APLICAREA LEGII PENALE N TIMP Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare.

Existena legii nu implic i nceperea activitii sale, aceasta din urm dobndindu-se numai odat cu intrarea ei n vigoare. Durata de aplicare a legii, deci eficiena sa, va fi legat i de un punct terminal, care trebuie s coincid cu momentul scoaterii ei din vigoare. Printr-o simetrie necesar, decurgnd n mod logic din principiul legalitii, o lege penal nu poate fi scoas din vigoare, dect de aceleai organe ale puterii supreme care au creat-o i i-au dat eficien juridic. Scoaterea din vigoare a unei legi penale se poate realiza prin abrogare, nlocuire, ajungere la termen a legilor temporare, ncetarea condiiilor care au determinat adoptarea legilor excepionale i schimbarea structural a condiiilor social-politice care au determinat adoptarea unor dispoziii cu caracter penal. Neretroactivitatea si retroactivitatea legii penale Legea penal nu se aplic faptelor care la data cnd au fost svrite nu erau prevzute ca infraciuni. Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute de legea noua. In acest caz, executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi. Ultraactivitatea legii penale ( aplicarea legii penale temporare) Legea penal temporar se aplic infractiunii svrite n timpul cnd era n vigoare, chiar dac fapta nu a fost urmrita sau judecata n acel interval de timp. Legea penala temporara e legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare sau a carei aplicare e limitata prin natura situatiei temporare care a impus-o. Extractivitatea legii penale mai favorabile n situaii tranzitorii In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Din examinarea sistemului adoptat de noul C.pen. care i are corespondent n toate legislaiile sau jurisprudenele legiuirilor penale moderne rezult c pentru situaiile de tranziie s-a legiferat posibilitatea extraactivitii legii penale, acceptndu-se fie ultaactivitatea legii penale mai vechi, fie retroactivitatea legii penale noi, sub condiia ca legea care extraactiveaz s fie mai favorabil inculpatului. n ipoteza, pe deplin posibil, cnd, n urma comparrii tuturor legilor succesive, nu se va putea identifica vreuna dintre ele ca fiind, prin aplicarea concret, mai favorabil infractorului pentru cazul dat, judectorul va face aplicaiunea legii n vigoare la data judecii, aceasta legitimndu-i incidena n virtutea principiului general al activitii legii penale. Tot legea penal n vigoare la data judecrii cauzei se va aplica i acelor fapte penale svrite sub imperiul uneia sau mai multor legi succesive, care prin desfurarea lor obiectiv au adus atingere att legii anterioare, ct i legii penale noi, cum sunt cazurile de infraciuni continue, continuate, de obicei sau din aciuni sau din omisiuni repetate. Aplicarea legii penale mai favorabile n cazul pedepselor definitive Cand, dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare i pn la executarea complet a unei pedepse privative de libertate sau a amenzii, a intervenit o lege care prevede orice fel de pedeaps, dar cu un maxim special mai mic, sanciunea anterioar deja aplicat se reduce la acest maxim, dar numai dac depete maximul special prevzut de legea nou pentru infraciunea svrit. Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiune pe viata sau detentiune severa si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede ptr aceeasi fapta o alta

pedeapsa privativa de libertate, pedeapsa detentiunii pe viata sau a detentiunii severe se inlocuieste cu maximul pedepsei privative de libertate prevazute de legea noua petr acea infractiune. Daca legea noua prevede in locul pedpsei inchisorii numai pedeapsa amenzii, pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda fara a se putea depasi maximul special prevazut in legea noua. Tinandu-se seama de partea executata din pedeapsa inchisorii, executarea amenzii se poate inlatura in tot sau in parte. Pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum si cele educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua mai favorabila se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta lege. Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a detentiunii severe, a inchisorii stricte sau a inchisoriui a intervenit o lege care prevede acelasi fel de pedeapsa, dar cu un maxim special mai mic, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special prev de legea noua, tinandu-se seama de infractiunea sav, de pers condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea hot sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa, se dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proprortional cu micsorarea maximului special prevazut ptr infractiunea sav. TRSTURILE ESENIALE ALE INFRACIUNII PERICULOZITATEA SOCIAL A FAPTEI Nu constituie infr fapta prevaz de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. In cazul acestor fapte procurorul sau instanta aplica una dintre urmatoarekle sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda de la 1 000 000 lei la 25 000 000 lei. VINOVIA (SAU COMPONENTA PSIHO-MORAL A INFRACIUNII) Fapta prev de legea penala care prezinta pericol social e sav cu vinovatie cand e comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita. Fapta e sav cu intentie cand infractorul: a. Prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte b. Prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lor Fapta e sav din culpa cand infractorul: a. Prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind fara temei ca el nu se va produce b. Nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada Fapta care consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune constituie infractiune numai cand e sav cu intentie. Fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand in lege se prevede aceasta. Exista intentie depasita cand rezultatul mai grav produs printr-o actiune sau inactiune intentionata se datoreaza culpei faptuitorului. SUBIECTUL ACTIV AL INFRACIUNII. CONDIII A. Condiia unei vrste minime Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, iar, Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinete condiiile legale pentru a rspunde penal. B. Condiia responsabilitii (aptitudinea de a lucra cu vinovie) C. Condiia libertii de voin i aciune (imputabilitatea)

II. Condiii speciale pentru existena subiectului activ al infraciunii Condiiile speciale pentru existena subiectului activ al infraciunii sunt acelea care, adugndu-se celor generale, sunt necesare pentru ca o persoan fizic s poat svri infraciuni pentru care legea cere n mod expres un subiect propriu special sau calificat, cum ar fi calitatea de cetean romn, n cazul infraciunii de trdare, ori aceea de funcionar, n cazul infraciunii de abuz n serviciu sau luare de mit (funcionar sau alt salariat asimilat funcionarului). Condiiile de existen ale subiectului activ al infraciunii ca persoan juridic Potrivit art. 45 din noul Cod penal care reglementeaz n legislaia noastr rspunderea penal a persoanelor juridice, se prevede c pot dobndi aceast calitate oricare din persoanele juridice cu excepia statului, a autoritilor publice i a instituiilor publice. Ptr ca raspunderea pers jur sa fie angajata, infractiunea tre comisa in urm conditii: in numele pers jur; de orice pers actionand fie individual, fie ca membru al unui organ al pers jur care are atributii de conducere in sanul ei, pe una din urm baze alternative: putere de reprezentare a pers jur; autoritatea de a lua decizii in numele pers jur; autoritatea de a exercita un control in sanul pers jur. FORMELE INFRACIUNII ACTELE PREPARATORII Regimul juridic al actelor preparatorii n concepia noului Cod penal romn este al neincriminrii de principiu a acestor acte, cu excepia unor cazuri cu totul limitate, cnd datorit periculozitii lor deosebite se sancioneaz, fie prin asimilarea la forma tentativei, fie prin asimilarea la forma unor infraciuni consumate. n ipoteza n care, actele de pregtire sunt comise de o alt persoan dect aceea care trece la nfptuirea propriu-zis a infraciunii, aceasta va rspunde n calitate de complice de activitatea de executare pe care a nlesnit-o atunci cnd autorul svrete cel puin o tentativ pedepsibil, desistarea acestuia nefiindu-i profitabil. n ipoteza n care, actele preparatorii sunt svrite de o alt persoan i ele ntrunesc coninutul unei infraciuni distincte, executantul lor va fi sancionat att pentru svrirea acelei infraciuni (indiferent dac aceasta este asimilat la forma tentativei sau a infraciunii consumate), ct i pentru complicitate la infraciunea mai grav la pregtirea creia a ajutat. TENTATIVA (SAU INFRACIUNEA NEIZBUTIT ORI EUAT) Tentativa const n punerea n executare a inteniei de a svri infraciunea, executare care a fost ntrerupt sau nu i-a produs rezultatul. Exist tentativ i n cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil datorit insuficienei sau defectuozitii mijloacelor folosite ori datorit mprejurrii c, n timpul cnd s-au svrit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl". a. Tentativa ntrerupt, neterminat sau imperfect ce se realizeaz n situaia n care executarea faptei a fost ntrerupt, deci mpiedicat s se desfoare pn la capt, constituindu-se doar dintr-un nceput de executare (cu toat problematica, acestuia) i un fragment sau o parte a executrii. b. Tentativa fr efect, perfect sau terminat se realizeaz ntr-o modalitate normativ ce se caracterizeaz prin realizarea integral de ctre fptuitor a aciunii prevzute de lege, dar fr ca rezultatul s se fi produs, indiferent din ce cauz.

