburile speciale pe care le puteti intlni in majoritatea sistemelor Compaq si in multe alte sisteme. Cu toate ca acest set elementar este foarte util, ar trebui totusi sa-i adaugati si alte cteva scule mici, cum ar fi: un cleste cu cap subtire pense hemostatice un cleste pentru taierea si dezizolarea firelor conductoare chei tubulare metrice surubelnite cu cap cruce pentru suruburi de siguranta menghina pila lanterna mica Clestii cu cap subtire sunt utili ca sa indreptati pinii cipurilor, ca sa instalati sau sa scoateti jumpere, ca sa indoiti cablurile sau sa apucati piesele mici. Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci cand doriti sa apucati piese mici, cum sunt jumperele. Clestii pentru taierea si dezizolarea firelor sunt utili ca sa confectionati si sa reparati cabluri.
35 Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca si la calculatoarele IBM PS/2, toate utilizand piese in sistem metric. Surubelnitele cu cap cruce pentru suruburi de siguranta se folosesc la scoaterea suruburilor cu cap cruce de tip special, care au iri centru un pin de siguranta. Surubelnita de acest tip are o gaura centrala in care poate intra pinul. Menghina o puteii utiliza atunci cand instalati conectori sau cabluri sau cand vreti sa dati cablurilor o anumita forma, ca si pentru a tirie piesele in timpul operatiunilor delicate. Pila se poate folosi ca sa neteziti marginile aspre din metal ale carcaselor sau sasiuiui, ca si pentru a ajusta mastile unitatilor de disc ca sa intre perfect. Lanterna poate fi utila pentru iluminarea interiorului sistemului, mai ales atunci cand calculatorul este mai inghesuit si lumina din incapere nu este suficienta. Eu o consider ca fiind o scula esentiala. De asemenea, din trusa dumneavoastr de scule nu ar trebui sa lipseasca un kit de protectie la ''descarcarile electrostatice ESD (electrostatic discharge). Acest kit este format dintr-o bratara antistatica cu fir de impamantare si dintr-un suport special, conductor, cu propriul sau fir de impamntare.
B) SCULE DE LIPIT SI DEZLIPIT In anumite situatii, cum ar fi lipirea unui fir rupt, montarea unei componente pe placi, scoaterea si instalarea circuitelor integrate care nu sunt pe socluri sau adaugarea pe placa a unor fire de legatura sau pini, trebuie sa utilizati un ciocan de lipit. Chiar daca in prezent aproape toate reparatiile se fac prin simpla inlocuire a placii defecte, exista si situatii in care este necesar un ciocan de lipit. Unul dintre cele mai obisnuite cazuri este cel al deteriorarilor fizice, cum ar fi dezlipirea conectorului de tastatura de pe placa de baza prin introducerea fortata a cablului. Intr-o astfel de situatie placa de baza poate fi salvata prin efectuarea catorva lipituri. In zilele noastre, majoritatea placilor de baza includ componentele I/O, cum ar fi porturile seriale si paralele. Multe dintre aceste porturi sunt protejate cu sigurante fuzibile, care de obicei sunt mici componente lipite pe placa. Aceste sigurante au rolul de a preveni deteriorarea circuitelor placii de baza de catre o sursa externa. Daca un dispozitiv extern provoaca un scurtcircuit sau o descarcare electrostatica, sigurantele se ard si placa de baza poate fi salvata daca puteti sa le inlocuiti cu unele noi. Pentru astfel de reparatii minore, va este necesar un ciocan de lipit de putere mica, de obicei in jur de 25 de wati. O putere de peste 30 de wati genereaza prea multa caldura si poate distruge componentele de pe placa. Chiar si cu un instrument de putere mica, trebuie sa limitati cantitatea de caldura la care supuneti placa si componentele ei. Puteti face acest lucru printr-o utilizare rapida si eficienta a ciocanului, ca si prin folosirea radiatoarelor prinse de marginile piesei care este lipita. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate atasa, destinat sa absoarba caldura excesiva pentru ca aceasta sa nu ajunga la componenta pe care dorim s-o
WiNS DMPC Capitolul II 36 protejam. In unele cazuri, puteti utiliza pe post de absorbant de caldura si o pensa hemostatica. Ca sa scoateti componentele lipite de pe o placa de circuit, puteti utiliza un ciocan de lipit si o pomp de fludor. Acest instrument este format de obicei dintr-o camera de aer si un dispozitiv cu arc. (Nu va recomand pompele de fludor cu para de cauciuc.) Instrumentul este armat atunci cand apasati tija cu arc in camera de aer. Cand doriti sa scoateti o piesa de pe placa, incalziti cu ciocanul de lipit punctul de pe spatele placii in care unul dintre capetele componentei este lipit pe placa, pana cand vedeti ca se topeste cositorul. Imediat ce apare topirea, pozitionati varful pompei si apasati pe butonul de eliberare a tijei. In acest fel, tija se retrage si aspira cositorul lichid de pe conexiune, lasand liber capatul componentei din orificiu. Incalzirea si aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele placii, nu de pe fata cu componente. Repetati aceasta operatie pentru fiecare capat al piesei care este lipit pe placa de circuit. Atunci cand stapaniti aceasta tehnica, puteti scoate un mic circuit integrat intr-un minut sau doua fara un risc prea mare de a avaria placa sau componentele. Circuitele integrate cu un numar mai mare de pini pot fi mai greu de scos si de relipit fara sa distrugeti si alte componente de pe placa de circuit.
C) UTILIZAREA UNUI ECHIPAMENT DE TESTARE ADECVAT In unele cazuri, pentru a testa o placa de baza sau o componenta, trebuie sa utilizati dispozitive specializate. Acest echipament de testare nu este scump si nici greu de utilizat si poate sa va fie de mare folos in munca de depanare. Pentru testarea corecta a unui sistem este nevoie de un voltmetru si de conectori de test. Conectorii de test va permit sa verificati atat porturile seriale si paralele, cat si cablurile atasate lor. Un multimetru digital poate fi utilizat in multe scopuri, inclusiv la verificarea nivelului de tensiune al semnalelor in diferite puncte, la testarea iesirilor sursei de alimentare si la verificarea continuitatii unui circuit sau a unui cablu. Un tester pentru priza electrica este un accesoriu de o valoare inestimabila, cu care se pot verifica legaturile din priza, lucru util in cazul in care banuiti ca problemele nu sunt legate de calculator. Sondele logice si sondele generatoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, dar va pot ajuta in depanare. Sonda logica o puteti utiliza pentru a verifica existenta si nivelul semnalelor in diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare de impulsuri se folosesc ca s injectati semnal intr-un circuit pentru a-i putea testa functionarea. Utilizarea acestor dispozitiv necesita o cunoastere mai buna a modului de functionare a circuitului. 1) CONECTORI DE TEST Pentru rezolvarea problemelor care apar la porturile paralele si seriale va sunt necesare conectori de test numiti si conectori cu bucla de test, care sunt utilizati pentru intoarcerea semnalului in vederea diagnosticarii.
37 Exista mai multe tipuri de conectori de test. Aveti nevoie de unul pentru portul serial cu 25 de pini, unul pentru portul serial de 9 pini si altul pentru portul paralel cu 25 de pini. Majoritatea truselor de test profesionale contin toate cele trei tipuri de conectori de test, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa ii cumparati separat. Daca sunteti indemanatic puteti chiar sa va confectionati singur conectorii de test.
2) APARATELE DE MASURA Multe proceduri de depanare implica masurarea tensiunilor si a rezistentelor. Puteti face aceste masuratori cu ajutorul unui multimetru digital portabil. Aparatele de masura pot fi dispozitive analogice (cu ac indicator) sau dispozitive digitale (cu afisarea valorii masurate). Ele au o pereche de fire numite cabturi de test sau sonde cu care se realizeaza legaturile pentru a putea face masuratorile. In functie de parametrii stabiliti pentru aparat, sondele vor masura rezistente, tensiuni in curent continuu sau in curent alternativ. De obicei, fiecare pozitie a aparatului are diverse niveluri de masura. De exemplu tensiunea in curent continuu poate fi citita pe diverse scale, cu valori maxime de 200 milivolti, 2 volti, 20 volti, 200 volti si 1000 volti. Deoarece calculatoarele utilizeaza atat tensiuni de 5 volti, ct si,de 12 volti, pentru a face masuratorile ar trebui sa folositi scala de 20 volti. Executarea acestor masuratori pe scala de 200 milivolti si de 2 volti poate da peste cap aparatul si-I poate chiar defecta, din cauza ca tensiunea este mult mai mare dect valoarea maxima. Puteti folosi si scalele de 200 sau de 1000 volti, dar tensiunile de 5 si 12 volti sunt mult mai mici decat valoarea maxima si acuratetea va fi scazuta. Daca faceti o masuratoare si nu sunteti siguri de nivelul semnalului, incepeti cu scala cea mai mare si coborati-o treptat. Unele aparate de masura mai perfectionate au posibilitatea de selectare automata a scalei pentru orice tip de masuratoare si este mult mai usor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie dect sa pozitionati aparatul pe tipul de citire pe care-I doriti, de exemplu pe volti in curent continuu, si sa puneti sondele la sursa de semnal. Aparatul selecteaza domeniul corect si afiseaza valoarea. Datorita modului lor de proiectare, aceste aparate au intotdeauna un afisaj digital si nu un ac indicator. 3) SONDE LOGICE SI SONDE GENERATOARE DE IMPULSURI O sonda logica poate fi un instrument util in detectarea problemelor care pot aparea la circuite. Intr-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volti (high), fie la nivel de 0 volti (low). Din cauza ca aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp foarte scurt (de ordinul milionimilor de secunda) si oscileaza (trec dintr-o stare in alta) foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logica are scopul sa afiseze cu usurinta aceste stari ale semnalului.
38
WiNS DMPC
Capitolul II
Sondele logice sunt utile mai ales in depanarea unui calculator care nu mai functioneaza deloc (este "mort"). Cu ajutorul unei sonde logice puteti determina daca circuitul de ceas este operational sau daca celelalte semnale necesare functionarii sistemului sunt prezente. In unele cazuri, sonda logica va poate ajuta sa verificati semnalele de la fiecare pin al circuitului integrat. Sondele logice sunt utile si in detectarea unor probleme ale unitatilor de disc prin testarea prezentei semnalelor pe cablurile de interfata si pe placa logica. Un instrument care insoteste sonda logica este sonda generatoare de semnal. Aceasta are drept scop testarea reactiei circuitului furnizand un semnal de nivel logic unu (+5 volti), care dureaza de obicei 1 ,5 pana la 10 microsecunde. Comparati reactia cu cea a unui circuit despre care stiti ca este bun. Acest tip de dispozitiv este utilizat mult mai rar decat o sonda logica, dar in unele cazuri poate fi util in testarea unui circuit. 4) TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC O alta scula de testare foarte utila este testerul pentru priza electrica, pe care il puteti cumpara de la magazinele specializate. Pur si simplu introduceti in priza dispozitivul si se vor aprinde trei leduri in diverse combinatii, care indica daca priza are firele conectate corect. Desi s-ar putea sa credeti ca prizele cu fire incorect conectate sunt o problema rar intalnita, eu m-am confruntat foarte des cu asemenea situatii. In majoritatea cazurilor se pare ca problemele apar la firul de impamantare. O priza incorect conectata poate provoca o functionare instabila a sistemului, aparitia unor erori de paritate si a blocarilor. Daca impamantarea riu este facuta, pot aparea curenti pe circuitul de masa al calculatorului. Deoarece tensiunea de pe circuit) de masa este utilizata drept baza de comparatie pentru a determina daca bitii sunt 0 sau 1 , acest lucru poate produce erori la nivelul datelor din sistem. Un alt semn ca prizele electrice nu sunt corect cablate il constituie aparitia socurilor electrice in momentul in care atingeti carcasa sau sasiul unui calculator. Acest lucru indica faptul ca exista curenti acolo unde nu ar trebui sa fie, lucru ce poate fi provocat si de existenta unor impamantari incorecte chiar in interiorul sistemului. Utilizand testerul pentru prizele electrice, puteti determina rapid daca vina apartine sau nu prizei. 5) TESTERE PENTRU MODULELE SIMM Acum consider ca dispozitivele de testare a modulelor SIMM (Single In-line Memory Module) reprezinta o componenta care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul unui depanator profesionist de calculatoare personale. Aceste dispozitive sunt mici aparate cu care pot fi evaluate modulele SIMM si alte tipuri de module, inclusiv cipurile individuale de memorie, cum ar fi cele de memorie cache. Poate ca sunt putin cam scumpe (costa in jur de 1 .000$ sau mai mult), dar ele ofera singura modalitate de a verifica riguros memoria.
39 Fara un tester de acest fel sunteti obligat sa verificati memoria ruland un program de diagnosticare, care nu poate face decat doua lucruri cu memoria: sa scrie in ea sau sa o citeasca. Un tester de SIMM poate face mult mai multe decat un program de diagnosticare: Identifica tipul de memorie Determina viteza de lucru a memoriei Determina daca este o memorie cu paritate sau se utilizeaza o paritate falsa Variaza intervalul de reimprospatare si intarzierile semnalelor de acces Localizeaza erori de un singur bit Detecteaza erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot Detecteaza lipiturile reci si scurtcircuitele Identifica erorile provocate de intarzierea unor semnale Determina erorile legate de capacitatea memoriei de a pastra datele.
Nici un program de diagnosticare conventional nu poate face aceste lucruri deoarece trebuie sa se bazeze pe parametri de acces ficsi, stabiliti de circuitele de control al memoriei apartinand setului de cipuri al placii de baza. Din aceasta cauza programul nu poate modifica intarzierile semnalelor si metodele de acces. Veti ajunge in situatia de a avea o memorie care in unele sisteme functioneaza, iar in altele nu, memorie care de fapt este defecta. Aceasta poate produce protbleme intermitente si poate fi aproape imposibil de detectat. In concluzie nu exista nici o modalitate de testare cu adevarat riguroasa a memoriei din calculator, pentru aceasta fiind necesar un tester de module SIMM. Testerul de module SIMM pe care vi-I recomand in mod deosebit este SIGMA LC al firmei Darkhorse Systems. 6) SUBSTANTE CHIMICE Substantele chimice va pot ajuta sa curatati, sa detectati defectele si chiar sa reparati un calculator. Pentru curatarea componentelor, a contactelor si conectoarelor electrice, una dintre cele mai utile substante este 1 1 ,1-tricloretanul. Aceasta substanta curata foarte eficient. Poate fi folosita la curatarea contactelor electrice si a componentelor si nu ataca materialele plastice si cele din care sunt confectionate placile. De fapt tricloretanul se poate utiliza si pentru curatarea petelor, att de pe carcasa calculatorului, cat si,de pe tastatura. Pe piata se gaseste un tip special de lubrifiant care imbunatateste contactele, numit Stabilant 22. Aceasta substanta se aplica pe contactele electrice si imburiatateste foarte mult calitatea contactului electric, lubrifiind in acelasi timp punctul de contact. Este mult mai eficient decat lubrifiantii si substantele de curatare obisnuite. Stabilant 22 este, de fapt, un semiconductor polimerizat lichid. Se comporta ca un metal lichid si este bun conducator de electricitate. Totodata, are drept scop umplerea golurilor de aer dintre suprafetele a doua piese (ceea ce face ca suprafata de
WiNS DMPC Capitolul II 40 contact sa fie mai mare) si impiedica venirea in contact cu oxigenul si cu alti agenti care pot oxida si coroda contactul. Adesea, la curatarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat, care este adesea freon sau bioxid de carbon (C02), este utilizat pentru indepartarea prafului si a resturilor dintr-un calculator sau de pe o componenta.
7) TIPURI DE ELEMENTE DE ASAMBLARE Una din problemele care poate face dificila depanarea unui calculator este folosirea unor tipuri diferite de elemente de asamblare. De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc suruburi care pot fi desurubate cu chei tubulare hexagonale de 1/4 inci sau 3/16 inci. IBM utilizeaza aceste suruburi in toate sistemele PC, XT si AT, acest standard fiind folosit in toate calculatoarele compatibile. Totusi, unele companii folosesc piese de alte tipuri. De exemplu, Compaq utilizeaza in majoritatea sistemelor suruburi cu cap stea. Suruburile de acest tip au un orificiu in forma de stea, in care intra surubelnitele de dimensiuni potrivite. Aceste surubelnite au indicative de masura, cum ar fi: T-8, T-9, T-10, T-15, T-20, T25, T-30, T-40 etc. O versiune a surubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranta, care poate fi intalnit in sursele de alimentare si in alte subansamble. Aceste suruburi sunt ideritice cu cele obisnuite, cu exceptia faptului ca in centrul orificiului in forma de stea se afla un pin care impiedica desurubarea cu o surubelnita normala cu cap stea. O puteti face doar utilizand o mica dalta cu care sa scoateti pinul. De obicei, un dispozitiv sigilat cu astfel de suruburi se inlocuieste cu totul si rareori este nevoie sa fie deschis. De asemenea, multi fabricanti utilizeaza suruburile mai obisnuite, cu cap cruce si cele cu fanta. Sculele folosite la aceste suruburi sunt mult mai simple, dar ele nu fac priza la fel de bine ca pe cele cu cap hexagonal sau cap in stea, iar marginile lor se pot rotunji mult mai usor. Din suruburile foarte ieftine se pot desprinde bucati de metal care pot cadea chiar pe placa de baza.
WiNS DMPC
Capitolul II
41
4. DEMONTAREA
CALCULATORULUI
EXAMINAREA
ACESTUIA
Procesul de dezasamblare si reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datorita standardizarii existente, se intalnesc (cu cateva exceptii) numai cateva tipuri si dimensiuni de suruburi, iar aranjarea diverselor componente este asemanatoare, chiar si in calculatoare produse de firme diferite. In plus, sistemele actuale nu contin prea multe componente. Procedura de dezasamblare si reasamblare se mparte in urmatoarele etape: Ansamblul carcasei Placile adaptoare Unitatile de discuri Sursa de alimentare Placa de baza A) PREGATIRI IN VEDEREA DEZASAMBLARII Inainte de a incepe dezasamblarea oricarui sistem, trebuie lamurite cateva probleme. Una dintre ele este protectia la descarcarile electrostatice. Cealalta este notarea configuratiei sistemului att in ceea ce priveste aspectul fizic al calculatorului, cum ar fi pozitia jumperelor, a comutatoarelor si orientarea cablurilor, cat si in ceea ce priveste configuratia logica, mai ales in privinta stabilirii parametrilor in memoria CMOS. Protectia la descarcrile electrostatice. Cnd lucrati cu componentele unui calculator, trebuie sa va luati masurile necesare de precauae ca sa preveniti descarcarile electrostatice accidentale. Nu recomand sa se lucreze vreodata cu cablul de alimentare introdus in priza, din cauza riscurilor neprevazute si a simplului fapt ca puteti sa dati drumul sistemului din intimplare sau pufeti chiar sa uitati sa-i inchideti. Este ioarte usor si scapati o scuia sau alte obiecte intr-un calculator in timp ce acesta functioneaza, lucru care va produce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor. Cand scoateti unitatile de disc, placile adaptoare si subansamblele delicate, cum ar fi intreaga placa de baza, memoriile SIMM sau procesorul, trebuie sa le asezati pe folia antistatica. Daca nu aveti o astfel de folie antistatica, asezati pur si simplu circuitele si dispozitivele scoase din sistem pe un birou curat sau pe o masa. Apucati iritotdeauna placa scoasa de consola metalica utilizata pentru fixarea in calculator. Aceasta consola este legata la circuitul de masa al placii si, atingand-o pe ea mai intai, veti evita o descarcare care ar defecta componentele. Daca placa nu are aceasta consola metalica, asa cum este cazul placii de baza, apucati-o cu grija de margini si incercati sa nu atingeti componentele.
42
WiNS DMPC
Capitolul II
Memorarea configuratiei si a programului Setup. Inainte de a decupla alimentarea sistemului pentru a-i scoate carcasa, trebuie sa aflati cteva lucruri si sa vi le notati. Cand lucrati la un calculator, se intampla adesea sa stergeti, accidental sau intentionat, informatiile de configurare aflate in memoria CMOS. Majoritatea sistemelor utilizeaza un cip CMOS alimentat de o baterie, care contine un ceas si o memorie in care sunt pastrate informatiile de configurare. Daca bateria este deconectata sau daca anumiti pini sunt pusi accidental in scurtcircuit, puteti descarca memoria CMOS si pierde informatiile. In cele mai multe calculatoare, memoria CMOS este utilizata pentru a inmagazina informatii,simple, precum numarul si tipul de unitati de discheta conectate, capacitatea memoriei, data si ora. Informatiile referitoare la configurarea hard-discului sunt foarte importante. In timp ce celelalte informatii pot fi inscrise usor atunci cnd reporniti sistemul, cu configurarea hard-discului este alta poveste. Majoritatea programelor BIOS din calculatoarele moderne pot citi informatiile referitoare la tip direct de pe unitatile IDE sau SCSI. Totusi, in cazul unor componente BIOS mai vechi trebuie sa furnizati explicit parametrii discului. Aceasta inseamna ca trebuie sa cunoasteti configurarea pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare pe pista. Unele programe BIOS indica hard-discul numai prin numarul tipului (type number), care poate fi de obicei intre 1 si 47. Aveti grija ca cele mai multe programe BIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamna ca valorile pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare sunt introduse de la tastatura si nu sunt constante. Este foarte important sa va notati informatiile in cazul unor tipuri definite de utilizator, pentru ca s-ar putea sa fie foarte greu sa le mai determinati dupa aceea. Unitatile actuale Enhanced IDE au elemente de configurare suplimentare si ar trebui, de asemenea, sa le notati si pe acestea. Astfel de elemente sunt modul de relocare (translation mode) si modul de transfer (transfer mode). Pentru unitati mai mari de 528M este important de notat modul de relocare, a carui exprimare difera in functie de varianta componentei BIOS. Cautati parametri de genul CHS (Cylinder Head Sector), ECHS (Extended CHS), Large (un parametru echivalent cu ECHS) sau LBA (Logical Block Addressing). Daca reconfigurati un sistem si nu stabiliti un mod de relocare identic cu cel original, atunci toate datele devin inaccesibile. Cele mai multe dintre programele BIOS recente contin o functie de autodetectare care permite citirea automata a caracteristicilor unitatii si stabilirea corecta a parametrilor CMOS. Chiar si asa, au existat probleme datorate citirii incorecte a caracteristicilor de catre BIOS sau rescrierii parametrilor originali de catre unul dintre utilizatori. La relocare trebuie sa stabiliti exact parametrii utilizati anterior la formatarea unitatii, daca vreti sa fie facuta corect citirea datelor. Daca nu specificati corect tipul de hard-disc in programul de configurare a memoriei CMOS, nu veti putea accesa corect datele acestuia. Cunosc persoane care si-au pierdut partial sau in totalitate datele ca urmare a introducerii unui tip de harddisc necorespunzator la recorifigurarea sistemului.
43 Cand se specifica incorect tipul de hard-disc, de de obicei rezultatul este un mesaj de eroare Missing operating system la pornirea sistemului si incapacitatea de accesare a unitatii C. La majoritatea sistemelor, programul Setup este introdus in memoria ROM BIOS. Daca aveti o memorie ROM Phoenix, acest program este activat prin apasarea tastelor Ctrl+Alt+Esc sau Ctrl+Alt+S. Alte memorii ROM va atentioneaza ca puteti apela programul Setup ori de citte ori se incarca sistemul, asa cum este cazul cu AMI BIOS. In cazul memoriei AMI, nu trebuie decat sa apasati tasta Delete atunci cand vi se comunica acest lucru in timpul incarcarii sistemului. In momentul in care lansati programul Setup, copiati toate configurarile. Cel mai simplu mod de a face asta este sa le tipariti. Daca aveti imprimanta conectata, apasati tastele Shift+Print Screen ca sa obtineti copia imaginii de pe ecran. Unele programe au mai multe pagini de informatii, deci va trebui sa le inregistrati pe toate. Multe programe de configurare, cum sunt cele existente in AMI BIOS, va permit sa controlati functionarea setului de cipuri utilizat pe placa de baza. Aceste configurari complicate pot ocupa cateva ecrane si toate trebuie copiate. Daca bateria este scoasa, majoritatea configurarilor vor trece in starea prestabilita si veti pierde toate configurarile stabilite de dumneavoastra. Sistemele cu magistrala MCA si EISA au un program Setup foarte sofisticat, in care este inregistrata nu numai configuratia placii de baza, ci si cea a placilor adaptoare. Din fericire, aceste programe permit ca parametrii stabiliti sa fie copiati pe o discheta. Pentru a avea acces la programele Setup, veti avea nevoie de discheta Setup Disk sau Reference Disk. Multe dintre noile sisteme PS/2 au pe hard-disc, intr-o partitie ascunsa (hidden) copia dischetei Reference Disk. Cand porniti aceste calculatoare, puteti observa ca, timp de cateva secunde, cursorul sare in partea dreapta a ecranului. In acest interval, daca apasati tastele Ctrl+Alt+Ins, se vor executa programele Setup ascunse. Alti producatori utilizeaza alte taste pentru activarea programului de configurare sau partitia ascunsa, asa ca este bine sa va consultati documentatia pentru a vedea care sunt tastele de activare in cazul sistemului dumneavoastra. Memorarea configuratiei fizice. In timp ce dezasamblati un sistem, ar fi bine sa va notati intreaga configuratie fizica din interior. Aceasta include pozitionarea jumperelor si a comutatoarelor, orientarea si pozitia cablurilor, asezarea firului de impamantare si chiar pozitia placilor adaptoare. Tineti la indemana o agenda pentru a nota aceste lucruri. Este deosebit de important sa notati pozitia tuturor jumperelor si comutatoarelor de pe plcile adaptoare, nu numai a celor de pe placa de baza. Daca le veti schimba pozitia fari sa vreti, veti stii cum trebuie reasezate, lucru foarte important in cazul in care nu aveti la indemana toata documentatia calculatorului. Notati-va si orientarea cablurilor. Majoritatea calculatoarelor produse de firme de renume utilizeaza cabluri si conectori care au o cheie, in asa fel incat nu pot fi introduse invers, dar cele mai multe calculatoare fara marca nu poseda aceasta caracteristica. De asemenea, este posibil sa incurcati cablurile pentru hard-disc cu cele ale unitatii de discheta. Fiecare cablu trebuie marcat, ca sa stiti unde si in ce
WiNS DMPC Capitolul II 44 pozitie era conectat. De obicei, cablurile plate au pe una dintre margini un fir de o culoare deosebita care indica pinul 1 iar dispozitivele in care sunt introduse sunt si ele marcate intr-un anume fel ca s indice pinul 1 , fiind de la sine inteles ca cele dou marcaje trebuie s se potriveasca. n majoritatea cazurilor (cu excepia cablurilor de alimentare), introducerea vreunui cablu plat invers produce rareori vreo defectiune permanenta. Fac exceptie de (a aceasta regula conectarea surselor de alimentare si a bateriilor; inversarea lor va produce cu siguranta o defectiune. Practic, introducerea in pozitie inversa a conectorilor de alimentare de pe placa de baza va face ca tensiunea de 12V sa apara in locul celei de 5V si componentele ar putea sa explodeze. Daca inversati pozitia bateriei puteti distruge circuitul CMOS, care de obicei este lipit pe placa. Intr-un astfel de caz va trebui sa inlocuiti placa de baza cu totul. In sfarsit, este bine sa notati pozitia firelor de masa, a placilor adaptoare sau orice alt lucru pe care s-ar putea sa nu vi-l amintiti. In unele configuratii conteaza in ce sloturi sunt introduse placile adaptoare si, de obicei, este bine sa puneti totul la loc asa cum a fost, mai ales in cazul magistralelor MCA si EISA.
WiNS DMPC
Capitolul II
45
B) REGULI DE DEMONTARE ALE UNUI PC
46
WiNS DMPC
Capitolul II
WiNS DMPC
Capitolul III
47
CAPITOLUL III.
1. PLACA DE BAZ
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI
Putem spune fr s greim c, piesa central a unui calculator este placa de baz. Aceasta este de fapt coloana vertebral a ntregului sistem, toate PC-urile avnd aceei trstur de baz: sunt construite pe o plac de dimensiuni mari, numit mother board (plac de baz). Fiind o component primar, placa de baz definete PC-ul i caracteristicile acestuia. Toate componentele sistemului se conecteaz pe sau la aceasta. Productorii de construiesc sistemele de calcul n jurul plcii de baz (MB). MB este piesa de culoare verde nchis, cu dimensiunile cele mai mari din UC, montat de regul pe partea de jos a carcasei la sistemele pe orizontal sau pe lateral la cele pe vertical. Constructiv, aproape toate plcile de baz arat cam la fel, ns productorii se strduiesc s le echipeze ct mai bine, pentru a putea oferi posibiliti de extindere a performanelor PC-ului ulterioare. Dei aceste modificri duc la mrirea costului iniial al MB, n timp se dovedete o investiie bun achiziionarea uneia mai performante. Exist tendina de a oferi plci de baz echipate cu aproape toate tipurile de subansamble, eliminnd din start necesitatea unei adugri ulterioare, mod de proiectare foarte economicos, dar care are un dezavantaj evident: elimin posibilitatea unei abordri modulare a echiprii unui sistem de calcul. Modelul de baz al PC-ului este o comparaie ntre dou filozofii de proiectare complet diferite: - una axat pe diversivitate, adaptabilitate i dezvoltare, obinute prin montarea elementelor funcionale individuale (procesor, memorie, circuite I/O), pe plci diferite instalate n conectori ai plcii de baz legate printr-o magistral; - cealalt concentrat asupra economiei i simplitii, reunind toate componentele principale ale sistemului pe o singur plac de baz. Fiecare din aceste metode are avantaje i dezavantaje proprii. Calculatoare orientate pe magistral La apariia primelor PC-uri, modelul orientat pe magistral era considerat nvechit, acesta fiind de fapt total opus modelului cu plac de baz. Numele original al magistralei de date BUS, a fost folosit deoarece semnalele magistralei cltoresc mpreun i se opresc la aceeai conectori ntlnii n drum. Modelul orientat pe magistral permite configurarea personalizat a fiecrui calculator dup scop i destinaie. Acest mod de proiectare modular permite sistemului s conecteze la magistral componente mai puternice sau mai multe de
48
WiNS DMPC
Capitolul III
acelai tip (ex. procesoare) i extensia sistemului odat cu dezvoltarea activitilor deservite. Calculatoare pe o singur plac Apariia circuitelor integrate miniaturizate a dus la reducerea masiv a numrului de plci necesare pentru construirea unui PC. Reducerea calculatorului la o singur plac a fost necesar datorit cerinelor de reducere a preului i de cretere a fiabilitii. Principalul dezavantaj este reducerea flexibilitii, caracteristicile din fabricaie nemaiputnd fi schimbate ulterior. Aceast metod este utilizat n general la calculatoarele portabile i notebook, datorit avantajului de a fi compacte, de economisire a spaiului i de reducere a greutii. Modele mixte Pentru a beneficia de avantajele ambelor tehnologii, au fost produse plci mixte. ntlnim n prezent plci orientate pe magistral cu anumite componente ncorporate (de ex. placa de sunet sau placa video), astfel nct se obine o reducere apreciabil a costului, conectorii de extensie existeni n numr mai mic permind totodat i o extindere ulterioar a anumitor tipuri de performane. Terminologie n sistemele de calcul ntlnim urmtoarele tipuri de plci: - plci fiic, legate de placa de baz numite i doughterboard sau doughtercard; - plci de extensie, difereniate dup standardul interfeei de conectare; - plci de sistem, de fapt plci de baz numite astfel de firme mari care impun o anumit terminologie (IBM); - plci planare, termen promovat de IBM odat cu introducerea seriei PS2; - plci de baz, nume dat de Intel plcilor mam (motherboards) numite i base board; - plci principale, termen neutru semnificnd de fapt placa mam, numit i main board; - plci logice, denumit astfel de Apple, descriu de fapt acelai elemente de baz; - plci fund de sertar sau backplane, descriu plcile culisante prin panoul frontal al calculatoarelor, obligatoriu planar.
WiNS DMPC
Capitolul III
49
A) TIPODIMENSIUNILE PLCILOR DE BAZ Plcile de baz moderne pot avea orice form sau dimensiuni, n funcie de modelul de PC. Primele standarde ale plcilor de baz au fost stabilite de firma IBM prin duplicarea dimensiunilor celor mai populare maini IBM. Pentru a micora costurile, majoritatea productorilor au meninut compatibilitatea cu plcile IBM, pstrndu-i poziiile gurilor de montare, lucru perpetuat pn astzi. n prezent, standardele de baz ale plcilor de baz sunt cele promulgate de Intel, cel mai recent dintre acestea, ATX, mergnd pn la specificarea poziiei conectorilor. Pentru productorii de sisteme cu profil redus a aprut un nou standard, LPX, care a micorat nlimea sistemului pirn instalarea orizontal a plcilor de extensie. Principalele tipodimensiuni ale plcilor de baz sunt: a) placa de baz pentru PC, cuprinde 5 sloturi de extensie ISA pe 8 bii, un conector pentru tastatur i unul pentru caset, dimensiune 8.5 x 11 inci;
b) placa de baz pentru XT, de 8.5 x 12 inci, sloturile de extensie la 0.8 inci, montate n linie pentru a permite i magistrale de mare vitez PCI:
50
WiNS DMPC
Capitolul III
placa de baz AT, cel mai popular model de plac IBM, lansat n 1984. Este cea mai mare plac de baz 12 x 13.5 inci, are 8 sloturi la 0.8 inci, memoria i procesorul fiind puse oriunde pe plac:
c) placa mini AT, de 13 x 8.66 inci, compatibil cu AT, conine conectori pentru legarea porturilor prin panglic, se poate adapta la multe tipuri de carcase;
WiNS DMPC
Capitolul III
51
d) placa de baz LPX, pentru PC-uri mai puin nalte, are 8.66 x 13 inci, latura din spate a asiuluiparalel cu latura mic a plcii i conine conectorii I/O. Are un conector de extensie principal n care se afl o plac fiic cu unul sau mai muli conectori standard;
e) placa mini LPX, de 10 x 8.66 inci, pentru economisirea spaiului n carcas;
52
WiNS DMPC
Capitolul III
f) placa ATX, cel mai nou standard, pstreaz dimensiunile plcii mini-AT, versiunea 1.1. introdus de Intel n 1996. Dimensiunea 12 x 9.6 inci este impus pentru a putea tia 2 plci dintr-un panou brut imprimat de 18 x 24 inci. Au un altfel de conector de alimentare;
g) placa mini ATX, de 8.2 x 11.2 inci, are conectorii pentru porturi montai direct fr cabluri, realizeaz o reducere de costuri de 30%;
Deosebirile dintre plcile cele mai des ntlnite, AT i ATX se pot vedea din imaginile urmtoare:
WiNS DMPC
Capitolul III
53
Placa de baz AT:
Placa de baz ATX:
54
WiNS DMPC
Capitolul III
Avantajele plcilor de baz ATX: Conectorii pentru tastatura i mouse sunt plasai ntr-o carcas de metal i au formatul PS/2. Sloturile SIMM sunt aezate n aa fel nct plcile de extensie nu le deranjeaza i sunt mai uor accesibile. Sloturile pentru cablurile harddisk-urilor i floppy-urilor sunt mai apropiate de unitati. Porturile seriale i paralele se gasesc n partea din spate a PC-ului. Un nou tip de conector de alimentare pentru placa de baz, cu dou avantaje: conectoarele nu mai pot fi puse greit i exista o funcie nou prin care PCul se poate opri cu ajutorul software-ului. Soclul ZIF pentru CPU nu se mai afl n spatele plcilor de extensie, ci n dreapta lor. Locul din spatele plcilor de extensie nu conine componente nalte, care s mpiedice instalarea de plci lungi. Pe unele motherboard-uri noi se afl deja chipset-uri n capsule BGA.
Cipuri fr pini: la noua tehnologie BGA, conectoarele au forma unor sfere minuscule, amplasate sub circuitul integrat. Cipul este lipit pe board, existnd avantajul costului mic de productie.
WiNS DMPC
Capitolul III
55
B) MAGISTRALELE DE DATE DE PE PLACA DE BAZ Magistrala de extensie a PC-ului permite dezvoltarea sistemului, asigurnd o conexiune de mare vitez pentru dispozitivele periferice interne care mresc puterea acestuia. Scopul magistraleide extensie este de a permite instalarea unor plci suplimentare. Prin circuitele acesteia, calculatorul transfer informaii definite printro codificare special, bazat pe ordinea i combinaia biilor. Conexiunea realizat de magistral trebuie s transfere fr eroare aceste date. Pentru evitarea erorilor sunt incluse semnale suplimentare ce controleaz fluxul informaiilor i ajusteaz ratele de transfer n funcie de viteza limit a PC-ului i viteza de lucru a accesoriilor de extensie. Configuraiile moderne includ dou magistrale de extensie- una de compatibilitate i una local de mare vitez. Prima permite instalarea plcilor mai vechi, este numit ISA, cea de mare vitez permite plcilor de extensie s lucreze la viteze apropiate de cea a microprocesorului. PC-urile notebook au problerme proprii de extensie, legate de conexiune i de alimentarea cu energie, pentru care s-au dezvoltat standarde proprii. Cele mai moderne folosesc sloturi de extensie de tip PC Card sau CardBus. Primul se aseamn cu ISA, al doilea este mai rapid, pentru plci de extensie mai noi. Comparaiie a standardelor busurilor de expansiune Name PC bus ISA Micro Channel EISA VL Bus PCI PC Card CardBus Date 1981 1984 1987 1988 1992 1992 1990 1994 Bus width 8 bits 16 bits 32 bits 32 bits 32/64 bits 32/64 bits 16 bits 32 bits Clock speed 4.77 MHz. 8 MHz 10 MHz 8 MHz 50 MHz 33 MHz 8 MHz 33 MHz Addressing 1MB 16MB 16MB 4GB 4GB 4GB 64MB 4GB
Magistrala este o cale prin care pot circula datele n interiorul unui calculator. Aceast cale este utilizat pentru comunicaie i se stabilete ntre dou sau mai multe elemente ale calculatorului. Un PC are multe feluri de magistrale, ntre care se afla urmoarele: Magistrala procesorului Magistrala de adrese Magistrala memoriei Magistrala I/O
56 1) Magistrala I/O
WiNS DMPC
Capitolul III
Este numit i magistral de extensie i este magistrala principal a sistemului si cea pe care circul cele mal multe date. Magistrala I/O este o ,,autostrad" pentru cele mai multe date din sistem. Tot ce vine sau pleac de la orice dispozitiv, cum ar fi sistemul video, unitile de disc i imprimanta, cltoreste" pe aceast magistral. Cea mai ncrcat cale de intrare/ieire este spre si dinspre placa video. 2) Magistrala procesorului Este calea de comunicaie ntre CPU (unitatea central de prelucrare) i cipurile cu care lucreaz direct. Aceast magistral este folosit pentru a transfera date ntre CPU i magistrala principal a sistemului sau ntre CPU i memoria cache extern.
Magistrala procesorului Deoarece scopul magistralei procesorului este transmiterea i primirea datelor de la CPU cu cea mai mare vitez posibil, aceast magistral lucreaz la o vitez mult mai mare dect orice alt magistral din sistem neexistnd strangulari. Magistrala este compusa din circuite electrice pentru date, pentru adrese i pentru comenzi. Un sistem Pentium 100 are Un procesor Pentium care lucreaza intern la 100 MHz, dar extern lucreaz la numai 66,6 MHz. Aceeai frecven extern de lucru 66.6 MHz o au i procesoarele Pentium 133, Pentium 166 si chiar Pentium Pro 200. n cele mai multe dintre sistemete, frecvena real de lucru a procesorulul este un multiplu (de 1,5 ori, de 2 ori, de 2,5 ori etc.) al frecvenei magistralei procesorului. Magistrala procesorului este legat la pinii procesorului i poate transfera un bit de date pe o linie de date la fiecare perioad sau la dou perioade ale ceasului. Astfel, un sistem 486 poate transfera 32 bii de date simultan, n timp ce un sistem Pentium sau Pentium Pro poate transfera 64 biti de date Ia un moment dat. Pentru a determina viteza de transfer pe magistrala procesorului, se multiplic limea datelor (32 de bii pentru 486 sau 64 de biti pentru Pentium i Pentium Pro)
WiNS DMPC
Capitolul III
57
cu frecvena ceasului magistralei (aceeai cu freevena ceasului de baz al procesorului). Dac folosim un Pentium sau Pentium Pro de 66/100/133/166/200 MHz care ruleaza Ia 66 MHz i poate transfera un bit de date la flecare perioada de ceas pe flecare linie de date, veti avea o viteza maxima instantanee de transfer de 528M pe secunda. Acest rezultat se obtine folosind urmatoarea formula: 66 MHz x 64 biti = 4,224 megabiti/secunda 4,224 megabiti/secunda : 8 = 528 M/secunda Aceasta viteza de transfer, este numita lime de band a magistralei i reprezinta o valoare maxima. Ca toate valorile maxime, aceasta viteza nu reprezinta limea de banda n functionarea normala; trebuie sa va asteptati ntotdeauna la 0 medie mai scazuta a transferului de date 3) Magistrala memoriei Este utilizata la transferul informatiilor ntre CPU i memoria principala memoria RAM a sistemului. Aceasta magistrala este o parte din magistrala procesorului sau, de cele mai multe ori, este implementata separat cu un set special de cipuri, care este responsabil cu transferul informatiilor intre magistrala procesorului i memorie. Sistemele cu frecvena placii de baza de 16 MHz sau mai mare lucreaza Ia viteze care depasesc posibilitile cipurilor DRAM standard. n astfel de sisteme este utilizat un set de cipuri (controllerul memoriei) care realizeaza interfata ntre magistrala rapida a procesorulul i memoria principala, mai lenta.
58
WiNS DMPC
Capitolul III
Acest set de cipuri este in general acelai cu setul de cipuri responsabil cu gestionarea magistralei I/O. Informatia care circula prin magistrala memoriei este transferata Ia o viteza mult mai mic dect viteza de transfer a informatiei pe magistrala procesorului. Soclurile cipurilor sau conectorii modulelor SIMM sunt conectati la magistrala memoriei Ia fel cum sunt legati conectorii de extensie Ia magistrala I/O. 4) Magistrala de adrese Este n realitate, o parte a magistralei procesorului i a celei de memorie i este folosita pentru a indica adresa de memorie sau adresa de pe magistala sistemului care va fi utilizata n cadrul operaiei de transfer al datelor. Magistrala de adrese indic precis locul n care va avea loc urmatorul transfer: n memorie sau pe magistrala. Dimensiunea ei determin mrimea memoriei pe care CPU o poate adresa direct. 5) Funciile magistralei Cea mai important funcie este de a asigura o cale de date ce leag componentele PC-ului i o modsalitate de a ajunge datele la destinaie. Deasemenea, trebuie s asigure semnale speciale care s sincronizeze semnalele circuitelor de pe plci cu cele din restul calculatorului. Principalele funcii sunt: - liniile de date, este de fapt cea mai important. Conexiunile folosite pentru transferarea datelor pe magistrala de extensie se numesc linii de date. Principalul element de descriere a magistralei este numrul acestor linii. Magistralele de date folosesc transferul paralel al informaiilor deoarece este mai rapid dect cel serial - liniile de adrese, pentru a fi mai flexibil, magistrala trebuie s transmit i informaii referitoare la adresle de memorie, pentru a permite transferarea informaiuilor mapate n memorie i accesul aleator la acestea i transportul biilor de date la o adres exact. Acestea determin domeniul maxim de memorie ce poate fi adresat: ex. ISA are 24 de linii de adres deci acceseaz maxim 16 MB de memorie. - alimentarea cu energie, magistrala de extensie alimenteaz celelalte dispozitive la tensiuni ntre 3.3 i 5 V C.C. Pot asigura att tensiuni negative ct i pozitive, de pn la 12 V. Ex. ISA nu asigur tensiuni de 3.3 de regul mai multe linii de alimentare. - sincronizarea, multe plci de extensie lucreaz sincronizat cu circuitele calculatorului gazd. O magistral sincronizat cu ceasul calculatorului se numete sincron. Cele avansate sunt mai flexibile ca vitez i pot opera asincron, existnd o relaie matematic ntre frecvena de ceas a sistemului i cea a magistralei. Ex. PCI la 33 MHz n sisteme la 66 MHz. - controlul fluxului, pentru evitarea unor pierderi de date la apariia unor diferene de vitez ntre plcile de extensie i calculatorul gazd. Magistrala trimite
WiNS DMPC
Capitolul III
59
un semnal NOT READY, cernd sistemului s atepte pn la recuperarea ntrzierilor. magistralele moderne trec la moduri de vitez mai mari burst mode (n rafale) unde datele sunt transferate dup un ciclu de transferare. - controlul sistemului, echipamentele periferice trebuie deseori s comunice cu microprocesorul, pentru aceasta asigurndu-se una sau mai multe linii pentru semnale de ntrerupere. PC-urile moderne permit partajarea ntreruperilor, ba chiar i accesul direct la memorie. Ultimile tipuri se bazeaz pe protocoale de transfer pentru controlul sistemului DMA. - controlul i arbitrarea magistralei, la primele sisteme magistrala era controlat de microprocesorul sistemului, cele mai noi transfer controlul unor circuite logice controllere de magistral. Dispozitivul care preia controlul magistralei se numete master de magistral, iar cel care primete date slave. - semnale specifice sloturilor, sunt legate mpreun, conectate direct prin cablare, pot astfel s utilizez orice slot. La cele mai noi exist semnale specifice pentru sloturi. - punile, utilizate odat cu introducerea magistralei PCI pentru legarea acestora. Dou PCI legate se numesc punte PCI to PCI, este foarte des ntlnit. Cele mai importante aspecte fizice ale magistralelor sunt: - tipurile de conectori - organizarea conectorilor - dimensiunile plcilor - spaiul ntre plci - limitele sloturilor Un element foarte important este compatibilitatea magistralei de date cu plcile de extensie. Cel mai important este nivelul de compatibilitate cu plcile de extensie ale PC-urilor obinuite.
60
WiNS DMPC
Capitolul III
C) TIPURI DE MAGISTRALE I/O I SLOTURI DE EXTENSIE n cadrul unui sistem de calcul ntlnim urmtoarele tipuri de sloturi de extensie (magistrale I/O): - ISA pe 8, 16 i 32 bii - MCA - EISA - VLBus - PCI - PCMCIA 1) Magistrala ISA pe 8 bii Folosit la sistemele XT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.2 x 13.13 x 0.5. La sistemele XT al optulea slot este special pentru anumite tipuri de plci de extensie Conectorul magistralei ISA pe 8 bii are 31 de pini.
2) Magistrala ISA pe 16 bii Folosit la sistemele AT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.8 x 13.13 x 0.5. Fa de ISA pe 8 bii au un conector suplimentar al slotului de extensie cu 18 pini.
WiNS DMPC
Capitolul III
61
3) Magistrala ISA pe 32 bii Folosit la sistemele AT, au aprut n perioada cnd nu existau procesoare pe 32 de bii, de aceea nu au avut o via lung. 4) Magistrala MCA Aprut odat cu procesoarele pe 32 de bii, utilizeaz 4 tipuri de sloturi: - de 16 bii, slotul are 2 seciuni una de 8 bii i a 2-a de 16 bii
- de 16 bii cu extensie video, de fapt un conector standard de 16 bii nsoit de un conector pentru extensia video cu 10 pini
- de 16 bii cu extensie de memorie, permit utilizarea plcilor de memorie mbuntite i transferuri de date cu aceste plci, au n plus 4 pini
- de 32 de bii, de fapt o extensie a modelului pe 16 bii, este prezent att n varianta cu extensie mrit de memorie ct i cu extensie video
62
WiNS DMPC
Capitolul III
5) Magistrala VESA Local Bus A fost conceput prin legarea pinilor procesorului 486 la un conector pentru placa de extensie, de aceea ofer maxim de performan doar pe acest tip de procesor care nu suport ns mai multe dispozitive cuplate n acelai timp. Adaug un total de 112 contacte utiliznd acelai conector ca magistralele MCA.
6) Magistrala PCI Soluia sistemelor bazate pe Pentium, adaug un alt nivel configuraiei standard de magistral, transfer datele la 33 MHz x 32 bii = 1,056 MB/s / 8 bii = 132 MB/s. Se poate alimenta la 3.3 sau 5 V i are conectori pe 32 i 64 de bii.
Conector PCI de 32 bii la 5 V.
Conector PCI 64 bii la 5 V
Conector PCI de 32 bii la 3,3 V.
Conector PCI 64 bii la 3,3 V
Magistrala universal PCI pe 32 bii
Magistrala universal PCI pe 64 bii
7) Magistrala PCMCIA A fost conceput pentru a oferi calculatoarelor notebook i laptop aceeai posibilitate de dezvoltare, au 68 pini i 2.1 x 3.4 inci. Exist 3 variante constructive: PC Card, Card Bus i Miniature Card. PcCard este pe 16 bii, cele mai cunoscute tipuri fiind: - tip I de 3,3 mm grosime, doar pentru extensii de memorie
WiNS DMPC
Capitolul III
63
- tip II de 5 mm conin orice dispozitiv - tip III de 10,5 mm n special pentru HDD amovibile - tip IV pentru HDD mai groase de 10,5 mm Card Bus sunt pe 32 bii i sunt identice fizic cu PC Card. Miniature Card lansate n 1996, pot stoca pn la 64 Mb memorie, au 1,3 x 1,5 inci.
64
WiNS DMPC
Capitolul III
D) CIPSETUL, CREIERUL PLCII DE BAZ Cel mai important Iucru care se afla pe o placa de baza este setul de cipuri, care face toata munca, incluiv pe cea de a furniza procesorului informatiile pe care acesta le solicita. Chipset-ul are grija sa trimita date spre placa grafica, procesor i bus-ul PCI, sa incronizeze transferurile de la memorie la periferice, sa faca reimprospatarea memoriei i multe altele. Marea majoritate a chipset-urilor au doua componente, numite Northbridge i Southbridge. Northbridge-ul este cel mai important, deoarece el determina majoritatea caracteristicilor setului de cipuri. El se ocupa de controlul procesorului i al cache-ului Level 2, al memoriei RAM, de curgerea corecta a informatillor pe magistrale i de multe alte asemenea job-uri de importanta majora. Southbridge este componenta care se ocupa de partea de intrare/ieire. Ea are in grija interfetele spre tastatura, floppy, bus-urile EIDE I USB, porturile seriale i paralele. Practic, chipset-ul controleaza fiecare bit care trece spre procesor, memorie, harddisk, placa grafica etc. El este in centrul retelei de date care constituie un calculator. Tot setul de cipuri dicteaza i viteza procesorului i a bus-ului extern (Front Side Bus - FSB). Chipset-ul arbitreaza i bus-urile perifericelor, pe langa cele amintite pn acum mai ramnnd PCI, ISA i AGP. Astfel, in cazul unui transfer de date intre procesor i hard-disk, setul de cipuri blocheaza celelalte transferuri de pe magistrala PCI, de exemplu intre memorie i placa de retea. Funciile principale ale cipseturilor sunt: - controller de sistem - controller de periferice - controller de memorie. Controllerul de sistem ndeplinete urmtoarele funcii: - contoare de timp i oscilatoare - controller de ntreruperi - controller DMA - gestionarea energiei Controllerul pentru dispozitive periferice Are urmtoarele funcii de baz: - interfaa cu magistrala - interfaa unitilor de dischete - interfaa cu HDD - controllerul de tastatur - controllerul pentru porturile I/O Controllerul de memorie Are rolul de a asigura adresarea memoriei RAM, remprosptarea memoriei, tratarea erorilor i lucrul cu memoria cache.
WiNS DMPC
Capitolul III
65
1) CIPSETURI PENTRU PENTIUM I PENTIUM PRO Firma Intel a devenit principalul furnizor de seturi de cipuri, ele gasindu-se pe majoritatea placilor, dar fiind inscriptionate cu tot felul de numere ciudate, de genul 82439HX. Pe de alti parte, comerciantii lanseaza oferte ca ,,placa de baza Triton". Ce inseamna aceasta i cu este mai bun un Triton II fa de Triton I? Cele mai raspandite chipset-uri Intel, din generatia a doua, pentru procesoare Pentium, sunt 430FX, 430RX i 430VX. FX este cel mai ,,batrn" membru al familiei, fiind lansat la inceputul anului trecut cu numele de cod Triton (sau Triton 1). Unii il socotesc inca chipset de prima generatie. FX aducea nou la acea vreme o performant a procesorului montat pe aceasta crescut cu 15% fat de cazul in care era instalat pe motherboard-urile dotate cu 430NX (Neptune), care la randul br erau mai bune decat 430LX (Mercury). FX are posibilitatea de a lucra cu memorii EDO RAM (memoria de lucru) i Pipelined Burst SRAM (L2 cache), contine un busmaster EIDE controler (PIIX) cu rata maxima de transfer de 16 MB/s (reducand ocuparea procesorului la transferuri de date) si suport un flux de date de peste 100 MB/s pe busul PCI. Cu memorii EDO, timpii RAM Read/Write Burst sunt x-2-2-2. Folosind PB-SRAM, performanta cache-ului de nivel 2 crete, datorit folosirii modului 3-1-1-1 pentru accesul la acest tip de memorie. Maximul de RAM instalabil pe o placa motorizat de FX este de 128 MB. SIMM-urile introduse sunt autodetectate, rmanand bineinteles obligativitatea ca cele doua SIMM-uri introduse in acelai banc sa fie absolut identice. Motherboard-urile construite pe baza FX-ului nu suport interfata USB, iar versiunea de bus PCl prezent este 2.0, deci placile care au nevoie de interfata PCI v. 2.1 nu vor lucra pe aceste sisteme. Generaia 1996 Timp de aproape un an, pana la aparitia ,,gemenilor" HX si VX in primavara lui 1996, FX a fost nava amiral a chipset-urilor Intel pentru procesoare Pentium. Cele dou chipset-uri motenesc numele de cod Triton, HX fiind botezat Triton II, iar VX - Triton III sau Triton II ,,Value Edition". Intel a conceput 430HX ca chipset Pentium pentru business users, acesta avand puterea de a gestiona 512 MB RAM, spre deosebire de VX, destinat pietei Small Office/Home Office i care poate lucra cu doar 128MB RAM. Diferenta de pret intre cele doua versiuni era foarte mic la ieirea din fabrica, HX fiind mai scump, dar nu i mai rapid, pentru ca doar VX accepta memorii Synchronous DRAM, cu un timp de raspuns mult mai mai mic decat EDO. Combinatia HX - EDO RAM intrece in viteza un VX, echipat tot cu EDO. Amandoua seturile de cipuri au fost proiectate tinandu-se cont de specificatiile PCI 2.1, i introduc arhitectura Concurrent PCI, care marete performanta sistemului prin simultaneitatea transferului de date pe magistralele PCI, ISA i a procesorului. Un alt lucru comun celor doua chipset-uri este interfata USB (Universal Serial Bus). Motherboard-urile construite cu HX i VX au controlerul EIDE pe placa
66
WiNS DMPC
Capitolul III
(PIIX3 Xcelerator), detinand rolul de accelerator IDE (bus master) i de punte de legatura intre bus-urile ISA i PCI. Doar HX poate fi folosit pentru placi dual-processor, VX putand controla un singur Pentium. Integritatea datelor in timpul transferurilor este verificat tot numai de 430HX, care verifica bitul de paritate, la memoriile care il au. Timpii de acces la EDO RAM sunt 5-2-2-2, mai rapizi decat cei ai VX-ului, 6-2-2-2. Acesta insa atinge 6-1-1-1, cu SDRAM. In rest, caracteristicile sunt aceleai cu ale lui 430FX. Generaia 1997 n 1997, s-a ajuns la a treia generaie, cipsetul 430TX. TX pare un fel de combinatie intre HX i VX, dar cu multe imbunatiri. Memoria RAM maxim instalabila se situeaza la 256 MB, de tipul Fast Page, EDO sau SDRAM. Accesul la EDO RAM este neschimbat (5-2-2-2), dar TX este cel mai rapid chipset pentru Pentium, ajungand la 5-1-1-1 cu Synchronous DRAM. Pana acum, ceasul de timp real (Real Time Clock) se afla intr-un circuit separat (Dallas). TX il include in setul de cipuri. S-a schimbat i acceleratorul IDE, circuitul PIIX4 din TX introducand un nou mod de transfer pe bus, Ultra DMA/ 33, patentat de Quantum. Ultra DMA/33 ridica rata de transfer teoretica a harddisk-ului pana la 33 MB/s, spre deosebire de modul ATA-2, care are maximul la 16 MB/s (tot teoretic). In practica, Ultra DMA/33 s-a dovedit cu 15% mai rapid decat PlO mode 4. Performanta va crete odata cu aparitia unitatilor proiectate special pentru aceasti interfata. Dublarea ratei de transfer se face utilizand ambele margini ale semnalului de date. 430TX aduce nouti si in ceea ce priveste economisirea energiei. Advanced Configuration and Power Interface (ACPI) va permite controlul power managementului prin intermediul sistemului de operare. TX este chipset-ul ideal pentru procesorul Intel cu instructiuni MMX, dar i utilizatorii profesioniti vor avea mult de catigat folosindu-l. Intel produce i un chipset destinatcalculatoarelor Pentium portabile, denumit 430MX. Construit pe arhitectura lui 430FX, MX este primul din clasa seturilor de cipuri concepute pentru mobile computing. Fat de FX, sunt extinse funciile de power management, cea mai interesant controland ceasul procesorului pentru evitarea creerii temperaturii acestuia, iar controlul consumului pentru fiecare slot PCI i modurile suspend i standby arat scopul existentei sale. Cipseturi pentru Pentium Pro Dupa trecerea in revist a seturilor de cipuri pentru Pentium, sa intram in lumea mai greu accesibila a procesoarelor Pentium Pro. Aici gasim chipset-urile denumite Orion, 450GX i 450KX. Aprute la sfaritul lui 1995, familia 450 formeaza prima generatie comercial de seturi de cipuri Intel pentru Pentium Pro. GX este cel mai puternic, flind destinat serverelor, cu unul sau mai multe procesoare, iar KX a fost proiectat pentru workstation-uri. Ele au posibilitatea de a
WiNS DMPC
Capitolul III
67