a. Tentativa proprie exist atunci cnd, sub raportul condiiilor avute n vedere de infractor, ct i al mijloacelor folosite, activitatea de executare realizat este apt, proprie desfurrii tuturor actelor de executare, ct i atingerii rezultatului urmrit de acesta. b. Tentativa improprie se caracterizeaz, n opoziie cu tentativa proprie, prin caracterul impropriu al mijloacelor folosite, precum i prin lipsa obiectului material al infraciunii de la locul unde fptuitorul credea c se afl. c.Tentativa relativ improprie se caracterizeaz prin aceea c, dei mijloacele folosite de infractor au un caracter impropriu, n cazul concret examinat, ele sunt totui apte, prin natura lor, s produc rezultatul n alte condiii mai favorabile. d. Tentativa absolut improprie se caracterizeaz prin imposibilitatea absolut a producerii rezultatului urmrit, imposibilitate care este datorat, conform art. 34 alin. 3 din Codul penal, modului cum a fost conceput executarea". Tentativa absolut improprie nu trebuie confundat cu infraciunea putativ, care exist atunci cnd, dei persoana ce svrete o fapt o consider infraciune, n realitate, aceasta nu este considerat ca atare, nefiind incriminat, cum ar fi n prezent la noi homosexualitatea. NCP a instituit in cazul persoanei fizice principiul diversificrii, n sensul c indiferent dac este vorba de crime sau delicte pedeapsa tentativei este pedeapsa imediat inferioar categoriei de pedeaps prevzut de lege pentru infraciunea consumat, dac legea nu prevede altfel. Ct privete persoana juridic noul cod prevede c tentativa se sancioneaz cu o amend cuprins ntre minimul special i maximul special al amenzii prevzute de lege pentru infraciunea consumat, reduse la jumtate, dac legea nu prevede altfel (ceea ce se poate ntmpla n mod excepional pentru unele infraciuni mai grave). La aceast pedeaps se poate aduga una sau mai multe din pedepsele complementare, cu excepia dizolvrii persoanei juridice. Cu alte cuvinte se prevede principiul njumtirii pedepsei principale a amenzii, cu posibile excepii. n ce privete autorul, Codul Penal romn instituie dou cauze legale, obligatorii i generale de nepedepsire a tentativei, prima sub denumirea de desistare pentru ipoteza tentative ntrerupte (sau imperfecte), secunda sub denumirea de mpiedicare a producerii rezultatului pentru ipoteza tentativei fr efect sau perfecte. Astfel, nu se pedepsete fptuitorul care s-a desistat ori a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei producerea rezultatului sau dac actele ndeplinite pn n momentul desistrii sau mpiedicrii producerii rezultatului constituie o alt infraciune, se aplic pedeapsa pentru acea infraciune. 1. Desistarea A. Desistarea trebuie s constea ntr-o ntrerupere, ncetare sau curmare a executrii ncepute care s se produc mai nainte ca aceasta s se fi terminat. B. Desistarea trebuie sa fie voluntar C. Desistarea trebuie s se produc mai nainte de descoperirea faptei Desistarea i produce efectele de cauz legal de nepedepsire numai cu privire la autor, n cazul faptelor comise n participaie - coautorat, instigare sau complicitate - desistarea autorului nu va atrage nici un fel de consecine de impunitate fa de colaboratori. 2. mpiedicarea producerii rezultatului Conditii: A. Intervenirea unei activiti de mpiedicare efectiv a producerii rezultatului, dup epuizarea executrii i mai nainte de producerea acestuia.

B. o manifestare de voin liber a fptuitorului, o renunare evident i definitiv la scopul ilicit urmrit C. mpiedicarea producerii rezultatului trebuie s aib loc mai nainte ca fapta s fie descoperit. Impiedicarea producerii rezultatului (ca i desistarea), antrennd efectul nepedepsirii tentativei svrite, consecinele impunitii prevzute se vor rsfrnge numai asupra autorului. Ca i n cazul desistrii, i n cazul mpiedicrii producerii rezultatului, dac actele efectuate pn n momentul mpiedicrii consumrii constituie, prin ele nsele, o infraciune, se va aplica pedeapsa pentru acea infraciune. INFRACIUNEA CONSUMAT ( F A P T P E N A L C O N S U M A T ) FORMELE UNITII NATURALE A INFRACIUNII INFRACIUNEA SIMPL INFRACIUNEA CONTINU Se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural al actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare. De ex: lipsire de libertate in mod ilegal, abandonul de familie, portul nelegal de decoratii INFRACIUNEA DEVIAT Exist infraciune deviat n dou ipoteze: prima, cnd aciunea sau inaciunea realizat de fptuitor deviaz independent de voina acestuia, asupra altui obiect sau altei persoane dect cea vizat i a doua, cnd tot din greeala fptuitorului care confund lucrurile aciunea sau inaciunea ilicit aduce atingere altui obiect material sau altei persoane vtmate dect cea vizat de infractor. Ambele variante se ntemeiaz pe eroarea fptuitorului una implicnd eroarea asupra aciunii, cealalt eroarea asupra obiectului sau persoanei vtmate. FORMELE UNITII LEGALE DE INFRACIUNE INFRACIUNEA CONTINUAT (SAU SUCCESIV) Infraciunea este continuat cnd o persoan svrete la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleiai rezoluii, aciuni sau inaciuni care prezint, fiecare n parte, coninutul aceleiai infraciuni. Condiiile de existen ale infraciunii continuate A. O pluralitate de aciuni sau inaciuni svrite la intervale diferite de timp B. Aciunile sau inaciunile s prezinte fiecare n parte coninutul aceleiai infraciuni C. Aciunile sau inaciunile s fie svrite n baza aceleiai hotrri infracionale D. Aciunile sau inaciunile s fie svrite de aceeai persoan De ex. Luare de mita, delapidare,.