gestiona pan la 4 GB memorie RAM, timpii de citire ajungand la x-1-1-1. Le caracterizeaz corectia erorilor (ECC) si folosirea bitului de paritate. Aceste chipset-uri au fost inlocuite de Intel 440FX, zis i Natoma, care constituie a doua generatie de seturi de cipuri pentru PPro. 44OFX suport pan la 1 GB RAM, are faciliti Concurrent PCI, PCI 2.1 i folosete acelai controler ca i 430HX i VX, PIIX3, pentru bus-master IDE i PCI-ISA bridge. Cu 44OFX se pot folosi dou procesoare, pentru Symmetric Multiprocessing (SMP), crescand astfel viteza sistemelor de operare avansate, cum ar fi Windows NT si UNIX. i standardul USB este implementat in Natoma, pentru folosirea de periferice plug&play. 2) Ali productori de cipseturi compatibile Pentium Dei Intel fabrica majoritatea chipset-urilor pentru Pentium si Pentium Pro, nu este singura care face acest lucru. SMC (Standard Microsistems Company), firma cunoscut pentru producerea perifericelor destinate conecticii calculatoarelor, are in catalog un chipset pentru procesoare Pentium, care nu pare cu nimic mai prejos decat cele produse de Intel. Astfel, SMC UltraCore poate folosi 256 MB RAM, Ia un timp de acces Ia citire de 5-2-2-2 i 2 MB L2 cache, Ia care, cu memorii SDRAM, timpul de citire este 3-1-1-1. UltraCore integreaz un controler bus-master ElDE, la care se pot ataa pan la patru uniti. Suportand standardul plug&play i FlashEPROM, plcile de baz cu acest chipset se pot compara oricand cu cele care folosesc un 430FX sau VX. Un alt productor de chipset-uri pentru Pentium este OPTi, care, Cu ViperUMA, se aliniaz standardului Unified Memorv Architecture, propus de membrii VESA. UMA revolulioneaz arhitectura subsistemului grafic, renuntnd la memoria de pe plac, urmnd ca procesorul grafic s lucreze direct cu memoria RAM principal. Pe lng asta, Viper sustine versiunea PCI 2.1 i lucreaz cu cache-ul secundar la 3-1-1-1, iar cu memoria de baz, presupunnd c este SDRAM, cu 5-1-11. Motherboard-urile Cu OPTi Viper-UMA gestioneaz maxim 512 MB RAM i poseda un bus-master EIDE controler. OPTi oferA i un chipset pentru Pentium Pro, denumit Discovery, iar Cu Vendetta, destinat procesoarelor din clasa Pentium i intrat in fabricatie in a doua parte a anului 1996, reuete s integreze toate controlerele care formeaz un set de cipuri intr-un singur circuit integrat. SiS i VLSI sunt alte dou companii care produc seturi pcntru procesoare x86 de clas Pentium, dar pe piata romneasc ele constituic rariti, Intel adjudecndui partea leului. n 1995, productorul taiwanez VIA Tehnologies Inc. a intrat pe piata cu un nou core logic chipset, numit VIA VT82C580. Acesta fiind singurul chipset proiectat integral in Taiwan i reprezentand o realizare remarcabil, a fost repede ,,adoptat" de firmele taiwaneze, care i-au proiectat plci de baza cu ,,chipsetul br national". Plcile de baz VIA au stat in permanenta in umbra celor echipate cu chipseturi Intel, dei au performante apropiate de acestea, dar un pret mai sczut. In 1996, VIA a lansat 0 nou generatie, numit VIA Apollo VP. In acel moment, acest cipset
68
WiNS DMPC
Capitolul III
avea cele mai bune performante de pe piata plcilor cu Socket 7. Pentru prima data sau auzit termeni precum ,,Ultra DMA/33" pentru interfata IDE sau ,,83 MHz Bus Clock". Firma Intel a fost depita, pentru moment, replica venind cu chipset-ul TX.
n ofertele de placi de baz au aprut i la noi cipseturi ,,VX PRO". Clientii fac adesea confuzie intre placile de baza cu chipset Intel VX i aceste VX PRO. VX PRO nu este chipset produs de Intel, ci este pur j simplu un chipset VIA VP, care a fost rebotezat", sau mai bine zis remarcat ,,VXPRO". Astfel, cumparatorii aveau senzatia c au facut o afacere bun prin faptul c au achizitionat o plac VX la un pret sczut. In nici un caz acetia nu au realizat o tranzactie foarte bun, deoarece plcile cu chipset VIA, sunt mai ieftine dect cele cu VXPRO.
WiNS DMPC
Capitolul III
69
Deasemenea au aprut i plci HX PRO i TX PRO, plcile HX PRO folosind chipset-ul Ali Aladdin III (M1521 i M1523), iar cele TX PRO, Ali Aladdin IV+ (M1531 i M1543). Chipset-urile Ali au fost proiectate recent, tocmai pentru a umple ,,golul" produs de disparitia cipseturilor fabricate de Intel, deoarece acestea nu se mai produceau. Chiar i VIA a mai proiectat doua noi modele de chipset-uri, VIA VP2 respectiv VP3.
WiNS DMPC
Capitolul III
71
3) CIPSETURI PENTRU PENTIUM II Cea mai putemic firm din domeniu este de departe Intel. Prezent pe piata, chipset-urilor din nevoia de a oferi procesoarelor sale un suport stabil, Intel a devenit rapid prima firm productoare de seturi de cipuri, asa cum este i primul fabricant de procesoare. Aceast politic a incercat-o i AMD, cu chipset-ul AMD640, care nu era altceva decAt VIA VP2/97, dar a dat gre. Intel a incercat adesea s blocheze sau s limiteze accesul concurentilor din domeniul CPU-urilor piaa procesoarelor. Blocarea prin patente a Slot-ului 1 a fcut ca AMD i Cyrix, principalii rivali ai lui Intel, s rmn la Socket 7, imbuntaindul pe acesta, in loc s treac la Slot 1. Dar firmele taiwaneze, productoare de seturi de cipuri, au inceput s livreze produse care concureaz BX-ul i LX-ul lui Intel. Pentru P II, chipset-ul cel mai in vog (la noi) este (inc) 440LX, aprut in septembrie 1997. La vremea respectiv, acesta a inlocuit invechitul 440FX, care a avut o perioad de viat lung, fiind folosit de pe vremea procesoarelor Pentium Pro. 44OLX a fost o revolutie in domeniul chipset-urilor, fiind cel care a introdus slot-ul AGP in lumea lui Pentium II. Cu o constructie solid, LX a fost foloit i Ia 75 i 100 MHz, de ctre cei care obinuiesc s fac overclocking (pe plci de baz unde aceast frecventa se poate modifica), dei frecvenla FSB pentru care a fost proiectat a fost de 66 MHz. Cum chipset-urile se fabric pentru un anumit procesor (deoarece inti se proicctcaz procesorul, apoi setul de cipuri) 440LX este ideal pentru CPU-urile Klamath (Pentium II 233 -300 MHz), care au freeventa, de bus extern de 66 MHz. LX are, in afar de suport AGP 1x/2x, cteva caracteristici care au constituit o noutate la vremca aparitiei sale sau au adus un bencficiu major utilizatorilor si: bus-ul GTL+, suport pentra SDRAM de 3,3 volti i 64 Mb, opt linii de RAS (Row Address Strobe) - permit folosirea a 512 MB SDRAM i 1 MB EDORAM, suport complet pentru multiprocesare simetric (Symmetric MultiProcesing) cu dou CPU-uri i cinci slot-uri PCI bus mastering. Partea de I/O (southbridge, numit PIIX4) lucreaz cu dou porturi EIDE cu protocolul UltraDMA/33. Dintre facilittile avansate ale lui LX am aminti buffer-ele de 4 cuvinte att pentru bus-ul memoriei, ct i pentru PCI i AGP, precum i suportul pentru memorie ECC (Error Control and Correction).
72
WiNS DMPC
Capitolul III
440LX a fost luat de model pentru 440BX, urmaul su direct. Practic, BX este un LX care suport frecventa, de bus de 100 MHz. In rest, are aproape aceleai caracteristici. Suport tot dou procesoare in configuraie SMP, la fel de mult memorie i lucreaz cu acelai PIIX4, dar in varianta E. Diferentele apar tocmai datorit vitezei pe bus-ul memoriei, procesoarele Deschutes (Pentium II la 300, 350,400 5i 450 MHz) lucrnd cu memoria RAM Ia 100 MHz. Dar acest lucru nu aduce o cretere a vitezei de 50% fat de 66 MHz, cum ar indica cifrele, deoarece Pentium II are memoria cache Level 2 inclus in carcas i lucreaz cu ca la jumtate din frecventa procesorului. i cum datele pe care le prelucreaz CPU-uI provin in proportie de peste 95% din cache, sunt accelerate doar acele 5% din transferuri care se fac din memoria principal. De aici provine sporul mic de performan pe care il aduce bus-ul la 100 MHz in cazul lui P II. Pe plcile cu BX se pot folosi i procesoarele Klamath, dar Ia 66 MHz.
In aceeai zi in care a fost lansat 440BX, a aprut pe piata i 440EX, un chipset destinat procesoarelor ieftine din familia Celeron. EX este un LX redus, in sensul c s-a luat un LX i s-au mai taiat din facilitati. Nucleul lui EX este cel din LX, dar suport doar 256 MB de memorie in doar douA slot-uri DIMM, lucreaz cu un singur procesor i nu suport ECC. Cel mai ciudat lucru este reducerea numrului maxim de slot-uri PCI lu trei, dar nu a renuntat la slot-ul AGP. EX lucreaz doar cu freeventa, busului FSB de 66 MHz. Intel a lansat modelul Celeron A (nucleul este botezat Mendocino), care arc un cache L2 de 128 Kb tactat la freeventa, procesorului. Celeron A a adus 0 nou tinerete pentru chipset-ul EX. 440GX este conceput pentru servere i statii de lucru biprocesor. De fapt, este urmaul lui 440BX, destinat procesoarelor Xeon. O caracteristic interesant este c
WiNS DMPC
Capitolul III
73
suport atat Slot 1 ct i Slot 2. Nucleul su este foarte asemntor cu al lui BX, dar poate lucra cu o memoric SDRAM dc pn la 2 GB. DacA 440GX este un chipset de tranzitie de la Slot 1 Ia Slot2, 450NX este primul conceput special pentru Slot 2, destinat serverelor cvadriprocesor cu Xeon. Dintre capabilitatile sale se remarc lucrul cu 8 GB memorie (mai mult dect capacitatea harddisk-urilor utilizatorului mcdiu de astzi), prezenta, slot-urilor PCI pe 64 de biti i bus-ul FSB la 100 MHz. NX suporta i memorie EDO. Pentru servere, sunt importante caracteristicile chipsetului de a mentine integritatea datelor.
NX asigur ECC pentru bus-ul procesoarelor i cel al memorici, precum i verificarca parittii pentru bus-ul PCI. NX exista i intr-o veriune rcdus, 450NX Basic, pentru care memoria maxim suportat este de 4 GB i nu exista slot-uri PCI dc 64 biti, ci doar dc 32 de biti. Privind spre viitorul seturilor de cipuri de Ia Intel, apar numc cum ar fi 44OZX, Whitney, Camino i Carmel. Ele desemneaz integrate dedicate lui Celeron sau procesoarelor aprute in 1999. 44OZX este urmaul lui 440EX, i ruleaz la 100 MHz, pentru a suporta i procesoarcie Celeron care vor rula cu aceasta frecvent de bus. ZX va rmne chipset-ul de ales pentru Celeron-urile care vor fi fabricate pentru Slot 1, pentru c acelea care vor intra intr-un socket au ca suport setul de cipuri botezat Whitney. Folosirea lui Socket 370, in locul lui Slot 1 are ca scop reducerea preului total, ca urmare Intel a integrat in chipset i functiile grafice integrnd binecunoscutul i740. Chipset-ul Camino este perechea procesorulul Katmai i poate folosi memoria RDRAM (Rambus DRAM), care are o ltime de band mult mai largA dect SDRAM-ul de astazi. De asemenea, Intel trece la initiativa ATA 66, care dubleaz rata de transfer maxim a transferulul de date ctre i de la harddisk-uri. Camino introduce i AGP 4x care promite o dublare a vitezei bus-ulul AGP. Dar cea mai interesanta noutate este legtura digital AC '97, care reprezint o interfat pentru modem i soundcard. Aceste dou componente vor fi simulate de ctre procesor, far a mai fi nevoie de a cumpra plci separate. dar care duc la o scdere a vitezei reale a CPU-ului.
74
WiNS DMPC
Capitolul III
Carmel este numele de cod al succesorulul lul 450NX. El se va gsete in serverele ,,powered by Tanner". Tanner este procesorul Xeon pentru Slot 2, care include instructiunile Katmai, de prelucrare paralel a numerelor in virgul mobil. El va folosi un cache Level 2 de unul sau doi MB, care va rula la viteza procesorulul. Carmel va avea aproximativ aceleai caracteristici ca i Camino, in plus fund capabil s utilizeze un bus PCI de 64 de biti la 66 MHz. 4) CHIPSET-URILE ASIATICE
Cronologic, primul chipset pentru Pentium II (sau pentru Slot 1) care nu a venit de la Intel este VIA Apollo Pro, urmaul lul Apollo P6, care era dedicat procesoarelor Pentium Pro. Apollo Pro poate fi folosit att in sistemele desktop ct i in cele mobile i atat la procesoare Pentium II (Slot 1) ct i la Pentium Pro (Socket 8). Apollo Pro este concurentul direct al lul 44OBX, fiind un chipset care suport un FSB de 100 MHz. In toate caracteristicile sale este asemntor cu BX-ul, existand cteva mici diferente. Apollo Pro suport veriunea 2x a bus-ului AGP, combin memoria SDRAM la 100 MHz cu cea la 66 MHz), mai poate lucra i cu memorie EDO i Fast i ofer cinci slot-un PCI 2.1 bus master. Frecvenele procesoarelor pot trece de 450 MHz. Operatiile pe bus-urile AGP, PCI i CPU pot avea loc sincron sau pseudo-sincron, doar timpul de acces la SDRAM fiind putin mai mare, 6-1-1-1 fa de rafala 5-1-1-1 a lui BX. Mrimea maxim a memoriei foloite este 1 GB. Southbridge-ul integreaz un controler USB i unul UltraDMA 33, dar care poate fi folosit la 66 MB/s. ALi, firma de semiconductoare a grupului Acer (A cer Laboratories Inc.), ofer un chipset pentru Pentium II numit Aladdin Pro II (M1621/M15X3), destinat PC-urilor ieftine. Northbridge-ul Ml621 are toate facilittile lui 440BX, cum ar fi suport AGP 1 x/2x i ECC pentru memorie, dar prezint i diferenle mari, fiind capabil s lucreze cu memoni FPM i pe lng frecventele de 66 i 100 MHz, mai
WiNS DMPC
Capitolul III
75
poate foloi i 60 MHz pentru FSB, dar nu are facilitti de multiprocesare. Cu EDO sau FPM memoria maximA este de 2 GB, iar cu SDRAM, 1 GB. Pe plcile de baz cu Aladdin Pro II se pot foloi i plci PCI Ia 66 MHz. Southbridge-ul Ml543 ofer i un bus USB cu dou porturi, in rest dotarea sa flind aceeai cu a southbridge-ului din BX.
A treia firm taiwanez furnizoare de chipset-uri Pentium II este SiS (ilicon Integrated Systems), ea flind i cea mai nou pe aceast piata, produsul su, SiS 5600 (i southbridge-ul SiS 5595) fiind lansat in august 1999. 5600 suport pn la 1,5 GB RAM, 100 MHz pe FSB, AGP lx i 2x, iar 5595 este un controler I/O avansat, cu facilitati de monitorizare a PC-ului. El are poibilitatea de a msura cinci tensiuni, dou viteze de rotatii (pentru ventilatoare) i o temperatur (pentru procesor). Setarea vitezelor bus-ului i a procesorului se face prin software (BIOS), far a mai fi nevoie de jumperi.
SiS a anuntat cel mai avansat chipset nonIntel pentru Pentium II: SiS 620. Noutatea pe care o aduce acesta este integrarea cipului grafic. Acceleratorul foloit de SiS pentru 620 are un motor 2D pe 64 de biti i unul 3D care cunoaste cele mai avansate functii folosite in grafica tridimenional. Memoria grafic are valoarea maxim de 8 MB poate fi atat parte a memoriei principale (Unified Memory Access)
76
WiNS DMPC
Capitolul III
ct i separat, caz in care se recomand fobirea rapidului SGRAM. SiS ofer drivere OpenGL 5i Direct3D. In rest, caracteristicile sunt aproape aceleai cu ale lui 5600. 5) CIPSETURI PENTRU SOCKET 7 I SUPER 7 Principalul competitor al lui TX a fost VIA VP3, cu caracteristici mult superioare, dar care a suferit de ,,boli ale copilriei", cum ar fi drivere cu bug-uri. Setul de cipuri proiectat de VIA lucreaz cu o memorie maxima de 1 GB, toat cacheabil. Cache-ul L2 poate atinge 2 MB, iar timpii rafalei de citire din memoria SDRAM este 6-1-1-1, fat de 5-1-1-1, la TX. VP3 supor ECC i AGP, dar frecventa, sa maxim de bus este de 66 MHz. Acest lucru a facut ca VIA s revin cu modelul MVP3, care lucreaza i la 75, 83 i 100 MHz i care formeaz grosul livrrilor de chipset-uri pentru Super 7. Singura scdere a lui MVP3 fat de VP3 este reducerea cantitatii maxime de memorie cache-abil la 512 MB. Chipsetul MVP4 (VT82C501), care il imbuntataete pe MVP3 cruia ii aduce o imbuntatire major: un controler grafic AGP integrat. Acesta din urm este un accelerator 2D/3D cu decoder DVD (MPEG 2) i ieire TV (optional), care suport standardul AGP 2x i folosete o parte din memoria sistemului ca memone grafic. ALi are mai multe chipset-uri pentru Socket 7 i dou pentru Super 7, Aladdin IV+ i Aladdin V. Aladdin IV+ (M1531/M1543) are frecvena maxim abus-ului FSB de 83 MHz, suportA 1 GB memorie, din care cache-abil este 512 MB, 1 MB L2 cache, cinci slot-uri PCI, USB i DMA-33. Aladdin V (M1541), a cincea generaie de seturi de cipuri produse de ALi, a crescut memoria cache-abil la 1 GB i, cel mai important, are suport pentru AGP. El folosete ca partener tot southbridge-ul Ml543. Aladdin V este unul dintre primele chipset-uri AGP pentro Socket 7 aprute. SiS are o multime de chipset-uri pentru Socket 7/Super 7, dintre care cel mai rspndit este SiS5591. 5595 este un model tipic pentra Super 7: 768 MB memorie EDO sau SDRAM (cache-abil 256 MB), 1 MB cache L2, lucreaz Ia toate frecventele Super 7 cu exceptia celei de 100 MHz (deci nu poate fi folosit in plcile de baz pentru noile procesoare K6-2 300 MHz), suportA AGP 2x i posed un Southbridge (5595) care are cinci slot-uri PCI bus master i dou porturi EIDE UItraDMA 33. Mai bun dect el este SiS 530 care dubleazA memoria maxim, adaug frecventa, de bus de 100 MHz i integreaz un adaptor grafic 2D/3D AGP, produs tot de SiS (6326). Acest adaptor poseda un RAMDAC cu frecventa, maxim de 230 MHz, ceca ce asigur frecvene ergonomice de reimprosptare a ecranului chiar i la rezolutia de 1280 x 1024 pixeli. Se mai remarc cele dou porturi EIDE Ultra-DMA 66. 6) CELE MAI NOI CIPSETURI Prin diminuarea numarului de BX-uri i ZX-uri Intel a urmarit crearea de
WiNS DMPC
Capitolul III
77
spatiu PC piata pentru i820. Lansarea lui i810e coincide cu a versiunilor de Penfium III: PIll 533 B i PIll 600 B cu FSB 133. i810e este varianta extinsa a lui i810 avand suport i pentru FSB de 133 i completeaz familia Whitney care este alcatuita din i810L, i810, i810 DCl00 i i810E. Functionarea seriei 810, la fel ca i 820, este diferita de cea a lui i44OBX. Ea se bazeaza pe un MCH (Memory Controller Hub) ce permite lucrul proccsorului asincron cu memoria. Astfel este posibil ca memoria sa mearga la 100 MHz iar procesorul sa aiba o viteza de bus de 66 sau 133 MHz datorita medierii realizate de MCH. Strict pentru cazul i810 avem dc-a face cu Un GMCH (Graphics and Memory controller Hub) pe post de northbridge care, pe langa transferul de informatii din i catre memoria sistemului (cc lucreaza conform specificatulor strict la 100 MHz) i dinspre respectiv catre ICH (I/O Controller Hub, PC post de south bridge) asigura i engine-ul grafic precum i comunicarea cu monitorul. Varianta DC 100 are suplimentar i un Display Cache Controller care suporta pana la 4 MB de memoric la 100 MHz. n ultima vreme, in designul placilor de baza a aparut o noutate i anume slotul AMR (Audio Modem Riser). Ce este Cu acesta? ICH-ul are o legatura separata ce permite accesul direct la un codec Modem/Audio integrat pe mainboard. Astfel sunt asigurate flunciile de baz ale unui modem. In cazul in care sunt apelate funcii mai complexe, acestea sunt emulate prin software, hardware-ul necesar rezumndu-se la AMR Card, care face doar translatia scmnalului provenit din exterior. Practic se elimina necesitatea unui modem, acelai mecanism fiind implementat in southbridgeul de la VIA. Contienta de faptul ca GTL+ (busul lui Slot 1) catiga din ce in ce mai mult teren a pus la punct i o serie de chipset-uri pentru aceasta platforma, mai intai flind vorba de Apollo Pro, care a suferit ulterior imbunatatiri i care a dat natere noilor Apollo Pro+, Apollo Pro l33 sau cel mai recent Apollo Pro 133A. Foarte interesanta este politica accstci companici taiwaneze in privinta, south bridge-urilor. Acesta este unul singur pentru toate familiile, VT82C686A fiind pus in tandem cu oricare dintre northbridge-uri. Exista i o varianta pentru sisteme mobile. O asemenca modalitate de lucru, dei s-ar putea sa aduca o anume scadere a vitezei in unele situaii, ofera companiei o mult mai mare flexibilitate, permitandu-i sa prezinte pe piata, foarte rapid serii noi de chipset-uri. Este cazul lui Apollo Pro 133A care-i primul ce ofeta suport pentru AGP 4x. Standardul PC133 care in cea mai mane masura extinde PC 100, in loc sa sustina memoria Rambus care este considembil mai scumpa i de care sistemele actuale oricum nu pot profita in totalitate. Primul chipset care a suportat PC 133 a fost bineinteles Apollo Pro l33 urmat acum de Apollo Pro l33A care apare odata cu noile PIll B pe care le poate pune in valoare. VT82C694X poate lucra atat sincron FSB-mcmorie la 66, 100 san 133 MHz cat i asincron cu un decalaj de 33 MHz intre bus i memorie. Anul 1999 a fost unul deosebit de activ pentru VIA. PC 133 ridica frecventa de functionare a lui PC 100 de Ia 100 MHz la 133 MHz, astfel incat proaspat
78
WiNS DMPC
Capitolul III
lansatele procesoare Intel cu FSB Ia 133 MHz (recentul Coppermine) pot lucra extern in mod sincron cu memoria pe chipset-urile Apollo Prol33A. Totui, exista practic doua variante de PC 133, ambele sustinute de VIA: PC 133 propriu-zis si VCM (Virtual Channel Memory sau Virtual Channel SDRAM). Aceasta din urma a fost fabricata mai intai de NEC, Infineon i Hyundai i aduce cu sine o latenta mai redusa. Rambus aduce o latime de banda mai mare, in schimb are o latenta chiar mai mare decat SDRAM-ul de astazi, la 100 MHz, ceea ce justifica rezultatele obtinute de Rambus, cu doar 2-5% mai mari decat PC 100 in benchmark-urile high level. Cumva la polul opus, spuneam ca VIA urmrete i intrarea in segmentul middle-range i chiar high-end prin doua chipset-uri: Apollo Pro 133A i Apollo KX133. Apollo Pro 133A este un chipset, care suport Ultra ATA66, AGP 4x, PC133, ase sloturi PCI pe care unii producatori de motherboard-uri, de exemplu Tyan, chiar le implementeaza in intregime i se pare c i performanta este imbunatatita fata de Apollo Pro l33. Apollo KX 133 vine cu o serie imbunatatiri i dotari suplimentare fata de AMD 750 chipset-ul initial pentru platforma Slot A a lui Athlon. Pe langa o serie de optimizari ale lucrului cu procesorul ofera suport pentra AGP 4X fata de doar AGP 2X la Irongate (AMD750), sau PC133 fata de PC100. Designul lui KX133 se bazeaza in principal pe cel al lui Apollo Pro 133 cu diferenta ca foloseste protocolul EV6 pentru front side bus. Pentru moment, un mainboard de Slot A inseamna o placa bazata pe chipset-ul original al lui AMD i anume 750 cunoscut i ca Irongate. De fapt, Irongate este AMD numele northbridge-ului AMD 751, southbridge-ul 756 avand Si ci un nume de cod, Viper. Fiind proiectat in prima jumatate a anului, cum spuneam, nu include suport pentru PC 133 sau AGP4X, pe care KX133 le sustine. ALi a adoptat aceeai politica flexibila in privinta, southbridgeurilor ca i VIA, astfel incat oricare asemenea element poate fi pus in tandem cu oricare northbridge. Dintre toate southbridge-urile, eel mai interesant este M1535D un cip care are pe langa suportul pentru UltraDMA/66 i link-ul AC97 (Ce permite indirect, in designul placii de baza, prezenta slotului AMR i emularea soft a unui modem i un engine de sunet. Pentru domeniul chipset-urilor fara grafica sau sunet, ALi are pregatit de ceva vreme M l621, cu suport doar pentru FSB 60, 66 i 100 MHz i AGP doar 1x i 2x. Cel mai recent chipset de Slot 1 de la SIS, modelul 630, are un mare numar de dotari incluse printre Ethernet 10/100 sau suport pentru TV-Out, un engine de sunet i unul grafic. Partea de sunet este un Vortex 2 sau un SB Live!. SiS 630 are implementata o arhitectura de tip UMA (UnifiedMemory Arch itecure), in care o parte din memoria sistemulul (2/4/8/32 sau 64MB) va fi impartita intre acesta i engine-ul grafic. Optional, pentru performante ceva mai ridicate de baza poate fi dotata cu o anumita cantitate de EGM (Extended Graphics Memory), adica Display Cache.
WiNS DMPC
Capitolul III
79
ntalnim i aici, la fel ca la Apollo Prol33A de laVIA, suport pentru VCM (Virtual Channel Memory) precum i posibilitatea ca viteza de bus a procesorulul sa difere de viteza memoriei. Bineinteles, nu putea lipsi Ultra ATA66.
WiNS DMPC
Capitolul III
79
80
WiNS DMPC
Capitolul III
WiNS DMPC
Capitolul III
81
E) DESCRIEREA I CONFIGURAREA COMPONENTEI ROM BIOS Lucrul la calculator nu incepe cu Windows. Inainte ca dorinele utilizatorului sa poata fi ndeplinite, este nevoie ca un alt program sa intre n scena: Basic Input/Output System, pe scurt - BIOS. 1) PROCESUL DE BOOT-ARE Uncip minuscul, EPROM, stocheaza cel mai important program. Pentru ca, dupa conectarea in sursa de energie, calculatorul se trezete de-a dreptul naiv i inocent - componentele sale de memorie sunt goale, iar sistemul de operare este ,,incatuat" pe harddisk.
Calculatorul porneste automat aa numita rutina de boot in BIOS. Acest program asigura in primul rand functionarea corecta a PC-ului. Testul (POST-Power-On Sdf Test) verifica memoria de baza, CPU-ul, harddisk-ul si 0 serie de alte componente importante ale sistemulul. Un urmator pas al rutinei de start cauta alte componente BIOS, care ar putea fi instalate pe pIn ci de extensie. Astfel, pentru a putea efectua rutinele proprii detest, intervine de exemplu controlerul SCSI. Aceste rutine pot rula acum ihra~ probleme. Dupa ce toate componentele au fost verificate, un BIOS modern va face ordine in haosul de placi de extensie: plug& play (,,introdu i pornete") este in acest caz cuvantul-cheie. Aproape fiecare placa de extensie soliciti - minim - o intrerupere i un canal DMA, pentru a putea comunica nestingherit cu procesorul respectiv cu memoria de baza. Deoarece cantitatea de asemenea resurse este foarte limitata, BIOS-ul este cel care trebuie s se ingrijeasc de putin ordine. Faptul c aceasta sarcina nu este tocmai simpl este scos in evident de expresia ironic ,,Plug & Pray" (,,introdu i roag-te"), pe care i-au atras-o unele tipuri de BIOS. Dup ce BIOS-ul a imprit toate resursele disponibile, sistemul de operare poate prelua rezultatele. Pentru a porni adevratul stapan al hardware-ului, BIOS-ul preia de pe harddisk informatiile necesare din primele sectoare. Pentru harddisk-uri este vorba i despre datele de partitionare. De pe partitia boot-abil apare un alt mic program de boot, anume Bootstrap Loader. Acesta este un pic mai inteligent dect BIOS-ul: el cunoate structura de fiier a mediului de stocare, poate apela deci fiiere individuale. Acesta este utilizat
WiNS DMPC Capitolul III 82 pentru a citi i porni rutinele de start propriu-zise ale sistemului de operare in memoria de baz. Dac sistemul ruleaz, nu se poate spune totui c sarcina lui Basic InputOutput Systems ar fi luat sfarit. BIOS-ul este de fapt un mediator intre dou lumi: hardware i software. BIOS-ul poate comunica direct cu hardware-ul, permitand astfel sistemulul de operare (cruia i se adreseaz programele) accesarea hardwareului. Prin faptul c BIOS-ul este stocat intr-o componenta hardware, poate fi eventual considerat chiar hardware (in limba englez exista un termen generic pentru asemenea cazuri Firmware), el cunoate in amnunt caracteristicile aparatelor. Acest lucru se refer in special la programele BIOS, care se gsesc pe plcile de extensie, de exemplu pe plci de retea sau SCSI.
Rolul BIOS-ului scade ins cnd vine vorba despre sistemele de operare pe 32 de biti. Majoritatea rutinelor de BIOS sunt concepute pentru Real Mode. De aceea, ele pot fi apelate (dac pot) doar cu anumite ingrdiri de sisteme de operare ca Windows NT sau OS/2 Warp. In aceste cazuri, sistemul de operare este cel care trebule s indeplineasc toate sarcinile. n schimb se intrevd sarcini noi pentru minusculul cip ROM. Una dintre acestea este Instant-On i semnific pornirea rapida a calculatorulul in urma unei comenzi externe. Acest lucru este deosebit de util in momentul in care calculatorul are rolul de a receptiona faxuri automat. Ar fi pur i simplu risip de energie, dac el ar trebul s ruleze permanent, chiar i atunci cind nu este utilizat; pentru rutine Complicate de boot nu este timp in astfel de situatii. Cu ajutorul functiei Instant-On este ingheat pe harddisk starea sistemulul de operare in lucru, iar la nevoie, in dou secunde calculatorul este repus ,,pe linia de plutire". Aceast functie poate fi extins relativ simplu, pentru a porni, de exemplu, calculatorul apelnd la tastatur (Ca la Macintosh), in loc de butonul de alimentare, care de multe ori este plasat destul de incomod. Un BIOS modern ofer o serie intreag de posibilitti de configurare. Experimentind o modificare sau alta, se poate obtine un plus de performant. Exist ins i neansa de a destabiliza computerul prin setri greite, ceea ce duce la blocri periodice sau chiar la refuzul acestuia de a porni. De aceea este foarte
83 important s atingei doar acei parametri a cror semnificie o cunoasteti perfect. In principiu, se poate deteriora chiar i hardware-ul prin frecvente de tact permanente greite. In cazul in care sunteti nesiguri de semnificatille anumitor functii din BIOS sau de valorile care ar trebui folosite. Deosebit de util este s notati toate setrile BIOS pe o foaie de hrtie. Unele BIOS-uri permit chiar o imprimare a configurrii. O asemenea foaie de ,,backup" este necesar nu doar pentru tuning.
WiNS DMPC Capitolul III
Atunci cnd bateria de litiu ii d duhul i trebuie inlocuit, aceste notite v vor fi de un real folos. Daci nu mai functioneaz nimic, se trage ,,alarma". Aproape fiecare BIOS detine o functie care restabilete setrile productorului (valorile default). Cu ajutorul acestora, calculatorul poate fi determinat s porneasc din nou, bineinteles el va fi ceva mal lent dect inainte, deoarece au fost anulate i optimizri utile. BIOS-ul poate fi cheia atunci cnd extensille hardware nu functioneaz. Poate i o setare modificat pur i simplu nu este pe placul noulul aparat. Valori putin schimbate fac minuni in asemenea situatli, salvndu-v de multe ore de configurri i instalri. 2) CUM AJUNGE UN BIOS N CALCULATOR Exist mai multe tehnologii concurente de a introduce un program BIOS in PC cu protectie la tergere. Metoda clasica este EPROM (Erasable Programmable Read Only Memory). Aceasta este o component de memorie, care este programati de ctre producator intr-un asa-numit Eprommer. Programul ramine stabil chiar i dupa deconectarea tuturor tensiunilor electrice. Daca insa acest cip este expus razelor ultraviolete,
WiNS DMPC Capitolul III 84 programul dispare, iar componenta de memorie poate respectiv trebuie reprogramat. Din aceast cauz, EPROM-urile dispun de un autocolant opac. EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read Only Memory) poate fi ters nu cu raze ultraviolete, ci electric, deci, de exemplu, chiar i montat fiind. Existi ins i varianta ROM (Read Only Memory) care este programat in timpul fabricrii cipului, flind foarte rentabil. Cel mai mare concurent al EPROM-urilor este asa-numitul Flash-Memory. Aceasti forma de memorie poate fi programati i tears cu tensiunile obisnuite ale unui motherboard, fr tensiuni speciale de programare si ergere. Avantajul pentru utilizator este evident: o noua versiune de BIOS poate fi inregistrat simplu de ctre CPU, deci cu ajutorul unui simplu program al productorului. Nu mai este necesar demontarea componentelor EPROM, iar, in plus, scad i costurile.
3) MODUL DE SETARE AL BIOS-ULUI Fabricantii placilor de baz indud, de obicei, in manualul care insoteste aceste produse, i cteva pagini despre programul de configurare aflat in BIOS. Bineinteles, niciodata nu detaliaz subiectul, referindu-se doar la optiunile rnai utilizate, de autodetectare a harddisk-ului i de stabilire a parolei de intrare. Revenind la setup, aici se seteaz parola. BIOS-urile mai noi dispun atat de parol de administrator, ceruta la intrarea in setup, ct i de parol de utilizator, ceruta la boot-area normal. Deoarece pentru BIOS-urile Award se cunoate cel putin parol de administrator care a mers pe orice calculator, nu este indicat s v bazati pe aceast metoda pentru a interzice cuiva accesul la fiierele personale. Optiunile urmtoare sunt comune att BIOS-urilor AMI ct i Award. Pot exista mici diferente de notare, dar sensul este acelai. Ordinea tratrii setrilor este cea a unui Award.
Mai intai, am dat de cte ceva despre ,,programarea" tastaturii: Typematic Rate Programming, Typematic Rate Delay (msec) i Typematic Rate (Chars/Sec). Acest domeniu il putem lsa linititi pe seama sistemului de operare Si trecem mai departe,
85 la Above 1 MB Memorv Test. Dup cum ii spune i numele, activarea optiunji (Enabled) determin un test al memoriei inalte (high memory), incepnd de la 1 MB pn la 4, 8, 16, 32 san chiar 128 MB. Cel mai bine este s dezactivati aceasta opiune (Disabled), att pentru a ctiga timp la boot-are ct i pentru c testul este oarecum inutil, deoarece HIMEM.SYS face i el un test al memoriei la incrcare. Mai mult, il face in conditii reale, cu setarile pe care le-ati introdus la Chipset Setup, Si nu cu cele implicite, cum are loc testul POST. Legata de aceasta optiune este
Memory Test Tick Sound, care la activare scoate un sunet in dituzorul PC-ulni in timpul testului de memorie. Este doar o confirmare auditiv a faptului c testul decurge OK, deci este util doar pentru depanare.
Urmeaz o setare mai delicata-: Memory Parity Error Check. Pentru a o putea trata, trebuie so tim ce-i cu aceasta ,,paritate". Mai demult, toate SIMM-urile aveau, pentru fiecare octet, pe lng cei opt biti de date, i unul de paritate. La fiecare scriere a octetului, bitul de paritate este setat in aa fel inct paritatea total s fie impar. La citire, se verific acest bit i dac paritatea nu este impar, se genereaz o intrerupere nemascabil (NMI) i ecranul afieaz ceva de genul PARITY ERROR AT... SYSTEM HALTED. Evident, sistemul e blocat. Cele trei puncte reprezinta adresa de memorie unde a avut loc eroarea. O repetare a acestei erori inseamn c un SIMM este defect i se impune schimbarea sa. Astazi se gsesc foarte multe SIMM-uri fr bitii de paritate,
86
WiNS DMPC
Capitolul III
deoarece sunt mai ieftine. O activare a optiunii este deci recomandata, dar numai daca aveti memorii cu paritate. Pentru cele fr, BIOS-ul ignor setarea. Hard Disk Type 47 RAMArea: Harddisk-urile IBM i EIDE sunt de tip 47, adic au parametri specificati de utilizator sau detectai de BIOS. Aceti parametri trebuie pstrati in memoria DOS, sau in zona BIOS 0:300. Ultima variant este de preferat, datorit faptului c cei 640 KB de memorie DOS sunt foarte pretioi. Oricum, setarea este redundanta dac se activeazi opiunea Shadow BIOS ROM. Mai departe intlnim Wait for <F]> If Any Error, care, odat activat, ateapt apsarea tastei F1 in cazul intlnirii unei erori non fatale. Un exempin ar fi nedetectarea unittii floppy. Dac este dezactivat, sistemul afiseaz un mesaj de eroare i trece mai departe. De obicei, este bine s fie activat, in afara unor cazuri speciale, cum ar fi boot-area pe un server care nu are nevoie de tastaturi. System Boot Up Num Lock determin starea acestei taste la pornire. Pentru cei care au coprocesor matematic, Numeric Processor Test trebuie fcut enable, pentra ca acesta sa tie folosit. Se dezactiveaz la 386 SX, DX, 486 SX, SLC i DLC. Weitek Coprocessor Weitek producea coprocesoarele Abacus, pentru 386 i 486, care erau do 2-3 ori mai rapide decit cele ale lui Intel. Activati doar daci avei aa ceva. Optiunea Floppy Drive Seek At Root trebuie dezactivat pentru c scade timpul necesar bootrii i se reduce uzura unitii. System Boot Sequence trebuic s fie ,,C:, A:", att pcntru evitarea citirii unei dischete de ctre sistem, la pornire, ct i pentru evitarea situaiei ca discheta din unitate s conin vreun virus de boot. In cazul virusrii harddisk-ului, pentra a pomi de pe o discheti curati, facei schimbarea ,,A:, C:".
n toate cazurile de funcionare normal, optiunea External Cache Memory (cache-ul Level 2 al procesorului) trebuic activat. La dezactivare, scade semnificativ performanta PC-ulni, dar o activare a cacheulni L2 fr ca acesta si fie prezent duce la o blocare a calculatorului. La un 386 sub DOS, sunt suticienti 128 KB de memorie cache (pentre el este L1, deoarece acest procesor nu are cache intern). 256 KB pentru 486 i Pentium este soluia optima, dar unele sisteme vin cu 5l2 KB.
87 Sub Windows, dublarea de Ia 256 Ia 512 aduce un spor de performan de 34%, nesemnificativ tinnd cont de costuri. Asemanator Increaza i CPU Internal Cache, care se activeaz Ia procesoarele 486 i Pentium. La fel c mai sus, activarea pe un 386 duce la nghearea" sistemului. Fast Gate A20 Option: linia de adresa A20 este folosit pentrn accesul Ia primii 64 de KB din mernoria extin (HIigh Memory Area). In mod normal, accesul la memoria de peste 1 MB se face prin intermediul controlerului tastaturii, dar unele chipset-uri suport asa numitul mod ,,Fast", pin care creste viteza de acces Ia RAMul extins. Opiunea Shadow Memory Cacheable se refer la operatia de copiere a continutului circuitelor EPROM, lente (120-150 ns timp de acces), in memoria RAM, care are timpii de acces mult mai mici (60-70 ns). In plus, ROM-urile se acceseaz pe 8 sau 16 biti fa de 32 bii la RAM. Avantaj: crete viteza. Dezavantaj: se ocup din mernoria RAM. La PC-uri cu 8 MB RAM sau mai muit, este bine s se activeze (,,Yes"). Password Checking Option stabileste cand se cere parola (dac este stabilit o parola): Ia fiecare boot-are (,,System") nu doar Ia intrarca in BIOS (,,Setup"). Parolele implicite, stabilite din fabrici, sunt AMI pentru AMIBIOS respectiv BIOSTAR, AWARD_SW sau 589589 pentru Award BIOS. Alti opiunc care st mai bine pe ,,Enable" este Video ROM Shadow COOO, 32 K. Astfel, se copiaz memoria ROM de PC placa grafic in memoria principali, in ,,gaura" I/O (I/O hole - de Ia 640 KB la 1 MB, zona de adrese RAM AOOOO FFFFF hexa), care de obicei este nefolosit. BIOS-urile stocate in memorii Flash (Electrically Erasable PROM) nu sunt lente de loc, avind acelasi fimp de acces ca RAM-ul, dcci pentru ele, teoretic, nu este nevoic de copiere. Totui, la BIOS-ul plcii grafice se ajunge prin bus-ul ISA, VLB sau PCI, care este mai lent decat bus-ul procesorului, cu care lucreaza memoria RAM. Linia Adaptor ROM Shadow XXXX; 16 K, utilizabil pentru copierea BIOSurilor diferitelor plci de extensie in RAM. XXXX reprezinti adresa. Opiunea BootSector Virus Protection. nu este exact o protectie antivirus. La activarea ei se blocheaz scrierea sectorulni de boot al harddisk-nlui. Este recomandat ca sectorul de boot si fie setat PC read-only. Opiunea se dezactiveaz la instalarea de sisteme de operare sau dac folositi nn program boot manager. I/O Recovery Time, numit ,,timnp de reprezint numrul de timpi de asteptare dintre dou operaii I/O consecutive. De aici se regleaz timpul de asteptare dintre dona citiri (sau scrieri) ale porturilor I/O. Cu ct timpii sunt mai mici, cu att viteza transferulni este mai mare. Dar nu toate aparatele care comunic cu procesorul prin porturi I/O suport timpi de refacere sczuti. De exemplu, transferul de la harddisk Ia memorie se face fra nici un fel de inelegere anterioar intre cele dou componente, adic CPU-ul presupune c datele se afli la portul I/O al HDD-ului exact atunci cnd el are nevoie. Acest mod de lucru (PlO - Programmed I/O) are avantajul vitezei mari de transfer pentru valori scizute ale recovery time".
88
WiNS DMPC
Capitolul III
In continuare, BIOS-ul ne ofera DRAM Timings, dedicat timpilor de acces Ia memorie. Versiunile noi de BIOS permit specificarea general a tuturor opiunilor alegind viteza DRAM-urilor: 60 sau 70 ns. DRAM Refresh Rate se refer viteza de reimprosptare a memoriei DRAM, care la acest tip de BIOS se stabiIete automat in functie de viteza bus-ului CPU: 50,60 san 66 MHz. DRAM Read Burst Timing, zis i DRAM Read Timing, care are o mare infinenta asupra performantei unni PC. Citirea memonci de cite CPU se face de obicei prin cache (procesorul se aeapta ca datele necesare si fie in cache). Cand cache-ul nu conine datele cerute de CPU, memoria principal este accesat pentru a umple cache-ul. Acest mod de lucru se numete ,,citire in rafal" (burst) i este foate avantajos, deoarece se citesc patru sau opt octeti cuvinte/duble cuvinte. DRAM Read Burvt Timing seteaz ,,b"-ul de mai sus. Cu cit valoarea acestuia este mai mic, cu att PC-ul va fi mai rapid. Uzual, pentru EDO (niernoria mai rapid) ar trebui s avei x222 san x333 si pentru FPM (mai lent) x333 sau x444. Pentru toarte aceste tipuri de setri, trebuie s avei n vedere c o descriere foarte amnunit a opiunilor, specifice doar tipului de cipset instalat pe placa de baz se gsete doar n cartea plcii de baz.
90
WiNS DMPC
Capitolul III
WiNS DMPC
Capitolul III
91
92
WiNS DMPC
Capitolul III
F) RESURSELE SISTEMULUI: IRQ, DMA, ADRESE I/O
WiNS DMPC
Capitolul III
93
G) VIITORUL: SISTEMELE AUTOCONFIGURABILE PLUG AND PLAY Una dintre cele niat grave lipsuri ale PC-urilor bazate pe magistrale de exensie ISA este lipsa procedurilor autornatizate de configurare, precum cele oferite de standardele Micro Channel i EISA. Modelul Plug-and-Play a fost proicetat tocmai pentru a schimba aceast situaie, autornatiznd comple procesul de configurare a PC-urilor fr comutatoare i jumpere. Atingerea acestui scop ascunde un drum lung. Funcionaeea cornponentelor Plug-and-Play implic schimbri n sistemul BIOS, n magistralele de extensie, in plcie de extensie i n sisternul de operare. Adoptarea universal a standardului Plugan-Play se face printr-o lung tranziie, produsele care respecta acest standard intrnd pe pia pe cnd produsele vechi dispar. 1) Elemente de baz Primna incercare de stabilire a apecificaiilor Plug-and-Play a fost fcut odat cu lansarea specificatiilor originale Intel-Microsoft pentru standardul ISA, pe 28 mai 1993. Acest efort a inspirat i alte companii, care au dezvoltat standarde inrudite pentru exinderea tehnologiei Plug-and-Play si la alte procese de configurare cu probleme, in special cele pentru extensile SCSI. Compaq Computer Corporation si Phoenix Technologies au colaborat cu Intel pentru dezvoltarea specificattilor BIOS pentru Plug-and-Play, lansate Ia 1 noiembrie 1993. Versiunea curent pentru BIOS si ISA este 1.0 A. Ambele versiuni revizuite au fost publicate la 5 mai 1994. Prirnul PC Plug-and-Play a fost lansat pe pia ctre sflarsitul anului 1994, dei calculatoare care respect acest standard au aprut in demonstraii nc de la inceputul acelui an. Primul sistem de operare care accept explidit standardul Plug-and-Play a fost Windows 95, lansat in 1995. Toate versiunile de Windows mai noi accept acest standard. Prin proiectare, produsele Plug-and-Play simplific automat tranzitia. Toate sisternele de acest tip lucreaza cu echipamente care nu respecta standardul Plug-andPlay, sacrificnd o parte din caracteristici. Cu alte cuvinte, noile PC-uri Plug-andPlay accept plcile de extensie mai vechi, dar asigur operarea Plug-and-Play complet numai cu echipamentele care respect acest standard. Dar un PC mai vechi, care nu respecti standardul Plug-and-Play, nu poate folosi avantajele acestet tetnologii. Cu alte cuvinte, trebuie s v asigurai c urmtorul sistem PC care l cumprati accept echipamente Plug-and-Play - sau cel puin are posibilitatea de adugare a suportului pentru acestea, cum ar fi memoria BIOS Flash. Telnologia Plug-and-Play transfer responsabilitatea memorrii i stabilirii opiunilor de configurare de Ia dumneavoastr la calculator. n definitiv, memoria calculatorului este mai buna dect a dumneavoastr i nu o deranjeaza dac trebuie s execute o procedur de verificare ori de cte ori este nevoie. Procedurile Plug-and-Play realizeaza automatizarea in trei etape: mai inti, codul BIOS determin resursele de care are nevoie fiecare echipament de extensie.
WiNS DMPC Capitolul III 94 Apoi coordoneaz alocarea resurselor astfel inct s evite conflictele. In sfrit comunic sistemului si programelor ce opiuni au fost selectate. Plcilor de extensie ISA le lipsesc posibilitile necesare pentru configurarea automat. Acestea au nevoic de un mijloc de a permite stabilirea automat a resurselor folosite. n locul unor jumpere i comutatoare, plcile trebuie s aibe bistabile Software. De asemenea, plcile trebuie s ineleag un set comun de comenzi prin care se fac diferite ajustri ale configuraiei. n plus, procedura automat de control are nevoie de propriul sistem de control. Aceasta inseamn c este nevoie de un program care s parcurg etapele procedurii de configurare. De asemenea, este necesar o metod de comunicare a adreselor i opiunilor ctre software, astfel inct aplicatiile s aibe acces la echipamentele periferice ale PC-ului.
2) Compatibilitatea Nivelul sczut de acceptare demonstrat de prirnele incercri de incorporare a procedurilor de configurare automat - Micro Channel si EISA - a artat c masa predominanta de sisteme ISA nu renun uor la rnagistrala familiara in favoarea unei schimbri. Ca urmare tetmologia Plug-and-Play este proictat n sisteme, in vederea unci tranzitii gradate. 3) Suportul plcilor de extensie Procedeul de configurare Plug-and-Play apeleaza la anumite caracteristici hardware ale plcilor de extenste Plug-and-Play. Orice plac Plug-and-Play se poate dezactiva singur, astfel inct s nu raspund la semnalele normale de control din interiorul PC-ului. Atund cind este inactiv, placa se deconecteaz singur de la toate resursele sistemului, asfel c, in aceast situaie nu poate cauza conlicte. In plus, fiecare plac de extensie Plug-and-Play contine mai multi registri care pot fi adeesai prin intermediul unui set standardizat de trei porturt de intrare-ieire astfel inct codul BIOS sau sistemul de operare pot s controleze procesul de configurare a plcii. Aceste porturi sunt numite Adres (Address), Scriere Date (Write Data) i Citire Date (Read Data). Portul de adres (Address Port) funcioneaz ca un pointer care extinde numrul registrilor de control accesibili direct sistemului, fr s foloseasc resursele sistemulul. Incrcnd numrul unui registru n portul de adres, registrul respectiv devine disponibil pentru scrierea sau cittrea datelor prin celelalte dou porturi. Specificaiile Plug-an-Play definesc explicit opt regitri pentru controlul plcii. iar specticaiile Plug~and-Play permit configurarea placilor ca dispozitive logice multiple, alocnd porturi pentru controlul acestora. Portul de adresa permite folosirea portului de scriere (Write Data) pentru selectarea dispozitivului logic activ si a resurselor folosite de fiecare dispozitiv logic. 4) Functionarea in timpul incrcrii sistemului Toate plcile Plug-and-PIay, indiferent dac sunt active sau inactive, sunt initializate in starea Wait for Key, in care, placa refuz s rspund la semnalele de
WiNS DMPC
Capitolul III
95
pe magistrala ISA. In sistemele Plug-and-Play integrale, codul BIOS trimite automat cheia de inlializare (Initiation Key). Codul BIOS poate apoi s preia controlul plcilor individuale, s interogheze dispozitivele Plug~nd-Play privind resursele de sistem necesare i s rezolve conflictele dintre dispozitive. Totui, de obicei, codul BIOS nu aloc resurse i nu activeaz placile care nu sunt implicate in procesul de incrcare a sistemului. Aceste decizii sunt lasate pe seama sistemului de operare. Pentru configurarea fiecrei plci de extensie, codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play trebuie s poat comunica individual cu fiecare plac. In mod obisnuit, acest lucru nu este foarte simplu pentru sistemele ISA, deoarece semnalele sunt transmise pe magistral ctre toate plcile de extensie. Dup identificarea unei singure plci, sistemul de operare i atribuie un numr CSN unic. Placa stocheaz nurnarul ntr-un regisru special si trece la rndul ei in starea Sleep. Codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play initiaza o alt secvenit de izolare pentru alocarea urmtorulut numr CSN si asa mat departe pn cnd toate plcile prirnesc cte un numr. Dup ce toate plcile Plug-and-Play au fost izolate i au primit cte un numr CSN, codul BIOS sau sistemul de operare identific resursele de care are nevoic fiecare plac. Pentru aceasta, fiecare plac este trecut in modul configurare si apoi sunt citite din datele stocate pe placi cerinele de resurse. n PC-urile echipate cu cipuri BIOS Plug-and-Play, codul BIOS verific fiecare plac, citind registrii acesteia prin portul de citire, i alctuiete o lista cu cerintele de resurse, apoi termina procesul de incrcare a sistemului. Din acest moment, controlul este preluat de sistemul de operare Plug-and-Play. n PC-urile care nu au cipuri BIOS Plug-and-Play, sistemul de operare trece de la procesul de izolare la cel de configurare. Dupa ce o plac a fost configurata, sisternul de operare poate sa o activeze prin scrierea direct in registrii acesteia. O singura plac de extensie poate avea mai multe funci, numite dispozitive virtuale (virtual device), pe care sistemul de operare poate s le activeze independent. Dupi terminarea procesului de configurare (sau oricand este nevoie), sistemul de operare poate s treac placa de extensie respectiva din starea Sleep in starea Configuration si apoi s o activeze, s o dezactiveze sau sa nu modifice configuraia. Fiecare plac este controlat individual prin folosirea comenzii Wake cu numrul CSN al plcii. Acest proces permite sistemului de operare sa modifice dinamic resursele folosite de orice plac de sistem, in funcie de cerintele aplicaiilor. 5) Structura Tehnologia Plug-and-Play adauga o nou structura in codul BIOS suplimentar. Aceast structur permite unei anumite plci de extensie s includa secvene de cod specifice anumitor sisteme de operare, astfel inct aceeai plac s poat funciona diferit, in funcie de sistemul de operare rulat pe calculator.
WiNS DMPC
Capitolul III
95
2. MICROPROCESORUL A) CARACTERISTICILE PROCESORULUI Creierul unui calculator PC este procesorul, numit i unitate central de prelucrare CPU (Central Processing Unit). Rolul acestuia este de a executa calculul i prelucrarea datelor din sistem cu excepia calculelor matematice complexe pe care le execut coprocesorul. 1) Principalele caracteristici ale procesoarelor sunt: Magistrala de date O magistral este un grup de conexiuni ce transfer semnale comune. Un procesor are dou magistrale importante pentru transferul datelor i informaiilor privitoare la adresarea memoriei: magistrala de date i magistrala de adrese. Cea mai important este cea de date: ansamblul liniilor utilizate pentru a trimite i recepiona date. Un procesor pe 32 de bii are o magistral de date pe 32 de bii, deci transmite simultan 4 octei. Registrele interne Mrimea registrului intern este un indiciu important asupra cantitii de informaii ce poate fi prelucrat la un anumit moment de ctre procesor. Procesoarele avansate folosesc astzi registre interne pe 32 de bii. Unele procesoare au o magistral intern )linii de date i uniti de stocare registre) diferit de cea extern: ex. 386 SX folosete n interior un registru de 32 bii dar n exterior este restricionat la 16 bii. Registrele interne de obicei sunt mai mari dect magistrala de date: ex. Pentium are magistral de 64 bii dar registre de doar 32 bii. pentru a compensa are dou seciuni interne pe 32 de bii. Magistrala de adrese Este grupul de linii care transport informaiile referitoare la adres, necesare pentru precizarea locaiei de memorie ctre care se transmit datele sau unde pot fi gsite. fiecare linie transport un bit reprezentnd o singur cifr a adresei. Limea magistralei de adrese determin dimensiunea maxim a memoriei RAM ce poate fi accesat. Capacitatea de adresare a memoriei procesoarelor Intel
Familia de procesoare 8088/8086 286/386SX 386DX, 486, Pentium Pentium Pro Magistrala de adrese 20 bii 24 bii 32 bii 36 bii Octei 1.048.576 16.777.216 4.294.967.296 68.719.476.736 Kilooctei 1.024 16.384 4.194.304 67.108.864 Megaoctei 1 16 4.096 65.536 Gigaoctei 4 64
96 2)
WiNS DMPC
Capitolul III
Vitezele procesorului
Viteza de lucru a unui calculator se refer la frecvena ceasului, exprimat deobicei n perioade (cicluri) pe secund. Frecvena ceasului este controlat de un oscilator cu cristal compus dintr-o achie de cuar montat ntr-un mic container metalic. aplicnd o tensiune cuarului ncepe vibreze (oscileze) pe o armonic dat de cristal. Acest curent alternativ se numete semnalul de ceas. Valoarea frecvenei este de ordinul milioanelor ntr-un PC, de aceea se msoar n MHz O perioad de ceas este cel mai mic element de timp al procesorului. Duratele de execuie diferite a instruciunilor (exprimate doar n perioade de ceas) fac irelevant compararea sistemelor doar pe baza frecvenei ceasusului (conteaz foarte mult i eficiena). Pentru a putea compara adegvat puterea procesoarelor, Intel a dezvoltat o serie de teste de evaluare a performanelor pentru cipurile sale, ca instrument de etalonare. Aceast etalonare se numete ICOMP (Intel COmparative Microprocesor Perormance). De ex. 486 DX4-100 are 435 iar P166 are 1308. 3) Identificarea microprocesoarelor Fiecare microprocesor are un mod de marcare standard, alctuit dintr-un amestec de numere i litere. Pe fiecare exist o etichet de identificare. Modul de marcare al procesoarelor AMD este urmtorul:
WiNS DMPC
Capitolul III
97
98
WiNS DMPC
Capitolul III
4) Principalele tipuri de socluri Intel recunoate urmtoarele tipuri de socluri pentru procesoarele 486 i Pentium: Tipuri de socluri pentru procesoare Intel i compatibile
Socket Number 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Super 7 Slot 1 Slot A Socket A Socket 370 Socket FC PGA Pins 168 169 238 Voltage 5V 5V 5V Microprocessor 486DX 486DX, 486SX 486DX, 486SX, DX2 486DX, 486SX, DX2, DX4 60 or 66 MHz Pentium Other Pentium DX4 Pentium, AMD, Cyrix Pentium Pro AMD, Cyrix Pentium II i III AMD K7 Athlon AMD K7 Duron AMD, Celeron, PIII Coppermine, P4
237 3V or 5V 273 5V 320 3V 235 3V 321 3V 387 3V 321 3V or 5V 423 NA 462 NA 462 NA 370 NA 423 NA
WiNS DMPC
Capitolul III
99
B) LIDERII PRODUCTORILOR DE MICROPROCESOARE Cele mai cunoscute firme productoare de procesoare sunt: - INTEL, care a deinut i deine i astzi partea leului din piaa procesoarelor. - AMD Advanced Micro Devices, fondat n 1969, a intrat pe piaa microprocesoarelor n 1975, lansnd o versiune creat prin copierea procesorului 8080. Iniial Intel a autorizat-o ca a doua surs productoare de procesoare 8088. n timp AMD a dezvoltat variante proprii ale claselor de procesoare, ncepnd cu 386, ajungnd ca prin ultimul produs, AMD K7 Athlon s devanseze firma Intel. - Chips & Technologies, cunoscut n special pentru cipseturile produse, a produs procesoare 386. - IBM a produs procesoare sub licena Intel. - Cyrix Corporatiuon a aprut n 1988 cu procesoarele 486 DLC i SLC. Din 1994 lucreaz cu IBM, n prezent pierznd startul pentru producerea procesoarelor noi. - Texas Instruments a revenit pe pia dup acordul cu Cyrix. a produs procesoare de clas 486.
100
WiNS DMPC
Capitolul III
C) CLASELE PRINCIPALE DE PROCESOARE INTEL Procesoarele produse pn n prezent se mpart n dou categorii: produse de Intel i compatibile Intel. 1) Procesoare Intel Principalul productor de procesoare, Intel a lansat pe pia urmtoarele familii de microprocesoare: - familia 4004, n 1971, cuprinde microprocesoarele 4004, pe 4 bii i 8008 pe 8 bii, o mbuntire a celui anterior. - familia 8080, n 1974apare 8080, prelucrnd datele pe 8 bii, a fost mbuntit de firma Zilog Corporation, aprnd Z80. Urmat de versiunea 8085, o mbuntire a lui Intel. - familia 8086, n 1978, lucra pe 16 bii, cuprindea - procesorul 8086, descendent al lui 8080, frecvena 5 sau 8 MHz - procesorul 8088, identic cu 8086 dar cu magistrala redus la 8 bii - procesorul 80C86 i 80C88, identice cu 8086 i 8088 dar cu consum mai mic de energie, proiectate pentru calculatoare mobile. - 80186 i 80188, conineau pe acelai substrat i majoritatea circuitelor suport, lansate n 1982. - familia 286, aprute n 1982, introdus n IBM PC AT, este pe 16 bii, la frecvene 6, 8, 10, 12.5, 16 i 20 MHz, a fost un succes imens la acea vreme. - familia 386, lansat n 1985, a adus mai mult putere i vitez dect oricare alt procesor existent pn atunci. Cuprindea: procesorul 386 DX, pe 32 bii, , ncorporeaz 16 octei cache, a avut erori de proiectare corectate ulterior. procesorul 386SX, lucra pe 16 bii, la 16 MHz, mai rapid cu 33 % dect 286 cel mai rapid. - 386SL, pentru calculatoare portabile, regitri pe 32 bii. - familia 486, apare n 1989, iniial 486 a fost creat ca membru al familiei 386, cuprinde: - 486DX, are 168 pini, capsul ceramic, frecvena 50 MHz, memorie cache 8 K, conine i coprocesorul intern. - 486SX, lucreaz cu un coprocesor separat 487SX - 486DX2, are o frecven de ceas dubl fa de DX - 486SL, este un SX cu consum mic de energie, a existat i SL Enhanced - 486 DX4, frecvena dubl fa de DX2, tehnologie la 0.6 microni, pn la 16 K cache - 486 OverDrive, destinate modernizrii Pc-urilor existente, au tehnologia de triplare a vitezei, sunt de fapt procesoare 486 adaptate s lucreze pe soclurile mai vechi
WiNS DMPC
Capitolul III
101
- familia Pentium, interfa pe 64 de bii, total diferite de 486, au 16 K cache, necesit noi plci de baz. Au aprut Pentium MMX, i Overdrive. - familia Pentium Pro, cunoscut ca P6, este cel mai puternic procesor Intel. a fost complet reproiectat renunndu-se la arhitectura CISC pentr a adopta arhitectura RISC mai rapid. - familile PII i PIII, cele mai noi familii i cele mai performante.
Chip 4004 8008 8080 8085 8086 8088 80286 Intro MIPS(est Nov-71 0.06 Apr-72 0.06 Apr-74 0.64 Mar-76 0.37 0.33 Jun-78 0.66 0.75 0.33 Jun-79 0.75 1.2 Feb-82 1.5 1.66 Nov-85 5.5 Feb-87 6.5 Apr-88 8.5 11.4 Apr-89 Jun-88 2.5 2.5 Jan-89 2.7 2.9 Oct-90 4.2 5.3 Sep-91 Apr-89 20 May-90 27 Jun-91 41 Sep-91 13 Sep-91 16.5 Sep-91 20 27 Sep-92 Mar-92 41 54 Aug-92 15.4 Nov-92 19 25 60 Mar-94 81 100 Mar-93 112 150 Mar-94 168 225 255 Jan-96 278 Jun-96 336 Jan-97 278 Jan-97 336 337 373 Nov-95 404 450 Int. Bus 4 8 8 8 16 16 16 16 16 16 16 16 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 Ext Bus 4 8 8 8 16 16 16 8 8 16 16 16 32 32 32 32 16 16 16 16 16 16 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 Transistor 2300 3500 6000 6500 29,000 29,000 29,000 29,000 29,000 134,000 134,000 134,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 855,000 855,000 1,200,000 1,200,000 1,200,000 1,185,000 1,185,000 1,185,000 900,000 1,200,000 1,200,000 1,400,000 1,400,000 1,400,000 1,200,000 1,200,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 4,500,000 4,500,000 5,500,000 5,500,000 5,500,000 5,500,000 Memory 640 b 16K 64K 64K 1MB 1MB 1MB 1MB 1MB 16MB 16MB 16MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 32MB 32MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 64MB 64MB 64MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB Ext. 0.108 0.2 2 5 5 8 10 5 8 8 10 12 16 20 25 33 16 20 25 33 20 25 25 33 50 16 20 25 33 25 33 20 25 33 25 33 60 66 60 66 66 60 66 66 66 66 66 66 66 66 Int. 0.108 0.2 2 5 5 8 10 5 8 8 10 12 16 20 25 33 16 20 25 33 20 25 25 33 50 16 20 25 33 50 66 20 25 33 75 100 60 66 90 100 133 150 166 200 166 200 150 166 180 200 Int. NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO YES YES YES NO NO NO YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES MMX MMX YES YES YES YES
386DX
386SX
386SL 486DX
486SX
486DX2 486SL 486DX4 Pentium P5
Pentium P54C
Pentium P55C Pentium Pro
102
WiNS DMPC
Capitolul III
Viteza busului i multiplicatorii pentru procesoarele Pentium