INFRACIUNEA COMPLEX infraciunea este complex cnd n coninutul su intr ca element constitutiv sau ca element circumstanial agravant o aciune sau inaciune care constituie ea nsi o fapt prevzut de legea penal, de ex. Talharia. II. Formele de infraciuni complexe A. Infraciunea complex ca infraciune tip este creat prin includerea sau reunirea n coninutul su, la nivelul variantei de baz, ca element constitutiv, a unei aciuni sau inaciuni ce constituie prin ea nsi o fapt prevzut de legea penal. De ex. talharia B. Infraciunea complex ca variant agravant se caracterizeaz prin aceea c reunete n coninutul su agravat (varianta calificat a infraciunii), o fapt care este prevzut i ca infraciune de sine stttoare, dar care svrit n condiiile de agravare a infraciunii de baz i pierde autonomia proprie, constituindu-se ca agravant legal a acesteia. De ex. Furt calificat prin efractie INFRACIUNEA DE OBICEI Conceptul de infraciune de obicei sau de obinuin reprezint acel tip de structur al comportamentului infracional care consta in repetarea faptei incriminate de un numr de ori atat de mare incat sa releve o obisnuinta a faptuitorului, o inletnicire a acestuia in asa fel incat sa se atribuie ansamblului de actiuni periculol social specific infractiunii. De ex. Prostitutia, tulburarea folosintei locuintei. n ce privete momentul consumrii, acesta va coincide cu acela al svririi numrului necesar de acte sau aciuni care va denota existena obiceiului. Infraciunea de obicei se pedepsete la fel ca i infraciunea simpl, legiuitorul romn neprevznd nici o agravant legal pentru svrirea ei (ca n ipoteza infraciunii continuate). Cu toate acestea, n raport cu ntinderea i coninutul concret al activitii de obicei desfurate i, mai ales, n raport de partea de activitate realizat de infractor peste momentul necesar consumrii ei, apreciind att gravitatea real a faptei, ct i gradul de perseveren a fptuitorului, instana de judecat va trebui s asigure aplicarea unei sanciuni, care s reflecte o individualizare ct mai corect i nuanat a rspunderii penale. INFRACIUNEA PROGRESIVA E aceea infractiune a carei latura obiectiva, dupa ce a atins momentul consumarii corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica progresiv, fara interventia faptuiutorului, fie prin agravarea urmaririi produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare, corespunzatoare unei infractiuni mai grave. De ex. Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. PLURALITATEA DE INFRACTORI 1. Pluralitatea natural sau pluralitatea necesar reprezint acea form a pluralitii de infractori care este determinat, n mod necesar de nsi natura faptei prevzut de legea penal n sensul c aceasta nu poate fi realizat, n mod natural, dect prin colaborarea a dou sau mai multe persoane. 2. Pluralitatea constituit , este reprezentat de acele forme ale pluralitii care exist n cazul anumitor infraciuni care nu pot fi svrite de o singur persoan. a) Grupul infracional organizat b) Asocierea n vederea comiterii de infraciuni 3. Pluralitatea ocazional (participaia penal)

PARTICIPATIA PENAL (SAU PLURALITATEA OCAZIONAL) Pluralitatea ocazional poate fi definit ca fiind acea form a pluralitii de fptuitori care se realizeaz prin cooperarea la svrirea unei fapte prevzute de legea penal a unui numr de persoane mai mare dect cel cerut de lege , dintre care cel puin una a acionat cu intenie , fiind enunate i modalitile de cooperare avute n vedere: autoratul, instigarea i complicitatea. Pentru existena participaiei se cer ntrunite mai multe condiii: 1. Svrirea unei fapte prevzute de legea penal 2. Cooperarea mai multor persoane dect numrul de infractori cerut de lege la svrirea infraciunii Potrivit legii, cooperarea se poate realiza n una dintre urmtoarele modaliti: - determinarea altor persoane la svrirea unor fapte prevzute de legea penal urmate de executare, denumit instigare; - ajutorarea sau nlesnirea n orice moment la comiterea faptei, denumit complicitate ; - conlucrarea nemijlocit la svrirea faptei autorului , denumit coautorat. Participaia este posibil, de principiu, sub toate formele i la toate infraciunile, putnd fi constituit din contribuii identice (omogene) , ca n cazul coautoratului, sau diferite ( ori eterogene), ca n cazul instigrii i complicitii. PARTICIPAIA PENAL PROPRIU-ZIS ( PERFECT SAU PROPRIE) Participatia penal propriu-zis, perfect sau proprie, se caracterizeaz prin aceea c toi participanii indiferent de calitatea lor de instigatori , autori ori complici acioneaz cu intenie, deci cu aceeai form de vinovie. Aceasta va opera ntotdeauna ca rezultat al unei cooperri ce pune n eviden voina criminal i scopul comun pentru toi fptuitorii Principalele modaliti de cooperare n cadrul participaiei proprii sunt autoratul, coautoratul, instigarea i complicitatea : PARTICIPAIA IMPROPRIE ( IMPERFECT) Participaia improprie exist n cazul cooperrii a dou sau mai multe persoane la svrirea aceleiai infraciuni, dar cu forme de vinovie diferite, sau uneori chiar fr vinovie pentru unul sau unii dintre participani PLURALITATEA DE INFRACIUNI Formele pluralitii de infraciuni sunt: concursul de infraciuni, recidiva i pluralitatea intermediar. CONCURSUL DE INFRACTIUNI I. Concursul real de infraciuni. Exist concurs real de infraciuni cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite de aceeai persoan, prin dou sau mai multe aciuni sau inaciuni, nainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna dintre ele. II. Concursul ideal sau formal de infraciuni. Este acea form a concursului care exist atunci cnd o aciune sau inaciune, svrit de aceeai persoan, datorit mprejurrilor n care a avut loc i urmrilor pe care le-a produs, ntrunete elementele mai multor infracini. In cazul concursului formal de infractiuni, fapta se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege ptr infractiunea cea mai grava.

Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni In caz de concurs real de infractiuni se stabileste pedeapsa ptr fiecare infractiune in parte iar din acestea se aplica pedeapsa, in una din urm modalitati: a. cand s-au stabilit numai pedepse privative de libertate: 1. se aplica pedeapsa cea mai grea stabilita ptr una din infractiunile concurente, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim special nu e indestulatoare se poate aplica un spor, fara ca pedeapsa rezultanta sa depaseasca totalul duratei pedepselor stabilite ptr infractiunile concurente si nici maximul general al pedepsei imediat superioare ori 2. se aplica o pedeapsa care reprezinta totalul pedepselor stabilite ptr infractiunile concurente fara ca pedeapsa rezultanta sa poata depasi maximul general al pedepsei imediat superioare. b. Cand s-au stabilit numai pedepse cu amenda: 1. Se aplica amenda cea mai mare stabilita ptr una din infr concurente, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim special nu e indestulator se poate aplica un spor, fara ca pedeapsa rezultanta sa depaseasca totalul pedepselor cu amenda stabilite de instanta ptr infr concurente si nici maximul general al amenzii ori 2. Se aplica o amenda care reprezinta totalul amenzilor stabilite ptr infr concurente fara ca amenda rezultanta aplicata sa poata depasi maximul general al amenzii c. Cand s-au stabilit pedepse privative de libertate si pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa privativa de libertate potr disp. Lit.a pct.1, la care se poate adauga amenda in tot sau in parte. Daca vreuna din pedepsele stabilite ptr infractiunile concurente e detentiunea pe viata se aplica aceasta pedeapsa. Pedeapsa complementara si masurile de siguranta in caz de concurs real de infractiuni Daca ptr una din infractiunile concurente s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa privativa de libertate. Pedepsele complementare de natura diferita sau chiar de aceeasi natura dar cu un continut diferit se aplica alaturi de pedeapsa privativa de libertate. Daca s-a stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea. Masurile de siguranta de aceeasi natura in cazul infractiunilor concurente se iau o sg data iar daca sunt de natura diferita se cumuleaza. RECIDIVA Art.50 Recidiva exista in urm cazuri: a. Cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate cuprinsa intre un an si 5 ani, condamnatul savarseste cu intentie o noua infr ptr care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare. b. Cand dupa ramanerea definitiva a unei hot de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 5 ani, condamnatul sav cu intentie o noua infr ptr care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare.