Chip speed 60 66 75 90 100 120 150 166 200 Multiplier 1x 1x 1.5x 1.5x 1.5x 2x 2.5x 2.5x 3x Bus speed 60 66 50 60 66 60 60 66 66
Pentium OverDrive viteze de upgrade

Original Pentium Speed In megahertz 60 66 75 90 100 120 133 150 166 OverDrive Pentium Speed In megahertz 120 133 125 150 166 180 200 180 200 Socket required 4 4 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7
2) Tehnologia MMX modul de funcionare Intel nu a vrut s mreasc numrul liniilor de adres interne i folosete regitrii coprocesorului pentru MMX. Fiecare din cei opt regitri poate stoca sinultan 80 de biti. MMX folosete oricum numai 64, totui este posibil aducerea i prelucrarea simultan a 8 octei intr-un registru. Aceasti tehnic se numete Single Instruction Multiple Data (SIMD), deoarece o singur comand acioneaz pe mai muli octei. Acest procedea aduce avantaje mai ales la aplicatjile multitnedia, deoarece SIMD poate pelucra simultan o serie de mai muli pixeli ai unei imagini in loc de a face acest lucru succesiv. Instruciunile MMX constau din 24 de operaii simple: logice (AND, OR, NOT), operaii aritmetice (adunare, nmulire), de conversie de comparaie. Aproape fiecare din aceste comenzi are mici variaii, astfel nct in total se poate vorbi de 57 de noi instruciuni optimizate pentru sunet i grafic. Marele dezavantaj al MMX-ului: denarece extensia multimedia si coprocesorul folosesc aceeai registri, nu vor putea lucra simultan.
WiNS DMPC
Capitolul III
103
Pentru a putea folosi procesoare MMX pe vechile plci de baz cu socket 5 sau 7, se utilizeaz adaptoare MMX.
3) Procesoare compatibile Intel Pe arhitectura procesoarelor Intel, alte firme au dezvoltat procesoare proprii, total diferite: - compatibile 386: AMD 386, Chip and Technologies 386 i IBM 386SLC - compatibile 486: AMD 486 DX4, Cyrix 486 SLC i DLC, Cx486DRx2 i Cx486SRx2 pentru modernizarea procesoarelor 386, Cx486S i Cx486Se
104
WiNS DMPC
Capitolul III
modelate dup 486 SX, Cx486DX i Cx486SX, IBM 486SLC2, IBM Blue Lighting, Texas Instruments TI486SLC/E i TI486DLC/E - compatibile Pentium: - AMD 5x86, de fapt un 486 DX5, AMD K5 mai rapide dect similarele Pentium - AMD K6 depete produsele Intel prin introducerea tehnologiei Intel naintea acesteia, se instaleaz pe socket 7, nucleul a fost dezvoltat de firma NexGen achiziionat de AMD - Cyrix i IBM 5x86, este de nivel 486, urmat de Cyrix 6x86 de clas Pentium, Cyrix Media GX, Cyrix M2.
Modern Pre-Pentium Intel-Compatible Microprocessors
Chip 386SX 38600SX 386SLC 38605SX 386DX 38600DX 38605DX 486SL 486SLC 486SLC/E 486SLC2 486SX 486SXLV 486SX2 486DLC 486DLC/E 486DX 486DXLV 486DX2 486DX4 486BL 5x86 5X86 Manufacturer Data bus width Address bus width Intel 16 24 AMD 16 24 C&T 16 24 IBM 16 24 C&T 16 24 Intel 32 32 AMD 32 32 C&T 32 32 C&T 32 32 Intel 32 32 Cyrix 16 24 TI 16 24 IBM 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Cyrix 32 32 TI 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Intel 32 32 IBM 32 32 Cyrix/IBM 32 32 AMD 32 32 Internal clock 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 2x 1x 1x 1x 2x 1x 1x 1x 1x 1x 2x 3x 3x 3x 4x Integral cache No No No 8K 0.5K No No No 0.5K 8K 1K 1K 16K 8K 8K 8K 8K 1K 1K 8K 8K 8K 8K 16K 16K 16K 16K Integral FPU No No No No No No No No No Yes No No No No No No No No No Yes Yes Yes Yes Yes No Yes Yes
WiNS DMPC
Capitolul III
105
106
WiNS DMPC
Capitolul III
WiNS DMPC
Capitolul III
107
108
WiNS DMPC
Capitolul III
WiNS DMPC
Capitolul III
109
4) CELE MAI NOI PROCESOARE
110
WiNS DMPC
Capitolul III
WiNS DMPC
Capitolul III
111
5) PARAMETRI PROCESOARE NOI
112
WiNS DMPC
Capitolul III
6) FUNCIILE SIMD DRUMUL SPRE MULTIMEDIA
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
113
3. MEMORIA Memoria este locul de stocare a tuturor octeilor de care are nevoie microprocesorul pentru a funciona. Ea conine att datele brute care urmez s fie prelucrate, ct i rezultatele prelucrrilor. n sensul cel mai strict, memorie poate s nsemne orice dispozitiv de stocare a datelor, chiar dac conine un singur bit. Caracteristica de baz a memoriei pentru PC este posibilitatea de a fi modificat prin intermediul electricitii. De aceea cele mai practice memorii sunt din circuite integrate, disponibile n diferite forme, deosebindu-se prin funcii, accesibilitate, tehnologie i capacitate de vitez. Din punct de vedere al modului de funcionare al memoriei, ntlnom dou sisteme de stocare ntr-un PC: primar i secundar. Memoria utilizat direct de microprocesor, fr un transfer de date n regitrii acestuia este numit memorie de lucru sau sistem de stocare primar. Posibilitatea de acces imediat la aceasta face posibil ca procesorul s gseasc orice valoare fr a cuta blocuri mari de dat, ceea ce a dus la denumirea acestui tip de memorie RAM memorie cu acces aleatoriu. Cel de al doilea sistem de stocare este sistemul de stocare secundar, bazat pe discuri i benzi la majoritatea PC-urilor. Datorit capacitii mari este numit sistem de stocare masiv. Sistemul de stocare primar este caracterizat de viteza de acces, iar cel secundar de capacitate, tendina fiind de a se extinde i celelalte caracteristici. La calculatoare, reacia la ntreruperea energiei electrice definete diferena ntre memoria pe termen scurt i cea pe termen lung, proprietate denumit volatilitate. Din acest punct de vedere memoria se clasific n memorie volatil i memorie nevolatil (venic). Memoriile volatile pot simula nevolabilitatea prin asigurarea alimentrii cu un sistem de rezerv bazat pe baterii. A) UNITI DE MSUR ALE MEMORIEI Unitatea de 8 bii este standard pentru sistemele de stocare pe calculatoare, i este numit octet sau byte. O jumtate de octet (4 bii) se numete tetrad. Grupul de 2 octei (16 bii), a fost definit de Intel ca cuvnt. Un cuvnt dublu este format din dou cuvinte, adic 32 bii, iar unul cvadruplu din 4 cuvinte (64 bii).Principalele uniti de msur pentru memorie stabilite de Intel sunt:
Unit Bit Niblu (tetrad) Byte (octet) Word Bits 1 4 8 16 Bytes 0.125 0.5 1 2 Double-word Quad-word Line (486) 32 64 128 4 8 16
113 Tehnologia MMX a introdus patru noi tipuri de date, deoarece aceast tehnologie mpacheteaz grupurile de date mai mici n regitrii de 64 de bii. De ex. 8 octei sunt inclui ntr-un bloc de 64 de bii, care ncape ntr-un registru al procesorului, datele fiind sub forma unui octet mpachetat.
WiNS DMPC Capitolul IIIb
Name Packed byte Packed word Packed double-word Quad-word Tabelul 9. Tipuri de date pe 64 de bii la tehnologia MMX Basic units Number of Units Byte (8 bits) 8 Word (16 bits) 4 Double-word (32 bits) 2 64 bits 1
Scrierea numerelor folosind numai cifrele de 0 i 1, sistem binar, este complicat, deoarece pentru numere mai mari irurile devin foarte lungi i dificil de evaluat. De aceea se utilizeaz pentru referirea acestora sistemul hexagesimal (baza 16), n care pentru reprezentarea numerelor se face cu 16 simboluri: 10 cifre (0-9) i literele A F (numerele 10 15). Deci numrul zecimal 12 n hexagesimal este C iar n binar 1100, iar numrul 3AB se evalueaz astfel: 3 x 162 + A x 16 + B = 3 x 162 + 10 x 16 + 11 = 936 La sfritul unui numr hexagesimal se adaug litera H, pentru a ti c se utilizeaz acest sistem. Deoarece baza n sistemul hexagesimal este 16, puterea a 4-a a lui 2, numerele binare se pot foarte uor converti n hexa. De ex. numrul 11011010 se mparte n dou grupe de cte 4 cifre: 1101 i 0101, apoi fiecare grup se transform n hexa: (1101)2 = (13)10 = DH iar (0101)2 = (5)10 = 5H mprirea n grupe se face ntotdeauna de la dreapta la stnga, grupul incomplet din stnga completndu-se cu zerouri pn la formarea unei grupe de 4 cifre binare: ex. 10 devine 0010. Presupunnd c memoria unui calculator este de 1 MB, cea mai mic adres de memorie este 0 iar cea mai mare FFFFFH. Adresa locaiei de memorie de 1 MB este 100000H iar a locaiei de 2 MB este 200000H. La afiarea adresei defecte a memoriei de ctre sistemul de calcul, se poate localza byte-ul de memorie n care se situeaz, lund n consiferare cifra cea mai semnificativ (prima din stnga). De ex. 50F034H se situeaz ntre 5 MB i 6 MB. Un termen des folosit la memorie este BANC, reprezentnd un bloc de memorie de orice dimensiune, aranjat astfel nct numrul de bii este acelai cu numrul de conexiuni de date ntre memorie i procesor. Pentru un Pentium un banc de memorie este un bloc de memorie aranjat pe 64 bii. Granularitatea memorie se refer la cel mai mic increment cu care se poate mri memoria calculatorului la un anumit moment. Depinde de trei factori: limea
WiNS DMPC Capitolul IIIb 114 magistralei de date a PC-ului, limea magistralei de memorie i dimensiunea minim a unitilor de memorie disponibile. De ex. dac la un Pentium utilizm module de memorie pe 4 octei (SIMM pe 72 pini) sunt necesare cel puin 2 module. Capacitatea modulelor de memorie depinde de tehnologia folosit, primele module avnd 256 octei iar cele mai noi ajungnd pn la 256 MB. Un alt parametru important este modul de adresare a memoriei. Fiecrei informaii stocate i se atribuie o locaie de memorie, numit adres. Aceasta este o etichet, nu locaia de stocare propriu-zis. Numrul de bii folosii pentru fiecare cod determin cte adrese pot fi adresate fr confuzii, deci 8 bii de dares definesc 28 256 locaii de memorie, iar 16 bii 216 65536 locaii. Pentru citirea memoriei, procesorul activeaz liniile de adres corespunztoare adressi unitii de memorie dorite, ntr-un ciclu de ceas. n urmtorul ciclu de ceas, controllerul de memorie plaseaz pe magistrala de date a microprocesorului biii coninui n unitatea de stocare dorit, deci aceast operatie dureaz dou cicluri de ceas. Scrierea memoriei funcionez pe acelai principiu, fiind nevoie tot de dou cicluri de ceas.
B) TIPURILE DE MEMORIE DINTR-UN PC n interiorul unui sistem de calcul sunt utilizate urmtoarele tipuri de memorie: - RAM (memoria cu acces aleatoriu): - DRAM (memorie dinamic), bazat pe condensatoare, necesit ntreinerea activ prin remprosptare. Alctuite din circuite bazate pe semiconductoare. - SRAM (memoria static), permite curentului s-i continue drumul, opernd ca un comutator care permite sau mpiedic trecerea curentului electric. Alctuit din circuite bistabile cu tranzistori, miniaturizate. - meoria doar pentru citire (ROM): - ROM masc, foarte rar utilizate, programarea se face la fabricare, costuri foarte mari. - PROM, este un ROM doar pentru citire cu programare. Folosete siguramnele fuzibile ca elemente de programare, care se ard cu un programator sau arztor de PROM-uri, procesul fiind ireversibil. - EPROM, memoria ROM cu programare i tergere, au o fereastr n partea superioar, acoperit cu o etichet, se terge la expunerea la lumina natural, raze ultraviolete. - EEPROM, este un EPROM ce se pot terge electric, poate fi modificat doar de un numr finit de ori. - memoria FLASH RAM, pot fi terse i reprogramate utiliznd tensiunea normal din PC. Au durat de via finit, cele mai vechi trebuiau terse total naintea refolosirii, numindu-se cu tergere masiv.
115 - memoria virtual, este o memorie simulat n spaiul oferit de sistemele de stocare masiv. Se utilizeaz un fiier pe hard numit fiier de schimb, care poate fi temporar sau permanent.
C) ORGANIZAREA LOGIC A MEMORIEI Clasificarea memoriei depinde cel puin parial de sistemul de operare rulat. Din punct de vedere hardware, memoria fizic se mparte n mai multe clase, ce pot fi modificate doar prin ajustri ale componentelor hardware. n interiorul unui PC ntlnim urmtoarele zone distincte de memorie: Memoria n mod real Baza sistemului de meorie al unui PC este memoria ce poate fi adresat de microprocesor n timpul rulrii n mod real, numit memorie n mod real. Domeniul de adrese ncepe de la 0, ultima adres fiind cu puin nainte de 1 megaoctet, adic 1048575 sau 0FFFFFH. Deoarece se afl n partea de jos a domeniului de adrese se numete memorie de baz. Cnd modul real de lucru al procesorului a fost suplimentat cu cel protejat, ncepnd cu 286, spaiul de adrese a fost lrgit cu unul nou, mai mare, peste limita de 1MB, ceea ce a dus la redenumirea memoriei de baz n memorie convenional. Memoria n mod protejat Restul memoriei ce poate fi adresat de procesoarele moderne se numete n mod protejat. Poate fi accesat de acestea doar n timpul rulrii n modul protejat. Domeniul de adrese se ntinde de la limita de sus a memoriei n mod real pn la limita de adresare a procesorului (16 MB la 286 sau 4 GB la 386-Pentium). Memoria joas La primul PC, IBM a rezervat jumtate din domeniul de adrese de 1MB accesat de procesorul 8088, 512 K pentru codul BIOS al sistemului i pentru accesul direct al procesorului la memoria folosit de sistemul video. Jumtatea inferioar a fost lsat la dispoziia programelor. Ulterior, aceasta a fost restrns la 384 K utilizai pentru rutinele BIOS i memoria video, iar 640 K au rmas pentru programe, zon numit i memorie joas. Zona de date BIOS IBM a rezervat primul K din memoria joas pentru funcii specifice componentelor hardware i sistemului de operare. Aceasta conine datele folosite de funciile BIOS i este numit zona de date BIOS. Printre octeii din partea de jos se afl vectorii de ntrerupere i bufferul de tastatur de 16 bii (16 caractere). Memoria superioar UMA Domeniul de adrese de 384 KB, aflat deasupra memoriei joase din memoria n mod real se numete memorie superioar, fiind un amalgam de RAM, ROM i spaii
WiNS DMPC Capitolul IIIb 116 libere. n majoritatea PC-urilor, primii 128 KB formeaz memoria RAM video, urmtorii 128 KB sunt rezervai pentru programele BIOS de pe plcile adaptoare iar ultimii 128 KB ai memoriei superioare sunt ocupai de memoria ROM care conine codul BIOS al sistemului (de regul doar 32 sau 64 de KB sunt ocupai efectiv).
Zona nalt de memorie HMA Microprocesoarele pot s adreseze mai mult de 1 MB de memorie n mod real dac au posibilitatea de a lucra cu memoria n mod protejat. ncepnd cu 286, dac linia a 21-a de adrese este activat, primul segment de adrese ce depete 1 MB este mapat n memoria extins. Aceast linie de adrese A20 poate fi activat n timpul operrii n mod real folosind o instruciune de program. HMA este memoria suplimentar de 64K minus 16 octei. Memoria bufferului cache Sistemele video ale calculatoarelor sunt mapate n memorie, astfel nct culoarea fiecrui pixel de pe monitor este stocat ntr-o locaie de memorie, la care procesorul are acces direct. Memoria n care este pstrat un cadru complet al imaginii se numete buffer de cadre. Pentru sistemele VGA ncepe imediat dup limita de 640 KB a memoriei joase, iar pentru sistemele monocrom i modul text ncepe cu 64KB mai sus. Memoria de duplicare Ultimele generaii de calculatoare permit accesul la memorie pe magistrale de 8, 16,32 i 64 de bii, ceea ce face ca anumite plci de extensie s nu in pasul cu viteza de acces cerut de memorie. Pentru a depi aceste bariere de vitez se utilizeaz memoria de duplicare (shadow). Memoria cache Este utilizat pentru asigurarea legturii ntre memoria principal i microprocesoare i funcioneaz ca un sistem distinct i separat nafara controlului programului. Pentru procesor, memoria cache are adresele datelor pe care le conine. Rolul acesteia este de a crete viteza nu capacitatea sistemului de memorie al sistemului. Memoria extins XMS Este toat memoria aflat dup primul MB i poate fi accesat doar cnd procesorul lucreaz n modul protejat. Pentru procesoarele 286 n sus se aplic standardul XMS elaborat n 1987. Pentru ca memoria RAM s se conformeze standardului XMS trebuie un driver instalat n CONFIG.SYS, numit HIMEM.SYS. Memoria expandat EMS Unele programe mai vechi utilizau memoria expandat, care nu poate fi accesat direct de microprocesor, aceesul fiind realizat prin intermediul unei ferestre de 64 KB stabilit n zona de memorie superioar.
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
117
118
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
D) TIPURI DE MEMORIE 1) Memoria cache Cea mai cunoscut tehnic de accelerare a vitezei sistemului este utilizarea cache-ului. Aceast tehnic interpune ntre procesor i memoria principal un bloc de memorie rapid, de regul SRAM de mare vitez. Un circuit special, controllerul cachealimenteaz continuu memoria cache cu instruciunile i datele cel mai probabil s fie utilizate de procesor n continuare.
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
119
Dac datele cutate nu se afl n memoria cache sunt obinute din memoria RAM obinuit, la viteza de lucru a acesteia i avem o ratare a cacheului (cache miss). Memoriile cache difer prin patru aspecte principale: - dimensiune, cu ct este mai mare crete posibilitatea existenei datelor accesate de procesor imediat - modul de organizare logic, depinde de modul de organizare i adresare a memoriei, exist trei opiuni: mapare direct, complet asociativ i asociativ pe seturi. - modul de localizare, interne sau externe procesoarelor. Cel intern se numete primar L1, are maxim 64 K iar cel extern secundar L2 sau L3 i are 512 2 MB. - modul de operare, pentru reducerea strilor de ateptarese utilizeaz operarea n rafale. Sunt dou tipuri de memorii cache: SRAM sincrone cu operare n rafale (syncronous burst SRAM) i SRAM cu canal i operare n rafale (pipelined burst SRAM). Pentru a suplimenta memoria cache exist cache-urile tip baghet dezvoltate de Intel COAST Cache on a Stick.
Tehnologia DRAM Pentru pstrarea numrului de conexiuni, liniile de adresarea celor mai multe cipuri de memorie sunt multiplexate, acelai set de linii fiind folosit att pentru trimiterea adresei rndului ct i coloanei. Pentru a diferenia adresele de coloane de cele de linii, cipul folosete dou semnale CAS (Column adress strobe) i RAS (Row adress strobe). Pentru a aceelera operaiile cu memoria se utilizeaz urmtoarele tehnici: - memorie RAM cu coloane statice, permit citirea datelor pe o singur coloan fr stri de ateptare, - memoria RAM n mod pagin, este cea mai cunoscut tehnologie, controllerul de memorie trimite mai nti adresa unui rnd apoi activeaz
120
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
semnalul RAS, cu acestaactiv trimite o nou adres i activeaz semnalul CAS pentru indicarea unei celule specifice. - memoria EDO RAM (Extended Data Output), asigur suficient vitez pentru a elimina cache-ul secundar, ns cea mai bun performan se obine prin combinarea EDO cu cache secundar. Este o variant a memoriei n mod pagin, eliminnd strile de ateptare ale sistemului. - memoria EDO RAM cu operare n rafale, Burst EDO DRAM sau BEDO, execut operaii de scriere citire n rafale sau n cicluri de ceas. - memoria DRAM sincron, SDRAM, lucreaz sincronizat cu calculatoarele gazd, furniznd date la fiecare ciclu de ceas. - memorie DRAM mbuntit, EDRAM, cresc viteza de operare a memoriilor dinamice cu acces aleatoriu prin includerea pe fiecare cip a unui bloc de memorie static de cache de 256 K, mai rapid. - memoria DRAM cu cache, CDRAM, lansat de Mitsubishi, conine un bloc cache pe fiecare cip de 2 K. - memoria Rambus DRAM, folosete un cache cu o memorie SRAM de 2048 octei, legat de memoria dinamic de pe un cip printr-o magistral foarte larg cxe permite transferul unei pagini ntregi la un singur ciclu de ceas. - memoria DRAM multibanc, mparte spaiul de stocare al fiecrui cip n bancuri. - memoria video, folosit de sistemele de afiare ca buffer de cadre, are 2 forme: cu 2 porturi reale, ce permite scrierea i citirea simultan i VRAM Video RAM cu acces aleatoriu la scriere i citire. - memoria Windows RAM, relativ nou, WRAM creat de Samsung se utilizeaz la sistemele video. Constructiv, ntlnim urmtoarele tipuri de memorii: - memorii direct pe placa de baz
- module SIMM cu 30 de pini, are nou cipuri de memorie pe o singur plac, capacitate de 256 KB, 1 MB i 4 MB
121 Vechile memorii utilizau 9 bii de stocare, 8 de date i unul de paritate, cele noi sunt doarcu 8 bii, fr bitul de paritate.
- module SIMM cu 72 de pini, au urmtoarele dimensiuni:
Capacitile cele mai cunoscute sunt 1, 4, 8, 16, 32 MB, pot fi att EDO ct i FPM. - modulele DIMM (Dual in Line Modules), au 168 pini, capacitatea 16, 32, 64, 128, 256 MB i sunt utilizate exclusiv la sisteme cu procesoare Pentium, Pentium II i III. Dimensiunile standard sunt:
122
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
Exis i varianta redus, module DIMM de dimensiune mic, pentru unele calculatoare de dimensiuni mici.
- modulele SIPP, folosesc conectori sub form de pini, sunt identice cu modulele SIMM de 30 pini, au dou variante normal i redus.
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
123
E) DETECTAREA I PREVENIREA ERORILOR Majoritatea PC-urilor verific fiecare bit de memorie n vederea detectrii erorilor hard la pornirea la rece a acestora. Productorii de memorie folosesc dou metode de combatere a erorilor de memorie: paritatea idetectarea/corectarea erorilor. 1) Paritatea La primele memorii, productorii au adugat un bit suplimentar pentru fiecare octet de memorie, numit bit de verificare a paritii cu rolul de a permite calculatorului verificarea integritii datelor stocate de memorie. Utiliznd un algoritm simplu, bitul verifica numrul corespunztor de 1 i 0, la semnalarea unei erori, sistemul era avertizat. n prezent s-a renunat la verificarea paritii. 2) Paritatea fals Sunt o metod de reducere a costurilor memoriei pentru PC-urile cu verificare a paritii. n loc s verifice paritatea memoriei din modul, sistemul de fals paritate trimite permanent un semnal ce indic paritatea corect a memoriei. Are 2 dezavantaje: nu se deosebesc fizic i nu ofer protecie mpotriva erorilor de paritate. 3) Detectarea i corectarea Verificarea paritii doar localizeaz o eroare de un bit ntr-un octet. schemele mai elaborate de detectare a erorilor pot identifica erori mult mai grave pe care le pot i corecta fr blocarea sistemului. Aceast schem se numete cod de corectare a erorilor ECC error Corection Code i folosete 3 bii suplimentari pentru fiecare octet stocat. Toate PC-urile moderne folosesc ECC. Comparaie ntre memoria cu paritate i cea cu ECC
Bus width 8 16 32 64 Bii suplimentari cerui Parity ECC 1 5 2 6 4 8 8 8 Costuri suplimentare Parity ECC 12.5% 62% 12.5% 38% 12.5% 25% 12.5% 12.5%
124 4. SURSA
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
DE CENTRALE
ALIMENTARE
CARCASA
UNITII
A) TIPURILE DE SURSE DE ALIMENTARE Calculatoarele PC au nevoie de o alimentare nentrerupt cu curent continuu, la tensiuni joase, controlat riguros i de diferite valori. calculatoarele portabile sunt alimentate prin baterii iar cele de tip desktop prin surse de alimentare perfecionate. Sursa de alimentare este dispozitivul intermediar ce transform curentul alternativ n C.C., ntr-o form ct mai pur apropiat de C.C. din baterii. Principalul scop este de stabilizarea tensiunii la o valoare ct mai apropiat de valoarea ideal utilizat n PC. Calculatoarele de tip notebook i subnotebook se alimenteaz cu curent furnizat de o baterie, generat exact n forma cerut C.C. de tensiune joas. Uzual, la PC-uri se utilizeaz 2 tipuri de surse de alimentare: - surse de alimentare liniare, semnalul electric brut preluat de pe linia principal de alimentare cu energie este transmis iniial printr-un transformator ce reduce tensiunea la o valoare puin mai mare dect cea necesar n PC. Apoi tensiunea trece prin unul sau mai multe redresoare, de obicei diode semiconductoare, ce convertesc C.A. n C.C., care este transmis prin regulatorul de tensiune liniar, ce stabilete tensiunea creat de sursa de alimentare la nivelul solicitat de circuitele din PC. - sursele de alimentare n comutaie,sunt mai eficiente i mai ieftine, opereaz prin transformarea semnalului de intrare de 50 Hz ntr-un tren de impulsuri la 20000 Hz, peste limita superioar a auzului uman. Dup creterea frecvenei semnalului, regulatorul de comutaie egalizeaz semnalul prin modulare n lime a impulsurilor, apoi impulsurile ajung la un transformator care reduce tensiunea la nivelul cerut i prin redresare i filtrare o transform n CC. 1) Cerinele de alimetare ale PC-urilor n majoritatea calculatoarelor, sursa de alimentare produce normal 4 tensiuni +5, -5, +12, -12 V. pe placa de baz poate exista un regulator de tensiune separat ce produce tensiunea 3.3 V necesar la Pentium. Unele surse, model ATX furnizeaz direct 3.3 V. 2) Necesarul de putere pentru dispozitivele PC-urilor Consumul de putere al dispozitivelor
Device class Floppy disk drive Floppy disk drive Floppy disk drive Device type Full height, 5.25 inch Half-height, 5.25 inch One-inch high, 3.5-inch Power 12.6 watts 12.6 watts 1.4 watts Example IBM PC diskette drive QumeTrak 142 Teac FD-235J
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
125
Graphics board Two-board old technology 16.2 watts IBM 8514/A Graphics board High performance, full length 13.75 watts Matrox MGA Graphics board Accelerated half-card 6.5 watts ATI VGA Wonder, Graphics Ultra+ Hard disk Full height, 5.25-inch 59 watts IBM 10MB XT hard disk Hard disk Half-height, 5.25-inch 25 watts [estimated] Hard disk One-inch high, 6.5 watts, 3.5-inch Quantum ProDrive LPS120S Hard disk 2.5 inch 2.2 watts Quantum Go-Drive 120AT Hard disk PCMCIA card 3.5 watts Maxtor MXL-131-III Hard disk Full height, 3.5 inch 12 watts Quantum ProDrive 210S Memory 1MB SIMM 4.8 watts Motorola MCM81000 Memory 4MB SIMM 6.3 watts Motorola MCM94000 Memory 8MB SIMM 16.8 watts Motorola MCM36800 Modem PCMCIA card 3.5 watts MultiTech MT1432LT Modem Internal, half-card 1.2 watts Boca V.32bis Network adapter Ethernet, half-card 7.9 watts Artisoft AE-2/T System board 286, AT-size 25 watts [estimated] System board 386, XT-size 12 watts Monolithic Systems MSC386 XT/AT System board 486 or Pentium, AT-size 25 watts [estimated]
3) Tensiunea de alimentare. Semnalul Power-Good. Majoritatea surselor se alimenteaz la 230 V, 50 Hz i furnizeaz 200-230 W. nafar de tensiunile i curenii necesari calculatorului, sursele de alimentare emit semnalul Power-Good, cu scopul de a transmite calculatorului c starea semnalului este bun i acesta poate opera normal. Dac acest semnal lipsete, calculatorul se oprete automat. 4) Alimentarea calculatoarelor portabile Pentru a nu mai depinde de sursele de alimentare fixe (prize pe perei), aceste calculatoare conin propriile surse portabile bateriile. Sunt utilizate urmtoarele tehnologii: - bateriile carbon-zinc, denumite pile uscate Lelanche, cunoscute ca baterii de lantern, - bateriile alcaline, nu pot fi rencrcate de regul, exist unele baterii ce accept 25-100 rencrcri, cu dispozitive speciale, - bateriile plumb-acid, cele mai rspndite acumulatoare din lume, sunt etane pentru evitarea scurgerilor, - bateriile nichel-cadmiu, acumulatoare pentru echipamente electronice de larg consum, suport 500 cicluri de ncrcare-descrcare, - bateriile nichel-hidrur de metal, o versiune modern a celor nichelcadmiu, ca i acestea se autodescarc, - bateriile zinc-aer, are capacitatea maxim de nmagazinare a energiei, pierde doar 1% din capacitate la un an de nmagazinare.
126
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
5) Conexiunile de alimentare pentru PC Sursele de alimentare pun la dispoziie conectori pentru alimentarea unitilor de stocare masiv i conectori pentru alimentarea plcilor de baz.
galben - +12 V, rou - + 5 V, negru - mas
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
127
ATX Motherboard Power Supply Connections