c. Cand dupa executarea unei pedepse privative de libertate cuprinse intre un an si 5 ani, condamnatul savarseste cu intentie o noua infr ptr care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an d. Cand dupa executarea unei pedepse privative de libertate mai mare de 5 ani, condamnatul sav o noua infr ptr care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an. Exista recidiva si in cazurile in care una dintre pedepsele e detentiunea pe viata. Ptr stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate ptr o fapta prevazuta si de legea romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta. CONDAMNRILE CARE NU ATRAG RECIDIVA Nu pot atrage starea de recidiv hotrrile de condamnare anterioare chiar dac conin pedepse privative de libertate mai mari de 1 an n urmtoarele cazuri: 1. Condamnrile privind infraciunile svrite n timpul minoritii (art.53 lit. a) 2. Condamnrile privind infraciunile svrite din culpa (art.53 lit.b) 3. Condamnrile privind infraciunile amnistiate (art.53 lit. c) 4. Condamnrile privind fapte ce nu mai sunt prevzute ca infraciuni (abolitio criminis) 5. Condamnrile pentru care a intervenit reabilitarea (art.53 alin.2 C.pen.) 6. Condamnrile n privina crora s-a mplinit termenul de reabilitare (alin.53 alin2 C.pen.). SANCIONAREA RECIDIVEI N CAZUL PERSOANEI FIZICE In cazul recidivei dup condamnare, prevzut de art.50 lit. a (cnd condamnarea anterioar este ntre 1 si 5 ani) se aplic regulile concursului de infraciuni. Daca cel condamnat a executat o parte din pedeapsa regulile concursului de infractiuni se aplica tinand seama de pedeapsa care a mai ramas de executat. In cazul variantei prevzut de art.50 lit. b (pedeapsa anterioar mai mare de 5 ani), pedepsele se cumuleaz, fr a putea depi maximul general al pedepsei imediat superioare. Dac ns, pedeapsa anterioar a fost executat n parte, contopirea se face ntre pedeapsa ce a mai rmas de executat i pedeapsa aplicat pentru infraciunea svrit ulterior. n cazul recidivei dup executare prevzut de art. 51 al.1 lit. c i d se aplic o pedeaps care poate fi sporit la 10 ani, n cadrul limitelor pedepsei imediat superioare. Cumularea este obligatorie iar sporul facultativ. Pedepsa in unele cazuri cand nu exista recidiva Cand dupa condamnarea definitiva cel condamnat sav o noua infr inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare si nu sunt intrunite cond prev de lege ptr starea de recidiva pedeapsa se aplica potrivit regulilor concursului de infr. RECIDIVA N CAZUL PERSOANEI JURIDICE In caz de concurs de infr sav de pers jur, se aplica amenda pn la maximul special prev in art 80 alin 2 ( cand legea prevede ptr infr sav de pers fiz pedeapsa detentiunii, minimul special al amenzii ptr pers jur e de 2500 lei, iar maximul special al amenzii este de 750 000 lei) sau 3 ( cand legea prevede ptr infr sav de pers fiz pedeapsa inchisorii stricte sau a inchisorii, minimul special al amenzii ptr pers jur e de 1000 lei, iar maximul special e de 500 000lei).

In cazul in care pers jur a mai fost condamnata anterior definitiv ptr o infr, se aplica dispozitiile aratate mai sus, daca pedeapsa aplicata ptr infr anterioara nu a fost executata. Daca a fost executata se aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special prevazut in art 80 alin 2 sau 3, care poate fi majorat cu o treime. Pedepsele complementare se pot cumula. Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe In cazul infr continuate se aplica pedeapsa prev de lege ptr infr sav, la care se poate adauga un spor pana la maximul special, iar cand acest maxim nu e indestulator se poate aplica un spo fara ca pedeapsa sa poata depasi maximul general. In cazul infr complexe si infr continuate nu exista pluralitate de infr. Daca cel condamnat definitiv ptr o infr continuata sau complexa e judecat ulterior si ptr alte actiuni sau inactiuni care intra in continutul aceleiasi infr, tinandu-se seama de infr sav in intregul ei, se stabileste o pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai mica decat cea pronuntata anterior. CAUZELE CARE NLATUR CARACTERUL PENAL Efectele cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei nu se extinde asupra participantilor cu exceptia cazului fortuit. CONSTRNGEREA FIZIC CONSTRNGEREA MORAL CAZUL FORTUIT nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, al crei rezultat este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut . IRESPONSABILITATEA Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac fptuitorul n momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele. BEIA FORTUIT nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul svririi sale se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produs de alcool sau de alte substane. starea de beie voluntar complet produs de alcool sau alte substane nu nltur caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dup caz o circumstan atenuant sau agravant. -Starea de beie s fie accidental (fortuit) - Starea de beie accidental s fie complet. Starea de beie accidental incomplet va constitui din principiu, o circumstan judiciar de agravare. Din principiu svrirea unei fapte prevzute de legea penal n stare de beie fortuit nu va atrage nici rspundere penal i nici rspundere civil. n ipoteza, n care, starea de beie fortuit a fost cauzat printr-o constrngere fizic sau moral venit de la o alt persoan, aceasta din urm va rspunde att penal ct i civil pentru fapta svrit de cel indus prin constrngere n starea respectiv. MINORITATEA FPTUITORULUI EROAREA DE FAPT

10

nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal cnd fptuitorul, n momentul svririi acesteia, nu cunoate existena unei stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei iar cele ale art.32 alin.2 c: Nu constituie o circumstan agravant mprejurarea pe care fptuitorul nu cunoate n momentul infraciunii. Dispoziiile alin.1 i 2 se aplic i faptelor svrite din culp pe care legea penal le pedepsete, numai dac necunoaterea strii, situaiei sau mprejurrile respective nu este ea nsi rezultatul culpei . PRINCIPIILE RSPUNDERII PENALE In materia rspunderii penale i exercit aciunea i influena, n primul rnd, principiile fundamentale ale ntregului sistem de drept penal, i anume: principiul legalitii, principiul egalitii i principiul umanismului legii penale. n al doilea rnd, dar la nivelul structurrii intime i a particularizrii rspunderii penale i exercit aciunea cteva reguli cu caracter de principii instituionale. Principiile instituionale ale rspunderii penale A. Principiul coercitivitii rspunderii penale B. Principiul unicitii temeiului rspunderii penale n svrirea unei infraciuni C. Principiul autonomiei i irepetabilitii rspunderii penale D. Principiul obligativitii rspunderii penale E. Principiul prescriptibilitii rspunderii penale F. Principiul individualizrii rspunderii penale CAUZELE CARE NLTUR RSPUNDEREA PENAL AMNISTIA Amnistia nltur rspunderea penal pentru fapta svrit. Dac intervine dup condamnare, ea nltur i executarea pedepsei pronunate, precum i celelalte consecine ale condamnrii. Amenda ncasat anterior amnistiei nu se restituie. Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative i asupra drepturilor persoanei vtmate". a) Efectele amnistiei antecondamnatorii sau proprii nlturnd dendat rspunderea penal pentru infraciunea svrit, amnistia intervenit nainte de pronunarea unei hotrri de condamnare atrage fie mpiedicarea punerii n micare a aciunii penale, dac aceasta nu s-a pornit, fie mpiedicarea exercitrii acesteia, prin ncetarea procesului penal, dac aciunea penal a fost pus n micare. b) Efectele amnistiei postcondamnatorii Dac intervine dup condamnare, avnd de asemenea efectul nlturrii rspunderii penale pentru infraciunea svrit, amnistia va impune n mod imediat i obligatoriu nlturarea efectelor condamnrii. c )Limitele amnistiei Spre deosebire de alte cauze care o dat cu rspunderea penal nltur i rspunderea civil, amnistia nu are nici un efect extinctiv asupra drepturilor persoanei vtmate.