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Color Orange Orange Black Red Black Red Black Gray Purple Yellow Function +3.3 VDC +3.3 VDC Common +5 VDC Common +5 VDC Common Power Good 5VSB +12 VDC Pin 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Color Orange Blue Black Green Black Black Black White Red Red Function +3.3 VDC -12 VDC Common Power Supply On Common Common Common -5 VDC +5 VDC +5VDC
6) Protecia la neregularitile liniei de alimentare cu energie Problemele reelei de curent se clasific pe 3 categorii: - supratensiunea - subtensiunea - zgomotul, toate semnalele parazite preluate de fire la trecerea prin cmpurile electromagnetice. Protecia la variaii ale tensiunii de alimentare se face cu regulatoare de tensiune. Pentru ntreruperea curentului se utilizeaz sisteme de alimentare de rezerv sau surse nentreruptibile UPS.
128
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
129
5. STANDARDELE CARCASELOR UNITII CENTRALE Carcasa calculatorului este o cutie din metal n interiorul creia se se afl componentele de baz ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. n continuare sunt specificate cteva tipuri mai des ntlnite: Desktop Minitower Midtower Full Tower Slim Book
Tipuri de carcase
130
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
Carcasele slim book au dimensiuni reduse. Pe panoul frontal al carcasei se afl urmtoarele elemente: Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, ct i deconectarea acestuia Butonul RESET: permite rencrcarea sistemului de operare; memoria de lucru este tears ca i cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util n cazurile n care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor configurri. Butonul TURBO: permite comutarea ntre cele dou frecven]e de lucru ale calculatorului. Apsarea sa este corelat cu afiajul electronic care indic viteza efectiv de lucru. Se prefer lucrul la viteza cea mai mare. Afiajul electronic: indic frecvena de lucru (msurat n MHz) curent a calculatorului; se coreleaz cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afiat viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) i LO (viteza cea mai mic). Lcaul KEY LOCK: n acest lca se introduce chei]a prin care poate fi blocat tastatura. Se utilizeaz ca msur de securitate pentru a mpiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o msur foarte eficient deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difer ntre ele i este foarte probabil c cineva interesat n a accesa echipamentul de calcul s i fac rost uor de o chei. Unitatea pentru dischet: lca pentru introducerea dischetelor Unitatea pentru CD-ROM: lca pentru introducerea discurilor CD-ROM
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
131
A) Principalele tipuri constructive de carcase i dimensiunile acestora
CARCASA PC XT
CARCASA PC AT
132
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
CARCASA BABY PC AT
CARCASA SLIMLINE
CARCASA MINITOWER
WiNS DMPC
Capitolul IIIb
133
CARCASA TOWER
CARCASE CALCULATOARE MOBILE
WiNS DMPC
Capitolul IV
135
1. DISPOZITIVE DE INTRARE A) TASTATURA Tastatura (claviatura) este principalul dispozitiv al calculatoruIui, prin intermediul cruia se transmit comenzi catre unitatea central. Fiind ins in afara acesteia, spunem c tastatura este un echipament (dispozitiv) periferic, i anume, unul de introducere. Cuplarea tastaturii la calculator se face prin intermediul unui cablu de conectare. Din punet de vedere al dispunerii tastelor, tastatnra se aseamn destul de mult cu cea a unei masini de scris dar are si pri care o individualieaz. Primele tastaturi ale PC-urilor au avut 83/84 de taste, pentru ca, ulterior, ele s fie imbunttite prin dublarea unora dintre tastele existente sau adugarea altora noi, ajungandu-se la 10l/102. Din punctul do vedere al functionalitatii lor aceste taste sunt grupate n patru categorii: Taste alfanumerice Taste cu scopuri speciale Taste directionale si numerice Taste functionale.
136
WiNS DMPC
Capitolul IV
1) Funciile tastelor
WiNS DMPC
Capitolul IV
137
2) Modul de organizare al tastelor Tastatura Dvorak-Dealey
Tastatura PC cu 83 taste
Tastatura AT cu 84 taste
Tastatura mbuntit cu 101 taste
138
WiNS DMPC
Capitolul IV
Tastatura Windows 104 taste
Tipuri de conectori de tastur 5-Pin DIN Keyboard Connector Pin-Out

Pin 1 2 3 4 5 Description +Keyboard clock +Keyboard data Reserved Ground +5 V Direction In In Out N/A Out
6-Pin Miniature DIN Keyboard Connector Pin-Out

Pin 1 2 3 4 5 6 Shield Description Data Reserved Ground +5 V Clock Reserved Ground Direction In N/A N/A Out In N/A N/A
WiNS DMPC
Capitolul IV
139
Modular Keyboard Connector Pin-Out

Pin A B C D E F Shield Description Reserved Data Ground Clock +5 V Reserved Ground Direction N/A Out N/A Out In N/A N/A
140 B) MOUSE-UL
WiNS DMPC
Capitolul IV
Una dintre preocuprile constructorilor de echipamente pentru PC-uri a fost i cea a materializrii unor dispozitive de introducere a datelor mai uor de manevrat. Astfel a aprut rnouse-ul, care i-a castigat din ce in ce mai multi adepti, ajunganduse s nu se mai poat concepe unele tipuri de aplicatii far existena acestuia.
Prototipul din lemn, realizat in 1963, era un simplu instrument de introducere, analogic, care transmitea soft-ului cte un semnal la fiecare rnicare a mouse-ului influennd micarea cursorului pe ecran. n timp sau produs modificr att in aspectul exterior, ct i n structura intern, urmrindu-se un mod de prezentare cat mai ergonomic, precum i o fidelitate inalt in transmiterea informatiilor. Dup aproape 30 de ani s-a ajuns Ia generatia a patra, care se prezint ca un dispozitiv cu aspectul unei buci de spun, uor manevrabil, avnd dedesubt o bil pozitionabil cu sensibilitate i vitez reglabile.
Micarea mouse-ului pe o suprafa plan este corelat cu deplasarea pe ecran a unui cursor cu o form deosebit: crucilita, sgeat etc. Declansarea unei anumite actiuni se face prin poziionarea cursorului in zona corespunztoare si apsarea unuia dintre butoanele aflate pe partea posterioar (in numr de 2-3). Specificarea butonului care trebuie apsat este indicat de programele respective.
WiNS DMPC
Capitolul IV
141
Folosirea mouse-ului uureaz mult munca utilizatorilor, nernaifiind necesar ca acetia s memoreze numrul relativ mare de cornenzi corespunztor fiecrui produs n situaia folosirii tastaturii. Utilitatea mouse-ului este i mai evident n cazul aplicaiilor grafice, n care deplasarea cursorului pentru realizarea de desene ar deveni aproape imposibil numai prin utilizarea tastaturii. Dei ntreinerea mouse-ului este simpl ea este necesar deoarece acest dispozitiv prezint la utilizare tendina de a colecta praf i murdrie, care poate afecta operarea cu el.
WiNS DMPC Capitolul IV 142 C) DISPOZITIVE DE INTRARE SPECIALE
1) DIGITIZORUL Digitizorul (sau tableta grafic) este un dispozitiv serial, asemntor mouseului. Dar, spre deosebire de mouse, digitizorul actioneaz n coordonate absolute i nu relative, avand in acest sens la dispozitie o tablet. Cand se indic un punct pe ecran cu dispozitivul de pointare al digitizorului se alege un punct precis pe tablet.
Digitizorul const din dou pri: o tablet (de obicei o cutie dreptunghiular, care reprezint suprafaa de pointare) i un dispozitiv de pointare. Acest dispozitiv este la rndul su, de dou feluri: sub form de creion (stilou) sau ca o Ccutie de dimensiuni reduse cu butoane (asemntor unui mouse). Majoritatea digitizoarelor se comercializeaz cu amandou formele de dispozitive de pointare. Ca telmologie, majoritatea digitizoarelor detecteaz poziia dispozitivului de pointare prin decodificare magnetic, mai rar intlnindu-se cazurile digitizoarelor sonice sau celor care realizeaza decodificarea rezistiv. Digitizoarele aunt utilizate cu precdere in cazurile PC-urilor profesionale si staiilor de lucru, in special in aplicatii de praiectare asistat.
WiNS DMPC
Capitolul IV
143
2) TRACKBALL-UL Dispozitivul de tip trackball seamn cu mouse-ul, fiind folosit in mod similar. Spre deosebire de acesta, bila se situeaz in partea superioar a dispozitivului, fiind manevrat cu mna. De aceca, multe dispozitive de acest fel sunt integrate chiar in tastatura PC-ului. Foarte des, aceste dispozitive sunt folosite (integrate) in cazul PCurilor portabile (laptopuri si notebook -uri).
3) JOYSTICK-UL Joystick-ul sau maneta de oc este pur i simplu o manet prevzu cu un buton, care se cupleaz la calculator si, prin micri dreapta-stnga etc. nlocuiete tastele folosite cu precdere in jocuri, pentru actiuni sus jos-dreapta-stnga-foc.
144
WiNS DMPC
Capitolul IV
Astfel, nu numai c se protejeaz tastatura in situaia practicrii cu predilecie de jocuri, dar manevrarea acestui dispozitiv se preteaz mult mai bine Ia conducerea jocului. 4) Interfaa de joystick
Game Port Joystick and Paddle Pin Definitions

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Name +5 VDC Button 4 Position 0 Ground Ground Position 1 Button 5 +5 VDC +5 VDC Button 6 Position 2 Ground Position 3 Button 7 +5 VDC Joystick function Joystick A coordinate common Joystick A pushbutton high Joystick A x-coordinate wiper Joystick A pushbutton return Not used Joystick A y-coordinate wiper Not used Not used Joystick B coordinate common Joystick B pushbutton high Joystick B x-coordinate wiper Joystick B pushbutton return Joystick B y-coordinate wiper Not used Not used Paddle function Paddle A coordinate high Paddle A pushbutton high Paddle A coordinate wiper Paddle A pushbutton return Paddle B pushbutton return Paddle B coordinate wiper Paddle B pushbutton high Paddle B coordinate high Paddle C coordinate high Paddle C pushbutton high Paddle C coordinate wiper Paddle C/D pushbutton return Paddle D coordinate wiper Paddle D pushbutton high Paddle D coordinate high
WiNS DMPC
Capitolul IV
145
1. DISPOZITIVELE DE AFIARE VIDEO A) SISTEMUL DE AFIARE Sistemul de afiare al calculatorului permite utilizatorului s vad exact ceea ce face PC-ul n timpul funcionrii. Datorit capacitii sale de a oferi instantaneu rspuns, sistemul de afiare este un dispozitiv interactiv i influeneaz viteza de lucru a PC-ului. Primul dispozitiv de afiare nu era grafic, fiind dezvoltat pe baza tehnologiei telegrafului: era de fapt o main de scris acionat electric, numit teleimprimator. Acesta prelua codurile electrice, le convertea n apsri de taste ce tipreau caracterele pe hrtie. Echivalentul electronic al teleimprimatorului, a fost terminalul video (VDT), care tiprea pe un ecran fosforescent. n plus, creierul unui terminal inteligent permite recunoaterea unor comenzi speciale de formatare a modului de afiare. n timp, au fost utilizate urmtoarele tehnologii de afiare a caracterelor: - maparea caracterelor, character mapping, ecranul este mpritntr-o serie de matrice 80 x 25 caractere. Pentru afiarea datelor pe ecran, sistemul de afiare citete matricea n memorie, transform codurile respective ntr-un ir serial de date ce se afieaz pe ecran i mut datele ctre ieirea video. - casetele de caractere, abloanele tuturor caracterelor ce apar pe ecranul monitorului sunt memorate ntr-un cip ROM special numit ROM de caractere. Fiecare caracter afiat este format dintr-o matrice de puncte amplasate ntr-o caset de caracter, de regul 15 x 9 celule.
Pentru reprezentarea imaginilor grafice bidimensionale, se utilizeaz urmtoarele tehnologii: - grafica de tip bloc, opereaz n modul text fiind create imagini grafice simple prin poziionarea unor blocuri de caractere pe ecran pentru a alctui forme mari. - sistemele grafice de tip bit-map, cresc calitatea imaginilor grafice de tip bloc prin reducerea dimensiunilor blocurilor. O dimensiune mic a blocurilor, deci o granulaie mai fin ajut la reprezentarea unui numr sporit de detalii. Imaginile se
WiNS DMPC Capitolul IV 146 compun din puncte, numite pixeli, fiine cele mai mici blocuri constructive ale imaginii.
Rezoluia msoar claritatea posibil a imaginii video i indic numrul de pixeli pe lime i nlime coninui de o imagine. Ea nu depinde de dimensiunea ecranului i este descris n pixeli ci nu n puncte pe inci. La nivelul minim, pentru fiecare pixel este nevoie de un bit de date pentru memorare, acesta fiind cel mai simoplu sistem, cel bicolor, totul fiind alb-negru. Fiecare bit suplimentar atribuit unui pixel dubleaz numrul de culori posibile. Un numr de n bii reprezint 2n culori.
Memoria video necesar pentru anumite rezoluii i profunzimi de culoare Resolution Mono 16 colors 256 colors High Color TrueColor Bits per pixel 1 4 8 16 24 Bytes/pixel 0.125 .5 1 2 3 640x480 38,400 153,600 307,200 614,400 921,600 800x600 60,000 240,000 480,000 960,000 1,440,000 1024x768 98,304 393,216 786,432 1,572,864 2,359,296 1152x864 124,416 497,664 995,328 1,990,636 2,985,984 1280x1024 163,840 655,360 1,310,720 2,621,440 3,932,160 1600x1200 240,000 960,000 1,920,000 3,840,000 5,760,000 1920x1340 321,600 1,286,400 2,572,800 5,145,600 7,718,400 2048x1536 393,216 1,572,864 3,145,728 6,291,456 9,437,184
Pentru cele trei culori fundamentale se atribuie un numr de bii. Unele sisteme de codificare mpart egal numrul de bii atribuii culorii rou i albastru i bitul suplimentar culorii verde. Maparea celor trei culori presupune 3 dimensiuni ce definesc un volum n spaiu. Gama de culori ce poate fi prelucrat de un anumit sistem se numete spaiu de culoare. Ex. RGB definete trei dimensiuni ale spaiului de culoare, el fiind un singur spaiu de culoare posibil. O alt metod de codificare a culorilor n memorie este maparea acestora, presupunnd conversia semnalelor. Ea stocheaz doar numerele de cod, fiecare din acestea putndu-se referi la aproape orice culoare. Pe baza valorilor numerice memorate, sistemul de afiare verific ntr-un tabel de cutare a culorii.
147 Pentru obinerea vitezelor mari, sistemele grafice utilizeaz comenzile grafice de nivel nalt. Combinnd etapele mici din operaiile complexe de afiare, se pot codifica cu cteva comenzi i cele mai complexe imagini video. Cele mai utilizate comenzi grafice sunt: - transferurile de blocuri de bii, sunt instruciuni prin care acceleratorul grafic mut datele n cadrul memoriei video, microprocesorul comunicnd acestuia sursa de date i destinaia. - comenzile de desenare, comunic acceleratorului grafic modul de construire a unei imagini pe ecran, sunt numite primitive grafice, de fapt imagini sparte n pri mici ce pot fi codificate digital. - obiectele grafice, sunt mici imagini mutate pe ecran ca uniti individuale. - lucrul cu ferestre, caracteristic obinuit a sistemelor grafice moderne. Sunt dou posibiliti: operaii software (realizat de program) sau hardware (prin bufferul de cadre). - panoramarea hardware, folosete zone de memorie din sistemul video care nu sunt utilizate de bufferul de cadre. Toate noile adaptoare grafice pretind c sunt plci 3D i ncorporeaz noi funcii, cea mai important fiind realizarea micrii (15 cadre pe secund). Toate operaiile 3D sunt iluzorii, singura real fiind reprezentarea stereoscopic. Adaptaoarele 3D ofer urmtoarele faciliti: - parchetarea, mprirea imaginii pe pri de genul plcilor, de regul triunghiuri sau poligoane, ce sunt umplute (randate) ulterior. - maparea texturii, pentru a aduga realism obiectelor 3D, fiecrui element de parchetare i se aplic o textur 2D. - efectele de profunzime, create pentru a pcli ochiul: - poziionarea n profunzime, prin tehnica de reducere a perspectivei, sistemul scaleaz distanele n coordonate x i y cu un factor proporional cu coordonata z, un z mare nseamn o dimensiune mic a obiectului. - perspectiva atmosferic, creeaz efectul de profunzime n picturi prin tehnica de nceoare (fogging) - efectele de lumin realizate prin: trasarea razelor i umbrire . - bufferul Z, elimin imaginile afiate ale suprafeelor ascunse, valoarea distanei fa de privitor fiind reinut n bufferul Z. - transparena, un canal suplimentar denumit canal alfa format din 8 bii suplimentari peste cei 24 de la True color. - bufferul dublu sau triplu, cel din fa corespunde modului tradiional de afiare, cele din spate nu au accesul limitat de procesul de sincronizare cu rasterizarea. Imaginile grafice ocup o cantitate mare de memorie, de aceea ele trebuie comprimate. cele mai cunoscute standarde de comprimare sunt JPEG i MPEG. Tipurile principale de semnale ale sistemului de afiare sunt: - baleiajul, fascicolul de electroni este plimbat peste imagine cu ajutorul unei perechi de cmpuri magnetice, unul orizontal i unul vertival. Pentru fiecare curs
WiNS DMPC Capitolul IV
WiNS DMPC Capitolul IV 148 vertical se efectueaz sute de curse orizontale. Numrul de curse orizontale se numesc frecven orizontal iar cele verticale frecven vertical, msurate n Hz. - semnalele de sincronizare, cu rolul de a garanta refacerea corect a imaginii memorate n bufferul de cadre, sunt pe vertical i pe orizontal. Cele mai cunoscute metode de combinare sau desprire a datelor video de semnalele de sincronizare sunt: - sistemul video complex - sistemul sincronizat complex - sistemul sincronizat separat - sistemul cu sincronizare pe verde - cursa invers, face trecerea de la captul liniei sau ecranului la nceput este pe orizontal i pe vertical - stingerea spotului, n timpul cursei inverse - pauzele anterioare i ulterioare, benzi negre n jurul imaginii pentru a minimiza distorsiunile. - intervalul vertical, perioada n care ceranul este negrit.
WiNS DMPC
Capitolul IV
149
B) MONITOARELE Monitorul este o cutie complex ce conine displayul i circuitele suport ale acestuia. Cele mai des ntlnite sunt cele cu tuburi catodice. 1) Tuburile catodice Dispozitivul se bazeaz pe o form special de tub cu vid, denumite CRT (Cathode Ray Tube). Un catod special emite un jet de electroni ctre un electrod ncrcat pozitiv numit anod. Funcioneaz ca un lansator de electroni, CRT este numit i tun de electroni. Caracteristicile fizice sunt: - fosforul, stratul de fosfor determin culoarea imaginii pe ecran. Pentru ecranele monocrome seunt utilizatre straturi fosforscente ce emit culoare galben, verde sau alb. Cele color folosesc trei tipuri diferite de fosfor aplicate conform unui model format din puncte sau benzi cu trei culori rou, verde i albastru. - temperatura culorilor, descrie tipul de alb n funcie de numrul de grade Kelvin pe care un corp ar trebui s-l aibe pentru a emite culoarea alb.
- persistena, descrie perioada pentru care fosforul continu s lumineze dup bombardarea cu fasciculul electronic. Cea mai utilizat este cea medie. - tunurile electronice, folosite pentru generarea fasciculelor electronice ce lumineaz straturile fosforescente. Se utilizeaz trei tunuri la displayurile color - convergena, corecteaz modul de direcionare al fasciculelor de electroni
150
WiNS DMPC
Capitolul IV
- puritatea, capacitatea unui monitor de a afia un ecran luminat uniform fr diferene de culoare. o puritate slab este rezultatul magnetizrii mtilor perforate sau a grilei de deschidere
- mti perforate, toate monitoarele CRT sunt echipate cu o masc perforat, aflat la mic distan de stratul fosforescent. Afecteaz strlucirea imaginii prin limitarea fasciculului de electroni i intensitatea maxim a acestuia. - pentru contracararea efectelor negative de mai sus se utilizeaz grile de deschidere, tehnologia TRINITRON, formate din matrice vertical de fire. Ecranele au o strlucire mai uniform a imaginii.
- distana necesar ntre puncte, este distana dintre orificiile mtii perforate - limea liniei, normal liniile verticale sau orizontale ar trebui s aibe limea de un pixel, n realitate difer n funcie de dimensiunea ecranului i rezoluia afiat. O rezoluie mare duce la ngustarea liniei.
151 - curbura ecranului, necesar distribuirii presiunii pe tup i distanei constante strbtute de electroni. - rezoluia i adresabilitatea, se refer la fineea detaliilor ce pot fi afiate i la limea de band pentru monitoarele color. - tratamentul antireflexie, depinde de curbura ecranului, realizat prin: - folosirea plaselor, de nylon , cel mai ieftin tratament antireflexie. - prelucrare mecanic - acoperire cu 2 straturi de acoperire - polarizarea luminii, fascicolii sunt restricionai la un singur plan de oscilare.
2) Caracteristicile imaginii Cele mai importante caracteristici ale imaginii sunt: - dimensiunea ecranului Nominal CRT Screen Dimensions Diagonal 14 inches 15 inc`hes 16 inches 17 inches 20 inches 21 inches Horizontal Vertical Millimeters Inches Millimeters Inches 284 11.2 213 8.4 305 12 229 9 325 12.8 244 9.6 345 13.6 259 10.2 406 16 305 12 427 16.8 320 12.6
- suprabaleierea i subbaleierea
- raportul dimensiunilor
- distorsionarea imaginii
152
WiNS DMPC
Capitolul IV
- controlul imaginii 3) Domeniul frecvenelor de sincronizare i standardele monitoarelor Frecvenele de baleiere pentru standardele monitoarelor
Standard MDA CGA EGA MCGA (Graphics) MCGA (Text) VGA (Graphics) VGA (Text) Macintosh XGA-2 VESA Apple Portrait VESA guideline VESA guideline VESA standard VESA standard RasterOps & Supermac VESA guideline VESA standard VESA standard 8514/A XGA XGA-2 Apple 2-page VESA standard Resolution 720 x 350 640 x 200 640 x 350 640 x 480 720 x 400 640 x 480 720 x 400 640 x 480 640 x 480 640 x 480 640 x 870 800 x 600 800 x 600 800 x 600 800 x 600 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1152 x 870 1280 x 1024 Vert. Sync (Frame rate) 50 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 67 Hz. 75.0 Hz. 75 76.5 Hz. 56 Hz. 60 Hz. 72 Hz. 75 Hz. 75.1 Hz. 75.1 Hz. 60 Hz. 70.1 Hz. 75 Hz. 44 Hz.* 44 Hz.* 75.8 Hz. 75 Hz. 75 Hz. Horz. Sync (Line rate) 18.3 KHz. 15.75 KHz. 21.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 35.0 KHz. 39.38 KHz. 37.5 KHz. 70.19 KHz. 35.5 KHz. 37.9 KHz. 48.1 KHz. 46.875 KHz. 60.24 KHz. 60.24 KHz. 48.3 KHz. 56.5 KHz. 60 KHz. 35.5 KHz. 35.5 KHz. 61.1 KHz. 68.68 KHz. 80 KHz.
ntreeserea
WiNS DMPC
Capitolul IV
153
4) Lrgimi de band uzuale