11

PRESCRIPIA RSPUNDERII PENALE Prescripia rspunderii penale const n stingerea raportului juridic penal de conflict nscut prin svrirea unei infraciuni, ca urmare a nerealizrii lui ntr-un interval de timp, considerat util i oportun sub raportul ndeplinirii scopului legii penale. Prescriptia nu inlatura rasp penala in cazul infr contra umanitatii. Termenele de prescr a raspunderii pen sunt: a. 25 ani cand legea prevede pedeapsa det pe viata b. 20 ani cand legea prevede det severe c. 15 ani cand legea prevede inchisoarea stricta mai mare de 10 ani d. 10 ani cand legea prevede inchisoarea stricta mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste de 10 ani e. 5 ani cand legea prevede inchisoarea stricta intre 1 an si 5 ani f. 3 ani cand legea prevede inchisoare, amenda sub forma zilelor amenda ori munca in folosul comunitatii Condiiile i cazurile de ntrerupere a curgerii termenului de prescripie Cursul termenelor de prescripie se ntrerupe prin ndeplinirea oricrui act care, potrivit legii, trebuie comunicat nvinuitului sau inculpatului n desfurarea procesului penal. Dup fiecare ntrerupere ncepe s curg un nou termen de prescripie. Intreruperea presc produce efecte fata de toti participantii la infr, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei. Termenele prevazute daca au fost depasite cu inca o jumatate vor fi socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni. Cursul termenului de prescripie este suspendat pe timpul ct o dispoziie legal sau o mprejurare de neprevzut ori de nenlturat mpiedic punerea n micare a aciunii penale sau continuarea procesului penal. Prescripia i reia cursul din ziua n care a ncetat cauza de suspendare". Termenele de prescr a raspunderii penale se reduc la jumatate ptr cei care la data sav infractiunii erau minori. LIPSA PLNGERII PREALABILE n cazul infraciunilor pentru care punerea n micare a aciunii penale este condiionat de introducerea unei plngeri prealabile de ctre persoana vtmat, lipsa acestei plngeri nltur rspunderea penal. retragerea plngerii prealabile, de asemenea, nltur rspunderea penal. MPCAREA PRILOR

12

EXECUTAREA PEDEPSEI NTR-O INCHISOARE MILITAR Executarea pedepsei nchisorii care nu depete 2 ani, de ctre militarii n termen, se face ntr-o nchisoare militar n condiiile prevzute de lege, precum i n cazurile n care instana judectoreasc, innd seama de mprejurrile cauzei i de persoana condamnatului, dispune aceasta. Dac militarul condamnat a executat jumtate din executarea pedepsei i a dat dovezi temeinice de ndreptare, partea din durata pedepsei ce a mai rmas se reduce cu o treime, iar dac s-a evideniat n mod deosebit, reducerea poate depi o treime, putnd cuprinde chiar tot restul pedepsei. Dac n timpul executrii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat condiionat. Dac insa n timpul executrii pedepsei, militarul condamnat svrete din nou o infraciune, instana care pronun condamnarea aplic dispoziiile art. 51 (sanctiuni in caz de recidiva) sau ale 52 (sanctiuni cand nu exista recidiva ci concurs de infractiuni), pedeapsa astfel stabilit se execut ntr-un loc de deinere. PEDEPSELE COMPLIMENTARE N CAZUL PERSOANELOR FIZICE Se acioneaz numai alturat unor pedepse principale privative de libertate de o anumit gravitate. Coninutul pedepsei interzicerii exerciiului unor drepturi Pedeapsa complimentar a interzicerii unor drepturi const n interzicerea unuia sau mai multor drepturi din cele urm (art.75): 1. Dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funcii elective publice 2. Dreptul de a ocupa o funcie implicnd exerciiul autoritii de stat 3. Dreptul de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru svrirea infraciunii 4. Drepturile printeti 5. Dreptul de a fi tutore sau curator Pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului unor drepturi poate fi aplicata daca pedeapsa principala stabilita e privatiunea de libertate de cel putin 2 ani si inst constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana faptuitorului aceasta pedeapsa e necesara. E obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa. Executarea pedepsei interzicerii unuia sau unora din drepturi ncepe dup executarea pedepsei nchisorii, dup graierea total sau arestului de pedeaps, sau dup mplinirea termenului de prescripie a executrii pedepsei principale. Continutul pedepsei degradarii militar Degradarea militar este pedeapsa complimentar ce const n pierderea gradului militar i a dreptului de a purta uniform. Degradarea militar se aplic obligatoriu condamnailor militari i rezerviti, dac pedeapsa principal stabilit este deteniunea pe via sau deteniunea sever. Degradarea militar poate fi aplicat si facultativ condamnailor militari i rezerviti pentru infraciuni svrite cu intenie, dac pedeapsa principal stabilit este nchisoarea strict de cel puin 5 ani i cel mult 15 ani. PEDEPSELE ACCESORII Pedepsele accesorii sunt pedepse cu caracter secundar, alturat, accesoriu al pedepselor principale privative de libertate, care nsoesc aceste pedepse si se realizeaz n timpul executrii lor, privndu-l pe condamnat de posibilitatea executrii drepturilor civice, civile sau familiale

13

care pot forma, n parte, obiectul pedepselor complimentare. pedeapsa accesorie const n interzicerea tuturor drepturilor prevzute n art. 75 SANCIUNILE APLICABILE PERSOANELOR JURIDICE I EXECUTAREA LOR Pedeapsa principal va fi unic i anume amenda de la 25 milioane ( lei vechi) la 20 miliarde. Pedepsele complimentare sunt: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activitii sau a uneia dintre activitile persoanei juridice pe o durata de le unu la 3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achiziii publice, interzicerea accesului la anumite resurse financiare, afisarea hotrrii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa ori mijloace de comunicare audiovizuala, precum si obligarea la publicitate negativa. A. Coninutul pedepsei amenzii, adic a sumei de bani pltibil de catre persoana juridica: Cnd legea prevede pentru infraciunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 25.000.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 7.500.000.000 lei. Cnd legea prevede pentru infraciunea savarsita de persoana fizica pedeapsa nchisorii stricte sau a inchisorii, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000.000lei, iar maximul special al amenzii este de 5.000.000.000 lei. B. Coninutul si modul de executare a pedepsei dizolvarii persoanei juridice Dizolvarea pers jur poate fi pronuntata atunci cand pers jur a fost constituita in scopul sav de infr sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in scopul sav de infr. Are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. Prin hotararaea de dizolvare a pers jur, inst desemneaza lichidatorul. C. Coninutul si modul de executare a pedepsei suspendarii activitatii sau a unei dintre activitatile persoanei juridice Consta in interzicerea activitatii sau aceleia dintre activitatile pers jur in exercitarea careia a fost sav infr. Poate fi aplicata ptr o durata de la un an la 3 ani. Dizolvarea si suspendarea nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, constituite potrivit legii. Dizolvarea si suspendarea nu poate fi aplicata pers jur care isi exercita activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului. D. Coninutul si modul de executare a pedepsei interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice Consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile ptr atribuirea contractelor de achizitii publice, prevazute de lege pe o durata de la un an la 5 ani. E. Coninutul si modul de executare a pedepsei interzicerii accesului la unele resurse financiare Consta in interzicerea de a obtine fonduri prin plasamente de titluri de valoare sau de a obtine fonduri de la institutiile de credit ori institutiile financiare, de la un an la 5 ani. F. Coninutul si modul de executare a pedepsei afisarii hotararii de condamnare sau difucarii acesteia Se relizeaza pe cheltuiala pers jur, care nu pot depasi cuantumul pedepsei amenzii aplicate pers jur. Afisarea sau difuzare hot de condamnare nu poate dezvalui identitatea victimei sau reprezentantului legal al acesteia fara consim lor.afisarea hot se realizeaza in locul stab de

14

inst si ptr o perioada de maxim 2 luni. Difuzarea hotararii se face prin publicarea in monitorul oficial al ro, in unul sau mai multe ziare sau prin unul sau mai multe servicii de comunicatii audiovizuale, stabilite de instanta. CIRCUMSTANELE ATENUANTE A. Circumstanele atenuante legale: a) svrirea infraciunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea pers vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alte actiuni ilicite grave b) depirea limitelor legitimei aprrisau ale starii de necesitate d) svrirea faptei cu un mobil sau cu un scop care pune n eviden pericolul redus al persoanei fptuitorului e) dac prin atingerea minim adus uneia din valorile ocrotite de lege i coninutul concret al faptei prezint o gravitate redus B. Circumstanele atenuante judiciare Urmtoarele mprejurri constituie circumstane atenuante: a) conduita bun a infractorului nainte de svrirea infraciunii; b) struina depus de infractor pentru a nltura rezultatul infraciunii sau a repara paguba pricinuit; c) atitudinea infractorului dup svrirea infraciunii, rezultnd din prezentarea sa n faa autoritii, comportarea sincer n cursul procesului, nlesnirea descoperirii ori arestrii participanilor. Efectele circumstanelor atenuante in cazul persoanelor fizice si juridice Cand exista circumstante atenuante, pedeapsa principala ptr pers fiz se modifica dupa cum urmeaza: a. in loc de te pe viata se aplica det severera b. in loc de det severa se aplica inchisoarea stricta c. in loc de inch stricta se aplica inchisoarea sau munca in folosul comunitatii ori amenda sub forma zilelor amenda d. in loc de inchisoare se aplica munca in folosul comunitatii ori amenda sub forma zilelor amenda e. in loc de amenda sub forma zilelor amenda se aplica amenda intre 5 si 20 zile Cand exista circ atenuante, pedeapsa complementara privativa de drepturi prev de lege ptr infr sav poate fi inlaturata, iar in cazul pers jur nu se poate aplica pedeapsa complementara a dizolvarii ori a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile pers jur. Coborarea pedepsei sub limitele legale e obligatorie in cazul circumstantelor atenuante legale si facultativa in celelalte cazuri.

15

CIRCUMSTANTELE AGRAVANTE Circumstanele agravante legale 1.Svrirea faptei de trei sau mai multe persoane mpreuna (art. 89 lit. a CPen) 2.Svrirea infraciunii prin metode ori mijloace care prezint pericol public (art.89lit. b C.Pen.) 3. Svrirea infraciunii de ctre un infractor major , dac aceasta a fost comis mpreun cu un minor (art.89 lit. c C.Pen.) 4. Svrirea infraciunii din motive josnice (art.89 lit. d C.Pen.) 5. Svrirea infraciunii de ctre o persoan care a profitat de situaia prilejuit de o calamitate , de o stare de asediu sau de starea de urgen (art.89 lit. e C.Pen.) 6. Svrirea infraciunii asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de a se apra sau de ai exprima voina , asupra unui minor care nu a mplinit vrste de 15 ani , ori asupra unui membru al familiei (art.89 lit. f C.Pen.) 7. Svrirea infraciunii pentru a se sustrage pe sine sau pe altul de la urmrire, arestare, sau executarea pedepsei.( art. 89 lit. g. C.Pen. ) 8.Svrirea infraciunii pentru a nlesni sau ascunde comiterea unei infraciuni Circumstanele agravante judiciare Nefiind configurate limitativ printr-o dispoziie a legii, circumstanele agravante judiciare urmeaz a fi identificate de ctre instana de judecat, de la caz la caz. Poate constitui o circumstanta agravanta judiciara orice alta imprejurare decat cele enumerate mai sus care imprima faptei un caracter grav. Efectele circumstanelor agravante n cazul cnd exista circumstane agravante, persoanei fizice i se aplic o pedeaps care poate fi sporit cu 5 ani, n cadrul limitelor pedepsei imediat superioare, dac legea nu prevede altfel; ( art. 93 alin. 1 C.Pen.) n cazul aplicrii amenzii sub forma zilelor amend, se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special, fr s depeasc maximul general; ( art. 93 alin. 2 C.Pen.) cnd exist circumstane agravante, persoanei juridice i se aplic pedeapsa amenzii pn la maximul special ( 5.000.000.000 sau 7.500.000.000), care poate fi majorat cu o treime.

SUSPENDAREA CONDIIONAT PERSOANEI FIZICE

EXECUTRII

PEDEPSEI

APLICATE

Inst poate dispune susp cond a executarii pedepsei pe o anumita durata daca sunt intrunite: a). pedeapsa aplicat pentru delict este nchisoarea sau nchisoarea strict de cel mult 5 ani sau amenda

16

b). n cazul concursului de infraciuni, suspendarea condiionat a pedepsei poate fi acordat dac pedeapsa aplicat deci pedeapsa rezultant este nchisoarea de cel mult 3 ani c). Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeaps privativ de libertate, cnd condamnarea intr n vreunul din cazurile prevzute de art. 53 din Codul Penal, care reglementeaz situaia condamnrilor ce nu atrag starea n recidiv. d). Instana de judecat apreciaz c scopul pedepsei poate fi atins chiar fr de executarea acesteia. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hot de condamnare. Suspendarea tre motivata. durata suspendrii condiionate a executrii pedepsei constituie un termen de ncercare pentru condamnat i se compune din quantumul pedepsei nchisorii aplicate, la care se mai adaug un interval de timp de 2 ani. n cazul n care pedeapsa a crei executare a fost suspendat const n zile amend, termenul de ncercare este de un an. Termenul de incercare se calculeaza de la data cand hot a ramas definitiva. Revocarea este obligatorie cnd fptuitorul comite n cursul termenului de ncercare o nou infraciune de intenie, si facultativ, cnd comite o nou infraciune din culp) sau nu-i ndeplinete obligaiile civile. Dac se descoper c cel condamnat a mai svrit o infraciune, nainte de pronunarea hotrrii prin care s-a dispus suspendarea sau pn la rmnerea definitiv a acesteia , pentru care i s-a aplicat o pedeaps privativ de libertate, chiar dup expirarea termenului de ncercare , suspendarea condiionat a executrii pedepsei se anuleaz , aplicndu-se, dup caz ,dispoziiile privitoare la concursul de infraciuni sau recidiv. Conform art.100 din Codul penal n cazul n care condamnatul nu a comis nici o infraciune nluntrul termenului de ncercare se produc dou efecte : - pedeapsa se consider executat : - condamnatul beneficiaz de reabilitarea de drept SUSPENDAREA EXECUTRII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE Conditii: a. pedeapsa aplicata ptr delict e inchisoarea stricta sau inch de cel mult 7 ani b. faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa detentiunii sau a inchisorii stricte ori a fost condamnat la pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani c. se apreciaza, tinan seama de persoana condamnatului si de comportamentul sau dupa comiterea faptei.. Suspendarea poate fi acordata si in cazul concursului de infr daca pedeapsa aplicata e inchisoarea de cel mult 5 ani. Nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si obligatilor civile. Tre motivata. Termenul de ncercare n cazul suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere se compune din quantumul pedepsei nchisorii aplicate, la care se adaug un interval de timp, stabilit de instan, ntre 2 ani i 5 ani. Pe durata termenului de ncercare, condamnatul trebuie s se supun anumitor msuri de supraveghere : a. sa se prezinte la datele fixate la judecatorul desemnat cu supravegherea lui, la serviciul de reintegrare sociala si supraveghere sau la alte organe stabilite de inst

17

b. sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea c. sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca d. sa comunice informatii de natura a permite controlul mijloacelor lui de existenta Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urm obligatii: a. sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare b. sa nu frecventeze anumite locuri stabilite c. sa nu intre in legatura cu anujmite pers d. sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule e. sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii Dac cel condamnat nu ndeplinete msurile de supraveghere prevzute de lege ori obligaiile stabilite de instan, aceasta poate s revoce suspendarea executrii pedepsei dispunnd executarea n ntregime a pedepsei sau s prelungeasc termenul de ncercare cu cel mult 3 ani. In cazul suspendrii sub supraveghere daca cel condamnat nu a comis nici o infraciune si nici nu s-a produs revocarea suspendrii acordate, el va beneficia de doua efecte: a) pedeapsa se va considera executata b) va fi reabilitat de drept Ca si in cazul suspendrii executrii condiionate simple, nici in cazul celei sub supraveghere, aceasta nu va produce nici un fel de efecte asupra masurilor de sigurana si obligaiilor civile hotrte de instana de judecata. SUSPENDAREA EXECUTARII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE CU OBLIGATIA CONDAMNATULUI DE A EFECTUA O MUNCA IN FOLOSUL COMUNITATII In cazul n care dispune suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere, instana poate stabili obligaia condamnatului de a efectua n termenul de ncercare o munc n folosul comunitii, pe o perioad de cel puin 300 de ore. Dac cel condamnat nu efectueaz munca n folosul comunitii ori are o conduit necorespunztoare n timpul efecturii acesteia prin nendeplinirea obligaiilor care i revin, sau prin ndeplinirea lor nesatisfctoare, instana poate revoca suspendarea executrii pedepsei dispunnd executarea n ntregime a pedepsei sau prelungirea termenului de ncercare de cel puin 3 ani. RENUNTAREA LA PEDEAPSA In cazul infraciunilor sancionate cu pedeapsa nchisorii, instana poate s nu aplice nici o pedeaps inculpatului care nu a mai avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat i a dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar fr aplicarea unei pedepse. AMNAREA APLICRII PEDEPSEI SAU PROBAIUNEA PENAL Presupune situaia n care dup stabilirea unei pedepse n cazul svririi unor infraciuni de gravitate redus, pentru care legea penal prevede pedepse de cel mult 5 ani nchisoare strict, instana amna aplicarea pedepsei stabilite pe o perioad de prob de cel mult 2 ani, dup expirarea creia, daca condamnatul a avut o conduit corespunztoare, instana poate s nu mai aplice nici o pedeaps, iar n caz contrar i poate aplica pedeaps.

18

RSPUNDEREA PENAL A MINORILOR SI SISTEMUL DE SANCTIONARE Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, c nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinete condiiile legale pentru a rspunde penal. Din cuprinsul celor dou reglementri rezult c, n sistemul nostru penal, minorii sub 14 ani mplinii beneficiaz de o prezumie legal absolut de neresponsabilitate penal. Minorii aflai ntre 14 i 16 ani rspund penal numai dac se face dovada ca au comis fapta cu discernmnt , rspunderea penal pentru aceast tran de vrst avnd regimul unei prezumii legale relative de responsabilitate, care permite a se face dovada contrarie si anume ca minorul nu a acionat cu discernmnt. Ct privete trana de vrst de la 14 la 18 ani , Codul penal stabilete c acetia rspund penal, instituindu-se o prezumie legal absolut de responsabilitate. Minorii aparinnd acestei vrste pot face insa dovada iresponsabilitii. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii. Fa de minorul care rspunde penal se poate lua fie o msur educativ, fie i se poate aplica o pedeaps . La alegerea sanciunii se ine seama de gravitatea faptei svrite , de starea fizic , de dezvoltarea intelectual i moral a minorului , de comportarea lui , de condiiile n care a fost crescut i a trit i de orice alte elemente de natur s caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplic numai dac se apreciaz c luarea unei msuri educative nu este suficient pentru ndreptarea minorului. Fa de minor se pot lua urmtoarele msuri educative: a) mustrarea b) libertatea sub supraveghere c) libertatea sub supraveghere severa d) internarea ntr-un centru de reeducare e) internarea ntr-un institut medical educativ A. Mustrarea Msura mustrrii const n dojenirea minorului , n explicarea gravitii faptei svrite , n sftuirea minorului de a se purta n aa fel nct s dea dovad de ndreptare , atrgndu-i-se totodat atenia c,dac va svri din nou o infraciune se va lua fa de el o msur mai sever sau i se va aplica o pedeaps . Masura mustrarii nu se poate lua daca minorul a devenit major la data jduecarii. In acest caz, se dispune amenda sub forma zilelor amenda intre 5 si 10 zile, fiecare zi fiind socotita intre 50.000 si 100.000 lei, sau munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 25 si 50 de ore. B. Libertatea sub supraveghere Consta n lsarea minorului n libertate pe timp de 1 an, sub supravegherea parintilor sai, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, instanta dispune incredintarea minorului, pe acelasi interval de timp unei pers de incredere, de preferinta unei rude apropiate, la cererea acesteia. Instana pune n vedere aceluia cruia i s-a ncredinat supravegherea, ndatorirea de a veghea ndeaproape asupra minorului, n scopul ndreptrii lui. Dac nuntrul termenului minorul se sustrage de la supravegherea ce se execut, sau are purtri rele ori svrete o fapt prevzut de legea penal, instana revoca libertatea

19

supravegheat i ia fa de minor fie msura libertii sub supraveghere sever, fie msura internrii ntr-un centru de reeducare, sau i aplic o pedeaps. Daca minorul a devenit major la data judecarii se dispune in locul masurii educative a libertatii sub supraveghere, amenda sub forma zilelor amenda de la 10 la 20 de zile fiecare zi fiind socotita intre 50.000 si 200.000 lei sau munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 50 si 150 ore. C. Libertatea sub supraveghere severa Const n lsarea minorului n libertate pe o perioad ntre un an i trei ani , sub supravegherea unei instituii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare social i supraveghere. Supravegherea poate consta in includerea minorului in programe de reintegrare sociala, precum si in acordarea de asistenta si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instana poate sa impun minorului si respectarea uneia sau mai multora dintre obligaiile prevzute. Daca minorul a devenit major la data judecarii se dispune in locul masurii libertatii o amenda sub forma zilelor amenda intre 15 si 30 zile, fiecare zi fiind socotita intre 50.000 si 300.000 lei sau munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 100 si 200 ore. D. Internarea ntr-un centru de reeducare Internarea este cea mai aspr msur educativ ce se poate lua fa de un minor infractor i const in internarea acestuia ntr-un centru de reeducare unde i se asigur posibilitatea de a dobndi nvtura necesar i o pregtire profesional potrivit cu aptitudinile sale. Fiind cea mai aspr dintre msurile educative prin ceea ce presupune executarea ei ntr-un regim quasi privativ de libertate, msura internrii nu poate fi luat dect fa de minorul n privina cruia celelalte msuri educative sunt nendestultoare, ceea ce nseamn c acesta prezint carene comportamentale ce pun n eviden o stare de antisociabilitate accentuat, nevoile sale de reeducare fiind deosebite i imposibil de realizat prin intermediul unei simple mustrri sau lsrii sale n libertate supravegheat. Masura se va lua pe timp nedeterminat, insa nu poate dura decat pana la 18 ani. In mod exceptional, poate dura pana la 20 de ani, daca minorul a comis fapta la o data apropiata varstei de 18 ani sau daca gravitatea faptei savarsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuitatii procesului sau de pregatire justifica aceasta. Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducare minorul sav din nou o infr ptr care e necesar sa i se aplice o pedeapsa privativa de libertate, instanta revoca internarea si aplica pedeapsa. E. Internarea ntr-un institut medical-educativ Internarea ntr-un institut medical-educativ este o msur educativ de un profil complex educativ i medical ce const, n internarea minorului ntr-un institut de profil datorit nevoilor acestuia de tratament medical i de un regim special de reeducare, cauzate de starea sa fizic sau psihic. Se ia pe timp nedeterminat, insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. PEDEPSELE APLICABILE MINORILOR a) nchisoarea strict de la 5 la 15 ani , cnd legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa deteniunii pe via . b) nchisoarea strict de la 3 la 12 ani , cnd legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa deteniunii severe

20

c) nchisoarea strict ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svrit, cnd legea prevede pentru aceast pedeapsa nchisorii stricte , fr ca minimul nchisorii stricte aplicabile minorului s depeasc 3 ani . d) nchisoarea ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svrit, cnd legea prevede pentru aceast pedeapsa nchisorii . e) amenda sub forma zilelor amend ntre 5 i 180 de zile , fiecare zi fiind socotit ntre 50000 i 500000 lei . f) munca n folosul comunitii pe o perioad ntre 50 i 250 de ore. Pedepse complementare nu se aplica minorului. MASURILE DE SIGURANTA Msurile de siguran sunt: a). obligarea la tratament medical b). internarea medical c). interzicerea de a mai ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie sau o alt ocupaie d). interzicerea de a se afla n anumite localiti e). interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata f). expulzarea strinilor g). confiscarea special INTERZICEREA DE A OCUPA O FUNCTIE SAU DE A EXERCITA O PROFESIE, O MESERIE SAU O ALTA OCUPATIE Aceasta masura nu poate fi luata in cazul persoanelor care exercita un mandat electiv, au responsabilitati sindicale sau patronale ori desfasoare o activitate in domeniul presei. INTERZICEREA CONDAMNATULUI DE A SE AFLA IN ANUMITE LOCALITATI Dac instana constat c prezena unei persoane condamnate la pedeapsa privativ de libertate de cel puin 1 an n localitatea unde a svrit infraciunea sau n alte localiti constituie un pericol grav pentru societate, poate lua fa de aceasta msura interzicerii de a se afla n aceast localitate sau n alte localiti anume determinate prin hotrrea de condamnare. Poate fi luata pe o durata de cel mult 5 ani si poate fi prelungita daca nu a disparut pericolul care a justificat luarea masurii. Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial. Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu, dupa trecerea unui termen de cel putin un an. O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare. INTERDICIA DE A REVENI N LOCUINA FAMILIEI PE O PERIOAD DETERMINAT Poate fi luata ptr max 2 ani si poate fi prelungita. Prelungirea nu poate depasi 2 ani. EXPULZAREA Expulzarea este msura de siguran care const n interzicerea unui cetean strin de a mai rmne pe teritoriul rii dac a comis o infraciune i se apreciaz c rmnerea sa n ar prezint pericol social. In cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa privativa de libertate, aducerea la indeplinire a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei. CONFISCAREA SPECIAL Nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor sav prin presa.

21

CAUZELE CARE NLTUR SAU MODIFIC EXECUTAREA PEDEPSEI Sunt reglementate dou cauze de nlturare a executrii pedepsei: graierea, care reprezint un act de iertare de ctre stat a executrii pedepsei sau modificarea ei i prescripia executrii pedepsei, care reprezint o formul juridic de iertare a executrii ca efect al scurgerii unui timp prea ndelungat de la data stabilirii ei. GRAIEREA Graierea este o msur de clemen acordat de autoritatea prevzut de lege i care are ca efect nlturarea, n totul sau n parte a executrii pedepsei ori comutarea acesteia n alta mai uoar. Nu are efect asupra pedepselor complementare, masurilor de siguranta si masurilor educative afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare e suspendata conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata e revocata sau anulata, se executa numai partea din pedeapsa ramasa negratiata. PRESCRIPIA EXECUTRII PEDEPSEI Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale. Nu inlatura executarea pedepselor principale pronuntate ptr infr contra umanitatii. Dup cum s-a subliniat n doctrin, n cazul trecerii unui interval prea mare de timp de la pronunarea unei hotrri definitive de condamnare, att fapta ct i pedeapsa au putut fi uitate, iar fptuitorul, aflndu-se sub ameninarea executrii pedepsei, s-a putut ndrepta. Termenele de prescripie a executrii pedepsei: a. 20 ani cand pedepeapsa care urmeaza a fi executata e det pe viata sau det severa b. 5 ani+ durata pedepsei inchisorii stricte sau inchisorii care urmeaza a fi exec, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul pedepselor cu inchisoarea c. 3 ani in cazul amenzii sub forma zilelor amenda si a muncii in folosul comunitatii Termenele de prescripie se socotesc de la data cnd hotrrea de condamnare a rmas definitiva. Masurile de siguranta nu se prescriu. In cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand hot de revocare a ramas definitiva. Termenele de pres a executarii pedepsei se reduc la jumatate ptr cei care la data sav faptei erau minori. Cursul termenului prescriptiei executarii pedepsei se intrerupe prin inceperea executarii pedepsei. Sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii. Cursul termenului prescriptiei executarii se intrerupe si prin sav din nou a unei infr. REABILITAREA ( CAUZA DE NLTURARE A CONSECINELOR CONDAMNRII) Reabilitarea este unica instituie a dreptului penal prin care fostul condamnat este pe deplin reintegrat, pe plan juridic, n societate. a). reabilitarea de drept, sau legal, care intervine din oficiu, prin voina legii sau de inst de judecata, n cazul condamnailor la amend sub forma zilelor amenda, la munc n folosul comunitii, sau la pedeapsa nchisorii, dac n decurs de 3 ani condamnatul nu a mai svrit nici o alt infraciune.

22

b). reabilitarea judectoreasc, care se acord numai la cererea fostului condamnat de ctre instana judectoreasc. Reabilitarea judectoreasc se acord n prezena mplinirii cumulative a unor condiii: Nu a suferit o noua condamnare in intervalul prevazut Isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau e incapabil de munca A avut o buna conduita A achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, in afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand inst constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hot de condamnare (cand inst constata ca nu e indeplinita aceasta conditie dar nu se datoreaza relei vointe a condamnatului poate dispune reabilitarea) Condamnatul poate fi reabilitat la cerere, de instanta jude : - In cazul condamnarii la inchisoarea stricta, dupa 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate - In cazul condamnarii la det severe ori la det pe viata comutata sau inlocuita cu det severe dupa 7 ani la care se adauga o jumatate din durata pedepsei pronuntate - In cazul det pe viata considerata executata ca urmare a gratierii, a implinirii termenului prescriptiei executarii pedepsei sau a implinirii termenului prev de lege in cazul liberarii conditionate dupa 20 de ani Termenele se socotesc de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris. n dreptul penal romn, reabilitarea poate fi obinut pentru orice fel de condamnare. Efectele reabilitrii Reabilitarea face s nceteze decderea i interdiciile, precum i incapacitile ce rezult din condamnare. Nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care faptuitorul a fost scos in urma condamnarii ori de rechemare in cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut. Nu are efecte asupra masutrilor de siguranta. Reabilitarea i produce efecte asupra viitorului fostului condamnat. In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o noua cerere decat dupa un termen de 3 ani in cazul condamnarii la det severe, si dupa 2 ani in cazul inchisorii stricte. Aceste termene se socotesc de la data respingerii cererii. Cererea respinsa ca urmare a neindeplinirii unor conditii de forma poate fi reinnoita potr cpp. Reabilitarea judectoreasc va fi anulat cnd, dup acordarea ei printr-o hotrre judectoreasc definitiv s-a descoperit c cel reabilitat mai suferise o alt condamnare, care dac ar fi fost cunoscut ducea la respingerea cererii de reabilitare. n acest caz anularea reabilitrii judectoreti e obligatorie.

23