Dot Clocks and Recommended Bandwidths for Video Standards Video Standard Dot Clock Recommended Bandwidth MDA 12.6 MHz 16.3 MHz CGA 7.68 MHz 14.3 MHz EGA 13.4 MHz 16.3 MHz PGC 18.4 MHz 25 MHz VGA (350- or 480-line mode) 18.4 MHz 25 MHz VGA (400-line mode) 20.2 MHz 28 MHz 8514/A 34.6 MHz 44.9 MHz VESA 800x600, 75 Hz 36 MHz 45 MHz VESA 1024x768, 75 Hz 60 MHz 75 MHz VESA 1280x1024, 75 Hz 100 MHz 125 MHz
5) Energy Star Un monitor tipic consum 30 W. modurile de operare VESA pentru gestionarea energiei sunt:
Monitor state Video On Standby Suspend Off On On Off Off Vertical Horizont sync al sync On On On Off Off On Off Off DPMS Obligatoriu Optional Obligatoriu Obligatoriu Recovery time None Short Longer Warm-up Power savings None Minimal Substantial Maximum
154
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
155
156
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
157
158
WiNS DMPC
Capitolul IV
6) TEHNOLOGII NOI ALE SISTEMELOR DE AFIARE Ecranele LCD Utilizeaz tehnologia nematic, bazat pe molecule nematice aflate ntre dou folii de plastic, ce pot fi aliniate cu ajutorul unor anuri n folii astfel nct modific polaritatea luminii ce trece prin ele. O alt tehnologie este cea colesteric, cristalele lichide trec de la starea transmisiv la cea reflectiv fr a modifica polaritatea luminii. Sunt bistabile, deci nu este nevoie de energie exterioar pentru meninerea unui pixel n starea transmisiv. Ecranele LCD difer dup modul de aplicare al curentului care aliniaz celulele nematice. Au o matrice de conductoare orizontale i verticale, numit matrice pasiv. Tehnologia cu pelicul subire Thin Film tranzistor TFT folosesc matricea activ. Corespondentul persistenei la LCD este timpul de rspuns, care poate fi afectat de temperatura mediului. Ecranele cu emisie de cmp Field Emission Display FED, folosesc acelai principiu ca tuburile catodice, este un tub catodic aplatizat.
Ecranele electroluminiscente Utilizeaz un panou EL mprit n pixeli individuali. Probleme la durata de via a ecranelor roii. Ecranele cu plasm Folosesc tensiuni nalte pentru ionizarea unui gaz, determinndu-l s emit lumin. Au o strlucire roie a neonului., sunt mari consumatoare de energie.
WiNS DMPC
Capitolul IV
159
160
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
161
162
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
163
7) Tipuri de conectori
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Funciile pe tipuri de conectori CGA EGA PGA Ground Ground Red Ground Secondary red Green Red Primary red Blue Green Primary green Composite sync Blue Primary blue Mode control Intensity Secondary green Red ground return Reserved Secondary blue Green ground return Horizontal sync Horizontal sync Blue ground return Vertical sync Vertical sync Ground VGA and SuperVGA Function Red video Green video Blue video Reserved Ground Red return (ground) Green return (ground) Blue return (ground) Composite sync Sync return (ground) VESA Display Data Channel Reserved Horizontal sync Vertical sync VESA Display Data Channel
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Conectorul video mbuntit VESA Enhanced Video Connector
164
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
165
C) ADAPTOARE DE AFIARE PLACA VIDEO I ACCELERATORUL GRAFIC Sunt dispozitivele hardware care transform impulsurile digitale ale PC-ului n semnale ce pot fi afiate de un monitor. Primul sistem de afiare era adaptorul de afiare monocrom MDA, introdus n 1981 de IBM. n 1982 apare adaptorul grafic de afiare CGA, apoi cel mbuntit EGA. Standardul este VGA Video graphic Array, introdus de IBM n 1987. A fost urmat de sistemul de afiare 8514/9, care n 1990 a fost mbuntit aprnd XGA Extended Graphics Array. n 1987 s-a fondat organizaia companiilor video VESA Video Electronics Standarde Association. Tipurile principale de plci video sunt: - plci VGA, cele de baz - plci SVGA, respect standardele VESA pentru rezoluii nalte, dar folosesc buffrere de cadre mici i nu includ acceleratoare grafice - acceleratoare grafice, opereaz comenzi de desenare 2D i permit obinerea de rezoluii nalte - plci acceleratoare 3D, opereaz cu comenzi 3D. Sistemul de afiare se prezint sub forma plcilor video sau sunt ncorporate pe placa de baz. plcile video moderne utilizeaz cinci elemente importante: - cipurile acceleratoare, cel mai important, instruciunile MMX se suprapun peste funciile acestora. Au urmtoarele caracteristici: - limea registrilor - tehnologia memoriei, de regul VRAM - rezoluia acceptat - culorile acceptate - frecvenele - lrgimea de band a magistralei - sistemele de operare acceptate - suportul pentru VGA - controllerele video, genereaz semnalele de scanare. Cu ajutorul oscilaiilor regulate ale unui cristal genereaz semnal de ceas pentru puncte, cu o frecven egal cu cea la care vor fi scanate datele pentru pixelii care apar pe ecran. Sunt de mai multe tipuri: - controllere CRT, semnalele generate de ele controleaz deplasarea fasciculului de electroni - controllere VGA, necesare la acceleratoarele 2D i 3D, sub forma unui cip VGA - circuitele RAMDAC, se ocup de conversia semnalului digital n analog, se numete convertor digital analogic
166
WiNS DMPC
Capitolul IV
- memoria, este principalul buffer de cadre. - BIOS Caracteristicile de baz ale standardelor pentru plcile video
Standard MDA Hercules CGA EGA VGA NTSC Video 8514/A XGA Resolution 720 by 350 720 by 348 640 by 200 640 by 350 640 by 480 640 by 525 1024 by 768 1024 by 768 Colors 2 2 16 64 16 to 256 Unlimited 256K 256K
1) Astfel functioneaza RAMDAC RAMDAC-ul este o component important a fiecarei plci grafice, fiind responsabil pentru numrul de culori i ergonomia imaginii afiate pe ecran. Pentru inceput, este nevoie ca datele s ajung de la procesor la placa grafic, prin intermediul magistralei de date (bus ISA, VLB san PCI). O grafica de tip pixel (pixel este derivatul concatenat din expresia enlezeasc ,,PICture ELement") este scris direct in memoria plcii. Elementele de tip text sunt prelucrate de generatorul de caractere incorporat in placa. Elementele grafice, gen linii i dreptungbiuri, sunt trimise ctre cipul accelerator prin coordonatole de inceput i sfarsit, iar acesta calculeaz care pixeli se vor aprinde, scriind informaia in memoria placii. In acest mod, se accelereaza afisarea, i, in acelai timp, procesorul este scutit de un calcul suplimentar, iar busul nu este aglomerat de grmad de date grafice. Pentru a ajunge datele din memoria plcii grafice la monitor responsabil este RAMDAC-ul (Random Access Memory Digital-Analog Convertor). Componenta mai sus amintiti este inclusa in fiecare plac grafic, convertind maginea digital din RAM-ul video in semnale analogice pentm monitor. Mai nou, plcile grafice au RAMDAC-ul integrat in acelai circuit integrat cu aceeleratorul grafic. Controlerul CRT (Catodic Ray Tube - tub catodic) de pe placi adreseaz neintrerupt memoria grafica, citind imaginea punct cu punct. Astfel, RAMDAC-ul obine continuu informatii despre valorile de culoare ale fiecrui pixel in parte. Numrul de puncte care compun ecranul depind de rezolutie. La 320x200 sunt 64.000 puncte, iar la o rezolutie de 1280x1024 pixelii siunt in numr do 1,3 milioane. Frevena, de baleiaj defineste numrul de citiri pe secund a imaginii complete din memoria video. Valorile mai mici do 70 Hz sunt percepute ca palpaire de ctre ochiul urnan, fiind neergonomice. La o rezolutie do 1024x768 pixeli i 16,8 milioane de culori (24 biti), cantitatea de date este de 1024 x 768 pixeli x 3 bytes de culoare, adic 2,36 MB
167 Considerand frecvena de baleiaj ca fiind de 80 Hz, se ajunge la 100 MB/sec. Pentru comparatie, un bus PCI atinge practic o rat de transfer de numai 50 MB/sec. In direct legtura cu acoste date se afl frecventa pixelilor, reprezentind numrul de pixeli pe secund generat de RAMDAC. In general, frecvena maxima a pixelilor este specificat pe carcasa cipului RAMOAC; valorile uzuale sunt cuprinse intre 135 si 220 MHz.
DRAM I VRAM Memoria de pe placa grafica poate fi de tip DRAM sau VRAM. In cazul memoriei DRAM, gestionarea intrrii i ieirii este imparita de RAMDAC, cipul accelerator i bus. La un moment dat, dear una dintre componentele mentionate poate accesa datele. In cazul in care fluxul acestora este mare, procesorul principal (CPU) nu mai scrie Ia fel de des datele in memoria video. Acesta este punctul in care apar problemele plcilor grafice DRAM. In ultima vreme, producitorii i-au indreptat atentia mai ales ctre cipuri EDO-DRAM, adica spre memorii buffer-ate. VRAM (Video RAM) este un Dual-Port-RAM, fiind posibile sirnultan att scrierea cat i citirea momriei. RAMDAC-ul poate s primeasc date de la VRAM i, in ace1ai timp, memoria poate fi scris de ctre CPU sau de ctre cipul accelerator. Dezavantajul VRAM const in faptul c pretul la care pot fi achizitionate aceste circuite integrate este mai mare. Registrul de culoare Odat incheiat un ciclu de citire a memoriei de ctre RAMDAC, acesta se aflain posesia informatiilor do culoare ale pixelilor, care pot fi in lungime de Ia 1 Ia 24 de bii (in funcie de numrul de culori). Aceste informatii sunt puse in legtur cu tabela de culori (registrul de culoare), formindu-se astfol imaginea care va fi afiat pe ecran. Registrul de culoare se afla in RAMDAC, continand un model de biti corespunztor fiecrei culori care va fi afiat. Tabela de culori are attea specificaii, cte sunt suportate de modul grafic. La un mod grafic cu 256 de culori, valoarea unui pixel in registrul de culoare esto pe 8 bii. In cazul in care, de exemplu, regitrii de culoare sunt pe 18 bii, atunci se pot genera maxim 2 la puterea 18, adic 262.144 valori de culoare. In unele moduri grafice se pot folosi procedee ceva mai complicate, regitrii de culoare fiind adresati suplimentar prin regitrii de atribute i de palete. Tabela de culori este incrcat in RAMDAC la initializarea mediului grafic. Convenorul DIA Valoarea final a culorii este transmis convertoruIui digital/analogic, care e convertete in trei semnale analogice corespunztoare canalelor rou, verde i albastru (RGB - Red, Green, Blue). Modelele mai vechi converteau semnalul prin intermediul unor lanuri de rezistene din interiorul RAMDAC-ului. Aceast metod ar fi ins prea lent pentru RAMDAC-urile actuale, folosindu-se cte opt surse de curent comandate pentru
WiNS DMPC Capitolul IV 168 fiecare canal in parte. Fiecare surs genereaz un curent de dou ori mai maro dect al celei alturate. In functie de sursele activate sau dezactivate, se obtin 256 de paliere de curent. Prin intermediul unui rezistor terminal de 75 do ohmi, pe placa grafic si in monitor se genereaz cderea de tensiune corespunztoare. Prin cele trei fire ale cablului de monitor circul tensiunile dup care tubul catodic moduleaz intensitatea celer trei fascicole de electroni. Generarea unei imagini incepe din coltul stinga-sus al ecranului i continua pe orizontal, linie cu linie, pn in coltul din dreapta-jos al acestuia. Informatiile de sincronizare se primesc prin semnalele de sincronizare orizontale i verticale (H-Sync i V-Sync). Ambele semnale sunt generate de controlerul CRT de pe placi. Acest controler sincronizeaz i operaiile efectuate de RAMDAC. Calitatea celor trei semnale analogice din RAMDAC, impreuna cu exactitatea impulsurilor de sincronizare formeaz un criteriu definitoriu pentru claritatea imaginii.
WiNS DMPC
Capitolul IV
169
2) SLOTUL AGP
170
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
171
172
WiNS DMPC
Capitolul IV
3) ACCELERATOARELE GRAFICE
WiNS DMPC
Capitolul IV
173
174
WiNS DMPC
Capitolul IV
WiNS DMPC
Capitolul IV
175
3. PORTURILOR DE COMUNICAIE A) PORTURILE PARALELE Asigur o legtur simpl pentru imprimante. n prezent exist trei conectoare standard i patru standarde de operare, ns toate se numesc porturi paralele. Portul paralel folosete pentru transferul datelor opt fire separate ntr-un singur cablu, un fir pentru fiecare bi al octetului de date. Cablurile noi sunt realizate prin torsadarea celor opt fire. Ultimele modele de interfee paralele ofer viteze de transfer de pn la 100 ori mai mare dect cea a portului serial simplu. Inventat de IBM pentru cuplarea uoar a imprimantelor, se numete i port de imprimant. De fapt a fost inventat de firma Centronics Data Computer Corporation numindu-se de fapt port Centronics. Portul paralel nu este identic cu Centronics, fiind adaptat pentru PC deci cu dimesiuni mai mici. n timp, portul paralel a nceput s aspire la ceva superior, transmind date la 50 150 KB pe secund. n 1987, IBM a fcut trecerea de la FDD de 5.25 la FDD 3.5 i avea nevoie de a transmite date ntre dou PC-uri echipate cu aceste uniti. pentru aceasta a dezvoltat standardul Data Migration facility, utiliznd cabu de date paralel prin care se comunica bidirecional. Cnd ambele capete ale cablului se legau la dou porturi paralele bidirecionale, transferul datelor se fcea la viteze maxime. Firma Intel mpreun cu Zenit i Xircom au dezvoltat portul paralel extins EPP, care permitea creterea performanelor conexiunii de aproape 10 ori. Ulterior, firma HP i Microsoft au introdus standardul de extensie universal, Extended capabilities Port ECP., bazat pe transmiterea datelor printr-o legtur paralel de mare vitez. n 1994, IEEE Standards board a aprobat standardul pentru portul paralel IEE 1284, care cuprindea toate modurile de baz i modelele de porturi. 1) Tipuri de conectoare Conectorul de tip A
176
WiNS DMPC
Capitolul IV
Contactele se prezint ca nite orificii n soclu, plasate la intervale de 0.1 inci, contactele fiind numerotate consecutiv de la dreapta la stnga. Este realizat din material plastic protejat de un nveli metalic. Funciile pinilor sunt urmtoarele:
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto feed Error Initialize printer Select input Strobe ground Data 1 and 2 ground Data 3 and 4 ground Data 5 and 6 ground Data 7 and 8 ground Busy and Fault ground Paper out, Select, and Acknowledge ground AutoFeed, Select input, and Initialize ground
WiNS DMPC
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Compatibility mode Nibble mode nStrobe HostClk Data 1 Data 1 Data 2 Data 2 Data 3 Data 3 Data 4 Data 4 Data 5 Data 5 Data 6 Data 6 Data 7 Data 7 Data 8 Data 8 nAck PtrClk Busy PtrBusy PError AckDataReq Select Xflag nAutoFd HostBusy nFault nDataAvail nInit nInit nSelectIn 1284 Active Pin 1 (nStrobe) ground return Pins 2 and 3 (Data 1 and 2) ground return Pins 4 and 5 (Data 3 and 4) ground return Pins 6 and 7 (Data 5 and 6) ground return Pins 8 and 9 (Data 7 and 8) ground return Pins 11 and 15 ground return Pins 10, 12, and13 ground return Pins 14, 16, and 17 ground return
Capitolul IV
EPP mode nWrite AD1 AD2 AD3 AD4 AD5 AD6 AD7 AD8 Intr nWait User defined 1 User defined 3 nDStrb User defined 2 nInt nAStrb ECP mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data8 PeriphClk PeriphAck nAckReverse Xflag HostAck nPeriphRequest nReverseRequest 1284 Active
177
Conectorul paralel poate lucra n cinci moduri de lucru:

Byte mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data 8 PtrClk PtrBusy AckDataReq Xflag HostBusy nDataAvail nInt 1284 Active
Conectorul B Este o motenire direct a modelului Centronics, utilizat n spatele imprimantei.
Contactele din conectorul mam cu 36 pini au forma unor lamele din metal. Prin dou linii cu 18 contacte se formeaz o deschidere de form
178
WiNS DMPC
Capitolul IV
dreptunghiular n care se introduce conectorul cablului. Dimensiunile sunt 2.75 inci lungime i 0.66 inci lime, contactele fiind la 0.085 inci. Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralele Centronics este urmtorul.
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Signal ground External oscillator Signal Ground Chassis ground +5 VDC Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 ground Data 7 ground Acknowledge ground Busy ground Input prime ground Input prime Fault Light detect Line count Line count return (isolated from ground) 36 Reserved
Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralel de imprimant IBM este urmtorul.
WiNS DMPC
Capitolul IV
179
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto feed No connection Ground No connection No connection Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 ground Data 7 ground Paper end, Select, and Acknowledge ground Busy and Fault ground Auto feed, Select in, and Initialize ground Initialize printer Error No connection No connection No connection Select input
180 Conectorul C
WiNS DMPC
Capitolul IV
Pentru a elimina confuzia ntre cele dou tipuri de conectoare, a fost creat conectorul IEEE 1284-C. Conectorul C este miniaturizat dimensiuni 1.75 x 0.375 inci.
2) Adaptoarele Cablul standard de imprimant este un cablu adaptor i utilizeaz urmtoarea schem de legturi. Modul de dispunere a semnalelor este urmtorul.
PC end 25-pin Function connector 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Printer end 36-pin connector Strobe 1 Data bit 0 2 Data bit 1 3 Data bit 2 4 Data bit 3 5 Data bit 4 6 Data bit 5 7 Data bit 6 8 Data bit 7 9 Acknowledge 10 Busy 11 Paper end (Out of 12 paper) Select 13 Auto feed 14 Error 32 Initialize printer 31 Select input 36 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33
181 Un cablu de imprimant modern conine 25 de conexiuni i are semnalele de mas divizate pe pini separai. la realizarea unui cablu paralel trebuie conectate toate legturile.
Host end A Function Peripheral end connector B connector 1 nStrobe 1 2 Data bit 1 2 3 Data bit 2 3 4 Data bit 3 4 5 Data bit 4 5 6 Data bit 5 6 7 Data bit 6 7 8 Data bit 7 8 9 Data bit 8 9 10 nAck 10 11 Busy 11 12 PError 12 13 Select 13 14 nAutoFd 14 15 nFault 32 16 nInit 31 17 nSelectIn 36 18 Pin 1 (nStrobe) 19 ground return 19 Pins 2 and 3 (Data 20 and 21 1 and 2) ground return 20 Pins 4 and 5 (Data 22 and 23 3 and 4) ground return 21 Pins 6 and 7 (Data 24 and 25 5 and 6) ground return 22 Pins 8 and 9 (Data 26 and 27 7 and 8) ground return 23 Pins 11 and 15 29 ground return 24 Pins 10, 12, and 28 13 ground return 25 Pins 14, 16, and 30 17 ground return
Semnalele din cablu interacioneaz ntre ele, n detrimentul tuturor. Cu ct este mai mare lungimea cablului, cu att semnalele care l parcurg sufer o deformare mai mare. Lungimea maxim recomandat este de 3 m.
182
WiNS DMPC
Capitolul IV
3) Modul de funcionare electric al cablului
Modul de compatibilitate Este modelul clasic introdus de IBM n primul PC, conceput strict ca o interfa pentru transferul de informaii ntr-o singur direcie. fiecare semnal transmis prin portul paralel are propria sa funcie: - liniile de date, transfer datele n toate modurile de operare, prin pinii 2 la 9 - linia Strobe, sistemul anun echipamentul periferic c pe liniile de date se gsesc informaii valide. - linia Busy, activat de imprimant imediat ce detecteaz semnalul Strobe, dureaz 1 sec sau ore - linia Acknowledge, transmite PC-ului c totul a decurs normal la tiprirea caracterului. - select, permite imprimantei s returneze semnale calculatorului pentru monitorizarea activitii imprimantei - Paper Empty, avertizeaz la terminarea hrtiei - Fault, semnal de avertizare pentru orice problem a imprimantei - Initialize printer, ajut calculatorul i imprimanta s se sincronizeze - Select Input, pornete i oprete alimentarea imprimantei - Auto Feed XT, face posibil selectarea modului de interpretare a comenzilor carriage return Modul Enhanced Parallel Port EPP
Folosete ase semnale suplimentare fa de cele 8 linii de date i are trei conexiuni rezervate.
nWrite, arat sensul de deplasare a datelor nDStrobe, indic momentul n care biii de date sunt valizi i coreci nAStrobe, identific o adres corect pe magistrala interfeei nWait, confirm recepia corect a datelor Intr, semnaleaz callculatorului c un periferic are nevoie imediat de un servici - nInit, este comanda de ieiere in modul EPP
WiNS DMPC
Capitolul IV
183
Modul Extended Capabilities Port ECP Folosete 7 semnale pentru controlul fluxului de date prin 8 linii de date standard. - HostClk, semnaleaz imprimantei validitatea liniilor ce se transmit - PeriphAck, confirm semnalul HostClk - nPeriphRequest, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre Pc i periferic - nReverse Request, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre periferic i PC - nAckReverse, confirm recepionarea semnalului nReverseRequest - PeriphClk, o valoare sczut indic PC-ului c perifericul are pregtite date pentru transfer - HostAck, rspunde la semnalul PeriphClk Pentru creterea performanei se utilizeaz urmtosarele metode: . sincronizarea, permite transmiterea unui caracter n 10 microsecunde, deci viteze mari de transfer 100 K/sec comprimarea datelor, duce la minimizarea numrului de bii trimii. ECP permite comprimarea prin metoda de codificare a lungimii. - preluarea controlului magistralei, poate mbunti performanele sistemului pe dou ci: administraz transferurile mai eficient iar acestea nu au efect asupra celorlalte procese derulate.
184
WiNS DMPC
Capitolul IV
B) PORTURILE SERIALE Sunt utilizate pentru realizarea legturilor la distane mari, noile tehnologii aducnd comunicaiile seriale n topul preferinelor. n prezent exist cinci tehnici principale de comunicaii seriale ntre PC i alte dispozitive periferice. Acestea sunt: - portul serial clasic, cunoscut ca RS-232C, nume dat de standardul EIA, echipeaz PC-urile din 1984. Are o vitez de transfer mic. - ACCES.bus este o conexiune serial ieftin, de mic vitez i este folosit pentru a lega PC-ul la mai multe dispozitive simple. Este mai adaptabil dect primul i este multifuncional. - IrDA pune la dispoziie standardului RS-232C un mediu nou, transmind semnalele prin aer, prin intermediul semnalelor infraroii similare cu cele ale telecomenzilor. rata maxim de transfer aproximativ egal cu a celor RS 232C. - Universal Serial Bus, este o soluie nou, care opereaz cu o magistral adevrat de date, poate conecta pn la 127 de dispozitive i are o rat maxim de transfer de 12 MB i una redus de 1.5 MB - P1394 permite transferul datelor la 100 MB/sec, urmnd s ajung la 400 MB, este total compatibil cu arhitectura SCSI 3
Standard RS-232C ACCESS.bus IrDA USB IEEE 1394 Data rate (current) 115,200 bps 100 Kbps 4 Mbps 12 Mbps 100 Mbps Medium Twisted pair 4-wire shielded cable Optical Special 4-wire cable Special 6-wire cable Devices per port 1 125 126 127 16
Semnalul serial este cel n care biii de date ai codului digital sunt aranjai n serii, circulnd prin mediul de transmisie sau prin conexiune unul dup cellalt sub forma unui tren de impulsuri. Comunicaiile seriale sunt sincrone i asincrone. Cele sincrone cer sistemelor de transmisie-recepie sincronizarea aciunilor acestora, utiliznd aceeai baz de timp, un ceas serial. semnalul de ceas este transferat ntre cele dou sisteme ca semnal separat sau prin impulsuri de date din fluxul de date. Comunicaiile asincrone utilizeaz ceasuri separate pentru emitor i receptor. Elementul de baz al informaiei digitale din sistemele seriale este cadrul de date. la sistemele seriale sincrone, cadrul conine biii unui cuvnt digital, iar la cele asincrone un cuvnt de date cu o semnificaie extins.
185 Sistemele asincrone utilizeaz bii de start i de stop perntru a marca limitele unui cadru. la mijloc se gsete un grupo de bii de date, care variaz foarte mult. de regul sunt 5 la 8 bii de date, cele mai utilizate sunt cu 8.
Un cadru este un singur caracter. pentru a avea un neles trebuie combinat o secvenb de caractere. echivalentul unei fraze estepachetul, un container pentru mesaj care pstreaz datele i includ date suplimentare pentru protecia coninutului.
Pentru tratarea erorilor se folosesc informaii duplicate (redundante) pe care le putem compara cu originalul. 1) PORTUL SERIAL RS-232C Printr-o conexiune serial se transmit 800 caractere /sec la 9600 bps, la distane foarte mari. Sunt utilizate dou tipuri de conectori: - cu 25 pini numit DB-25
186
WiNS DMPC
Pin Function 1 2 3 4 5 6 7 8 20
Capitolul IV
Mne monic None TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI
Chassis ground Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal ready 22 Ring indicator
- conectorul cu 9 pini, DB-9
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Function Carrier detect Receive data Transmit data Data terminal ready Signal Ground Data set ready Request to send Clear to send Ring indicator
Mnemonic CD RXD TXD DTR GND DSR RTS CTS RI
La plcile de baz moderne portul serial se conecteaz printr-un soclu cu 10 pini.

Motherboard Corresponding header pin 9-Pin D-shell Pin 1 1 2 6 3 2 4 7 5 3 6 8 7 4 8 9 9 5 10 No connection Function Carrier detect Data set ready Receive data Request to send Transmit data Clear to send Data terminal ready Ring indicator Signal ground No connection
Prin interfaa serial se transmit urmtoarele semnale:
WiNS DMPC
Capitolul IV
187
- Transmit Data, TXD, linia utilizat de semnalele ce pleac - Receive Data, RDX, utilizat de biii care vin din direcie opus - data Terminal ready, DTR, semnaleaz dispozitivului de date c este pregtit s comunice - Data Set ready DSR, dispozitivul serial semnaleaz c este pregtit prin aplicarea unei tensiuni pozitive pe aceast linie - Request To Send, cerere de transmisie RTS - Clear To send, liber pentru transmisie, CTS - Carrier Detect, detectare purttoare, CD, ofer unui modem metoda de a semnala terminalului de date realizarea conexiunii cu alt modem - Ring Indicator, RI, avertizeaz terminalul de date asupra evenimentului Tipuri de cabluri utilizate Sunt utilizate cabluri directe i cabluri adaptoare. Pentru conexiuni 25-9 se utilizeaz pinii 2-8, 20, 22 iar la cele 9-9 toi pinii. Legturile unui cablu serial de la 9 la 25 pini
25-pin connector 2 3 4 5 6 7 8 20 22 9-pin connector 3 2 7 8 6 5 1 4 9 Mnemonic TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI Function Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal ready Ring indicator
Cablurile ncruciate inverseaz semnalele de transmisie i recepie de la unul din capete pentru conectarea unui plotter sau imprimant la PC. Cele mai utilizate dispozitive seriale sunt:
Peripheral PC Modem Mouse Trackball Digitizer Scanner Serial printer Serial plotter Device type DTE DCE DCE DCE DCE DCE DTE DTE Cable needed to connect to PC Crossover Straight-through Straight-through Straight-through Straight-through Straight-through Crossover Crossover
Un port serial are dou funcii principale: rempachetarea datelor paralele n format serial i transmiterea pe un fir lung, operaie numit comanda liniei. Pentru aceasta se utilizeaz cipuri speciale Universal asincronous rceiver/transmitter UART.
188
WiNS DMPC
Capitolul IV
Cele mai uzuale sunt 8250, 16450 i 16550A.
Numele atribuite porturilor au fost COM 1 i COM 2. Din 1987 au fost adugate COM 3 i COM 4 iar sub Windowsse instaleaz pn la 9 porturi.
Port name COM1 COM2 COM3 COM4 Base address 03F8(Hex) 02F8(Hex) 03E8(Hex) 02E8(Hex) Interrupt 4 3 4 3
2) PORTUL ACCESS.bus Proiectat pentru conectarea a 2 dispozitive, poate lega la un singur port 125 dispozitive. Este un sistem cu mai multe dispozitive master. toate dispozitivele conectate opereaz ca master sau slave. Este organizat pe 3 straturi: - stratul fizic, controleaz semnalel i protocolul de transfer - protocolul de baz, descrie coninutul mesajelor - protocolul de aplicaie, definete modul de mpachetare n mesaje a informaiilor prelucrate. Semnalele utilizate sunt urmtoarele:
Pin 1 2 3 4 Function Ground Serial data +5 VDC Serial clock Mnemonic GND SDA +5V SCL Color code Black Green Red White
WiNS DMPC
Capitolul IV
189
3) IrDA Aprut n 1993 prin crearea unui standard de utilizare a infraroiilor pentru conectarea PC-urilor. prima versiune IrDA 1.0, creeaz o versiune optic a portului serial RS-232C, cu aceeai structur de date i aceeai limitare a vitezei de lucru. Transmisiile n infrarou nu realizez interferene cu aparatele radio, televizoarele sau liniile aeriene. Zona de aciune este mai scurt ca a ubdelor radio i este restrns la un unghi mic, ceea ce favorizeaz securitatea transmisiilor.
Signaling Rate Modulation Pulse Duration 2.4 kb/s RZI 78.13 us 9.6 kb/s RZI 19.53 us 19.2 kb/s RZI 9.77 us 38.4 kb/s RZI 4.88 us 57.6 kb/s RZI 3.26 us 115.2 kb/s RZI 1.63 us 0.576 Mb/s RZI 434.0 ns 1.152 Mb/s RZI 217.0 ns 4.0 Mb/s 4PPM, 125 ns single pulse 4.0 Mb/s 4PPM, 250.0 ns double pulse
190
WiNS DMPC
Capitolul IV
1) MAGISTRALA SERIAL UNIVERSAL A fost conceput pentru a rezolva problemele de vitez sczut, sistem complicat de cablare i numr limitat de porturi ale celorlalte interfee seriale. USB combin o rat de semnalizare de 12 MB cu un sistem simplu de cablare i un numr aproape nelimitat de conexiuni. pentru dispozitivele de mic vitez, rata de semnalizare este de 1.5 MB. A aprut n 1996. USB utilizezaz un control software n locul unui sistem complicat de cablare. Dispozitivele seriale sunt mprite de USB n distribuitoare i funcii. Distribuitoarele au prize n care pot fi cuplate funciile, iar funciile USB sunt dispozitive ce efectueaz o operaie. se pot conecta tastaturi, mouse-uri, modemuri, imprimante, plottere, scannere sau alte echipamente periferice.
191 USB este o magistral ce permite conectarea la PC a echipamentelor periferice prin utilizarea n comun a acelorlai semnale. Informaia circul sub form de pachete i toate funciile sunt pregtite pentru a recepiona pachetele cu adresa corespunztoare. Forma fizic este de port, adic o priz, fiecare distribuitor fiind conectat la un port. Circuitul din Pc ce controleaz distribuitorul se numete controller de magistral. Un sistem USB are unul singur. Elementele hardware nu impun limite asupra numrului de dispozitive, acestea fiind restrnse la 127 datorit protocolului utilizat i a numrului de adrese, acestea fiind codificate utiliznd 7 bii. adresa 128 este rezervat. Lungimea maxim a cablului USB este 5 m, trecnd prin mai multe distribuitoare semnalul se regenereaz. La bootare, controllerul USB identific toate dispozitivele cuplate, construind o hart pe care sunt localizate adrese speciale. Cablarea USB este simpl, neexistnd ncruciri. Orice dispozitiv cu USB are un program special, iar funciile au drivere proprii. USB utilizeaz 4 modele diferite de conectori; dou prize montate pe carcas i 2 fie la capetele cablurilor. prizele i fiele sunt de tip A, pentru distribuitoare i de tip B pentru funcii. Cablul utilizat este cu 4 fire:
Signal + Data - Data VCC Ground Color Green White Red Black
Pentru a asigura integritatea semnalului, USB utilizeaz codul NRZI i mpnarea cu bii.
Informaiile sunt transferate sub forma pachetelor de date, care ncep cu un cmp de sincronizare de un octet, urmat de un identificator de pachet.
192
WiNS DMPC
Capitolul IV
5) PORTUL IEEE-1394 Conceput pentru a fi portul serial al viitorului, bazat pe modelul SCSI. O singur conexiune va lega pn la 16 dispozitive. Standardul prevede un conector cu 6 fire foarte ieftin. P1394 nu este realizat din cuircuite UART ci este un sistem complex de comunicaii cu un protocol de transfer propriu. Pentru cablare se utilizeaz firele de cupru, cabluri cu ase fire, datele circulnd prin dou perechi de fire torsadate i ecranate, iar celellate dou fire alimenteaz cu energie echipamentele periferice. Se pot utiliza maxim 32 segmente de cablu de 4.5 m lungime.
WiNS DMPC
Capitolul IV
193
4. ELEMENTE DE COMUNICAIE A) MODEMURILE Datele din PC sunt digitale, dar liniile de lelefon transmit semnale analogice, pentru conectarea la distan- a PC-ului prin linie telefonic fiind necesar conversia celor dou tipuri de semnale. Procesul de transformare a datelor digitale din calculator n date analogice se numete modulaie , iar cel invers demodulaie. Pentru aceasta se utilizeaz un modem. semnalul analog care trannsform informaia se numete carrier purttoare.
Majoritatea modemurilor, interne sau externe au un difuzor pentru a auzi conectarea la distan. Cnd se utilizez un modem se trece prin trei faze distincte: - punerea sub tensiune, n care se stabilete legtura dintre modem i calculator (iniializat de obicei de softul de comunicaie) - modul comand, n care se dau comenzile AT pentru formarea numrului dorit - modul de date, n care modemul comunic cu altul (transmite i recepioneaz date).
194
WiNS DMPC
Capitolul IV
Modemul extern are propria sa carcas i surs separat de alimentare i se conecteaz prin porturile seriale. Unele mai mici se alimenteaz prin linia telefonic. Modemurile PCMCIA se alimenteaz prin conector.
Mnemonic HS AA CD OH RD SD TR MR
Spelled out High Speed Auto Answer Carrier Detect Off Hook Receive Data Send Data Terminal Ready Modem Ready
Meaning Modem operating at highest speed Modem will answer phone Modem in contact with remote system Modem off hook, using the phone line Modem is receiving data Modem is transmitting data PC is ready to communicate Modem is ready to communicate
Modemurile interne se alimentez prin slot direct din calculator i se conecteaz prin magistral.
WiNS DMPC
Capitolul IV
195
1) Setul de comenzi AT Setul fundamental de control a fost conceput de compania Hayes n 1981, odat cu primul modem pentru PC. toate comenzile modemului conin prefixul AT, care nseamn atenie. Modemurile sunt nite calculatoare mici, dar complexe, executnd comenzi, stocnd date sub forma unor parametri prestabilii. majoritatea au o memorie nevolatil ce permite salvarea configuraiei prestabilite. Modemul are cteva registre care fac parte din zona de stocare a datelor. Un registru poate pstra un singur numr. prin comenzile AT se specific valoarea fiecrui registru. Setul de comenzi AT permite tuturor modemurilor s fie programate la fel. ntruct nu toate au aceeai vitez, setul de comenzi AT nu poate oferi toate comenzile necesare celor complexe. toate programele de comunicaii sunt conduse pe baza unui meniu. comenzile se introduc cu prefixul AT urmat de comand i Enter. O comand are maxim 80 caractere i ncepe fie cu o liter fie cu semnul &: AT &F L2 M1 S0=0 S11=50 AT &F AT L2 AT M1 AT S0=0 ATR S11=50 Repetarea comenzii anterioare se face prin A/, fr prefixul AT. Exist trei tipuri de comenzi AT: - cele care spun modemului s execute ceva: AT &F - cele care utilizeaz un numr pentru a stabili un parametru particular: AT L3 - pentru stabilirea valorii unui registru integrat: AT S11=50 Comenzile AT fundamentale: A modemul rspunde imediat la telefon D formeaz numrul de telefon i ateapt stabilirea legturii E stabilirea ecoului local 0 off, 1 on H receptor n furc 0, ridicare receptor 1 L stabilirea volumului microfonului 0-3 M modul de lucru al difuzorului 0 inactiv, 1 activ la conectare, 2 activ mereu, 3 activ pn la detectarea purttoarei V stabilirea tipului de cod pentru prezentarea rezultatului Z ncrcarea n memorie a parametrilor i valorii regitrilor
196
WiNS DMPC
Capitolul IV
&C controlul semnalului DDC &F aducerea parametrilor la setrile din fabric &W ncrcarea n memorie a configuraiei corecte +++ - semnal de break, schimb mode de date cu mod comand Viteza modemului se exprim n bps. 2400, 9600, 14400, 28800, 36600, 54000. n caractere pe secund se mpart bps la 10 = 1 octet + 2 caractere suplimentare. Standardele i vitezele de transfer pentru modemuri de date sunt: pag 458 standardele de fax pag 458 2) Tipuri de modemuri Porturile COM ale PC-ului accept transferuri de date asincrone. Pentru fiecare octet se transmit 2 sau 4 bii suplimentari de date. La transmisia sincron eficiena este mai ridicat. Modemul genereaz o frecven de ceas pentru transmisie i recepie, utilizat pentru sincronizarea biilor de date la intrarea i ieirea datelor din modem (echipamentul DCE) i adaptorul de comunicaii de la PC (echip. DTE). Este o metod mult mai sigur, dar prezint probleme caracteristice: semnalul de ceas trebuie transmis odat cu datele, consumnd mult din limea de band a legturii. Se rezolv prin codificarea datelor seriale. Modemurile pot avea i alte funcii: - serviciul Caller ID, identificarea apelurilor - voice, transform modemul n robot telefonic - transmisie simultan de date i voce. Serviciile digitale rapide
Standard V.34 SDS 56 ISDN SDSL T1 E1 ADSL VDSL Connection type Analog Digital Digital Digital Digital Digital Digital Digital Downstream rate 33.6 Kbps 56 Kbps 128 Kbps 1.544 Mbps 1.544 Mbps 2.048 Mbps. 9 Mbps 52 Mbps Upstream rate 33.6 Kbps 56 Kbos 128 Kbps 1.544 MBps 1.544 MBps 2.048 Mbps 640 Kbps 2 Mbps
Modemurile ISDN se conecteaz prin mufe cu urmtoarea configuraie

Pin 1 2 3 4 5 6 7 Mnemonic PS3 PS3 T/R R/T R/T T/R PS2 Signal Name Power Source/Sink 3 Power Source/Sink 3 Transmit/Receive Receive/Transmit Receive/Transmit Transmit/Receive Power Sink/Source 2 Polarity Positive Negative Positive Positive Negative Negative Negative Wire color Blue Orange Black Red Green Yellow Brown
WiNS DMPC
8 PS2 Power Sink/Source 2
Capitolul IV
Positive White
197
B) REELE DE CALCULATOARE ELEMENTE DE BAZ O reea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja n comun resurse hardware (echipamente) i software (fiiere, foldere, servicii). Elementele definitorii pentru o reea de calculatoare sunt urmtoarele: 1) Ce resurse sunt partajate n cadrul unei reele: n cadrul unei reele pot fi partajate servicii de reea care permit utilizarea n comun a resurselor hardware i software. Serviciile de reea sunt faciliti de care calculatoarele din reea pot beneficia. ntr-o reea intervin urmtoarele tipuri de participani: (a) Furnizor de servicii = combinaie hardware/software care ndeplinete un rol specific, asociat unui/unor servicii. (b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii. Exist urmtoarele tipuri de furnizori/beneficiari de servicii: (a) Server = furnizeaz serviciile n cadrul reelei (b) Client = cere servicii de la un server (c) Peer = poate ndeplini ambele roluri funcionale Pornind de la definiiile de mai sus avem urmtoarea clasificare a reelelor de calculatoare, n funcie de tipul participanilor n cadrul ei: - Reea de tip Peer-to-Peer (egal la egal) Orice echipament din reea poate ndeplini rolul de server sau client. - Reea de tip Client-Server (bazat pe server) Echipamentele din reea au roluri prestabilite. Astfel, serverele sunt entitile din cadrul reelei care furnizeaz servicii, celelalte ndeplinind doar rolul de client. 2) Ce servicii de reea pot fi oferite? Mai jos este dat o list a serviciilor de baz din cadrul unei reele: - Servicii de fiiere: transfer, stocare, actualizare, arhivare. - Servicii de listare: cozi de listare, partajare imprimante, servicii fax. - Servicii mesagerie: pot electronic - Servicii aplicaie: permit executarea aplicaiilor n regim partajat - Servicii baze de date: aplicaii de tip client-server 3) Calea fizic de transmitere a informaiei n cadrul unei reele: Mediul de transmisie reprezint legtura fizic prin intermediul creia comunic sisteme de calcul din reea. n general reelele locale de calculatoare se bazeaz pe cablu pentru transmiterea datelor, iar reelele de tip WAN utilizeaz satelii sau linii telefonice nchiriate.
198
WiNS DMPC
Capitolul IV
Alegerea i planificarea mediului de transmisie este o etap foarte important deoarece pe aceast structura fizic vor putea fi implementate celalalte componente ale reelei. 4) Modul n care comunic echipamentele din reea: Protocolul se refer la regulile de comunicaie ntre echipamente. Ele definesc cum sunt transmise informaiile ntre entitile unei reele, cum ne putem asigura c datele ajung la destinaie, dimensiunea maxim a informaiei care poate circula n cadrul reelei, viteza de transmisie, modalitatea de tratare a erorilor. Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele dintr-o reea trebuie s-l cunoasc pentru a putea comunica. Exist metode care permit transmisia de date ntre echipamente cu protocoale diferite. n cadrul unei reele de calculatoare pot exista urmtorii participani: 5) Participani din punct de vedere hardware: Echipamentele de calcul conectate la o reea se mai numesc i noduri. Ele pot fi de dou tipuri: a) Server: echipament care ofer servicii n cadrul reelei. n funcie de natura serviciilor oferite, serverele pot fi : File Server = Un calculator care pune la dispoziia celorlali participani n reea informaiile (fiiere, foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc, CD-ROM, etc.) Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispoziia celorlali participani n reea imprimanta sau imprimantele la care este conectat. Server de comunicaii = un calculator care pune la dispoziia celorlali participani ai reelei dispozitivele de comunicaii la care este conectat (un modem de exemplu). Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate ndeplini mai multe funcii. b) Staii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz de serviciile oferite de unul sau mai multe servere, avnd acces la resursele hardware i software partajate. Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce pot fi partajate n cadrul reelei. Exemple: imprimante, uniti CD-ROM, modem, hard-discuri, foldere i fiiere. Resursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server. Observaie: n funcie de echipamentul la care se conecteaz, perifericele se mpart n: - Periferice locale: sunt acele periferice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul; cu alte cuvinte, sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz utilizatorul.
199 - Periferice la distan (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are acces prin intermediul reelei; ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care lucreaz utilizatorul. Alte elemente de reea: repetoare, hubs, etc. Acestea au rolul de a asigura conectivitatea reelei.
6) Participani din punct de vedere software: Sistem de operare pentru reea: este un software instalat pe serverele din cadrul reelei i asigur funcionalitatea serviciilor de reea. Exemple de sisteme de operare n reea mai cunoscute: MS Windows NT Server, Novell Netware. Cnd vorbim de sisteme de operare n reea de obicei ne referim la cele care se instaleaz pe servere dedicate. Software existent pe staiile de lucru: o staie de lucru este un echipament de calcul obinuit conectat la reea. De aceea, n primul rnd pe el trebuie s existe un sistem de operare, cum ar fi MS-DOS, MS Windows 95, MS Windows NT Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea la reea mai trebuie instalat software-ul client, care permite accesul la serviciile oferite n cadrul reelei. Aplicaii de reea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai muli utilizatori la acelai set de informaii stocat pe o resurs partajat. De exemplu, dac baza de date pentru personal este memorat pe discul C: al serverului, care este partajat, atunci n timp ce un utilizator introduce informaii pentru angajai noi, ali utilizatori pot n acelai timp s listeze statul de plat sau s culeag informaii despre activitatea angajailor. Tot mai des n ultimul timp aplicaiile de reea au dobndit o arhitectur de tip client/server. Acest lucru nseamn c aplicaia respectiv are dou componente principale: componenta care se instaleaz pe server i cea care se instaleaz pe staia client. Cnd utilizatorul cere informaii de la server, datele sunt procesate pe server i numai rezultatele sunt transmise clientului, rezultnd o reducere substanial a traficului de reea. Din punctul de vedere al utilizatorilor: Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru ntreinerea n stare bun de funcionare a reelei. n atribuiile lor intr configurarea reelei, depanarea, instalarea i configurare a aplicaiilor noi, asigurarea integritii i confidenialitii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate, urmrirea licenelor instalate, etc. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline n cadrul reelei. Utilizatori privilegiai: sunt acei utilizatori cu mai puine drepturi dect administratorii, dar care ndeplinesc o anumit funcie bine stabilit n cadrul reelei. De exemplu, un utilizator ar putea fi desemnat s fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului n care lucreaz; n acest caz el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din compartimentul su. Utilizatori obinuii: sunt acei utilizatori care beneficiaz de serviciile i resursele partajate ale reelei.
200
WiNS DMPC
Capitolul IV
De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date i la anumite resurse care se utilizeaz n comun, cum ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc. Un utilizator, indiferent de tip, este identificat n cadrul unei reele prin intermediul unui cont utilizator. Contul utilizatorului definete utilizatorul i drepturile acestuia. Un cont utilizator se caracterizeaz prin: - nume utilizator - parol de acces n cadrul unei reele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor i informaiile referitoare la aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de lucru) sunt stocate ntr-o baz de date cu caracter administrativ. Conectarea la reea se realizeaz prin intermediul unei operaii numite login sau logon, care presupune autentificarea utilizatorului respectiv. Numele i parola vor fi verificate i numai n cazul n care informaiile introduse de utilizator corespund cu cele stocate n baza de date administrativ, utilizatorul respectiv are acces la resursele reelei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate drepturi). n cazul reelelor de tip client-server, baza de date administrativ este stocat pe server. n cazul reelelor de tip peer-to-peer, baza de date administrativ este stocat local, pe hard-discul echipamentului de calcul, deoarece fiecare calculator poate juca rolul de server, ct i pe cel de client.
WiNS DMPC
Capitolul IV
201
5. DISPOZITIVE AUDIO A) Caracteristicile plcilor de sunet. Sunetul este un fenomen fizic neles ca o variaie rapid a presiunii aerului. Deplasarea unui obiect creeaz n faa obiectului o zon de presiune ridicat, iar n spatele acestuia o zon de presiune joas. Presiunea ridicat mpinge aerul n toate direciile, dup care aerul se mprtie i presiunea scade. Simpla mutare a unui obiect creeaz un curent de aer. Sunetul apare atunci cnd obiectul este deplasat cu vitez mare, ntr-o micare oscilant. Pentru a se propaga, sunetul are nevoie de un mediu de transmisie. Viteza acestuia nu depinde de obiectul deplasat, ns depinde de densitatea aerului (sau a mediului de transmisie). Cu ct densitatea este mai mare, cu att este mai mare viteza sunetului iar intensitatea scade o dat cu distana, pe msur ce tot mai mult aer intervine n ciclurile de comprimare-decomprimare. Corpul omenesc posed un mecanism numit ureche, care detecteaz variaiile de presiune sau undele sonore. Acesta este un dispozitiv mecanic, un convertizor reglat s reacioneze la variaiile de presiune care creeaz sunetul. Pentru a manipula sunetele, PC-ul are nevoie de o form convenabil, corespondenta sunetului din electronic denumit componenta audio analogic, care folosete semnale electrice pentru a reprezenta intensitatea undelor acustice. Aceste semnale sunt transformate n interiorul PC-ului n semnale audio digitale, compatibile cu microprocesoarele, cu alte circuite digitale i cu sistemele acustice. n plus, calculatorul poate genera propriile sale semnale digitale prin procesul denumit sintez. Pentru a reface sunetele iniiale din aceste semnale digitale se utilizeaz un circuit propriu audio denumit plac de sunet care include convertorul digital-analogic i un amplificator (conine un fel de sintetizator). Ultima etap este de a transmite semnalele convertite la difuzoarele externe, care le transform n unde acustice. 1) Componenta audio analogic Sunetul este un fenomen analogic, cu dou caracteristici de baz: intensitatea (amplitudinea) i frecvena care variaz ntr-un domeniu foarte mare de valori. Frecvena se msoar n hertzi, domeniul frecvenelor recepionate de om fiind 20 la 15000 Hz sau chiar 20000 Hz. Frecvenele joase corespund notelor de bas, iar cele nalte sunetelor ridicate, stridente care compun tonurile superioare din muzic. Frecvenele joase au lungimi de und mari, de ordinul a 3 m pentru notele de bas mijlocii i ceea ce permite ocolirea uoar a obiectelor i umplerea unei camere cu un singur difuzor. Auzul uman nu este sensibil la frecvene joase, deci sursa
WiNS DMPC Capitolul IV 202 frecvenelor joase nu poate fi localizat uor, ceea ce permite proiectanilor utilizarea unui singur difuzor pentru frecvene joase, denumit subwoofer. Amplitudinea descrie intensitatea sau puterea sunetului i este denumit nivel de presiune sonor. Pragul auzului uman este de 0,0002 microbari, adic 1/5.000.000.000 din presiune atmosferic normal, urechea uman fiind un detector foarte sensibil la variaiile de presiune. Decibelii sunt utilizai la msurarea nivelului intensitii sonore. Unitatea de baz este belul, denumit dup Alexander Graham Bell, dar uzual se lucreaz cu decibelul, care este de fapt o relaie ntre dou valori msurate. Un bel este raportul dintre dou puteri exprimate n form logaritmic de exemplu, o surs sonor puternic are 1 watt, iar una mai slab un miliwatt, ceea ce duce la un raport de 1000:1. Logaritm din 1000 este 3, deci relaia este de 3 beli sau 30 decibeli adic un watt este mai puternic cu 30 decibeli dect un miliwatt. Decibelii descriu cu aproximaie puterea sunetelor, pentru urechea uman un sunet de dou ori mai puternic nu are o surs de dou ori mai puternic datorit funciei logaritmice a auzului uman. Pentru om, un sunet de dou ori mai intens trebuie generat cu o putere de 10 ori mai mare, ceea ce nseamn o cretere a nivelului cu 3 decibeli (log10=0.3beli=3 decibeli). Cel mai rspndit la sistemele acustice este sistemul de msurare n dBm. 0 dBm=1miliwatt n circuitul de 600 ohmi. Unitile de volul se msoar cu VUmetre, 0 semnificnd nivelul de 4dB peste 0 dBm. Impedana: toate circuitele strbtute de curent se nclzesc, datorit caracteristicii numit rezisten, msurat n ohmi. Opusul rezistenei este conductivitatea, msurat n mho. Opoziia circuitelor audio la fluxul de curent alternativ, sensibil la frecvena curentului se numete reactan. Suma rezistenei i reactanei unui circuit la o frecven dat se numete impedan. Cnd impedana sursei nu corespunde cu cea adispozitivului destinaie se pierde putere electric. Adaptarea impedanelor este cea mai important problem la conectarea difuzoarelor. Dac un difuzor are o impedan prea mic poate genera cureni peste capacitatea circuitelor de ieire ale amplificatorului defectndu-l. La circuitele audio de nivel sczut mai important este voltajul semnalului, nivelurile de tensiune ateptate trebuind s fie identice pe circuitele conectate. Cele mai multe circuite de nivel sczut folosesc conexiuni de tip punte, n care o intrare cu impedan mare este conectat la o ieire cu impedan mic. Multe plci de sunet nu au dect ieire pentru difuzor. De regul pot fi conectate direct la ieirea AUX a amplificatorului stereo fr pericol de suprancrcare a circuitelor datorit neadaptrii impedanei. Un amplificator de 1 watt cu o impedan de 8 ohmi produce 125 milivoli suficient pentru AUX care sunt ntre 100 i 150 mV.
203 Deasemenea, ctile au impedana de 600 ohmi, astfel nct se pot cupla fr probleme la ieirile difuzorului de 8 ohmi, utilizndu-se de fapt doar 1/75 din puterea semnalului. Distorsiunea este o deformare mic a sunetului aplicat de amplificatoarele audio analogice i se exprim ca raportul dintre semnalele necesare dorite i cele nedorite, sub form de procent. Cele mai bune amplificatoare sunt cele cu distorsiuni mici. Plcile de sunet produc mult distorsiune, mai atenuat la folosirea semnalului stereo.
2) COMPONENTA AUDIO DIGITAL Dup ce semnalul corespunztor sunetului este transformat din forma analogic n form digital, putem spune c nregistrarea digital a sunetului transform muzica n numere. Placa de sunet analizeaz formele undelor sonore de mii de ori pe secund i atribuie o valoare numeric triei sunetului n fiecare analiz, apoi nregistreaz numerele. Reproducerea muzicii se face invers, numerele nregistrate regenernd semnalul corespunztor la intervale de timp egale cu cele folosite la analiza semnalului original, rezultnd o copie aproape exact a semnalului audio original. nregistrarea digital este influenat de cteva variabile: frecvena cu care este examinat semnalul audio original, denumit frecven de eantionare i codul numeric atribuit fiecrui eantion.
204
WiNS DMPC
Capitolul IV
Frecvena de eantionare limiteaz rspunsul n frecven al unui sistem, cea mai mare frecven la care poate fi nregistrat i reprodus digital fiind jumtate din cea de eantionare. Sistemul audio digital pentru CD utilizeaz o frecven de 44,1 KHz. Alte frecvene de eantionare sunt: Rate (Hz) 5563.6 7418.3 8000 8012.8 11,025 11,127.3 16,000 18,900 22,050 22,254.5 32,000 37,800 44,056 44,100 48,000 96,000 Application Apple Macintosh, lowest quality Apple Macintosh, low quality Telephone standard NeXT workstations PC, low quality (1/4 CD rate) Apple Macintosh, medium quality G.722 compression standard CD-ROM/XA long-play standard PC, medium quality (1/2 CD rate) Basic Apple Macintosh rate Digital radio, NICAM, long-play DAT, HDTV CD-ROM/XA higher-quality standard Professional video systems Basic CD standard DVD, Audio Codec '97, Professional audio recording DVD at highest audio quality
Rezoluia, numrul de bii dintr-un cod digital sau profunzime (bit depth), stabilete nr. de valori distincte ce pot fi nregistrate. Un cod digital pe 8 bii poate repreyenta 256 de obiecte diferite. Sistemele acustice de nalt calitate folosesc minim 16 bii pentru a micora distorsiunea i zgomotele.
WiNS DMPC
Capitolul IV
205
Lrgimea de band pentru un semnal audio stereo se folosesc o frecven de eantionare de 44,1 KHz i un cod digital de 16 bii, ceea ce nseamn c trebuie procesai 150 Kb/sec, adic 9 Mb/minut. Pentru a salva spaiu pe disc, plcile de sunet pot folosi valori mai reduse pentru frecvena de eantionare i pentru profunzime. Sinteza Hermann Helmholtz a descoperit c orice ton muzical este compus din vibraii ale aerului care corespund unei forme de und periodice. Circuitul de baz folosit pentru generarea frecvenelor, oscilatorul, produce un ton foarte curat, astfel nct sunetul pare ireal electronic, deoarece sunetele naturale nu sunt simple frecvene ci colecii de mai multe frecvene de trii diferite. Generarea unui sunet presupune de fapt realizarea combinaiei corecte de frecvene, fapt posibil prin sintez. Sinteza substractiv primele sintetizatoare au folosit tehnologia analogic, create pe principilu sintezei substractive. Sintetizatoarele generau sunete cu ajutorul unor oscilatoare speciale, denumite generatoare de form de und, care creeau sunete bogate n armonici. n locul sunetelor clare ale undelor sinusoidale, ele generau unde ptratice, ca dinii de fierstru i alte forme intermediare. Tehnologia digital aprut ca soluie alternativ, a fcut ca sintetizatoarele digitale s ofere un control foarte mare al sunetelor i posibilitatea de a crea sunete complet noi, nlocuind instrumentele muzicale foarte scumpe. Sinteza aditiv opusul sintetizatorului substractiv este cel aditiv care construiete sunetele prin metoda cea mai logic alturarea frecvenelor ce compun unsunet muzical. Sinteza FM (cu modulaie de frecven) opereaz astfel: este generat o frecven sau sunet numit purttoare combinat cu o a doua frecven numit modulatoare. Cnd cele dou au frecvene apropiate rezultatul este o und complex. Un sistem de sintetizare FM are nevoie de dou oscilatoare pentru producerea undelor sinusoidale, fiecare numit operator. Cele mai cunoscute sintetizatoare FM au 4-6 operatori. Totul ncape pe un singur cip, ceea ce duce la un cost mic de implementare. Sinteza pe baza unui tabel de unde, numit i eantionare, folosete n loc de tonuri forme de und reprezentative pentru anumite sunete. Reprezentarea se face folosind forma de und exact a sunetului, toate formele de und ce pot fi produse de sistem fiind memorate entr-un tabellectronic. Dezavantajul este c necesit un spaiu mare de stocare a tabelului. Tehnici avansate cea mai nou tehnic se bazeaz pe modelarea instrumentelor reale, n loc s descompun forma de und creat de instrument, se construiete cu aproximaie forma de und la fel cum o face instrumentul. Avantajul este un control sporit asupra operaiilor.
206
WiNS DMPC
Capitolul IV
Sistemele audio n Internet cea mai mare problem este lrgimea de band, de ex o simpl conversaie 300 3000 Hz necesit 60 K/sec, mult peste posibilitile unui modem 33600. n plus Internetul a fost gndit ca o reea asincron cu comutare de pachete, utiliznd protocolul TCP/IP care nu poate transmite date izosincrone (transmisiile directe). Pentru aceasta se utilizeaz produse pentru prelucrarea datelor audio ca Internet Wave i RealAudio. Comprimarea, folosit pentru a stoca mai multe sunete pe o suprafa a discului. Algoritmii de comprimare decomprimare sunt denumii codecuri. Windowsul 95-98 includ suport software pentru codecuri.
MPEG utilizat de regul ca standard video, descrie i informaiile audio ataate imaginii n micare. Sistemul su de comprimare este folosit pentru DVD. Modelul de baz are 3 straturi, ce formeaz o ierarhie: strat 1 32 448 kbii/sec optim 192 kbii/sec aplicat la Digital Compact Casette strat 2 32 384 kbii/sec optim 128 kbii/sec aplicat la MUSICAM (Difuzare)
WiNS DMPC
Capitolul IV
207
strat 3 32 320 kbii/sec optim 64 kbii/sec aplicat la DVD, sunete Internet B) COMPONENTELE HARDWARE UTILIZATE 1) SISTEMUL ACUSTIC FUNDAMENTAL Pstreaz modelul simplu introdus de IBM n primul PC, cu scopul de a genera sunete clare care s avertizeze utilizatorul asupra evenimentelor din PC. Sistemul acustic fundamental are trei elemente componente: un generator de ton, un amplificator i un difuzor. Generatorul de ton, circuitul de baz folosit pentru generarea sunetelor este oscilatorul sau ceasul sistemului care genereaz frecvena de operare a CPU din PC. La primul calculator s-a folosit ca oscilator unul din canalele circuitului integrat 8253, la cele mai noi sunt implementate n cipset. Amplificatorul, crete puterea semnalului. Sistemul acustic fundamental folosete un simplu amplificator operaional de 100-200 miliwai. PC-ul standard conine ntre oscilator i difuzor un filtru trece-jos (care elimin frecvenele ce depesc domeniul auditiv) i un rezistor limitator de curent. Difuzorul, emite sunetele sistemului, i are 2-3 inci. El se conecteaz la placa de baz cu un cablu special format dintr-o pereche de fire rsucite.
Programele driver, sunt folosite pentru ca aplicaiile s poat controla sistemul acustic fundamental. 2) PLCILE DE SUNET Toate componentele electronice necesare producerii de sunete sunt ncorporate pe o plac numit de sunet, care asigur prin caracteristicile hardware cteva funcii referitoare la componenta audio. Cea mai important funcie este de conversia datelor audio digitale n form analogic, redat de difuzoare sub forma de sunete. n plus nregistreaz sunete pentru redarea ulterioar a unui convertor analogic-digital. Prin sintetizatoarele interne proprii pot crea sunete iar prin circuitele de mixare combin datele de la toate sursele disponibile PC-ului (microfonul i ieirea convertorului digital-analogic de pe placa de sunet. Tot aici este inclus i un amplificator care preia amestecul audio i l amplific la volumul dorit.
208
WiNS DMPC
Capitolul IV
Plcile de sunet pot include i funcii suplimentare, ce amai cunoscut fiind interfaa MIDI, care permite legarea calculatorului la diferite instrumente muzicale astfel nct PC-ul s lucreze ca un secveniator, sau invers, permite conectarea unei claviaturi pentru a controla sintetizatorul plcii de sunet. Clasificarea plcilor de sunet se face dup compatibilitate, conectivitate i calitate. Compatibilitatea refer la produsele software cu care poate lucra o plac de sunet, conectivitatea definete dispozitivele ce pot fi cuplate la ea, de obicei interfee MIDI i uniti CD, iar calitatea determin gradul de mulumire al utilizatorului relativ la opiunea multimedia.
Jocurile i produsele software trebuie s respecte standardele industriale de facto: Ad Lib i Sound Blaster. Ad Lib este nivelul de baz al compatibilitii hardware necesare pentru jocurile DOS, cu acesta fiind compatibile pn i cele mai noi standarde hardware cum ar fi AudioCodec97. Sound Blaster, introdus de Creative, utilizeaz un circuit integrat Yamaha YM3812, cu un singur canal de ieire astfel nct s poat produce doar sunet mono i conine un repertoriu fix de 11 voci - ase instrumentale i 5 pentru ritm. Cele mai noi plci includ cipul de sintetizare FM YM262 sau OPL3, care produce 20 de voci i poate scoate sunete stereo. Interfaa Sound Blaster opereaz transfernd date prin dou porturi de control, un port de adres localizat la 0338h i unul de scriere a datelor la 0389h, folosite pentru a accesa cei 224 de regitri interni ai plcii Sound Blaster. Interfaa mai conine i 4 porturi pentru difuzoare, cu adresele 220h 221h pentru difuzorul stnga i 222h 223h pentru cel din dreapta. Cele mai multe plci folosesc o ntrerupere software pentru accesul la funciile sale.
209 Pentru producerea sunetelor n mediul Windows este nevoie de un driver software compatibil Windows. Interfaa DirectX cere ca o plac de sunet s ncorporeze dou funcii de control specifice pentru dispozitive externe: o interfa pentru CD i una MIDI, plus un mixer analogic pentru controlul nivelului semnalelor audio. Performanele plcilor de sunet sunt date de gama semnalelor digitale cu care lucreaz. Pentru calitatea CD se asigur un rspuns n frecven liniar ntre 0 i 15KHz i un raport de semnal/zgomot de 96dB.
3) TRADUCTOARELE Fac legtura dintre lumea electronic a datelor audio (analogice i digitale) i cea mecanic a sunetului. Microfonul convertete sunetele n semnale audio iar difuzoarele efectueaz conversia invers, de la semnale audio la sunet. Microfonul Convertete variaiile de presiune a aerului n variaii de tensiune, acurateea traducerii realizate de microfon determinnd calitatea sunetelor ce pot fi nregistrate. tendina actual este de a realiza microfoane care s elimine sunetele nedorite. Se utilizeaz mai multe tehnologii: microfon dinamic i microfon cu condesator. Cel dinamic opereaz ca un mic generator ce induce curent ntr-o bobin. Pentru a detecta variaiile de presiune n calea undelor sonore este pus o diafragm din plastic uor sub form de calot, conectat la o bobin numit bobin de voce plasat n jurul unui magnet mic cilindric permanent. Bobina se deplaseaz n timpul vibraiilor, genernd o tensiune mic din care rezult semnalul trimis plcii de sunet. Cele cu condensator modific o tensiune existent, diafragma acionnd ca o plcu a unui condensator electric; cnd aceasta vibreaz capacitatea se modific i variaz tensiunea. Microfoanele se descriu prin direcionalitate, ele calsificndu-se astfel: - omnidirecionale, nu in cont de direcia suneteleor - unidirecionale, are o direcie principal, sunetele care vin pe aceasta numindu-se sunete pe ax iar cele care se abat sunete n afara axei. - bidirecionale, sensibile la sunetele ce vin de pe dou direcii, zona de sensibilitate formeaz cifra 8.
210
WiNS DMPC
Capitolul IV
Microfoanele pot avea impedan sczut 50-600 ohmi sau mare peste 50000 ohmi. De regul se prefer o impedan de 150 ohmi. Semnalele produse sunt ntre 60 i 40 dB. Un nivel ridicat produce distorsiuni ce pot fi eliminate prin adugarea unui atenuator. Microfoanele profesionale folosesc conectori XLR cu trei pini dou fire i semnal de mas.
Difuzorul Pentru a crea sunete ce pot fi auzite, PC-ul efectueaz un lucru mecanic, necesitnd un traductor ce transmite energie de la un sistem la cellalt, numit difuzor dinamic inventat de Kellong Rice n 1921. Un curent electric activeaz o bobin de voce ce acioneaz ca un electromagnet fiind plasat n jurul unui magnet permanent. Curentul variabil din bobina de voce schimb valoarea cmpului magnetic ce i modific fora de atracie i respingere fa de magnetul permanent, deplasnd bobina de voce, la care este conectat o diafragm numit conul difuzorului. ntregul mecanism se numete de excitare a difuzorului. Sistemele fonice comerciale mpart gama de frecvene auditive ce poate fi generat n dou sau trei ci. Difuzoarele de frecven joas (subwoofer) opereaz la frecvene mai mici de 150 Hz, cele de frecven nalt (tweeter) ntre 2000 5000 Hz peste limita superioar a auzului uman. Difuzoarele de gam medie se ocup doar de frecvene intermediare. gama de sunete este mprit n domenii separate de reeaua de reparare. Cutia unui difuzor este denumit ecran sau incint, i controleaz fluxul de sunete. Boxa este cutia ce nconjoar spatele difuzorului. Difuzorul subwoofer extinde posibilitile de producere a frecvenelor joase ale unui sistem de sunet dintr-un PC, fiind nevoie de un singur unitate. Difuzoarele de gam medie i cele pentru frecvene nalte sunt plasate n cutii mai mici denumite satelii i includ unul sau dou subwoofere pentru sunete de frecvene joase. Difuzoarele active includ un amplificator n timp ce difuzoarele pasive nu au un astfel de dispozitiv.
WiNS DMPC
Capitolul IV
211
4) DISPOZITIVELE MIDI Pentru a produce fragmente muzicale prin controlarea instrumentelor muzicale electronice externe se utilizeaz interfaa MIDI (Musical Instrument Digital Interface). Este o conexiune standard pentru interconectarea instrumentelor i accesoriilor lor i conine de regul componente hardware i software. Un dispozitiv MIDI conine un emitor i un receptor MIDI, fiecare port MIDI avnd ca nucleu un cip UART ce convertete datele de pe magistrala PC-ului din formatul paralel n format serial. Circuitele UART din sistemul MIDI formeaz o conexiune serial sincron cu viteza fix de 31250 bii/sec. Interfaa MIDI se leag de PC exact ca celelelte porturi, i folosesc adresa 0330h sau 0220h. Ieirea unui emitor MIDI este legat de conectorul OUT al dispozitivului MIDI. Conectorul In face legtura cu un receptor MIDI. Principalele standarde MIDI sunt: - General MIDI, conine 128 programe predefinite i 16 canale. - Basic MIDI cu doar 4 canale i Extended MIDI cu zece canale, sunt realizate de Microsoft. - formatul GS, introdus de firma Roland Corporation - XMIDI, dezvoltat pentru a corecta problemele standardului General MIDI Plcile se sunet sunt mari consumatoare de resurse de sistem, avnd nevoie de mai multe ntreruperi, de un interval mare de porturi de intrare/ieire i de un domeniu dedicat de adrese n memoria DOS nalt.
WiNS DMPC
Capitolul V
213
SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE

1. TEHNOLOGII DE STOCARE MASIV Dispozitivele de stocare masiv reprezint spaiul n care sunt stocate datele necesare. Stocarea masiv poate fi on-line, accesibil instantaneu prin comenzile CPU, sau off-line, cnd sunt necesare intervenii suplimentare. Pentru ca sistemul s aibe acces la informaie. Transferul datelor din sistemul de stocare masiv n memorie determin viteza de acces la informaiile stocate. La sistemele on-line uzuale, viteza de acces variaz de la 0.01 s la 1000 s la sistemele de band. Capacitatea de stocare poate varia de la 150 KB pe o dischet cu o singur parte, la mai muli GB la HDD. n prezent sunt utilizate mai multe variante de dispozitive de stocare masiv, clasificate dup tehnologia i materialele folosite pentru stocare, dup posibilitatea de schimbare a mediilor de stocare pentru creterea capacitii, pentru schimbul de informaii sau din motive de securitate. Cea mai familiar metod de mprire a sistemelor de stocare este n funcie de tipul dispozitivelor. Putem ntlni discuri, dischete, HDD, FDD, cartele PC Card, discuri magneto-optice, CDROM, uniti de band, DVD etc. Sistemele de stocare au patru caracteristici: capacitate, vitez, confort n folosire i cost. Se folosesc trei tehnologii de baz: magnetic, optic i memorii cu semiconductoare. Unitile magneto-optice combin tehnologiile magnetic i optic. Sunt utilizate dou metode de acces la date: aleatoriu i secvenial (doar benzile magnetice). Majoritatea sistemelor de stocare folosesc medii de stocare sub forma cartuelor interschimbabile. A) Tipuri de tehnologii 1). Tehnologia magnetic Mediile de stocare magnetice au fost opiunea de baz a mediilor de stocare, datorit principalei proprieti a stocrii magnetice: nevolatilitatea. spre deosebire de sistemele de stocare bayzte pe circuite semiconductoare, cmpurile magnetice nu au nevoie de o cantitate de energie pentru meninerea strii curente. Principiul de funcionare este simplu: materialele magnetizate sub influena unui cmp magnetic i pstrez cmpul magnetic. acesta transform anumite amestecuri sau aliaje magnetice ntr-un magnet permanent cu un cmp magnetic propriu, capabil s memoreze o stare. Elementul cheie al memoriei magnetice este permanena, cmpurile magnetice fiind statice i semipermanente. Folosind o for corespunztoare, magneii pot fi modificai.
214
WiNS DMPC
Capitolul V
Exist trei elemente chimice cu proprieti magnetice: fierul, nichelul i cobaltul. n sistemele de stocare magnetice, informaiile sunt fizic aranjate n ordinea transferrii seriale. Acest aranjament poate fi convertit direct ntr-un aranjament temporar al datelor folosite n sistemele de transmisie seriale. Prin nregistrarea mediului magnetic, particulelel magnetice sunt aranjate dup un modsel corespunztor informaiei stocate. Casetele audio i video nregistraz pe band semnale analogice, n timp ce calculatoarele folosesc semnale digitale. La semnalele analogice, fora cmpului magnetic scris pe band variaz n funcie de semnalul nregistrat. Sistemele digitale folosesc un cod bazat pe modele de impulsuri de aceeai intensitate. Sistemele digitale pot elimina zgomotele aprute n timpul copierii i pot corecta erorile minore aprute n semnale. Principalele caracteristici ale sistemelor magnetice sunt: - saturarea, nivelul maxim de generare a cmpului magnetic - coercivitatea, rezistena cmpului magnetic la schimbare, msurat n orested - remanena, ct de mult poate pstra cmpul magnetic un mediu magnetic. 2). Tehnologia magnetooptic Folosete un laser pentru mbuntirea posibilitilor de stocare ale mediilor magnetice. Se bazeaz pe mediile de stocare magnetice , partea optic fiind utilizat ca asisten a mediului magnetic. raza laser este puternic concentrat asupra locului unde macanismul magnetic trebuies scrie datele i pregtete mediul pentru nregistrare. Totodat este cea care citete datele stocate magnetic pe disc.
3). Sistemele optice Se clasific n trei categorii: read only CD, DVD, write once CDR i erasable - CDRW.
WiNS DMPC
Capitolul V
215
2. INTERFEE DE STOCARE O interfa leag dou dispozitive diferite. scopul de baz al unui controller este de a asigura legtura dintre o unitate de disc i calculatorul gazd. Interfaa folosit pentru sisteme de stocare masiv determin nivelul maxim de performan al sistemului de stocare. Toate informaiile din sistemul de stocare trec prin interfa pentru a ajunge la CPU i memorie. Viteza cu care informaiile pot traversa interfaa stabilete limita superioar de performan a sistemului de stocare. Rata de transfer reprezint limita teoretic de vitez a interfeei. Principalele caracteristici ale interfeelor utilizate sunt: Interface Floppy disk ST506 ESDI AT Attachment (IDE) SCSI Fast SCSI-2 ATA-2 (EIDE) SSA Ultra SCSI P1394 FC-AL Aaron (Proposed) Peak transfer rate (in megabytes per second) 0.125 0.625 3.125 4 5 10 16 20 (soon, 40) 40 100 100 200 Number of devices 2 2 2 2 7 7 4 127 15 127 126 126
Conectabilitatea unei interfee determin uurina de adugare a dispozitivelor de stocare suplimentare. Interfeele pot fi proiectate la dou niveluri: - nivelul de dispozitiv, proiectat pentru a asigura legtura ntre un anumit tip de dispozitiv i sistemul gazd - nivelul de sistem, asigur conexiunea la un nivel mai nalt, dup ce toate semnalele generate de dispozitiv au fost convertite n forma folosit de sistemul gazd. A) Interfaa AT Attachmennt Este interfaa dominant, n prezent avnd o dezvoltare foarte mare. se caracterizeaz prin vitez, cost redus i uurin n exploatare. n prezent interfaa dsepete limitele de performan ale mecanismelor unitii. Standardul ATA accept dou mari categorii de transferuri Programmed I/O PIO i Direct memory Acces DMA.
216
WiNS DMPC
Capitolul V
Diferena ntre ele este legat de modul de folosire a resurselor sistemului, DMA fiind mai rapid prin controlul magistralei, iar PIO solicitnd mult CPU. Modurile de transfer i vitezele standardului ATA sunt: Transfer mode Cycle time Nanoseconds Speed Mbps PIO Mode 0 600 1.67 PIO Mode 1 383 2.61 PIO Mode 2 240 4.17 PIO Mode 3 180 11.1 PIO Mode 4 120 16.7 PIO Mode 5 90 22 DMA, Single Word, Mode 0 960 1.04 DMA, Single Word, Mode 1 480 2.08 DMA, Single Word, Mode 2 240 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 0 480 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 1 150 13.3 DMA, Multiple Word, Mode 2 120 16.7 Standard ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3 ATA ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3
Sistemul de adresare al interfeei ATA se bazeaz pe modelul HDD, blocurile da date au o adres bazat pe o schem care precizeaz capetele, pistele i sectoarele, numit adresare CHS Cylinder Head Sector. Standardul ATA permite adresarea a 16 capete sau suprafee de disc separate, fiecare cu 65536 piste, fiecare pist cu 255 sectoare maxim a cte 512 octei. deci ATA poate adresa maxim 128 MB. Sistemul BIOS al multor PC-uri limiteaz sever posibilitatea de adresare a interfeei ATA. Rutinele bios dezvoltate pentru IBM PC XT permite adresarea discurilor cu cel mult 255 capete de citire/scriere sau suprafee de disc, fiecare cu 1024 piste ce conin 63 sectoare de 512 B, rezult maxim 8 GB. Cnd dou restricii se combin, apar limite ATA: Feature Heads Tracks Sectors Total sectors Capacity ATA Limit 16 65,536 255 267,386,880 127.5GB BIOS Limit 255 1024 63 16,450,560 7.8GB Combined Limit 16 1024 63 1,032,192 0.5GB
Aceste limite de adresare sunt impuse de combinarea modelelor BIOS i ATA cnd programele folosesc ntreruperea BIOS 13 hex pentru accesul la dispozitivele ATA. O cale de depire a limitei de 504 MB este adugarea unei forme de conversie numit translaie CHS la codul BIOS al PC-ului. Codul BIOS accept de la programe i de la sistemul de operare comenzi conform propriului sistem de adrese CHS,
217 limitnd capacitatea la 7.8 GB, apoi convertete aceste adrese n forma compatibil modului de adresare ATA. Metoda oficial de depire a limitei de 505 MB impus dispozitivelor ATA de ntreruperea 13 este adresarea de blocuri logice LBA, introdus de interfaa EIDE i specificaiile ATA 2, care nlocuiete adresarea CHS cu cea pe 28 bii a blocurilor logice. Pentru a putea utiliza dispozitive diferite de HDD, a fost dezvoltat interfaa ATAPI ATA Packet Interface. 1). Cablarea i conectorii Cablurile ATA standard sunt de tip panglic cu 40 conductoare i trei conectori identici.
WiNS DMPC
Capitolul V
Se pot conecta dou dispozitive, pentru trei sau patru utilizndu-se 2 cabluri de date. Conectorii utilizai sunt cu 40 pini.
Pentru unitile mai mici sunt utilizai conectoriu cu 44 pini, pinii 41 44 fiind utilizai pentru alimentare. Unitile de 2.5 inci folosesc conectori cu 50 pini.
218
WiNS DMPC
Capitolul V
HDD integrate pe plcile PC Card folosesc conectori cu 68 pini. Modul de alocare al pinilor la cablul IDE cu 40 pini este urmtorul. Pin 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 Function RESETData line 7 Data line 6 Data line 5 Data line 4 Data line 3 Data line 2 Data line 1 Data line 0 Ground DMARQ DIOWDIORIORDY DMACKINTRQ DA1 DAO CS1FXDASPPin 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 Function Ground Data line 8 Data line 9 Data line 10 Data line 11 Data line 12 Data line 13 Data line 14 Data line 15 (key pin) Ground Ground Ground PSYNC:CSEL Ground IOCS16PDIAGDA2 CS3FXGround
WiNS DMPC
Capitolul V
219
B) Interfaa SCSI SCSI este o interfa de nivel sistem care ofer o magistral complet de extensie pentru conectarea echipamentelor periferice. n termeni tehnici este numit intefa paralel SCSI. Sistemul SCSI este o ierarhie pe trei straturi: - nivelul superior este o structur de comand ce permite PC-ului s controleze toate componentele hardware SCSI - nivelul de mijloc, include protocolul, structura software utilizat pentru tarnsportul comenzilor prin sistemul SCSI ctre diferite dispozitive - stratul inferior este format din elementele hardware porturi, cabluri, conectori.
Tipurile principale de interfee SCSI sunt: - SCSI 1 cuprinde puin mai mult dect interfaa paralel - SCSI 2 cuprinde un set de comenzi suplimentar i dou moduri de transfer de mare vitez opionale - SCSI 3, asigur mecanisme pentru folosirea setului comun de comenzi n mai multe scheme de conectare hardware. accept inclusiv conexiune pe fibr optica i suport maxim 16 dispozitive - arhitectura SCSI avansat, Advanced SCSI Arhitecture, dezvoltat de Seagate pentru mbuntirea performanelor SCSI. Exist i ASA II pentru adaptarea standardului SCSI 2 - Twinchannel SCSI, un adaptor ce ncorporeaz dou magistrale SCSI pentru a dubla numrul de dispozitive conectate - Ultra SCSI, folosete interfaa paralel SCSI la 10 MHz i conexiune pe 32 bii i poate conecta 15 dispozitive pe un port.
220
WiNS DMPC
Capitolul V
Interfaa SCSI este o magistral paralel pe 8 bii cu un bit de paritate pentru detectarea erorilor. La un port se conecteaz maxim 7 dispozitive SCSI. Interfaa lucreaz la 5 MHz i permite maxim 5 MB/s. Implementatio Bus Cable Pin count Maximum n width configurati xfr.rate on SCSI-1 8 A 50 5 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-3 SCSI-3 SCSI-3 8 16 32 8 16 32 A A+B A+B A P P+Q 50 50+68 50+68 50 68 68+68 10 20 40 10 20 40 Devices supported 8 8 8 8 8 16 32 Notes Asynchr onous Fast Fast + Wide Fast + Wide Fast Fast + Wide Fast + Wide
Cablul A clasic cu 50 linii permite doar conexiuni pe 8 bii. pentru SCSI 2 se adaug la cablul A unul B. SCSI 3 definete un sistem pe 16 bii, se folosete un cablu P, iar pentru creterea magistralei la 32 bii un cablu Q. Deoarece SCSI este o magistral, dispozitivele sunt conectate prin nlnuire n cascad. Comenzile sunt transmise ctre dispozitivele SCSI individuale prin identificarea acestora dup adresele SCSI, fiind utilizate 8 linii dedicate din cablul SCSI pentru aceasta. n sistemele SCSI de 8 bii aceste linii sunt SCSI ID 0 la ID 7. Sistemele Wide SCSI cresc posibilitile de identificare la 16. Cel mai mare numr este rezervat adaptorului gazd. Sistemele SCSI Plug and Play aloc automat numere de identificare prin sistemul SCAM SCSI Configured Automaticaly. SCSI ID 0 1 2-6 7 Priority Lowest Low Ascending Highest Usual assignment Boot hard disk drive Second hard disk drive Removable media devices SCSI host adapter
Dispozitivele SCSI externe folosesc dou tipuri de selectoare pentru alegerea
221 numrului de identificare SCSI: butoane acionate prin apsare i butoane rotative. Modul de conectare Dispozitivele interne se conecteaz prin conector cu 50 pini, pinul 1 rou. Cele externe se conecteaz astfel:
WiNS DMPC
Capitolul V
Pentru a mpiedica reflectarea semnalelor n nlnuirea de cabluri, standardul SCSI cere terminarea corespunztoare a ntregului sistem SCSI, printr-un terminator echivalent cu o surs de 3 V nseriat cu un rezistor de 132 Ohmi. Sistemele SCAM activeaz automat terminatoarele unui sistem SCSI.
Tipurile principale de conectori sunt: - conectorul cu 50 de pini
222
WiNS DMPC
Capitolul V
- conectorul A cu 50 pini 25 + 25
- conectorul D cu 25 pini - conectorul cu 68 pini folosit la Wide SCSI 2 i Wide SCSI 3
WiNS DMPC
Capitolul V
223
224
WiNS DMPC
Capitolul V
3. UNITI DE DISCHET Unitatea de Dischet (Floppy Disk Unit - FDU): realizat pentru a citi/scrie informaii de pe/pe dischete. Unitile de 3.5 inch echipeaz n mod uzual echipamentele de calcul. Calculatoarele din generaiile mai vechi pot avea n dotare i o unitate de dischete de 5.25 inch, dar n general acestea au fost scoase din uz. Dischetele pot fi protejate la scriere; de exemplu, n cazul dischetelor de 3.5 inch acest lucru este realizat prin intermediul unei ferestre culisante. Deplasnd fereastra astfel nct decuparea s fie vizibil protejeaz discheta la scriere; obturnd decuparea, pot fi scrise date pe dischet. Pe o dischet protejat nu se pot nscrie date. Acest lucru este util deoarece o dischet este n general utilizat pentru schimbul de date ntre calculatoare, sau pentru a instala aplicaii noi i prin protecia ei ne asigurm c datele de pe dischet nu pot fi afectate de virui.
Unitile de dischet sunt desemnate prin literele alfabetului A sau B. Litera A corespunde primei uniti de dischet din calculator, iar litera B celei de a doua uniti de dischet, dac aceast exist. Unitatea de dischet A are un rol important deoarece de pe ea se ncarc sistemul de operare, acesta fiind cel mai important program de pe calculator. Fr un sistem de operare, utilizatorul nu poate comunica cu echipamentul su de calcul. A) Interfaa pentru FDD Seamn cu un port serial cu cteva linii de comand suplimentare. Sunt utilizate dou semnale Drive Select pentru cele dou uniti A i B. Cererile trimise de BIOSsau comenzile hardware directe sunt convertite n impulsuri de ctre controllerul FDD. Identitatea unitii FDD este stabilit prin rsucirea ubui grup de cinci conductoare ntre conectorii de pe cablu, prin care sunt inversate semnalele pentru selectarea unitii i pentru controlul motorului. Cablul utilizat este urmtorul.
WiNS DMPC
Capitolul V
225
B) Inregistrarea si citirea datelor
226 C) Medii de stocare
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
227
D) Modul de conectare
228
WiNS DMPC
Capitolul V
4. Unitatea magneto optica LS 120
WiNS DMPC
Capitolul V
229
230
WiNS DMPC
Capitolul V
5. COMPONENTELE DE BAZ ALE UNITILOR DE HDD Hard-Discul (Hard-disk): reprezint memoria permanent de stocarea datelor i programelor. Pe hard-disc sunt stocate toate fiierele de date ale utilizatorului. Capacitatea sa se msoar n Megabytes sau Gigabytes. Hard-discul se mai numete i disc amovibil. El nu este vizibil deoarece se afl n interiorul echipamentului de calcul i este o component deosebit de sensibil care trebuie protejat la ocuri mecanice, temperaturi mult prea nalte sau prea joase. n cazul n care un hard-disc prezint defecte fizice, datele de pe acesta nu mai pot fi recuperate, de aceea se recomand existen unor copii de siguran a datelor pentru orice eventualitate.
n mod normal, ntr-un echipament de calcul pot exista unul sau mai multe hard-discuri. Exist cazuri speciale n care echipamentele nu sunt dotate cu harddiscuri, acestea utilizndu-se pe post de staie de lucru n reea. Unitile de hard-disc sunt asociate cu literele alfabetului ncepnd cu litera C, care este alocat primului hard-disc din echipamentul de calcul. Al doilea hard-disc are alocat litera D, al treilea E, amd. De pe primul hard-disc al echipamentului se poate ncrca sistemul de operare, timpul de ncrcare al acestuia fiind mai scurt dect n cazul ncrcrii lui de pe dischet, datorit ratei de transfer mai ridicate.
WiNS DMPC
Capitolul V
231
A) Modul de functionare al HDD-ului
232
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
233
B) Erorile HDD-ului
234
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
235
236 C) HDD-ul viitorului
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
237
6. UNITILE CDROM Unitatea pentru CD-ROM (CD-ROM unit): realizat pentru a citi discurile de tip CD-ROM. Ele pot conine urmtoarele tipuri de informaii: date, muzic, secvene video. Informaiile de pe un disc CD-ROM au un caracter permanent i nu pot fi terse. Unitile CD sunt accesate utiliznd literele alfabetului care rmn disponibile dup alocarea hard-discurilor. De exemplu, dac un calculator are o unitate de dischet, dou hard-discuri i o unitate CD-ROM, atunci alocarea literelor se face astfel: A - unitatea de dischet, C - primul hard-disc (hard-discul primar), D - al doilea hard-disc, E - unitatea CD-ROM. n general pe un echipament de calcul se monteaz o singur unitate CD-ROM, dar exist cazuri n care pot fi dou sau mai multe. Unitile de CD-ROM se caracterizeaz prin viteza de citire a datelor: 2X (2 speed), 8X, 20X, etc.. Este important de tiut c unitile CD-ROM sunt de dou tipuri: 1. Cele uzuale pot numai citi informaiile de pe un disc CD, dar nu pot scrie date pe disc. 2. Exist unitii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a nscrie informaiile pe discurile. Pe lng echipamentul fizic, mai este necesar i un program special prin intermediul cruia se realizeaz inscripionarea CD-urilor. n acest caz, unitatea se caracterizeaz prin dou viteze: cea de citire i cea de scriere. Un disc CD poate fi citit de uniti normale CD-ROM care au o vitez de citire mai mare sau egal cu viteza la care a fost nscripionat. n expansiune sunt unitile CD reinscriptibIle care permit citirea i renscrierea informaiilor.
238
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
239
A) FUNCTIONARE CDROM
240
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
241
242
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
243
WiNS DMPC 244 B) Tehnologii moderne pentru cdrom
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
245
C) Instalarea unui CDRecordable
246
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
247
7. DVD-UL ESTE VIITORUL ? Unitatea pentru discuri DVD (Digital Video Disk): urmtoarea generaie de discuri CD-ROM sunt DVD-urile, care permit stocarea i redarea filmelor. Acest tip de unitate a fost lansat pe pia recent i necesit o plac special i software aferent pentru a putea fi utilizat.
248
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
249
250
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
251
252
WiNS DMPC
Capitolul V
8. ALTE MEDII DE STOCARE
WiNS DMPC
Capitolul V
253
254
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
255
256
WiNS DMPC
Capitolul V
WiNS DMPC
Capitolul V
257
WiNS DMPC
CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE
259
IMPRIMANTE I SCANERE
Imprimanta este un periferic utilizat pentru tiprirea informaiilor. Exist mai multe tipuri de imprimante, cele mai populare fiind: Matricial: cu ace. Utilizeaz casete cu benzi tuate pentru a tipri. Ink-jet: utilizeaz pentru tiprire un cartu cu cernealLaser: utilizeaz pentru tiprire un cartu cu toner.
n funcie de modul de transfer al datelor, imprimantele se mpart n urmtoarele categorii: Seriale: se conecteaz la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Acest tip de imprimante sunt lente i n general nu se mai folosesc. Paralele: se conecteaz la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.
260
WiNS DMPC
1. IMPRIMANTELE MATRICEALE CU IMPACT

Imprimantele moderne folosesc modelul de tiparire matriceala cu impact. Elementul central al acestor imprirnante este un cap de tiprire mecanic, care se deplaseaz nainte i napoi de-a latul colii de hrtie. Mai multe ace fine de tiparire acioneaza ca nite ciocnele care imprim pe hrtie cerneala de pe o panglic - ribon din pnz sau material plastic. n majoritatea imprimantelor matriceale cu impact, exist un mecanism destul de complex care controleaz fiecare dintre acele de tiprire. In mod normal, acul de tiprire este inut la distan de panglica tuat i de hrtie cu un magnet permanent puternic, mpotriva forei unui resort care l mpinge din spate. Magnetul este nfurat intr-o bobin ce formeaz un electromagnet cu polaritatea opusa celei a magnetului permanent. Pentru a lovi cu acul de tiprire panglica tuat din faa hrtiei, electromagnetul este activat, iar cmpul su l neutralizeaz pe cel al magnetului permanent. n lipsa forei magnetului permanent, resortul impinge cu for acul de tiprire spre panglica tuat, imprimnd cerneala pe hrtie. Dup ce acul de tiprire deseneaz punctul respectiv, electromagnetul este dezactivat i magnetul permanent readuce acul de tiprire napoi, n poziia de ateptare, gata pentru o nou aciune. n desenul de mai jos este prezentat o schem de principiu a mecanismului unui ac din capul de tipirire.
Shema de principiu a mecanismului capului de tiprire dintr-o imprimanta matriceal cu impact
Capul de tiprire al unei imprimante rnatriceale este format din mai multe ace de tiprire de acest fel. Cele mat multe dintre imprimantele dedicate calculatoarelor personale din prima generai i multe dintre cele actuale folosesc nou ace pozitonate pe o coloan verical pentru a obine o calitate mai bun, la a doua generaie de imparnante numrul de ace de tiprire a fost mrit de la 9 la 18 sau 24. Acestea sunt aranjate de obicei pe rnduri paralele i decalate pe vertical, existnd i unele imprimante care folosesc configuraii diferite. Datorit numrului mai mare de ace de tiprire plasate n acelai spaiu, acele pot desena mai multe detalii ntr-o singur trecere.
WiNS DMPC
261
2. IMPRIMANTE CU JET DE CERNEAL
262
WiNS DMPC
WiNS DMPC
263
264
WiNS DMPC
3. IMPRIMANTE LASER
WiNS DMPC
265
266
WiNS DMPC
WiNS DMPC
267
268
WiNS DMPC
WiNS DMPC
269
4.
SCANERUL
270
WiNS DMPC
WiNS DMPC
271
272
WiNS DMPC
5. RECUNOATEREA OPTIC A CARACTERELOR
WiNS DMPC
273
274
WiNS DMPC
6. ALTE DISPOZITIVE DE TIPRIRE I SCANARE
WiNS DMPC
275
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
277
278
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
279
280
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
281
282
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
283
284
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
285
286
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -
287
288
WiNS DMPC
CAPITOLUL VII -

Depanare Si Modernizare PC

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Depanare Si Modernizare PC

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

WiNS DMPC

3. REPREZENTAREA INTERN A INFORMAIEI

8 4 1M 250 kHz 360K sau 720K Unidirectionala Nu

B) REGULI DE DEMONTARE ALE UNUI PC

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI

e) placa mini LPX, de 10 x 8.66 inci, pentru economisirea spaiului n carcas;

Placa de baz AT:

Placa de baz ATX:

Conector PCI de 32 bii la 5 V.

Conector PCI 64 bii la 5 V

Conector PCI de 32 bii la 3,3 V.

Conector PCI 64 bii la 3,3 V

Magistrala universal PCI pe 32 bii

Magistrala universal PCI pe 64 bii

F) RESURSELE SISTEMULUI: IRQ, DMA, ADRESE I/O

486DX2 486SL 486DX4 Pentium P5

Pentium P55C Pentium Pro

Viteza busului i multiplicatorii pentru procesoarele Pentium

Pentium OverDrive viteze de upgrade

4) CELE MAI NOI PROCESOARE

5) PARAMETRI PROCESOARE NOI

6) FUNCIILE SIMD DRUMUL SPRE MULTIMEDIA

- module SIMM cu 72 de pini, au urmtoarele dimensiuni:

galben - +12 V, rou - + 5 V, negru - mas

ATX Motherboard Power Supply Connections

A) Principalele tipuri constructive de carcase i dimensiunile acestora

CARCASE CALCULATOARE MOBILE

2) Modul de organizare al tastelor Tastatura Dvorak-Dealey

Tastatura mbuntit cu 101 taste

Tastatura Windows 104 taste

Tipuri de conectori de tastur 5-Pin DIN Keyboard Connector Pin-Out

6-Pin Miniature DIN Keyboard Connector Pin-Out

Modular Keyboard Connector Pin-Out

WiNS DMPC Capitolul IV 142 C) DISPOZITIVE DE INTRARE SPECIALE

Game Port Joystick and Paddle Pin Definitions

4) Lrgimi de band uzuale

Conectorul video mbuntit VESA Enhanced Video Connector

Conectorul paralel poate lucra n cinci moduri de lucru:

Conectorul B Este o motenire direct a modelului Centronics, utilizat n spatele imprimantei.

3) Modul de funcionare electric al cablului

- conectorul cu 9 pini, DB-9

Mnemonic CD RXD TXD DTR GND DSR RTS CTS RI

La plcile de baz moderne portul serial se conecteaz printr-un soclu cu 10 pini.

Prin interfaa serial se transmit urmtoarele semnale:

Cele mai uzuale sunt 8250, 16450 i 16550A.

Modemurile ISDN se conecteaz prin mufe cu urmtoarea configuraie

SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE

Dispozitivele SCSI externe folosesc dou tipuri de selectoare pentru alegerea

Tipurile principale de conectori sunt: - conectorul cu 50 de pini

- conectorul D cu 25 pini - conectorul cu 68 pini folosit la Wide SCSI 2 i Wide SCSI 3

B) Inregistrarea si citirea datelor

226 C) Medii de stocare

4. Unitatea magneto optica LS 120

A) Modul de functionare al HDD-ului

236 C) HDD-ul viitorului

WiNS DMPC 244 B) Tehnologii moderne pentru cdrom

C) Instalarea unui CDRecordable

8. ALTE MEDII DE STOCARE

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

1. IMPRIMANTELE MATRICEALE CU IMPACT

Shema de principiu a mecanismului capului de tiprire dintr-o imprimanta matriceal cu impact

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE