Professional Documents
Culture Documents
CURRICULUM
PENTRU
NIVEL 3 AVANSAT COALA POSTLICEAL CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
2007
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
AUTORI:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Agapie Sperana, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iai Alexandru Mihaela, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni Dr. Bran Liliana, director, coala Postliceal Sanitar Arad Cristescu Eugenia, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni Iancu Elena, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni Dr. Marcean Crin, director, coala Postliceal Sanitar Fundeni Merl Doina, Direcia de Sntate Public Sibiu Staicu Olga, director, coala Sanitar C Davila Feteti Stanciu Maria, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana Stnescu Elena, director, coala Sanitar C. Davila Piteti Udma Florica, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana
COORDONARE:
Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP Paula Posea, expert curriculum MECT-CNDIPT
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
PLAN DE NVMNT COALA POSTLICEAL Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Anul I: 42 sptmni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului i tehnologia comunicaiilor Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 2: Comunicare profesional Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 3: Anatomia i fiziologia omului Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 5: Biochimie Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 6: Embriologie i genetic Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 7: Psihologie general Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 8: Sociologie, politici sociale i de sntate Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 9: Biofizic i imagistic medical Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 10: Mediu i sntate Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 11: Educaie pentru sntate Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 12: Farmacologie general Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 13: Bazele tiinei nursing-ului Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 14: Fiina uman i nursing-ul Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 30 ore 120 ore 30 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 60 ore 120 ore 60 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 120 ore 60 ore 120 ore 60 ore
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 15: Semiologie medical Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 16: Tehnici de nursing i investigaii Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 17: Protecia i securitatea n munc Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore
Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 15 saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore
5
Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie i nursing n endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutriie i nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutriie i dietetic Total ore: din care: invatamant clinic
Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
60 ore 24 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 84 ore 120 ore 84 ore 120 ore 96 ore 120 ore 72 ore 120 ore 84 ore 120 ore 84 ore 120 ore 96 ore 120 ore 96 ore
7
Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore
Numar total:
1.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore
Anul III: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic in comunitate.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Conform reglementrilor europene i naionale, asistentul medical generalist exercit urmtoarele funcii eseniale: a) d ngrijiri competente persoanelor a cror stare le cere, innd cont de nevoile fizice, afective i spirituale ale bolnavului n mediul spitalicesc, familial, la coal, la locul de munc etc.; b) observ situaiile sau condiiile fizice sau afective care exercit un efect important asupra sntii i comunic aceste observaii celorlali membri ai echipei sanitare; c) formeaz i dirijeaz personalul auxiliar necesar pentru a rspunde nevoilor serviciului de asisten din orice instituie de sntate. Cu aceast responsabilitate, asistentul medical generalist trebuie s aprecieze n orice moment care sunt ngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie i s i atribuie personalul corespunztor. Numrul de ore de nvmnt de baz pentru asisteni medicali generaliti trebuie fixat la minimum 4.600. Proporia consacrat nvmntului clinic (stagii) trebuie s reprezinte cel puin jumtate din timpul consacrat nvmntului total. Numrul de ore pentru nvmntul teoretic i tehnic nu trebuie s fie mai mic de o treime din timpul consacrat formrii n totalitate. I. nvmntului clinic (stagii) reprezint instruirea efectuat n spitale, instituii de sntate, inclusiv servicii de ngrijire medical la domiciliu. Este o instruire coordonat. nvmntul clinic (stagii) trebuie s aib ca obiect toate aspectele rolului de asistent n materie de ngrijiri de sntate la acest nivel, incluznd prevenirea bolii, educaia sanitar, precum i ngrijirile de sntate de prim urgen, de reanimare i de transfuzie sanguin. Acesta include: 1. medicin general i specialiti medicale; 2. chirurgie general i specialiti chirurgicale; 3. ngrijirea copilului i pediatrie; 4. igiena i ngrijirile mamei i nou-nscutului; 5. sntate mintal i psihiatrie (pe ct posibil ntr-un serviciu specializat); 6. ngrijirea persoanelor n vrst i geriatrie; 7. ngrijiri la domiciliu. n determinarea locurilor de stagiu trebuie s se in seama de urmtorii factori: a. nvmntul clinic de ngrijiri la nivel de asistent trebuie s aib n ansamblul su o valoare educativ, de aceea: trebuie s existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfctoare a ngrijirilor de sntate la nivel de asistent; trebuie s existe condiii satisfctoare n materie de sedii i de material utilizate pentru ngrijirea bolnavilor. b. n toate serviciile n care elevii asisteni sunt repartizai n cursul formrii lor practice trebuie s existe n orice moment cel puin un asistent cu diplom care poate asigura supravegherea i suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s i se ncredineze sarcini fr valoare educativ pentru el. c. Asistenii cu diplom din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie s colaboreze la supravegherea i formarea elevilor aflai sub responsabilitatea instructoarelor colii. II. nvmntului teoretic i tehnic cuprinde: 1. Orientare i etic profesional 2. Principii generale de sntate i ngrijiri de sntate 3. Principii de 3.1. Medicin general i specialiti medicale ngrijiri de 3.2. Chirurgie general i specialiti chirurgicale sntate pentru: 3.3. Puericultur i pediatrie A. ngrijiri de sntate 3.4. Igien i ngrijirile de sntate a mamei i nounscutului 3.5. Sntate mintal i psihiatrie 3.6. ngrijiri de sntate pentru persoanele n vrst i geriatrie B. tiine fundamentale 1. Anatomie i fiziologie
9
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Patologie general 3. Bacteriologie, virusologie i parazitologie 4. Biofizic i biochimie 5. Dietetic 6. Igien 6.1. Profilaxie 6.2. Educaie sanitar 7. Farmacologie 8. tiine sociale 8.1. Sociologie 8.2. Psihologie 8.3. Principii de administraie 8.4. Principii de nvare (pedagogie) 8.5. Legislaie social i sanitar 8.6. Aspecte juridice ale profesiei
10
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
subsol. 3. Prelucrarea informaiilor dintr-un tabel: sortare, filtrare, subtotaluri, referine absolute i relative, funcii simple (adunare, scdere, medie aritmetic). 4. Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafa diagram, formatare, localizare, tiprire. 5. Inserare obiecte: imagini, grafice, abloane prezentri, ecuaii, fiiere multimedia, documente text. 1. Tipuri de date: numerice, alfanumerice, logice, date calendaristice, ir de caractere, memo i funcii pentru date de tip numeric, ir de caractere, date calendaristice, conversii, de uz general. 2. Structura bazei de date: tabele (nume componente, tip, dimensiune). 3. Operaii asupra tabelului dintr-o baz de date: creare, poziionare pe o nregistrare, actualizare, sortare, indexare. 4. ncrcarea unei baze de date: introducere i validare date. 5. Exploatarea unei baze de date: deschidere, nchidere baz de date i tabele. 1. Tehnici de cutare adecvate surselor de informaii: motoare cutare Internet, cuvinte-cheie, grupuri de cuvinte. 2. Operaii pentru transmitere informatii: crearea unui cont, accesare cont, expediere mesaje. 3. Metode de schimb al informaiilor: e-mail, dialog, dezbatere on-line, forum, liste de discuie a informaiilor. 1. Surse de informatii: baze de date, materiale scanate, Internet, fiiere de pe floppy i CD-ROM, dicionare, cataloage, normative. 2. mbinare informaii ntr-un mod coerent: coninut unitar, de la simplu la complex, limbaj. 3. Prezentare material realizat: operaii complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice, baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs n mod independent, iar ordinea de parcurgere a coninuturilor este cea din tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv reprezentrile grafice n aplicaiile Word i Excel, bazele de date i informaiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. Profesorii pot folosi informaii despre stilul de nvare al elevilor. Activitile la lecii pot fi variate astfel nct s garanteze c toate stilurile de nvare sunt atinse. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor aplica activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand metode cum sunt: demonstraia, exerciiul, proiectul, metoda practic, observaia sistematic a comportamentului elevilor, autoevaluarea. Alegerea acestor activiti ofer urmtoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s le pun mai bine n valoare; permite individualizarea nvrii; ofer maximul de deschidere; permite diferenierea sarcinilor i a timpului alocat. Alegerea acestor activiti conduc la o orientare asupra celui care nva, urmnd s le pun mai bine n valoare, permit diferenierea sarcinilor i a timpului alocat.
12
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan, condiiile de aplicabilitate i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional corespunztor calificrii. n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor. Instruirea se va realiza n laboratorul de informatic cu o bun dotare material i cu softul corespunztor. Instruirea prin activitatea la computer are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii tehnicieni devize i msurtori n construcii. Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n standard. Metodele de predare vor fi variate, predominnd studiul de caz, exerciiul, demonstraia, dezbaterea i discuii n grup. Evaluarea continu i sumativ este condiionat de evaluarea stabilit n Standardul de pregtire profesional.
13
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
tipul informaiei, succesiunea logic, suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul) 3. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor, dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL poate fi parcurs independent. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficient, tehnicile de comunicare oral i realizarea unui raport formal se vor exersa i vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenelor individuale vizate prin Standardul de pregtire profesional se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei profesionale, fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si concise adaptate unui context dat), proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilarea cunotiinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material i cu softul corespunztor pentru colectarea i procesarea informaiilor i redactarea rapoartelor formale. Instruirea
15
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
prin activitatea de aplicaii practice de tehnoredactare la computer are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n standard. Pentru realizarea competenelor pot fi derulate diverse activiti de nvare: documentare cu ajutorul internetului, vizionri de casete video i CD-uri, vizite de documentare la agenii economici, proiecte, publicaii de specialitate, discuii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstreaz c sunt capabili s ating competenele din cadrul modulului.
16
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Organizarea generala a corpului uman regiuni, C. 1. Identifica si localizeaza principalele structuri morfofiziologice, aparate si sisteme 2. Axele si planurile de orientare in organism parti componente ale descriere, rol corpului uman
3. Nomenclatura anatomica 1. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica C. 2. Clasifica (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) nivelurile de definitie si descriere organizare anatomica 2. Celula tipuri de celule, compartimentele celulare si fiziologica (organizat organitele celulare ; neorganizat apa, substante anorganice si organice), diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. Tesuturile clasificare (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare, rol 3.1. Sangele componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3.2. Sistemul osos, structura osului, compozitia chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor) 3.3. Sistemul muscular- structura muschiului, principalele grupe de muschi somatici (muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului, muschii membrelor) 1. Componentele anatomice de la nivelul capului, C. 3. Analizeaza partile componente ale gatului, trunchiului si membrelor 2. Componentele anatomice ale principalelor corpului uman sisteme si aparate denumire si localizare 3. Topografia corpului etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene; principalele ligamente si
17
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 4. Caracterizeaza principalele functii ale organismului C. 5. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate si sisteme) ale corpului uman
mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. Principalele functii ale organismului uman (de relatie, de nutritie, de reproducere) descriere; specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. Functiile sangelui; hemostaza; grupele sanguine (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora (principiile transfuziei de sange, stabilirea paternitatii, stabilirea compatibilitatii sanguine dintre mama si fat etc .) 2. Artrologiearticulatiile fixe, semimobile, mobile); fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii); patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. Fiziologia muschilor, proprietatile muschilor, manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. Aparatul respirator descriere, structura, vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia (ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor in sange, respiratia celulara), reglarea respiratiei 5. Aparatul cardio-vascular descriere, configuratia interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura, rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii, modificari patologice ale proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie, factorii care o influenteaza, determinare si reglare), circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui 6. Aparatul digestiv descriere cavitatea bucala, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia, digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de digestie), functiile ficatului 7. Metabolismul definitie, tipuri de metabolism (intermediar - glucidic, lipidic, proteic; energetic si bazal substantele energetice, mecanismele termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. Aparatul excretor descriere, structura, vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare, fiziologia aparatului excretor (formarea urinei, reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice ale urinei, mictiunea) 9. Aparatul genital descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura, fiziologia gonadelor, reproducerea (fecundatia, nidatia si gestatia) 10. Sistemul nervos descriere, componente, fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului,
18
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ), reflexul neconditionat, reflexul conditionat, procese corticale fundamentale, activitatea nervoasa superioara 11. Analizatorii descriere, tipuri de analizatori (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor 12. Glandele endocrine descriere, tipuri de glande (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza structura, hormonii secretati si rolul acestora); mecanismul de feed-back 1. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : - externi (temperatura, umiditatea, calitatea si cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si compozitia aerului si solului, microorganismele patogene si parazitii, drogurile etc. - interni hipoxia, dezechilibre hidro-electrolitice, metabolice, endocrine, etc. 2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale, determinarea grupei sanguine si a Rh - ului), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back ului endocrin). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
19
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje etc.
20
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 1. Analizeaza 1. Virusologia (inframicrobiologia) - generalitati 1.1. Caracterele generale ale virusurilor principalele tipuri de organisme cu potential 1.2. Clasificarea virusurilor 1.3. Morfologia si structura virusurilor patogen la om
1.4. Compozitia chimica a virusurilor 1.5. Cultivarea virusurilor 1.6. Multiplicarea virusurilor 1.7. Virusurile poliomielitei 1.8. Virusurile gripale 1.9. Virusurile hepatice 1.10. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. Bacteriologie generalitati 2.1. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.2. Patogenitatea bacteriilor 2.3.Cocii patogeni (stafilococul, streptococul, pneumococul, meningococul, gonococul) 2.4. Bacilii patogeni (bacilul coli, genul Salmonella, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, bacilul difteric, bacilul Koch, bacilul lepros, bacilul carbunos, bacilul tetanic, bacilul botulinic, gangrena gazoasa) 2.5. Toxiinfectiile alimentare caracterizare, agenti patogeni implicati ( salmonele, shigele, bacilul coli, proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi si anaerobi formatori de spori), epidemiologie 2. 5. Treponema pallidum 2. 6. Leptospirele 2. 7. Genul Brucella 2. 8. Rickettsiile 3. Micologie generalitati
21
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. 3. Descrie notiunile de epidemiologie
3. 1. Tricofitia 3. 2. Favusul 3. 3. Microsporia 3. 4. Epidermofitia 3. 5. Candidoza si actinomicoza 4. Notiuni generale de parazitologie 5. Protozoologie generalitati, reprezentanti (Rhizopode, Flagelate, Sporozoare, Infuzori) 6. Helmintologie generalitati, reprezentanti (Plathelminti, Nemathelminti) 7. Entomologie generalitati, reprezentanti (Arachnide, Insecte) 1. Proprietatile macro- si micro- organismelor participante la procesul infectios 2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. Procesul infectios: - definitie - etape: incubatia, etapa de debut, perioada de stare, convalescenta, vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie, calea de transmitere, organismul receptiv - factorii favorizanti: naturali, de mediu, economicosociali etc. 2. Recoltarea probelor biologice si patologice: - sange, urina, materii fecale, LCR, exsudatul, puroiul, spalatura gastrica, sputa etc. 3. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: - directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice, depistarea Ag microbiene, izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei - indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac); intradermoreactiile (IDR) 1. Infectiile nosocomiale definitie - surse de infectie (flora indigena a pacientului, alti pacienti, personalul medical, mediul) - factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate, dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene, scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare, cu afectiuni alergizante, cu arsuri,etc.), sectiile de ATI, hemodializa etc. - Conditii predispozante: cateter urinar, corpi straini(canule i.v., catetere, proteze organice), chirurgie, arsuri, splenectomie, diabet zaharat, sindroame mieloproliferative, alcoolism, terapie cortizonica etc. 2. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii, pneumococii, bacilii enterici Gram-negativi, Pseudomonas si germenii anaerobi 1. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. Metodele de distrugere a organismelor patogene, dezinfectia, sterilizarea, dezinsectia, deratizarea
22
3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene antibioticoterapia, chimioterapia, vaccinoterapia, fitoterapia, apiterapia
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om, exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri, bacterii, fungi, paraziti) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene, caile de prevenire si combatere a organismelor patogene), proiect (exemple: schema raspunsului imun, schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
23
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice etc.
24
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modulul 5: BIOCHIMIE
Not introductiv Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare modulului: 1. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. crt. 5. Unitate de competen Biochimie Competene C.1. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C.2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii Coninuturi
1.Componentele materiei vii elementele fundamentale (C,H,O,N,P,S), substante organice(proteine, glucide, lipide) si anorganice(apa, cationi si anioni) 2. Structura si proprietatile materiei vii; legaturile dintre acestea 1. Metabolismul definitie, caracterizare, anabolism, catabolism 2. Tipuri de metabolism (intermediar- glucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic; energetic si bazal substantele energetice, mecanismele termogenezei / termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului); cai metabolice principale 3. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune, reglarea cailor metabolice, utilizarea specifica a resurselor metabolice, dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1.Vitaminele generalitati, clasificarea, rol; manifestarile legate de lipsa lor din organism 2.Enzimele biosinteza, biodegradare, rolul lor in functionarea organismului 3. Hormonii definitie, clasificare, rolul lor in organism, mod de actiune; patologia succesiva hiposau hiper- secretiei hormonale 1. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie, spectrofotometrie, cromatografie, electroforeza 2. Determinarea principalelor constante biologice: VSH, timp de coagulare, hematocrit, glicemie, uremie, colesterolemie, hemograma, etc. 3. Biochimia sangelui compozitie chimica, proteine
25
C.4. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
plasmatice 4. Biochimia digestiei sucul pancreatic, gastric si intestinal, bila 5. Biochimia urinei compozitie chimica, sedimente 6. Biochimia materiilor fecale 7. Examenul sangelui 8. Examenul urinei
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii, exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor, determinarea VSH-ului, timpului de coagulare etc.), proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice, schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului, schema interrelatiilor metabolice). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE, dar se au in vedere resursele locale pentru instruie, baza materiala a scolii, cadrul de colaborare cu agentii economici, cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
26
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, desene, folii de retroproiector, microscop, preparate microscopice, produse biologice, sticlarie si materiale de laborator, reactivi etc.
27
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.2.2. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala, coastele, sternul, scheletul corpului, neurocraniului, membrelor, muschilor, aparatului cardio-vascular, glandelor sexulae, organelor genitale externe, glandelor suprarenale. 3.2.3. Derivatele endoblastului: - dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general - dezvoltarea limbii si a glandei tiroide - dezvoltarea laringelui, esofagului, stomacului, duodenului, portiunii ileo-colice a intestinului, rectului si vezicii urinare, fictului si cailor biliare, pancreasului 4.1. Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta), C4 Analizeaza meioza (diviziunea reductionala), amitoza (diviziunea directa) ereditatea 4.1.1. Diviziunea directa (amitoza) caracterelor la 4.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): om. diviziunea nucleului (cariokineza), diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele mitozei: interfaza, profza, metafaza, anafaza, telofaza. 4.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive, una reductionla si una mitotica ecuatoriala. 4.2. Natura materialului genetic: cromozomi, acizi nucleici, gena. 4.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor, dimensiunea, forma, evidentierea cromozomilor. - reproducerea celulara si ciclul cromozomial. 4.2.2. Acizi nucleici: - structura chimica a acizilor nucleici (ADN, ARN) - codul genetic: caracteristici - sinteza proteinelor: etape - functiile materialului genetic 4.2.3. Gena: - notiunea de gena - mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. Clasificare: mutatii genomice, cromozomiale, genice. - factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate), chimici, biologici. 4.3.1. Legile lui Mendel 4.3.1.1. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4.3.1.2. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4.3.1.3. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4.3.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea, dihibridarea, ereditatea poligenica. - monohibridarea: - transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta; - transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva - transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta - transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) Morfodisplazia: C5 Clasifica bolile 5.1.1. malformatii dobandite, morfodisplazii ale procesului de cu transmitere sexualizare, morfodisplazii date de aberatii cromozomice, genetica si rolul genopatii (boli moleculare monogenice, boli poligenice) factorilor 5.1.2. Histodisplazia teratogeni 5.2. Etiologia
29
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
malformatiilor: 5.2.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante, energia termica, factori mecanici), chimici, medicamentosi, biologici, materni (starea fiziologica si patologica a mamei). 5.2.2. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului, accidente genetice in meiozagenitorilor, modificarea aparatului genetic in celula embrionara. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria, albinismul, cretinismul sporadic cu gusa, tirozinoza, alcoptonuria, anemia falciforma, hemofilia, daltonismul
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster, efectuarea hartilor cromozomiale, experiente efectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic, conceptia evolutionista despre om etc.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrela didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, procesul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
30
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate microscopice, soareci de laborator etc.
31
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Natura psihicului uman: C1. Identifica infrastructura 1.1 Psihicul forma a vietii de relatie (legea adaptarii, psihicului uman
functii de semnalizare) 1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal subiectiva si de constructie a realitatii (imaginea,ca proces primar si trairea, ca proces secundar) 1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric (comportament si cutume, traditii, mentalitati etc.) Niveluri structural-functionale ale psihicului: 1.4 Constient 1.5 Subconstient 1.6 Inconstient 1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare (reglare si autoreglare); Captarea si prelucrarea informatiilor 1.8 Senzatii 1.9 Perceptii 1.10 Reprezentari 1.11 Gandire 1.12 Memorie 1.13 Imaginatie Stimularea si energizarea comportamentului 1.14 Motivatie 1.15 Afectivitate Reglarea psihica a comportamentului 1.16 Comunicare si limbaj 1.17 Atentie 1.18 Vointa Conceptul de personalitate 2.1 Individ-individualitae 2.2 Persoana-personalitate 2.3 Personaj-social si masca 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice (Piaget, Kohlberg, Erickson) Structura personalitatii
32
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si culturala 2.6 Temperament si tipologii: constitutionale, psihologice,psihofiziologice 2.7 Aptitudinea,caracterul, inteligenta, creativitatea Relatii intre componente 2.8 Temperament-caracter 2.9 Aptitudini-caracter 2.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3.1 Semnificatia gesturilor, posturii, proximitate, spatiu personal, pozitia corpului, atingere 3.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire, surpriza, teama, tristete, furie, curiozitate, dezgust) 3.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux verbal, contact vizual, emotii) Formare impresii 3.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo; trasaturi centrale; prima impresie; stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental, consistenta comportamentala, specificitate comportamentala; 3.7 ncadrarea in sabloane: boala si bolnav; simpatieantipatie; familiaritate si similaritate de atitudini; Atitudini si prejudecati 3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva, comportamentala; 3.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului; teoria tapului ispasitor; frustrare (personalitate prejudiciata); 3.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare, team-building.
Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca - recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol.
33
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta, indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii) 2. test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor (culegeri de date), observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua, ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale,
34
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
funciile grupului de munc, condiiile constatiuirii grupului de munc.. liderul formal si informal 2.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologic a familiei, tipologii ale familiei; funiile familiei (economic, biologic, juridic, socio-afectiv, familia in societate; dinamica familiei contemporane; modele alternative ale vieii de familie. 2.3. Cultur organizaionala: institutii si organizatii, conceptul de cultur, funciile culturii, sociologia culturii. 3.1 Elemente de sociologie medical Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noiunea de boal, consecinele bolii, atitudini fa de boal. Rolurile sociale n relaia terapeutic: status social, rol social al asistentului medical,al pacientului. 3.2. Tipuri de relaii asistent medical-pacient: de complementaritate conducere cooperare coparticipare Conflict de roluri: situaii conjuncturale, expectane, evaluarea gravitii bolii, interese i prioritai, stingerea conflictului. 3.3. Strategii de controlcomunicarea verbal, non verbal, limbaj, paralimbaj,expresie facial, atitudini, posturi, persuasiunea, negocierea, reguli pentru pacient, reguli pentru asistentul medical 4. Componente de design i realizare n cercetarea sociologic Pregtirea cercetrii: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaionalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor i tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru - delimitarea eantionului -organizarea aciunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic n anchete i sondaje: -Definire. Reguli de formulare a ntrebrilor: -Clasificarea chestionarelor/ ntrebrilor - Structura chestionarelor. Logica ntocmirii lor Eantionarea sau cercetarea selectiv: -Cercetare pe baz de eantion -Proceduri de eantionare -Scheme de eantionare i tipuri de eantionare -Tipuri de eantioane Erori frecvente n anchete sau sondaje i sursele lor -Conceptul de eroare -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor i sondajelor: -Metode i tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuiile de frecvene
36
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
-Vizualizarea datelor prin reprezentri grafice -Procentele i frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mrimile medii Metode de culegere a informaiei Observaia sociologic: -Caracteristici -Condiii i reguli ale observaiei sociologice -Tipuri de observaie sociologic -Valoarea i limitele observaiei sociologice Experimentul sociologic: -Valoare i specific -Definiie i concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicrii interviului Metoda analizei documentelor: -Definiia documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologic i sondajul de opinie, metode predilecte actuale: -Definirea i specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchet -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchet-sondaj de opinie -Anchet- interviu: comparaii Politica sociala: -conceptualizare, strategii si obiective, parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziilor, implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic, locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului, parteneriate, identifcare resurse, vizibilitatea practicii Paradigme: funcionaliste, conflictualiste, interacioniste. Modele de sntate: Bismark, Beverige, Semasko, Romn (indicatori ai strii de sntate) Politici sociale de sntate: -obiectivele Uniunii Europene -direcii strategice in domeniul sntii in Romnia
Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind SOCIOLOGIA, POLITICILE SOCIALE I DE SNTATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, dezbaterea etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
37
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector. Repere bibliografice: 1. Sociologie Medical, I. Lupu, I. Zanc Editura, Polirom1999 2. Sociologie, M. Georgescu, Casa Crii de tiin 2005 3. Sociologie general, I. Mihilescu, Editura Polirom 2003 4. Introducere n sociologie, A. Mihu, Editura Dacia 1992 5. Educaie i sociologie, E.Durkheime, Editura didactic i Pedagogic 1980
38
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
c) receptia, prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Culegerea biosemnalelor electrozi (definitie si exemple - de hidrogen, de argint clorurat, celule de calomel); transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici, magnetoelectrici, termoelectrici, fonoelectrici, pentru radiatii radioactive, fotoelectrici etc.); biosenzori (definitie si exemple enzime, anticorpi, antigene etc.) 2. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor descriere, tipuri (inregistratoare grafice, osciloscop, etc.), domenii de utilizare (fonocardiograma, EKG, EEG, electrochimografia, oculografia, velocimetria Doppler etc.) 3. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.1. Roentgendiagnosticul 3.1.1. Radiatiile Roentgen natura, proprietati fundamentale 3.1.2. Imaginea radiologica mod de formare, semnificatie, particularitati 3.1.3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3.2. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A, modul TM, modul B, modul D); metode alternative (endoscopia ultrasonica, dirijarea punctiilor biopsice, ultrasonografia Doppler, prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale - lichidele pure (ex: bila, sangele, urina etc.) - lichidele impure (ex: colectii purulente, tesuturi necrotice, chisturi etc.) - tesuturile moi (parenchimele) - structurile solide (ex: os, cartilaj, calcul etc.) - gazele - interfetele si peretii - formatiunile canaliculare - imagini parazitare (artefacte) 3.3. Imagistica RMN - principiu, treptele obtinerii imaginii RMN, producerea imaginii 3.4. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea; imaginea radioizotopica scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3.5. Termografia principiu, definitie; termograful medical 4. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici principii si efecte terapeutice (termoterapia, crioterapia, electroterapia, ultrasonoterapia, radioterapia, fototerapia LASER) 1. Radiobiologia definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau
40
radiobiologie
clinica) 2. Radiatiile ionizante caracterizare, tipuri de radiatii (raze X, raze gamma, radiatii corpusculare alfa, beta, protoni, neutroni, deuteroni etc.), dozimetria radiatiilor (definitie rad, rem, Sievert ) 3. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular, la nivelul tesuturilor, la nivelul organelor, la nivelul organismului (iradierea acuta, iradierea repetata). Principalele efecte scurtarea nespecifica a vietii, cancerogeneza, anomaliile genetice, anomalii ale embrionului si fatului, moartea. Metode de protectie fizica impotriva radiatiilor distanta cat mai mare intre sursa si individ, timp cat mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. 1. Radioterapia definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale, radioterapia antiinflamatorie, radioterapia antitumorala) 2. Sursele de radiatii radiatii X, gamma, beta, corpusculare 3. Tehnici de iradiere iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie, brahiradioterapie, iradierea de contact sau curie-terapie); iradierea interna (cu izotopi artificiali I 131, P 32, Au 198, introdusi in organism pe cale metabolica) 4. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor; formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) ; stadializarea clinica (preterapeutica TNM si postchirurgicala pTNM), cu finalitate de stadiu clinic I, II, III sau IV.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii, in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana, biochimie, embriologie si genetica. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, simularea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor, exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor, rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date, clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice, etc.), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii, la diferite niveluri de organizare anatomica, prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc.). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
41
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, scheme, dispozitive de lucru, imagini radiografice, echografice, tomografice etc.
42
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Interpreteaz elementele de prevenire i combatere a bolilor transmisibile prin factorii de mediu
3.2. Contaminarea aerului i aciunea sa asupra sntii 4. Igiena apei 4.1. Necesarul de ap i modul de acoperire 4.2. Patologia infecioas transmis prin ap 4.3. Patologia neiinfecioas transmis prin ap 4.4. Condiiile de potabilitate a apei 5. Igiena solului 5.1. Solul i importana sa sanitar 5.2. ndeprtarea rezidurilor solide i lichide 6. Igiena radiailor 6.1. Radiaiile ionizate: iradiere natural i artificial, efecte, profilaxie 6.2. Radiaiile neionizate 7. Igiena habitatului uman 7.1. Igiena localitilor i relaia cu sntatea. 7.2. Poluarea sonor i influena ei asupra sntii. 7.3. Igiena locuinei i relaia sa cu sntatea 8. Igiena alimentaiei 8.1. Necesitile nutritive ale omului sntos 8.2. Valoare nutritiv; igiena alimentelor 8.3. Igiena unitilor cu profil alimentar 1 Igiena copilului i adolescentului 1.1. Obiectivul i importana igienei copilului i adolescentului, orientarea actual. 1.2. Caracteristicile generale ale dezvoltrii fizice i neuropsihice a copiilor i tinerilor. Factori endogeni i exogeni care influeneaz dezvoltarea uman. 1.3. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutiv. 1.4. Criterii, metode i tehnici pentru examinarea psihologic a copiilor i adolescenilor 1.5. Prevenirea i combaterea bolilor transmisibile n instituiile pentru copii. 1.6. Prevenirea i combaterea accidentelor la copii i adolesceni. 1.6.1. Caracteristicile de vrst ale morbiditii prin boli infecto-contagioase. 1.6.2. Organizarea msurilor de lupt antiepidemic n instituiile pentru copii permanente i sezoniere 1.6.3. Factori care favorizeaz producerea accidentelor (condiii deficitare de igien a locuinei; lipsa de supraveghere a copiilor. Fenomen explicabil prin particularitile de vrst i comportament 3.1 Boli transmisibile pe calea aerului, a apei, a solului 3.2 Msuri de profilaxie Msuri privitoare la sursa de infecie Msuri privitoare la cile de transmitere Msuri privitoare la organismul receptiv
IV. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
44
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind MEDIU I SNTATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector etc. Repere bibliografice: 1. Igien, Sergiu Mnescu, Editura Medical, 1996 2.Ecologie uman, Editura Medical, 1997 3. Igien i ecologie alimentar B. Vlaicu Editura Eurobit 1998
45
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: EDUCAIE PENTRU SNTATE Nr. crt. 11. Unitatea de competen Educatie pentru sanatate Competene C.1. Definete educaia pentru sntate Coninuturi tematice
1. Dimensiunile strii de sntate: definiiile sntii, conceptul de sntate, conceptul de boal (definiii, dimensiuni), piramida Maslow, dimensiunile sntii (emoional, fizic, ocupaional, intelectual, spiritual, social), abordare holistic 2. Condiiile eseniale pentru sntate: pace, adpost, educaie, alimentaie, venituri, ecosistem stabil, resurse confirmate, dreptate. 2.1. Determinanii sntii: definiie, factori (de risc, de protecie, indiferent), riscul de imbolnvire, populaia la risc, persoanele la risc nalt, populaia int. 2.2. Grupele de determinani (OMS) direci i indireci: macroeconomici, factori de mediu, socio-demografici, educaionali. 2.3. Consecinele problemelor de sntate, stilul de via, modul de via. 3. Relaia dintre educaia pentru sntate i promovarea sntii: delimitarea conceptelor, delimitarea obiectivelor, principii, domenii de interes, msuri posibile, abordri posibile. 3.1. Trecerea de la educaia pentru sntate la promovarea sntii: definiii, baza, mediul, calea spre o sntate mai bun, transmiterea cunotinelor i informaiilor, implicarea tehnologiei. Promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor: modele de abordare (modelul bazat pe nelegerea etiologiei bolilor, modelul epidemiologic, modelul etapelor vieii), strategii preventive (strategia bazat pe demersul individual, strategia populaional), Strategia OMS - "Sntate pentru toi n secolul XXI", Obiectivele 11 i 12, metode de educaie n promovarea sntii (metoda ocului/nspimntrii, metoda tiinific/a furnizrii de informaii, metoda
46
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
afectiv/a centrrii pe persoan, metoda situaional, metoda centrat pe comportament, metoda cultural, metoda minimalizrii rului produs, combinaii ntre metode), categoriile profilaxiei (primordial, primar, secundar i teriar), rolul profesionitilor de sntate (orientarea ctre viitor, angajamentul n promovarea sntii, apelul la o aciune internaional), implicarea i responsabilizarea populaiei (ntrirea aciunii comunitilor, dezvoltarea aptitudinilor individuale), rolul mass-mediei. 1. Stilul de via i modul de via: definiii, stilul de via sntos, sntatea ca i concept pozitiv, schimbarea comportamentului. 2. Caracteristicile stilului de via: 2.1. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentaii sntoase (modele de consum alimentar, atitudini i cunotine individuale, factori care influieneaz alegerea n alimentaie, schimbrile dietei - motive i bariere), rolul educaiei n nutriie, aciuni de promovarea unei alimentaii mai sntoase (educaia public direct, munca n aezminte i comuniti, grupuri int). 2.2. Consumul de substane potenial nocive pentru organism, igiena, micarea fizic, conduita psihic, relaionarea cu mediul social. 3. Dimensiunile modului de via: 3.1. Cadrul social: mediu social, condiii de locuit, venit, tip de familie, ocupaia (tipul de activitate, locul de munc). 3.2. Tipul de consum: servicii de sntate, alimentar, cafea, igri, alcool, droguri (solveni, canabis, stimulente, ectasi, halucinogene, tranchilizante i sedative, heroina). 3.3. Petrecerea timpului liber. 3.4. Atitudini, percepii: fa de religie, risc, act medical i de ngrijire, reguli i norme, sex. Relaii interpersonale: familie, prieteni, colegi, vecini. 1. Probleme de sntate: 1.1. Culegerea informaiilor privind stilul de via i modul de via. Caracteristici socio-demografice. 1.2. Indicatori utilizai pentru evaluarea strii de sntate a populaiei (sperana de via, mortalitatea, morbiditatea) i calitii vieii (DALY). 1.3. Caracteristici necorespunztoare ale stilului de via care pot afecta starea de sntate: indicatori pentru evaluarea stilului de via (consum de tutun, consum de alcool, consum de droguri, dieta) i a factorilor de risc asociai sntii. 1.4. Stabilirea populaiei int: populaia la risc, grupurile susceptibile de a-i schimba comportamentul, grupurile de populaie mai accesibile (coli, locuri de munc, etc), populaia cu risc nalt de mbolnvire. 2. Scop i obiective: 2.1. Charta de la Ottawa (premisele sntii, aciunile de promovare a sntii, reorientarea serviciilor de sntate), politica O.M.S., obiective generale. 2.2. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentaia, consumul de substane nocive alcool, tutun, droguri, igien, micare fizic, conduita psihic, relaionare cu mediul social, sex, planificare familial. 3. Strategii de intervenie: strategii preventive (strategii
47
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
populaionale, strategii bazate pe demersul individului), intervenii clinice, tipuri de planificare (normativ, strategic, tactic i operaional). 3.1. Comunicarea n procesul de educaie pentru sntate (scopul i funciile comunicrii, regulile comunicrii, tipuri de comunicare, principii pentru influienarea comportamentului, percepia mesajelor privind sntatea). 3.2. Implicarea profesionitilor de sntate: educaia pentru sntate nonformal/formal, abordri posibile (medical, educaional, orientat spre individ, schimbarea social), metode (clasificarea n funcie de calea de transmitere a mesajului, n funcie de adresabilitate, directe/indirecte). 3.3. Promovarea sntii prin mass-media. 3.4. Abordarea comunitii: echitate, activitate multisectorial, participarea comunitii, dezvoltarea comunitii. 3.5. Modele de educaie pentru sntate. 3.6. Cercetarea participativ. 3.7. Stabilirea reelei de instituii pentru conlucrare, stabilirea echipei. 1. Program de educaie pentru sntate: definiie, justificare, beneficiul comunitii, premise privind realizarea programului, beneficiari, durata, continuitatea programului. 1.1. Etape: identificarea i caracterizarea consumatorilor, identificarea nevoilor i ierarhizarea lor, formularea de scopuri i obiective strategice, tactice, identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sntii, elaborarea coninutului i alegerea metodelor de folosit, aciunea propriu-zis de influienare, de formare de aptitudini, comportamente, evaluarea rezultatelor procesului. 1.2. Resurse (umane, materiale, financiare, informaionale), mijloace de comunicare, servicii de sprijin, obstacole. 2. Documentaie de program: chestionare, rezultatele cercetrii socio-medicale, plan de aciune, materiale de educaie (scrise i audio-video), materiale de informare i promovare a programului. 3. Desfurarea programului: riscuri de aciune, riscuri de program, surse de risc, documente specifice, aciuni conform obiectivelor, respectarea planului de aciune, comunicarea n cadrul echipei, sistemul de informaii, rapoarte de etap, recomandri de aciune. 1. Analiza rezultatelor: 1.1. Comparare cu obiectivele propuse, standarde. 1.2. Beneficii obinute, schimbri ale comportamentului, reprezentarea grafic comparativ a indicatorilor de sntate. 2. Feed-back: reevaluarea activitilor, revizuirea procedurilor, msuri ameliorative, gestionarea schimbrilor.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
48
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea teoretic se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material iar instruirea practic se va realiza n uniti sanitare din reeaua comunitar (coli, cabinete de ntreprindere, comuniti cu populaie cu probleme medico-sociale). Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind EDUCAIA PENTRU SNTATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 1. 2. Bibliografie recomandat: Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR", Ed. ALL, 1994 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "METODE UTILIZATE N MONITORIZAREA STRII DE SNTATE" - Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti, 2002
49
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
cile intraseroase: intraperitoneal, intrapleural, intrapericardic, intraarticular, intrarahidian, intraventricular; 3.3. Distribuirea medicamentelor n organism se desfoar la nivelul esuturilor i cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul n snge, difuziunea n esuturi, distribuirea propriu-zis, fixarea n esuturi. 3.4. Epurarea exprimat cantitativ prin clearance i tipuri de clearance: sistemic, plasmatic, de organ i intrinsec. 3.5. Metabolizarea i eliminarea medicamentelor: tipuri i locuri de biotransformri (la locul administrrii n snge, ficat, plmn), eliminarea digestiv, respiratorie, cutanat, secreia lactat. 2. Farmacodinamie general. 2.1. Aciunea farmacodinamic. 2.1.1. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului, manifestri locale; 2.1.2. Parametrii: sensul, selectivitatea, potena, eficacitatea maxim, durata; 2.2. Clasificarea medicamentelor Medicaia aparatului digestiv i elemente de meta-bolism: Antiacide, antiulceroase, antiflatulente, antispastice. Anticolinergice, propulsive, preparate utilizate n terapia biliar i hepatic. Antiemetice, antidiareice, antiinflamatoare i antiinfecioase intestinale. Medicamente cu efect laxativ. Produse digestive inclusiv preparate pe baz de enzime.Medicaia obezitii, preparate diuretice. Medicaia antidiabetic.Vitaminele, biocatalizatorii organismului uman. Substanele minerale i tonice. Medicaia aparatului respirator. Preparate nazale decongestionate de uz topic i sistemic. Preparate pentru zona oro-faringian. Produse medicamentoase utilizate n tratamentul tusei i rcelii antiastmatice. Alte preparate utilizate n afeciuni respiratorii. Medicaia antituberculoas. Antibioterapia, sulfamidoterapia. Medicaia aparatului cardiovascular. Preparate cu aciune antiaritmic. Produse antianginoase. Vasodilatatoare cerebrale. Medicamente antihipertensive. Medicaia cu aciune ocitocic i tocolitic. Ocitocice folosite pentru inducerea i susinerea travaliului. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. Medicaia cu aciune antineoplazic. Preparate chimioterapice, anticanceroase, imunodepresive. Medicaia sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare i antireumatice. Antiinflamatoare nesteroidiene, antiinflamatoare n combinaii, antireumatice specifice. Preparate topice pentru algii articulare i musculare; antiinflamatoare de steroidiene de uz topic, alte produse topice pentru dureri articulare i musculare. Preparate antigutoase. Medicamente pentru tratamentul afeciunilor osoase. Alte medicamente pentru afeciuni ale sistemului musulo-scheletic. Medicaia deprimant a SNC: Epilepsia, principii de tratament i medicamente utilizate.Boala Parkinson, tratamente medicaie i scheme de tratamente.
51
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Miorelaxante centrale, mod de aciune, clasificare i preparate cu aciune central. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. Simpatomimetice i parasimpatomimetice. Generaliti i reprezentanii de baz. Medicaia neuroleptic i antihistaminic. Medicaia cu aciune analgezic Analgezice opioide, analgezice antipiretice i antimigrenoase. Medicaia aparatului genito-urinar i hormonii sexuali. Preparate hormonale sintetice. Medicaia ORL scheme terapeutice i reprezentani. Medicaia dermatologic. Antifungice, emoliente i protectoare, preparate pentru tratamentul rnilor i ulceraiilor. Antipsoriazice, antibiotice i chimioterapice de uz dermatologic. Corticosteroizi de uz dermatologic. Antiseptice i dezinfectante utilizate n sectorul medical i farmaceutic. Medicaia antihelmintic i antiparazitar, antiprotozoare, antihelmetice. Preparate antimalarice, produse active n amebiaz, tricomoniaz, giardiaz
2.3 Interaciuni medicamentoase: asocieri in vitro, in vivo (sinergism, antagonism). C.3. Interpreteaz elementele de farmacotoxicologie
3.1 Efecte secundare toxice i adverse la nivelul: -SNC- efecte psihice i neurologice -inim: funcionale i morfologice -aparat digestiv - funcionale i morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronic -tegumente: prurit, erupie, fotoreacii - ototoxicitate -muchi: miopatii Efecte adverse cancerigene, mutagene, imuno supresive. 3.2 Intolerana: congenital i dobndit de specie, de grup, mecanisme imunologice. Tolerana nnscut, dobndit (acut i cronic) 3.3. Farmacodependena psihic fizic Toxicomania (drug addiction): monotoxicomanii i politoxicomanii
IV. Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind FARMACOLOGIE GENERAL. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector,postere, pliante, prospecte de medicamente etc.
52
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Bibliografie: 1.Farmacologie general A. N. Cristea Editura Didactic i Pedagogic, RA 2. MEMO MED 2005, reactualizare
53
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.1.ingrijiri efectuate de medici, barbieri-chirurgi, moase, baiesi, calugari, vraci 2.2. asistenta publica, marile epidemii, prima scoala pentru moase. 3. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIX 3.1. legislatia sanitara, organizarea sanitara 3.2. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari, moase 4. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare, personalitatii reprezentative. C3. Analizeaza 1. Teoria V. Henderson 1.1. postulate, valori, elemente cheie: scop, beneficiar principalele teoriei stiintifice ale nursing-ului (client), rolul asistentului medical, surse de dificultate, interventii, rezultat. 1.2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor, planificarea interventiilor, efectuarea interventiilor, evaluarea si reajustarea. 2. Teorii: D. Orem, M. Rogers, C. Roy, M. Sevin, B. Neuman, N. Roper (tema centrala, conceptia despre om, elemente cheie, definitia nursingu-lui, conceptia despre procesul de ingrijire, aplicabilitatea in practica ingrijirilor, C4. Analizeaza rolurile si originea teoriei. functiile asistentului 1. Definitia, rolurile si functiile asistentului medical medical si statutul sau in conform legislatiei in vigoare, normelor europene, ICN, ANA, OMS. Strategia Sanatate 21. cadrul echipei medicale 2. Statutul asistentului medical in cadrul echipei medicale C5. Sintetizeaza conform legislatiei. Locul de munca. competentele 1. Competente profesionale conform legislatiei profesionale, calitatile si 2. Calitati si abilitati: fizice, morale, intelectuale, tehnico abilitatile personale manageriale.
Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire.
55
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste,etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar.
56
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
prezent, digestie lent, obiceiuri alimentare sntoase, stare de constituie normal). 1.4. Nevoia a elimina : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (eliminri fiziologice in limite normale, absena eliminrilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mica si a-si menine o buna postura : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (micri ample, nedureroase, articulaii mobile, postur adecvat, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (numr de ore de somn corespunztor vrstei si activitii depuse, somn linitit, fr ntreruperi si fr comaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se mbrca si a se dezbrca : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (deprinderi corecte, mbrcminte curat, adecvat rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizic de a se mbrca si a se dezbrca singur, de a-si alege vestimentaia). 1.8. Nevoia a-si menine temperatura in limite normale : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucal, 37,30 C in cavitatea rectal si 36,40 C in regiunea axilar, coloraie normal a tegumentelor, piele uscata, fr transpiraii, stare de confort, fr modificri ale strii de cunotina si ale funciilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (piele curat, ngrijit, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de aprare, masuri preventive, securitate fizic si psihologic). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestri de satisfacie, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupaie individual care permite satisfacerea nevoii, apartenena la un grup social). 1.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor
sale:
Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii
58
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenena la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activiti sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a nva: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (dorin, interes pentru a nva, stare de receptivitate, achiziia de cunotine, modificarea comportamentului fa de sntate, achiziia de noi atitudini si abilitai pentru a-si menine sntatea).
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: diareea, constipaia, incontinena de urin si materii fecale, retenia de urin, eliminare urinar inadecvat prin deficit sau surplus, diaforez, etc. Manifestri de dependen: scaune frecvente de consisten redus sau crescut, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulen, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urin si de materii fecale, iritaia pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicaii alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucia, infecia, situaia de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoi, tulburri de gndire, lipsa de cunotine, etc. 2.5. Nevoia a se mica si a-si menine o buna postura : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea micrilor, postur inadecvat, circulaie inadecvat. Manifestri de dependen: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absena micrilor, anchiloze, atrofie muscular, spasme, ticuri, mnie, euforie, micri rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate muscular, deformri, dificultatea de a rmne in poziie adecvat, cifoz, lordoz, scolioz etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoi si a sistemului locomotor, tulburri de gndire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiii de munca inadecvate, lipsa de cunotine etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestri de dependen: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies palid, ncercnat, astenie, scderea T.A. si a pulsului, somnolen diurn, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrngeri fizice, durerea, surmenajul, tulburrile de gndire, situaiile de criz, anxietatea, stresul, temperatura inadecvat a mediului, zgomotul, eecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunotine, etc. 2.7. Nevoia a se mbrca si a se dezbrca : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca. Manifestri de dependen: dificultatea de a se mbrca si a se dezbrca, refuzul de a se mbrca/dezbrca, veminte inadecvate, dificultatea de a-si pstra vemintele curate, dezinteres pentru mbrcminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic, constrngeri fizice, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz,
60
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
srcie, conflict de rol, eec profesional, lipsa de cunotine, etc. 2.8. Nevoia a-si menine temperatura in limite normale : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: hipertermie, hipotermie. Manifestri de dependen: temperatura corporal crescut (peste 380 C) sau sczut (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creterea pulsului si a T.A., senzaie de frig sau de cldur, piele cald sau rece, cefalee, agitaie, roea sau paloare, cianoz, dezorientare, diaforez, convulsii, halucinaii, nevoia imperioas de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerturi/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizic, dereglri in funcionarea hipotalamusului, expuneri excesive la cldur sau la frig, anxietate, condiii de mediu inadecvate, mbrcminte inadecvat, lipsa de cunotine, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: murdria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestri de dependen: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamaie, fanere murdare (par gras, secreii nazale, prezena de tartru pe dini), halen, pediculoz, dezinteres pentru igiena corporal, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrngerile fizice, circulaie inadecvat, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, srcia, eecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunotine, ignorana. 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: vulnerabilitate fa de pericole, atingerea integritii fizice sau psihologice sau amndurora. Manifestri de dependen: predispoziie la accidente, la infecii, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamaie, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situaia de criz, mediul insalubru, poluarea, condiii grele de munc, srcia, promiscuitatea, lipsa de cunotine, deficit senzorial. 2.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: devalorizarea, neputina. Manifestri de dependen: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine, dificultatea de a participa la activiti obinuite sau noi; dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele, izolare, depresie sau agresivitate, sentiment de inutilitate, de respingere. Surse de dificultate: handicap fizic, alterarea unor funcii, constrngeri fizice, tulburri de gndire, anxietate, pierderea imaginii de sine, situaie de criz, conflicte de rol, constrngeri din mediul social, lipsa de cunotine. 2.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor
sale:
61
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C 3.
Rezum supravegherea i interveniile specifice problemelor de dependen.
Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: culpabilitate, frustrare. Manifestri de dependen: poziie umil micri lente, insomnie, plns, autonvinuire, depresie, manifestri de anxietate (tahicardie, piele rece, hiperventilaie), agresivitate, senzaie de pierdere a libertii, sentiment de inutilitate etc. Surse de dificultate: atingere fizic, surmenaj, dureri, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situaiile de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, eecuri personale si profesionale, constrngeri familiale si sociale, lipsa de cunotine. 2.13. Nevoia a se recrea: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: neplcere, nemulumire, deficit de diversificare a activitilor recreative. Manifestri de dependen: tristee, descurajare, plns, diminuarea interesului, dificultatea de a se concentra, agresivitate, plictiseal, dezinteres fa de sine, incapacitatea de desfura activiti recreative privilegiate. Surse de dificultate: atingere fizic, surmenaj, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situaia de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, neadaptarea la boal, singurtatea, pensionarea, lipsa de cunotine. 2.14. Nevoia a nva: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: ignorana, deficitul de cunotine. Manifestri de dependen: insuficienta cunoatere a bolii sale, a msurilor preventive, a tratamentului, refuzul de a nva, lipsa de receptivitate, tulburri de nvare, nenelegerea informaiilor, lipsa interesului de a nva, dificultatea de a nva msurile preventive si curative. Surse de dificultate: atingere fizica, handicap, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierdere separare, situaia de criz, mediul necunoscut, lipsa de educaie, schimbarea rolului, lipsa de cunotine. 3. Elemente de supraveghere si intervenii specifice problemelor de dependen identificate la nevoile: a comunica; a respira; a manca si a bea; a elimina; a se mica si a-si pstra o bun postur; a dormi si a se odihni; a se mbrca si a se dezbrca; a-si menine temperatura in limite normale; a fi curat, ngrijit, a-si proteja tegumentele; a evita pericolele; a aciona conform credinelor si valorilor sale; a se recrea; a nva. 4.1. Etapele procesului de ngrijire: culegerea datelor, analiza si interpretarea datelor, planificarea interveniilor, implementarea planului de intervenii, evaluarea. 4.2. Elementele cheie ale etapelor procesului de ngrijire (nursing). 4.3. Metode de culegere a datelor (observaia, interviul); Surse de culegere a datelor (primare si secundare); clasificarea datelor (subiective, obiective, date fixe, date variabile). 4.4. Probleme de sntate: clasificare (actuale, poteniale, colaborative), diagnosticele de nursing: definiie, formularea diagnosticului de nursing dup modelul P.E.S., diagnostice
62
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
NANDA; obiective: criterii de formulare (SPIRO), clasificarea obiectivelor (specifice, generale, comportamentale) 4.5. Intervenii: autonome, delegate, interdependente; tipuri de ngrijire (acut, cronic, recuperatorie); prioriti de ngrijire. 4.6. Tipuri de planuri de ngrijire (nursing); metode de implementare; responsabiliti manageriale. 4.7. Pai in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor; compararea rezultatelor obinute cu standardele; totalizarea rezultatelor evalurii, identificarea nereuitelor; modificarea planului de intervenii. 5.1. Culegere de date prin diverse metode; clasificarea datelor culese pe sisteme funcionale de sntate: percepia sntii gestionarea sntii; nutriie si metabolism; eliminare; activitate micare; odihn repaus; rol si relaii; tolerana la stres; valori si credine; percepia de sine; sexualitate reproducere. 5.2. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate, prioriti. 5.3. Planul de ngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate; intervenii aplicate in funcie de prioriti. 6. Bilanul ngrijirilor aplicate. 6.1. Evidente: F.O. evoluie; planul de nursing rezultatele evalurii; 6.2. Starea pacientului: ameliorat, staionar, agravat; nivelul de independen/dependen; 6.3. Nevoile de baz: satisfcute pacient independent, nesatisfcute pacient dependent. 6.4. Bilanul negativ: 6.5. Revizuirea etapelor procesului de ngrijire (nursing); 6.6. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanului negativ, reformularea obiectivelor, refacerea planului de ngrijire (nursing), evaluarea.
Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuitii in predare, se recomand ca fiecare nevoie s fie prezentat dup urmtorul plan: definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii, manifestrile de independen, dependena in satisfacerea nevoii (probleme de dependen, manifestri de dependen, surse de dificultate), elemente de supraveghere si intervenii specifice problemelor de dependen. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunotine, deprinderile si abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI, TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale cror coninuturi se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra fiinei umane si nursing-ului. Ca metode de predare/nvare se pot utiliza: expunerea, conversaia, observaia dirijat, simularea, discuia, lucrul in grup, studiul de caz si problematizarea care dezvolt gndirea critic, creativitatea si tolerana fa de punctele de vedere diferite. Se recomand activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: exerciii de identificare, studiu de caz, alctuirea unui glosar cu termeni specifici nevoilor. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare i va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic, sistematic, care s permit: - aprecierea nevoilor persoanei ngrijite; - determinarea obiectivelor de ngrijire; - planificarea si implementarea interveniilor specifice problemelor de dependen;
63
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
evaluarea rezultatelor si reajustarea eventual a unora din intervenii. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. -
64
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modificri tegumentare de culoare pariditate, roea, cianoza, icterul, discromiile, leziuni elementare ale pielii, erupii cutanate, hemoragii cutanate, circulaie venoas colateral superficial, edemul, tulburri trofice, ganglioni limfatici, noduli subcutanai. Statura (normal, nanism, gigantism) i tipul de constituie; clasificarea tipurilor de constituie Starea de nutriie (normal i modificri patologice) Starea de contien: torpoarea, obnubilarea, stupoarea, pierderea contienei (sincopa, coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg), echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic, trt, cosit, stepat, rigid, dansant, talonat, ebrios, legnat), motilitate voluntar (micri spontane, amplitudinea micrii), coordonarea micrilor (ataxia cerebeloas, ataxia tabetic), reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase, pupilare), sensibilitatea (tulburri de sensibilitate subiective i obiective), micri involuntare (tremurturi, cunvulsii, fasciculaii musculare, micri coreice, mioclonii, crampe funcionale, ticuri, trismus) 3. 1. Simptome cheie Durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpitaiile, febra 3. 2. Principale simptome pe aparate i sisteme Aparatul respirator (tusea, expectoraia, dispneea, durerea toracic, hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitaiile, dispneea, durerea precordial, edemele, alte simptome) Aparatul digestiv (greaa, anorexia, vrsturile, diareea, constipaia,durerea) Aparatul renal (anuria, disuria, hematuria, poliuria, nicturia, durerea colicativ) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini, echilibru static i dinamic, motilitate voluntar, reflexe, micri involuntare) 3. 3. Modificri observate n diferite sindroame Sindromul bronitic, sindrom de condensare pulmonar, sindrom pleural, sindromul din astm bronic, sindromul din cancerul bronho pulmonar, sindrom emfizematos, sindromul de insuficien coronarian, sindromul de insuficien cardiac, sindromul clinic din hipertensiune cardiac, sindroame pericardice, sindromul icteric, sindromul oclusiv intestinal, sindromul colestatic, sindroame urinare, sindroame anemice, sindroame hemoragipare, sindrom de impregnare bacilar, neoplazic, sindrom meningeal, sindrom adenohipofizar.
Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind SEMIOLOGIA MEDICAL.
66
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, manechin etc. Bibliografie: 1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider 1999 2.Semiologie medical de baz C. Stancu Editura Junimea1989
67
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.0. Investigaii
2.1. Recoltarea sngelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice, parazitologice.
68
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.2. Recoltarea urinei pentru examene biochimice, bacteriologice; recoltarea urinei din 24 de ore. 2.3. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice, bacteriologice si parazitologice. 2.4. Recoltarea sputei pentru examene citologice, bacteriologice 2.5. Recoltarea vrsturilor pentru examene toxicologice. 2.6. Recoltarea secreiilor purulente din leziuni deschise si din colecii nchise (abcese, vezicule, pustule). 2.7. Recoltarea exudatului faringian. 2.8. Recoltarea secreiilor oculare, otice, vaginale.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.7. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschiztor de gur, abexlang, eprubet steril cu mediu de cultur, masc de tifon. 2.8. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreiilor otice, oculare, vaginale: specul auricular, valve vaginale, eprubete sterile, lame de sticl. 3.1. Pregtirea psihic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: informarea, explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigaiei, obinerea consimmntului si a colaborrii pacientului contient, orientat; decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoi, incontieni. 3.2. Pregtirea fizic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: mbrcarea/dezbrcarea pacientului, poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a pudorii, sistarea alimentaiei pe cale oral, dezinfecia tegumentului, toaleta regiunii, asigurarea confortului fizic.
C.5. Evalueaz starea pacientului dup efectuarea tehnicii si investigaiei Sugestii metodologice
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile si abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL ntruct coninuturile se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra persoanei ngrijite si nursing-ului.Ca metode de predare/nvare se pot utiliza: expunerea, conversaia, observaia dirijat, demonstraia, exerciiul practic. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraii i stagii clinice in uniti sanitare i va avea ca scop formarea deprinderilor corecte i a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing i investigaiilor. Activitatea cadrului didactic va fi complex, centrat pe competenele ce trebuie atinse, iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competenele urmrite. Alegerea materialelor didactice se va face in strns corelaie cu specificul metodelor didactice utilizate. Se recomand folosirea unor mijloace de nvmnt moderne i ct mai variate: retroproiector/ videoproiector, echipamente si materiale sanitare adecvate, fise tehnice.
70
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, exerciii practice, fie de evaluare chest-list, fie de autoevaluare, fie tehnice. Cadrele didactice, care asigura pregtirea la acest modul, i stabilesc durata fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
71
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Norme de protectie si securitate 1.1 norme PSI, 1.2 norme protectia muncii, 1.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturii medicale (intepare, lovire, strivire etc.) 1.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte, prin stres,prin contagiune) 1.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat, alcoolism, abuz de droguri) 1.7 noxe profesionale (curenti de aer, umiditate, radiatii, zgomote si vibratii, suspensii de praf, substante chimice sau iritante) 1.8 mediu- conditii necorespunzatoare (de incalzire, aerisire, iluminat) Eficienta muncii 1.9 criterii de eficienta: timp de lucru; calitatea actelor de munca; numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate, tehnici performante); absenteism, incapacitate temporara de munca; satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor; conflicte afective, interpersonale, individuale; conflict intergrupuri; cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa, scopuri diferite, ambiguitate organizationala, resurse umane si materiale limitate, statut profesional necorespunzator); solutionare conflicte: atitudini personale (evitare, colaborare, competitie, compromis, acomodare); atitudini la nivel organizational (negociere, conciliere si mediere) C.2 Evalueaza propria Sanatate si disfunctionalitate 2.1 integrare profesionala: atributii, familiarizarea cu mediul sanatate de munca, drepturi si indatoriri, ierarhie profesionala; 2.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale; vigilenta, disponibilitate, autocontrol; 2.3 dosar medical : vaccinari, controale medicale periodice;
72
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile; simptome; cauze; prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare, organizare si managemet); sprijin si incurajare; solicitari si raspunsuri ale managerului; perfectionare si oportunitati de dezvoltare; C 3. Aplica politica Conditii de baza ale prevenirii unitatii de prevenire a 3.1 circuite functionale (intrare/iesire personal; vizitatori; alimente; instrumentar medical; lenjerie, material moale infectiilor etc.) intraspitalicesti 3.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane; resurse financiare si materiale; beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului; Metode de prevenire 3.3 autoprotectie:spalare pe maini; pansamente; asepsie, antisepsie; 3.4 igienizare: pamatuf, perii, carpe, bureti, galeti, detergenti etc.; 3.5 izolare pacient (infectii intesinale, boli infectocontagioase; 3.6 evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale utilizate); zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti, sectii boli infectioase), managementul riscului, echipament de protectie; 3.7 dezinfectie (solutii, circumstante, conditii de eficienta).
IV. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii)
73
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari). . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii: Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat? (Integrare profesionala - seminar de discutii/joc de rol) Autoevaluare (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala- lucru individual) Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing,Vol.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,culegeri de date ,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association Codul pentru nurse ,1985 2. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali, Buucuresti,1998 3. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti, 2001 5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti, 1979 6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, ICN,1994 7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul, Bucuresti,1998 12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
74
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 3. Pregateste bolnavul
C. 4. Administreaza medicamentele
administrare
modificarea functiilor vitale; anuntarea medicului 3. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta, adictii ( lcool, cafea, tutun), mobilizare
Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz,dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
76
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
77
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Obine informaii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative
C.3. Exprim mesaje orale n limbaj complex, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu
C.4. Elaboreaz mesaje scrise specializate, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu
1. Tipuri de texte: - documente profesionale specifice specializrii: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fie tehnice; - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de pres, prezentri, reclame, anunuri; - texte cu coninut operaional profesional: coresponden, faxuri, circulare, formulare, instruciuni cereri, reclamaii, procese verbale. 2. Tipuri de informaii scrise: - elemente cheie din documente relevante; - informaii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; - informaii profesionale: instruciuni, explicaii, date tehnice ale unor produse i servicii, evaluri; - date privind: materii prime, materiale i produse finite, operaii i procese tehnologice. 1. Tipuri de informaii: - informaii factuale , idei, opinii; - instruciuni, explicaii, detalii de operare, sfaturi; descrieri i specificaii de obiecte, procese, operaii. 2. Tipuri de discurs: - discuii profesionale formale i informale. - prezentri. - scurte rapoarte profesionale. 3. Moduri de comunicare: - fa n fa, individual sau n grup; - la telefon, robot telefonic. 1. Tipuri i formate de documente i texte funcionale: - formulare i alte documente specifice specializrii (facturi, facturi pro-forma, oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie de producie, documente de eviden, specificaii, evaluri); - coresponden profesional: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); - dri de seam, procese verbale, minute, referate, rapoarte. - formate formale; - formate informale. 2. Tipuri de informaii: - informaii factuale de specialitate (inclusiv descrieri i date tehnice), despre produse i servicii; - aranjamente i instruciuni de serviciu; - idei, opinii, puncte de vedere; - raportri privind desfurarea unor evenimente, edine, procese. 3. Teme specifice: - organizarea locului de munc; - operaii, activiti i procese de producie; - calitatea serviciilor / produselor.
78
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.5. Particip la interaciuni orale i n scris legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative
1. Discuii profesionale: - situaii sociale si profesionale formale i informale; - interviuri individuale sau n grup; - ntlniri formale / informale profesionale de rutin, activiti profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonic: - contacte de rutin cu colegi, subalterni, superiori, n activiti profesionale zilnice; - comunicri formale / informale cu parteneri i clieni; - interviuri telefonice individuale. 3. Coresponden profesional: - formal i informal, legat de sarcini de serviciu; - n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare a cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n standard.
79
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
80
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Nr crt. 20.
Unitatea de Competene competen Management i C.1. Precizeaz legislaie principiile sanitar managementului general.
81
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Tipologiile i caracteristicile sistemelor de sntate: 1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de sntate, servicii de sntate, furnizori de servicii de sntate, beneficiari de servicii de sntate, definirea sistemelor de sntate, performana sistemelor de sntate, eficiena sistemelor de sntate, modele de sisteme de sntate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noiuni i termeni de baz privind definiia i particularitile economiei sanitare, sistemul pieei libere, piaa ngrijirilor de sntate (beneficiar, furnizor, administraia de sntate), cumprarea i contractarea serviciilor (practica independent a asistentului medical, pachetul de servicii de ngrijiri de sntate furnizate de asistentul medical), evaluarea economic a ngrijirilor de sntate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echitii n finanarea serviciilor publice de sntate). 2.2. Finanarea serviciilor de sntate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plat (plata per serviciu, plata bazat pe diagnostic, capitaia, bugetul global, salariul, plata dup timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plat. 3. Reforma sistemelor de sntate: 3.1. Principii pe care se bazeaz reformele sistemelor de sntate, scopurile i obiectivele reformelor, stabilirea prioritilor, criterii de evaluare n compararea reformelor din diferite ri (coerena SIS, universalitatea asigurrii cu servicii, caracterul cuprinztor al serviciilor, limitarea costurilor cu meninerea calitii ngrijirilor de sntate). 3.2. Reforma sistemului de sntate din Romnia, prioriti: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare i gestionare, accesibilitate larg, dezvoltarea serviciilor de sntate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevaleni, mbuntirea sistemului de formare a personalului de sntate.
82
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Managementul serviciilor sociale i de sntate: 1.1. Definiie, scopul i obiectivele, funciile, roluri manageriale, unitile medico-sanitare ca organizaii, nivelurile ngrijirilor de sntate (primar, secundar i teriar). 1.2. Leadership n ngrijirile de sntate. 2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic i financiar n organizaiile de sntate, managementul calitii serviciilor de sntate, managementul timpului, managementul resurselor umane, managementul stresului. 3. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de ngrijiri de sntate: 3.1. Managementul serviciilor de ngrijiri primare de sntate: serviciul de primire al pacienilor, modul de organizare al ngrijirilor primare de sntate (cabinetele de medicina de familie, cabinetele stomatologice, cabinetele de specialitate private, ngrijirile de sntate comunitare i ngrijirile le domiciliu), nregistrrile medicale, sistemul informaional, interrelaiile profesionale. 3.2. Managementul serviciilor de ngrijiri secundare de sntate: spitalul ca organizaie (scopurile generale, structura, componente, tipuri, circuitul bolnavului, roluri), finanarea spitalului (spitalul public/non-profit, spitalul privat/pentru profit, parteneriatul public-privat), aprecierea performanei unui spital (indicatori de eficien pentru paturile de spital, indicatori financiari, indicatori ai calitii serviciilor, satisfacia pacientului), alte uniti medicale i medico-sociale cu paturi (centre de ngrijire i asisten pentru copii, vrstnici, persoane cu handicap, uniti medico-sociale). 3.3. Nivelul teriar: uniti medicale de nalt performan, profesioniti de sntate, tipuri de servicii.
83
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Noiuni de drept medical: 1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept, izvoare de drept medical (Constituia Romniei, legi organice i ordinare, hotrrile de guvern, ordine de ministru, actele cu caracter normativ elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i obligaiile cetenilor, asistena medical acordat populaiei, asistena social, drepturile pacienilor. 1.2. Domenii medicale cu reglementri speciale: medicina muncii, sntatea mintal, activitatea de medicin legal, medicina experimental, transplantul de organe i esuturi. 2. Legislaia privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate: asigurrile sociale de sntate, casele de asigurri sociale de sntate, administraia de sntate public, drepturile i obligaiile asigurailor, furnizorii de servicii de sntate 2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i completat prin actele ulterioare succesive. 2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii. 3. Principalele acte normative care reglementeaz exercitarea profesiei n domeniul ngrijirilor de sntate: 3.1. Formarea profesional (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). 3.2. Autorizarea, acreditarea, atestarea i reatestarea profesional (conform reglementarilor legale). 3.3. Desfurarea activitii: codul muncii in vigoare, criterii specifice de ocupare a funciilor i gradelor sau treptelor profesionale, standarde, competene, atribuii, evaluarea performanelor, salarizare (legislatie in vigoare). 3.4. Asociaii profesionale (Statutul i Regulamentul O.A.M.M.R., Codul de etic i deontologie profesional al O.A.M.M.R.), asociaii sindicale (contractul colectiv de munc), in vigoare.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
84
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer, soft etc. 3. 4. 5. 6. 7. Bibliografie recomandat: Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed. Expert, 2000 European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius University Press, Constana, 1998 Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004 Monitorul Oficial al Romniei
85
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
86
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Coninuturi
1. Noiuni de baz ale epidemiologiei: Definire, obiectul preocuprilor (grupurile populaionale populaie int de referin, grup particular de bolnavi). Obiective: descrierea distribuiei bolilor/factorilor de risc n populaiile umane, explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora, predicia n legtur cu numrul probabil al bolilor, fundamentarea programelor de prevenire i combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sntate. Domenii de aplicare: n sntatea public, n medicina clinic. Nivelele cercetrii epidemiologice: nivelul cunoaterii (cercetarea fundamental) i nivelul interveniei (cercetarea aplicativ). 2. Caracterul cauzal al unor asociaii. Termenul de inferene (generalizri) de tip cauzal elemente luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice, relaia de cauzalitate dintre un factor i boal (argumente: fora asociaiei, consistena asociaiei, specificitatea, relaia temporal, relaia tip doz-efect, plauzibilitatea, coerena, insuficiena altor explicaii, dovada experimental). Strategia bazat pe factori de risc comuni mai multor boli, strategia ecologic. 3. Epidemiologia bolilor infecioase: Procesul epidemic, clasificarea epidemiologic a bolilor infecioase, activitatea i asistena antiepidemic. Supravegherea epidemiologic (infecii digestive, infecii aerogene, zooantroponoze, parazitoze, infecia HIV/SIDA, infecii nozocomiale). 4. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuia i determinanii bolilor cronice n populaii diferite, controlul problemelor cronice de sntate, metode folosite de epidemiologie. Anchetele epidemiologice (descriptive, analitice, experimentale i operaionale), screening-ul i studiile de prevalen.
87
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Modele de sntate public: 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea de sntate influienat de biologia uman, mediu, comportament i serviciile de sntate). 1.2. Modelul integrat al strii de sntate (starea de sntate influienat de srcie, factori sociali, stilul de via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului, nivelul de educaie). 1.3. Modelul strii de sntate, a determinanilor i a interveniilor (determinani direci - fumatul, nutriia, alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil, sanitaia, habitatul, violena mai ales n familie, accesul la ingrijiri de sntate i determinani indireci - produsul intern brut, distribuia veniturilor ntre judee/n interiorul judeului, srcia, modificrile climei, factori sociodemografici, educaia, situaiile de criz). 1.4. Conceptul "structur-proces-rezultate" de analiz a determinanilor sntii n relaie cu calitatea vieii. 2. Managementul datelor i al informaiilor medicale. Managementul sistemelor de informaii. 2.1. Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea dup surs, dup natur, dup nivelul managerial, dup temporalitate, dup frecvena de colectare, dup utilizare, dup format, dup apariie, dup tip). 2.2. Calitatea datelor (relevana, corectitudinea, exhaustivitatea, ncrederea n sursa informaiei), metode de comunicare a informaiei (fa n fa, scris, vizual, oral, electronic), instrumente, analiza i interpretarea datelor. 3. Probleme de sntate public: 3.1. Determinanii majori ai principalelor probleme de sntate i condiionarea lor, asocierea determinanilor n producerea efectului (boal, deces), relaia dintre determinani. 3.2. Calitatea vieii i organizarea serviciilor de sntate (tipuri de modele de cercetare a calitii vieii - generale, individualizate, specifice bolii, indicatori sintetici - indicele dezvoltrii umane, indicele disparitii ntre sexe, indicele participrii femeii, indicele srciei).
88
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Indicatori utilizai n monitorizarea strii de sntate a comunitii: 1.1. Propui de U.E. (indicatori ai strii de sntate, indicatori ai stilului de via, indicatori de caracterizare a condiiilor de via i munc, protecia sntii, caracteristici demografice i sociale); 1.2. Propui de O.M.S. - strategia "Sntatea pentru toi n secolul XXI", ngrijirile de sntate (nursingul) n contextul strategiei "Sntate XXI". 1.3. Strategia naional de sntate public: starea de sntate a populaiei, politica de sntate a guvernului, principii directoare, scopul i obiectivele strategiei naionale de sntate public, domenii prioritare de intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile, sntatea mintal, sntatea familiei, servicii preventive, implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaiei, dinamica populaiei, (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile). 2. Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe rate demografice: 2.1. Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial, ponderea n mediul urban/rural, densitatea, structura pe sexe, structura pe grupe de vrst). 2.2. Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile, msurarea mortalitii generale i specifice). 2.3. Implicaiile statisticii i dinamicii populaiei pentru serviciile de sntate.
89
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Morbiditatea i tipurile de morbiditate: supravegherea bolilor acute i cronice (caracteristici comune i difereniate), definiia morbiditii, co-morbiditatea, utilizarea morbiditii n studiile epidemiologice descriptive. 2. Msurarea morbiditii observate: 2.1. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaiei dintre factorii de risc i boal, abordarea transversal i abordarea longitudinal, populaia la risc. 2.2. Abordarea morbiditii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de mbolnvire, persoana bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena, prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea spitalizat, mortalitatea specific, morbiditatea individual - pe contingent, morbiditatea succesiv - n dinamic), sursa datelor i informaiilor (date de rutin i date obinute prin studii speciale - cercetri, screening, anchete medicale). 3. Indicatorii de morbiditate: 3.1. Incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat, morbiditatea cu incapacitate de munc, indici de structur pentru inciden/prevalen - obiective, formule de calcul, reprezentri grafice. 3.2. Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la sntate (aplicabil la nivelul individului, familiei, comunitii, cu evaluri la nivel regional i naional) descriere cantitativ i evaluare cantitativ a aspectelor multidimensionale ale sntii ntr-o populaie (gruparea informaiilor - starea de boal i deteriorarea sntii, sistemul de ngrijiri de sntate, caracteristicile socioculturale, determinanii de mediu, alimentaia i nutriia), metodologia de ierarhizare i scala standardizat (sistemul de decile), construirea tabelelor i reprezentarea grafic a datelor, comparri ntre evoluia aspectelor din diferite perioade, evoluia fenomenelor pe zone, relevana pentru implementarea unor programe de sntate.
90
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Iniierea: 1.1. Prezentarea situaiei existente, (elemente de biostatistic, analiza statistic, reprezentarea grafic a informaiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea prioritilor i formularea problemei de sntate. 1.3. Specificarea participanilor i colaboratorilor, stabilirea populaiei int i a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportuniti i constrngeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaionale), rezultate ateptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmrite, organizarea implementrii (resurse umane, materiale, financiare, informaionale). 3.2. Structura organizaional, responsabiliti, planul activitilor. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii i norme utile n control i evaluare, evaluri pariale, evaluare final, concluzii i propuneri.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
91
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 1. 2. 3. 4. 5. Bibliografie recomandat: Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu Metode utilizate n monitorizarea strii de sntate Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti, 2002 Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile transmisibile" Ed. Medical, 1988 Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul Sntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul mprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004
92
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. crt. 22. Unitatea de competenta Principii de baza ale cercetarii Competente Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul C.1. Argumenteaza importanta cercetarii iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. stiintifice
C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. 1. Etape: definirea problemei, selectarea C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea stiintifice
2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.
Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
93
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
94
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie, seringi, ace, stetoscop, tensiometru, termometru. 1.2. Materiale: placute Petrii, scuipatori, solutii antiseptice, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente, etc. 2. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena etc. 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor oso-faringiene, oxigenoterapie, tapotaj, tuse asistata, inhalatii, instilatii, gargarisme, drenaj postural, recoltari sputa, punctie pluerala etc. 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare ; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
96
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda. fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
97
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale,ectopice, tulburari in conducerea stimulilor (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigstii tratament). 2.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice, angina pectorala, infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiacaglobala (definitie, etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) 2.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament, profilaxie) 2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica, ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii, tratament) 2.11 Socul: definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie, simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome, prim ajutor, tratament. 2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament. 2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, tratament, profilaxie. 2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice, boli organice ale arterelor periferice (definitie, tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostic tratament). 2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, tratament) 3.1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). Independenta/ Dependenta 3.2. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . 3.3. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. 3.4. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escara de decubit, cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. 3.5. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative, tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate , stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa cunoasterii. 3.6. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 3.7. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung. 3.8. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3.9. Interventii proprii (autonome): comunicare , hidratare,
99
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. 3.10. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific, administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor. 4.1. Resurse materiale: Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa de aspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator, tensiometru, stetoscop etc. Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie, tampoane, solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen, termometru etc. 4.2.Pregatirea pacientului: Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic etc. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar etc. 4.3. Interventii specifice: Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea une perfuzii etc. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda, carucior, pat , metode improvizate). Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice (administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura sau ,,gura la nas, trusa de ventilatie, trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, scop, indicatii / contraindicatii, supravegherea bolnavului, supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de munca. Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare, pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolul asistentei. Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic, masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinarea masei de sange circulant: pregatire pacientului, pregatirea dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare, tehnici de executie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O. a parametrilor masurati. Recoltarea analizelor biochimice, hematologice, bacteriologice: pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia, apexograma, testul Rumpel Lee: pegatirea dispozitivelor si a materialelor necesare , tehnici de executie, supraveghere bolnavului, notarea in F.O. Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii, definitie, scop, materiale necesare, pregatirea pacientului, supraveghera pacientului. Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, radiocardiograma, angiocardiografia, ecografia cardiaca: pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare, rolul asistentei medicale. Punctia pericardica: definitie, scop, indicatii/ contraindicatii, pregatirea pacientului, supravegherea pacientului dupa punctie. 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.
100
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.
101
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
102
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv.
metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente intacte si normal colorate, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, absena durerii, somn odihnitor, alimentaie adecvat, apetit normal, stare de constituie normal corespunztoare vrstei si nlimii corporale, absena eliminrilor patologice. 2.2.2. Probleme de dependenta: alterarea nutriiei, durere acuta/cronica, postura inadecvata, disconfort abdominal, alterarea eliminrii digestive, exces de volum lichidian, risc nalt de sngerare, modificarea tegumentelor si mucoaselor, risc nalt de alterare a conceptului de sine. Manifestri de dependen: durere, hematemeza, melena, rectoragii, vrsturi, inapeten, edeme, icter, somnolen, hipotensiune arterial, dispnee, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare, srcie), lipsa de cunotine. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotin, a alimentaiei, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, cntrire, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si tehnici, pregtirea pentru paracenteza abdominal, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: sonde de aspiraie, seringi, trus pentru paracentez abdominal, endoscoape (esofagoscop, gastroscop, colonoscop, rectosigmoidoscop), canul rectal. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, trus de transfuzie, soluii perfuzabile, snge, derivate de snge, medicamente, materiale pentru reacia Rivalta, mnui de cauciuc, recipiente pentru colectarea lichidului aspirat si a lichidului de ascit, materiale pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu, irigator, cearaf).
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
evacuatoare. 4.3.4. Prevenirea complicaiilor:prevenirea vrsturilor, oprirea hemoragiei prin aspiraie digestiv, administrarea de hemostatice; prevenirea deshidratrii prin hidratare parenteral; prevenirea socului neurogen si a tulburrilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). 4.3.5. Investigaii specifice: a. examene radiologice: tranzitul baritat, irigografia, colangiografia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. b. examene endoscopice: esofagoscopia, colonoscopia, rectosigmoidoscopia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. c. puncia hepatica si abdominala: definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea produsului recoltat pentru examinare, supravegherea pacientului dup puncie, reorganizarea locului de munc, notarea punciei in F.O., incidente si accidente. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.
105
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
urologice
polichistic (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.5. Traumatismele renale: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, absena durerii, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, eliminri urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ, somn odihnitor, confort psihic. 2.2.2. Probleme de dependen: alterarea eliminrii urinare, alterarea confortului, alterarea eliminrii digestive, comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv, anxietate, deficit de autongrijire, risc potenial de violenta, risc nalt de deteriorare a strii de sntate. Manifestri de dependen: disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic, agitaie, odihn insuficient, glob vezical, tulburri de dinamic sexual, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni, obstrucii ale aparatului renal), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (schimbarea modului de via, program de munc inadecvat) lipsa de cunotine. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotina, a eliminrii urinare, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igien, mobilizare/transport, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, pregtirea preoperatorie, ngrijiri postoperatorii, ngrijirea stomelor, administrarea tratamentului general si local, pregtirea pentru dializ.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
pregtirea pacientului, materiale necesare, efectuarea dializei, supravegherea bolnavului, evaluarea rezultatelor epurrii extrarenale. Implicaiile psihosociale ale dializei. 4.3.2. Prevenirea complicaiilor cardio-vasculare, pulmonare, cutanate, a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4.3.3. Intervenii de urgen: sondajul vezical si montarea sondei demeure, puncia vezical, cistostomia definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, supraveghere si ngrijiri ulterioare.
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing,
108
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni nefrologice si urologice.
109
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.
C.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). C.4 Aplica interventiile proprii si delegat
2.11.4. Flegmonul 2.11.5. Erizipelul 2.11.6. Gangrena gazoasa 2.11.7. Antraxul 2.11.8. Tetanosul 2.11.9. Septicemia 2.11.10 Pioemia, etc. 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece. 1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii. 2. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute din culegerile de date: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate. 3. Probleme de dependenta, diagnostice de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor pacientilor :constipatia, deshidratarea, diareea, anxietatea, durerea, alterarea tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea, intoleranta la activitate, risc de infectie, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera sau a absorbi alimentele, deficit de autoingrijire, perturbarea stimei de sine, alterarea imaginii corporale, dificultatea sau refuzul de a urma dieta, alimentatie inadecvata prin deficit etc. 1. Obiective de ingrijire (nursing): specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica, alimentarea, mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile, tuburi de dren, solutii antiseptice, solutii spalaturi, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, medicamente, comprese sterile, mese, sonde (Faucher, Einhorn, Blakmore, aspiratie), tub Kehr, echipament necesar oxigenoterapiei etc. 1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa pentru punctie, trusa de pansat 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: 3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie gastrica, clisme 3.2. Prelevari de produse biologice 3.3. Punctii (biopsica, hepatica, abdominala), 3.4. Alimentatie artificiala 3.5. Ingrijire stome 3.6. Aplicare pansamente 3.7. Interventii chirurgicale elementare 3.8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare, retentie de
111
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
urina, constipatie etc.) 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. Nerealizate - manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. 2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
112
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
113
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
hipercapnie, palpitatii, edem, cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta; Manifestari digestive: balonare, greturi, varsaturi; Manifestari nervoase: cefalee, insomnii, astenie fizica si psihica, confuzii, anxietate etc. C.2. Identifica 2. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si problemele de cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar, pleurezia dependenta si stabileste purulenta netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism pulmonar, pericardita constrictiva sau diagnosticele de supurata, tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza ingrijire (nursing) la mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic, pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si traumatismele toracice, anevrismele arteriale, varicele membrelor inferioare, trombozele, limfangita, adenita si cardiovasculare. elefantiazisul. C.3. Elaboreaza planul 1. Culegerea de date prin diverse metode: interviu, de ingrijire (nursing) observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familie si apartinatori. 2. Analiza si sinteza datelor: 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale( R, P, TA, T) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare ineficienta senzo-motorie.
114
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, risc de complicatii, risc de infectii, escare de decubit, cianoza, tegumente palide si reci, modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate. 2.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate, depresie, stres), de ordin social, lipsa de cunostinte. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee, circulatie defectuoasa, durere, comunicare ineficienta la nivel senzo-motor, hipertermie, risc de infectie, durere acuta/cronica, risc de accidente. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. interventii autonome: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1 Instrumente: pensa hemostatica, foarfeca, tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa de pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare. 1.2. Materiale: pansamente, comprese, solutii antiseptice, solutii perfuzabile, medicamente, materiale de protectie, manusi sterile, masca, camp steril, fese etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului; 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor, efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii patologice, toracocenteza, inhalatii, supravegherea functiilor vitale si vegetative, supravegherea cailor vasculare, supravegherea drenurilor, supravegherea plagii si a pansamentului. Pregatirea preoperatorie. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. 1.Obiective stabilite: 1.1 obiective realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. obiective nerealizate manifestari de dependenta care se mentin.
115
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
116
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Nr. Unitate de crt. competen 29. Otorinolaring ologie si nursing in otorinolaring ologie
C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.
contien, supraveghere funcii vegetative, profilaxie infecii, prevenire complicaii 3. Intervenii: 3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii, i analize, administrarea tratamentului general i local, pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii 1. Resurse materiale 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, pens Politzer, lingual, laringian, stilet butonat, sering Guyon, specul nazal, auricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de pansat, oglind Clar, seringi, trocare, amigdalotom, pipete etc. 1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie, soluii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente etc. 2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului 2.1. Pregtire psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtire fizic: poziie adecvat, igien, cmp operator etc. 3. Intervenii specifice: tamponament nazal, auricular, dezobstruarea cilor aeriene, auditive, aspirarea secreiilor oro - faringiene, laringiene, splturi auriculare, inhalaii, instilaii, gargarisme, puncia sinusurilor maxilare, paracentez auricular, recoltri secreii nazale, buco-faringiene, auriculare, adenoidectomie, traheotomie, laringectomie etc. 1. Obiective stabilite 1.1. Realizate: manifestri de dependen absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin 2. Restructurarea planului de ngrijire 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
118
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic, descoperirea, demonstraia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca independent, dezbaterea, conversaia. Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea cunotinelor la problemele reale existente. Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CD-uri, retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de pregtire profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
119
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Diagnosticul = PES (problem + surs de dificultate + manifestarea de dependen). 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate. 2.Prioriti de ngrijire: supravegherea i meninerea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor. 3.Interveniile: 3.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie; 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului general i local, pregtirea preoperatorie i ngrijirile postoperatorii. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop, optotip, perimetru Forstek, instrumentar chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de pansat. 1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii, soluii perfuzabile, medicamente, camer semiobscur, soluii anestezice. 2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului: 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic; 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator, etc; 3. Interveniile specifice: 3.1. Tratament ortoptic; 3.2. Instilaii i unguente oftalmice; 3.3. Recoltare secreie ocular, pansament ocular, splturi oculare, perfuzii cu Manitol 15 %, diuretice, alimentaie hiposodat, aport redus de lichide. 1. Obiectivele stabilite: 1.1. Realizate- manifestri de dependen absente sau ameliorate; 1.2. Nerealizate- manifestri de dependen care se menin. 2. Restructurarea planului de ngrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului; 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare: expunerea, conversaia,
121
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activiti se adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de demonstraie i secii de spital de specialitate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: atlase pentru instruire, casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin, fie tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, S.P.P.-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investigaia, problematizarea, tema n clas, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat.
122
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.2. Independen/Dependen
123
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente si mucoase normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absena durerii, somn odihnitor, alimentaie adecvat, constituie normal, absena eliminrilor patologice si a hemoragiilor. 2.2.2. Probleme de dependen: intoleran la activitate, risc nalt de infecie, risc nalt de sngerare, alterarea mucoasei orale, alterarea nutriiei, tulburri cardio-respiratorii, vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: paloarea tegumentelor si mucoaselor, hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee, oboseala, lipotimii, inapeten, disfagie, peteii, hematoame, dureri etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (modificri ale elementelor figurate, proliferri ale sistemului hematopoetic), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (condiii de munc inadecvate, expunere la radiaii), lipsa de cunotine. 3.1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a sngerrilor, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protecie, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analizei, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: trus pentru puncia osoas, ganglionar, seringi, ace de unic folosin, abexlang, oglind frontal, surs de oxigen. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus de transfuzie, soluii perfuzabile, snge si derivate de snge (MER, MT, plasm), medicamente hemostatice, chimioterapice, mee pentru tamponament nazal, soluii antiseptice, pung cu ghea, atel gipsat.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
oxigenoterapia. 4.5. Prevenirea complicaiilor: prevenirea sngerrilor, infeciilor, complicaiilor legate de imobilizare si de administrarea citostaticelor. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni hematologice.
125
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.4. Traumatisme: 2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie, investigatii, principii de tratament). 2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale, voletul costal (definitie, simptome, complicatii pneumotoraxul , investigatii, principii de tratament). 2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse, luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie, semne si simptome comune si patognomonice, diagnostic diferential, investigatii, prim ajutor, principii de tratament). 1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect, cu intrebari inchise / deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.), discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, auscultatie, palpare). 2. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. 2.1. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (R, P, TA, To) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta la nivel motor. 2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, atonie musculara, atrofie musculara, contractura musculara, anchiloza, crampa, deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor, risc de accidente, risc de complicatii, risc de infectii, escara de decubit, cianoza, tegumente palide, reci, modificari ale semnelor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. 2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa de cunostinte. 3. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta la nivel motor. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?, cand?); obiective pe termen scurt, mediu, lung. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii:
127
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense anatomice si chirurgicale, bisturie, foarfeci, portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi etc. 1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen, manometru, termometru etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: 3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii, pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului). 3.2. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda, carucior, pat, metode improvizate). 3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor si definitiva aparatul gipsat), schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati, 3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia, intubatia orotraheala. 3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant), prevenirea pneumoniei hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. 3.6. Punctia articulara: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.7. Punctia biopsica: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.8. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular; rolul asistentei medicale. 3.9. Administrarea tratamentului anticoagulant. 3.10. Pregatirea preoperatorie: 3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC, grup sanguin, hematocrit, glicemie, uree sanguina). 3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in
128
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ziua precedenta, in ziua operatiei). 3.9.3. Pregatirea in urgente. 3.10. Ingrijirea postoperatorie: 3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. 3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene (sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin dren), hidratarea pacientului. 3.10.3. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara, constipatie, alte complicatii de decubit. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului; 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
129
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
130
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit, imobilitate, durere, vulnerabilitate fata de pericole etc. 1. Obiective pe termen scurt si lung - obiective de ingrijire: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor, supravegherea functiilor vitale si vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii 3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni, mobilizare, comunicare, alimentatie, educatie 3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local (electroterapie, hidroterapie, termoterapie, ionizari, ultraviolete, cura balneara, ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie etc) 1. Resurse 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti, bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, inele pentru maini, parafina, namol, substante medicamentoase, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii functionale incalzire musculara 3. Interventiii specifice: miscari izometrice, masaj cu miscare activa, bai medicamentoase, miscari izotone, injectia intraarticulara 1. Obiective stabilite 1.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Restructurarea planului de ingrijire 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului
Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei.
132
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea, conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz etc. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, carti, fise terapeutice. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
133
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Semnele i simptomele prezente n dermatologie 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare: macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulceraia, scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erupia, pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz, prezena paraziilor, durerea. 1.2. Semne generale: edeme, febra, frison, vrsturi, tahicardie etc, 2. Principalele afeciuni dermatologice: 2.1. Dermatomicozele: epidermofiia, tricofiia, candidozele mucoaselor etc 2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile, piodermite profesionale, etc 2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la medicamente, dermatoze profesionale etc 2.4. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos, sclerodermia. 2.5. Tuberculoza cutanata 2.6. Hematodermiile: leucoplazia, boala Bowen, boala Paget, tumori maligne etc 2.7. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul, gonoree, hiv 1. Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu C.2. ntrebri nchise, deschise, observaia, cercetarea Identific documentelor medicale (foaia de observaie clinic, bilet de problemele de externare, trimiteri, scrisori medicale, carnet sntate, reete), dependen i discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examen fizic etc stabilete Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative diagnostice de 2. Independena si dependena. ngrijire la pacienii 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, cu afeciuni mobilitate pstrat, semne vitale (R, P, TA, T), n limite dermatologice normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel afectiv i motor.
134
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.2. Probleme de dependen: vulnerabilitate, alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, risc de infecie, alterarea confortului fizic i psihic, alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica, refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i de infecie. Manifestri de dependen: vezicula, pustula, papula, filctena, ulceraia, ancru, eritemul, crusta, plaga, escara, durere, neglijarea igienei, inut nengrijit, incapacitatea urmrii prescripiilor, percepia negativ a propriului corp, pesimism, sentiment de inferioritate, devalorizare, frustrare. 2.3. Semne de dificultate: - de ordin fizic: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, proces infecios, slbiciune i oboseal, diminuarea motricitii, durere, incontinen sfincterian. - psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare depresiv - social: izolare, srcie, divor, deces - lipsa cunoaterii: neaccesibilitate la informaii, lipsa interesului, lipsa de cunoatere a msurilor de igien i protecie, lipsa de informare asupra ngrijirilor preventive i curative ale leziunilor pielii, lipsa de cunoatere a obiceiurilor sntoase de via. 2.4. Diagnosticul de ngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependen. 1. Obiectivul nursing: performan, specificitate, implicare, realism, observabil, obiective pe termen scurt, mediu si lung. 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor - intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, profilaxie, educaie etc - intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului local i general, pregtirea preoperatorie i ngirjiri postoperatorii etc. 1. Resurse materiale: - instrumente: seringi, ace, ans de platin, truse chirurgicale, electrocauter, aparat LASER, trusa oxigen, baghete plastic, stilet butonat, sond canelat, lame de sticl, microscop, etc - materiale: comprese, mese, tampoane de vat, soluii antiseptice, soluii anestezice, soluii perfuzabile, medicamente, fei, crme, unguente, termometru, zpad carbonic etc. 2. Pregtirea pacientului: - psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, educare, etc - fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator etc 3. Intervenii specifice 3.1. Recoltarea produselor patologice, secreii snge 3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i ulceraiilor, pansamente i bandaje 3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3.4. Intervenii electrocauter, intervenii LASER, cauterizare etc 3.5. Pregtirea postoperatorie 3.5.1. Pregtire general: bilan hidric general, supravegherea funciilor vitale i vegetative, investigaii paraclinice (biochimice) etc 3.5.2. Pregtirea din zona interveniei
135
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.5.3. ngrijiri postoperatorii 3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general, parametrii fiziologici, bilan hidric, hidratarea pacientului 3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietii 3.5.6. Prevenirea complicaiilor postoperatorii: retenie de urin, constipaie, tromboflebite etc 1. Obiective stabilite 1.1 realizate: manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2 nerealizate: manifestri de dependen care se menin, sau aprute pe perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului 3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
136
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector etc.
137
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate pstrat, comunicarea eficient la nivel motor. 2.2. Probleme de dependen: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, potenial de suprainfecie a leziunilor, potenial de complicaii respiratorii, digestive nervoase, alterarea confortului psihic i fizic, dezinteres fa de msurile de igien i protecie, deficit de autongrijire 2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres, anxietate, de ordin social ( izolare, srcie) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, realism, observabilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative , profilaxia infecilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii propii ( autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului local i general, administrarea serurilor imune, vaccinuri i anatoxine 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, spatul, sond de oxigen, sonde de aspiraie, trocare, pipete, termometre, tensiometru, seringi de diferite mrimii, tvi renal cutii Petri, recipiente pentru recoltarea produselor biologice. 1.2. Materiale: comprese sterile, soluii antiseptice, anestezice, truse perfuzie, soluile perfuzabile, medicamente inhalate, unguente creme, alcool mentolat, pudre, seruri i vaccinuri 2. Pregtirea pacientului: 2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziia adecvat, izoalare i diet, igien 3.Intervenii specifice 3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii, aspirarea secreilor instilaii gargarisme, intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj postural 1. Obiective stabilite: 1.1.Realizate- manifestare de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin, 2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare
139
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor specifice. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse.
140
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1.2.10. Modificri ale semnelor vitale: temperatur, tensiune arterial, respiraie 2. Principalele boli endocrine. C.2. Identific 2.1. Bolile hipofizei: adenomul cromofob.,acromegalia si probleme de gigantismul ,nanismul hipofizar, sindromul adipozodependen i genital insuficiena hipofizara, diabetul insipid-definiie, stabilete diagnosticul etiopatogonie, simptomatologie, investigaii, evoluie, de ngrijire (nursing) la tratament. pacientul cu boli 2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing, endocrine sindromul adreno-genital, hiperaldosteronismul, boala Addison, feocromocitomul-definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, evoluie, tratament. 2.3. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul, gua i cretinismul, cancerul tiroidian definiie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament 2.4. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismul- definiie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul, eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, boala polichistic ovarian, pubertatea precoce i ntrziatdefiniie, etiologie, simptome i semne, investigaie, tratament 1. Culegere de date (date obiective/ subiective) C.3. interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale Elaboreaz planul de (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital, ngrijire (nursing). trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza i sistematizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independena / Dependena 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel motor i senzorial 2.2. Probleme de dependen: cefalee, postur inadecvat, cooperare ineficient la nivel individual, dispnee, circulaie inadecvat, hipertermie, hipotermie, risc de rnire, risc de infecie, disfuncie sexual, alterarea nutriiei (exces sau deficit), alterarea eliminrilor intestinale (diaree, constipaie), alterarea echilibrului electrolitic i hidric, alterarea imaginii corporale, pierderea stimei de sine, alterarea vocii 2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau bradipnee, voce rguit, hidratare exagerat, polifagie, inapeten, greutate peste normal sau sub normal, vrsturi, edeme, furnicturi, deplasare greoaie, odihn insuficient, slbiciune, iritabilitate, neadaptare la rol, diaforez, dificultatea de a nelege informaia 2.4. Surse de dificultate 2.4.1. Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare insuficient sau n exces, constipaie, deficit auditiv, olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor, dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea
142
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale membrelor, etc. 2.4.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa de diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine, pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii, tulburri de gndire. 2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc inadecvate, insuficiena resurselor familiale 2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere 2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependen) 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realismul, observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt mediu i lung) 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic, mbuntirea aceptarea imaginii de sine, crearea unui mediu sigur, creterea toleranei la activitate 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic i psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei, pregtirea preoperatorie i ngrijirea postoperatorie 1.Resurse materiale : seringi, recipiente, material de dezinfecie, substane pentru stimularea sau inhibarea secreiei de hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii perfuzabile, medicamente pentru acordarea ajutorului de urgen n criza tireotoxic, criza de tetanie, criza addisonian 2. Pregtirea pacientului 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea acordului 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de mediu, poziia adecvat, restricii alimentare i lichidiene, restricii de tratament 3. Intervenii specifice 3.1. Investigaii 3.1.1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului, acizi grai liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin, ionogram, iodemie. Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor. 3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid, paratiroide, reprarenale, gonade. 3.1.3. Examene imagistice: radiografia cranian i a scheletului, tomografia computerizat, rezonana magnetic nuclear, ecografia, probe cu izotopi radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea ) 3.1.4. Alte examinri: examene oftalmologice (determinarea cmpului vizual i a acuitii vizuale,
143
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
examenul fundului de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian; electromiograma, testul hiperpneei provocate. 3.2. Prevenirea complicaiilor : supravegherea funciilor vitale, observarea semnelor de deshidratare, evitarea excesului de lichide, reducerea riscului de rnire, creterea aportului de potasiu, hidratare parenteral 3.3. Educaia pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizani i agravani; -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea cardului (carnetului) i a medicamentelor de urgen, creterea dozelor n caz de urgen -Instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate, substanele pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise; -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rnire - Importana controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea resurselor bolnavului, acceptarea rolului de bolnav 3.4. Pregtirea preoperatorie : - informarea pacientului i obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic i fizic - pregtirea general i local: bilan clinic i biologic, pregtirea cmpului operator 3.5. ngrijirea postoperatorie - ngrijiri generale comune altor intervenii; - ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau aprute n perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. Planificare interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Criterii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative.
144
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
145
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
146
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
evoluie i complicaii. Principii de tratament. 2.4. Dislipidemiile definiie, clasificare, factori de risc etiopatogenie, forme clinice i asocieri morbide, investigaii, complicaii. Tratament nonfarmacologic (dieta) i farmacologic. 2.5. Hiperuricemiile , guta definiie, etiopatogenie i clasificare, simptomatologie, investigaii, evoluie. Principii de tratament n hiperuricemiile asimptomatice i in gut. (in puseu si intercritic). 2.6. Sindromul X metabolic definiie, factori de risc etiopatogenie, depistare i evaluare. Obiective de tratament: optimizarea stilului de via (dieta si efort fizic terapeutic), medicaia specific, educaia specific si continu. 2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic sau boala celiac) definiie, etiopatogenie, forme clinice i simptomatologie, investigaii. Principii de tratament. 2.8. Hipoglicemiile definiie, forme clinice ( uoare, medii, grave, organice, funcionale), simptomatologie, evoluie. Principii de tratament. C.2. Identifica 1. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct, probleme de chestionare specifice (nutriional, de frecvena alimentaie, ancheta dependen i alimentar, investigarea stilului de via), observaie, cercetare stabilete documente medicale (foaia de observae, bilete de externare din diagnosticul de spital, buletine de analize/investigaii, scrisori i trimiteri medicale, ngrijire carnet de sntate, reete etc.), discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, msurtori antropometrice: (nursing) la pacienii cu boli nlime, greutate, circumferina abdominal). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. metabolice i 2. Independena/dependena. de nutriie. 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente intacte, normal colorate, semne vitale (R, P, TA, T0) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, apetit nemodificat, comunicare eficient la nivel motor i senzorial. 2.2. Probleme de dependen: imobilitate, incoordonarea micrilor, postur inadecvat, dispnee, circulaie inadecvat, comunicare ineficient la nivel motor i senzorial, risc de infecie, risc de rnire, alterarea strii de nutriie (exces), diaree, deficit de cunotine, alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual. Manifestri de dependen: dificultate n deplasare, disconfort, oboseal, fatigabilitate, polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete, surplus n greutate, epuizare,a limentaie insuficient, leziuni cutanate), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare geografic, srcie, izolare social), lipsa informaiilor (n legtur cu boala, tratamentul cronic, complicaiile, eventualele operaii). Diagnostic de ngrijire = PES (problem + surs de dificultate + C.3. Elaboreaz manifestri de dependen). planul de 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, ngrijire cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung). (nursing). 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, supravegherea alimentaiei i respectarea dietei, profilaxila complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, controlul i asigurarea dietei, administrarea tratamentului, pregtirea special pentru operaie i ngrijirea postoperatorie a
148
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
pacientului cu diabet, obezitate i denutritie. 1. Resurse materiale Seringi, ace, recipiente, garou, material de dezinfecie, cntar taliometru, panglic metric, tensiometru, glucometru cu teste. Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane de insulin. Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz, sulfat de bariu, izotopi radioactivi. 2. Pregtirea pacientului. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, respectarea restriciilor alimentare, asigurarea poziiei. 3. Intervenii specifice. 3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG, Hb glicozilat, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice, ionogram, acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti muchi neted. 3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie, ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h examenul sedimentului, urocultura. 3.3. Alte examene. 3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei: testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. 3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral (TTGO). 3.3.3. Examene radiologice: radiografia articular (guta), examenul gastrointestinal (enteropatia glutenic) rolul asistentei n pregtirea pacientului. 3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen dermatologic. 3.4. Educaia pacientului/familiei. 3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare i autongrijire, evaluarea efectelor i beneficiilor aplicrii planului terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin, determinarea glicemiei cu glucometru i evidena rezultatelor, a dozelor de insulin, ntocmirea meniului cu respectarea cantitii de carbohidrai, cntrirea sau aprecierea folosind alte echivalene pentru o porie, repartizarea pe mese, respectarea orarului meselor i a ritmului de administrare a insulinei i antidiabeticelor orale (ADO). Recunoaterea semnelor comelor i hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor intercurente. 3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea stilului de via i creterea complianei (aderenei) la tratament. 3.5.Prevenirea complicaiilor: supravegherea strii de contien, supravegherea i msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de medic, curba diurezei, observarea semnelor de deshidratare, supravegherea sondei urinare, combaterea vrsturilor, ngrijirea n cazul convulsiilor. 3.6. Controlul i asigurarea dietei. Obiectivele i principiile dietoterapiei. Asigurarea dietei recomandate. Comunicarea cu familia i controlul aportului alimentar din afar. Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie, vrst, activitate fizica, complicatii si comorbiditati asociate, preferine alimentare) Respectarea particularitilor n funcie de forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst (diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare fiziologic (gravida cu diabet). Controlul greutii. 3.7. Administrarea tratamentului medicamentos
149
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Respectarea dozelor i orarului corelat cu alimentaia, observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie la sulfonilureice, insulina), incidente i accidente alergice, retenie hidric. 3.8. Intervenia chirurgical la diabetic. Pregtirea special i reechilibrarea preoperatorie, supravegherea intraoperatorie, ngrijirea special postoperatorie, prevenirea complicaiilor. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau apar n perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor adaptate la capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
150
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
151
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
152
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. Unitate de crt. competen 38. Nutriie si dietetic Competene C.1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente. Coninuturi
1. Macronutrienti - definitie 1.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie,clasificare,rolul in organism. Notiuni despre digstie si metabolism.Surse alimentare. 1.2. Lipidele-definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. 1.3.Proteinele-definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. 2. Vitaminele, apa si sarurile minerale 2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie, rol, surse. Substante cu efecte vitaminice. 2.2. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Necesar hidric.Electroliti si tulburari electrolitice,tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. 2.3 Sarurile minerale-caracteristici. 2.3.1 Macrominerale: Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S 2.3.2 Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu 2.3.3 Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn, Mb, Vn, Br, Ni 2.3.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. 3 Grupe de alimente 3.1 Carnea si produsele de carne 3.2 Laptele si produsele lactate 3.3 Ouale 3.4 Grasimile 3.5 Cerealele 3.6 Legumele si fructele 3.7 Produsele zaharoase 3.8 Bauturile nealcoolice 3.9 Condimente 3.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic, cereala germinate, produse fermentate lactic, imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Alimentele i exerciiul fizic 1. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentaiei, hedonismul, aspecte religioase. 2. Raia alimentar. Nevoile energetice i plastice. nevoile bazale n funcie de greutate, suprafaa corporal, vrst, stri fiziologice, factori de mediu,tipul de activitate, stri patologice. 2.1 Raia caloric la nou nscut i sugarul mic 2.2. Nevoi nutriionale n perioada copilriei. Educaia nutriional. Prevenirea afeciunilor cronice 2.3. Raia caloric la adolesceni, prevenirea
153
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
obezitii. 2.4. Raia caloric la aduli i vrstnici. Alimentaie protectoare 2.5. Raia caloric n sarcin i alptare:ghidul dietei, complicaii ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumar) 3. Alctuirea dietei adecvate 3.1. Moderaie i echilibru. Piramida alimentelor 3.2. Exemple de diet raportat la vrst i greutate 3.3. Factorii care influeneaz aportul alimentar: clima, mediul familial (obiceiuri), tendine sociale, mediatizarea unor produse prin mass-media, boala 1. Stilul de via sntos 1.1.Indicatorii stilului de via sntos, alimentaia, comportamentul alimentar, efectele consumului de alcool, ale stresului psiho-social, obiceiuri alimentare nesntoase, efectele fumatului, greutatea corporal n limite normale. Rolul exerciiului fizic. 1.2 ntocmirea planului de educaie pentru schimbarea stilului de via. 2. Noiuni de gastro-tehnie 2.1. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animal i vegetal 2.2 Metode de pstrare i conservare a alimentelor: fizice, chimice, fizico-chimice, biochimice 2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i petelui, oulor, fructelor i legumelor. 2.3. Metode de prelucrare i preparare: prelucrare preliminar, prelucrare termic (fierbere, n aburi, prjire, frigere, coacere) 2.4. Preparate culinare: supe, sosuri, gustri, intrri, salate,garnituri, budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi, pinea, deserturi. 3. Alctuirea dietei i alegerea meniului 3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i calitativ pe caz concret Stabilirea preferinelor alimentare 3.2. Combinarea alimentelor 3.3. Echivalene pentru o porie 3.4. Orarul poriilor- repartizarea alimentelor pe mese 1.Evaluarea strii nutriionale 1.1.Factori care influeneaz necesarul alimentar, stres determinat de boal,stri anabolice fiziologice, cretere, sarcin, convalescen 1.2. Factori care influeneaz aportul alimentar: starea economic, cultura, climatul emoional, strile patologice, comportamentul alimentar 1.3. Metode: anamneza, date antropometrice, examenul fizic 1.4. Interaciunea dintre alimente i medicamente 1.5. Alimentaia enteral i parenteral 2. Tulburri de alimentaie 2.1 Anorexia nervoas 2.2 Bulimia 2.3. Boal supra alimentaiei 2.4. Tulburri nespecifice
154
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.5. Comportamente inadecvate n copilrie 1. Principii generale ale alimentaiei dietetice i dieta n :bolile aparatului digestiv, ficatului i pancreasului, anemii, afeciuni cardio-vasculare i HTA, afeciuni renale, boli neoplazice, diabet i boli de nutriie. 2. Consilierea pacientului i familiei 2.1. Importana dietei pentru tratarea bolii 2.2. Preferine alimentare 2.3. Compliana ( aderena) pacientului l;a indicaiile terapeutice, msuri de control a alimentelor din afara. 2.4. Prezentare de meniuri folosite n spital i ambulatoriu 2.5. Prezentarea listei de alimente interzise permise 3. ntocmirea foii de alimentaiei Verificarea recomandrilor medicale.
Sugestii metodologice Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i n corelare cu modulul Boli metabolice, de nutriie i nursing specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i dietetica. Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material, n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evidenierii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i exerciiul, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, expunere i conversaie, munc independent, simularea, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare realizrii unor preparate culinare, foi de alimentaie, list de alimente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea raiei alimentare, alctuirea meniului.
155
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent legtur cu celelalte module studiate n anul II (boli de nutriie i metabolice, endocrine, afeciuni de medicin intern i chirurgicale). Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
156
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
157
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Lansarea proiectului de sntate . Documentelor specifice. Coninut i dependene. Managementul etapelor. - Definirea etapelor. Activiti, produse. - Controlul progresului (timp, cost, calitate, produs, necesitatea schimbrii). Verificare, planificare, replanificare. - Documente de raportare specifice: raport de sfrit de etap, raport de progres, registru de probleme, recomandri de aciune. Controlul resurselor timp i buget alocat. - Controlul timpului: msurarea activitilor, comparare i raportare cu planul de proiect. - Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de via a proiectului, costuri actuale i cele prevzute n planul de proiect, analiza variaiilor Managementul configuraiei Componentele configuraiei / produsului final. Criterii/cerine de calitate a configuraiei / produsului final. Controlul / verificarea configuraiei /produsului final. Documente specifice: planul de management al configuraiei, planul de calitate, raportarea schimbrilor / problemelor configuraiei / produsului final. - Definirea calendarelor i a programului de lucru. - Declararea datei de ncepere a proiectului. - Planificarea activitilor:definirea activitilor, durata activitilor, precedenele, constrngerile dintre activiti. - Gruparea pe faze. - Analiza. Exportarea datelor Analiza execuiei. Managementul resurselor - Definirea resurselor - Alocarea resurselor pe activiti. Analiza utilizrii resurselor. Nivelarea resurselor Gestionarea schimbrilor. - Necesitatea schimbrii. - Analiza schimbrii (impact, avantaje/ dezavantaje). - Documente specifice: cerere de schimbare. Controlul resurselor - Histograma ncrcrii resurselor. - Nivelarea ncrcrii resurselor. Evaluarea proiectului de sntate - Elemente de evaluare i reevaluare a activitilor: compararea i interpretarea estimrilor, prognozelor i rezultatelor obinute. - Tehnici i metode de evaluare i control al proiectelor medicale. Plan de evaluare a proiectelor.
4. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sntate are n cadrul curriculum-ului, n calificrile din domeniile tehnice, o poziie distinct. Se parcurge cu un numr de 60 de ore, nefiind condiionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Parcurgerea coninuturilor modulului Managementul proiectelor de sntate i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice generale aferente, n
158
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
scopul pregtirii profesionale a cursanilor i dezvoltrii capacitilor care s le permit integrarea pe piaa muncii. Abordarea modular va oferi urmtoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s i le pun mai bine n valoare; fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte, n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii ale educaiei: cursanii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. cursanii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare. cursanii au stiluri proprii de nvare. ei nva n moduri diferite, cu viteze diferite i din experiene diferite. participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare. cursanii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi. Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe cursant. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte i modaliti de lucru: Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: - gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru; - fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; - fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; - prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic); Diferenierea cunotinelor, prin: - abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); - formarea de perechi de cursani cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; - utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu. Diferenierea rspunsului, prin: - utilizarea autoevalurii i solicitarea cursanilor de a-i impune obiective. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sntate se va face prin: lucrri individuale studii de caz/analize O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de ctre cursani O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect. Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat. proiect propriu sau n echip Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abiliti n afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. Cursanii trebuie evaluai numai n ceea ce privete dobndirea competenelor specificate. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continu prevzute n Standardul de Pregtire Profesional (probe scrise, probe orale), iar la fritul lui se realizeaz evaluare sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Rezultatele evalurii continue vor fi consemnate n foaia matricol, alturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur de specialitate i de la disciplinele de cultur general. Dobndirea competenelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obinute n urma aplicrii instrumentelor de evaluare a competenelor.
159
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
La ncheierea cu succes a unei evaluri, este suficient un feedback de felicitare. n cazul unei ncercri nereuite, este esenial transmiterea unui feedback clar i constructiv. Acesta trebuie s includ discuii n legtur cu motivele care au dus la insucces i identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum i a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioad de ctre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limitele orarului colar. Reevaluarea trebuie s utilizeze acelai instrument, dei locul de desfuare a evalurii poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de: dificultatea temelor nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre cursani a competenelor dorite. Pentru dobndirea de ctre cursani a competenelor prevzute n SPP-uri, activitile de nvare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe cursant, cu pondere sporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursani a competenelor vizate de parcurgerea modulului, recomandm ca n procesul de nvarepredare s se utilizeze cu precdere metode bazate pe aciune, cum ar fi: efectuarea unor lucrri de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct, observarea independent, analiz), metode expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobndirea de ctre cursani a competenelor specifice calificrii.
160
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
III. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. crt. 40. Unitatea de competen Calitatea serviciilor nursing Competene C. 1. Precizeaz conceptul calitii i siguranei pacientului n sistemul ngrijirilor de sntate Coninuturi 1.Dimensiunile calitii ngrijirilor de sntate: accesibilitatea ngrijirii; specificitatea ngrijirii; continuitatea ngrijirii; eficacitatea ngrijirii; eficiena ngrijirii; respect pentru pacient; sigurana n ngrijire 2. Funciile managemetului calitii serviciilor de ngrijire: planificarea calitii;organizarea activitilor referitoare la calitate; coordonarea activitilor referitoare la calitate; antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitii; controlul calitii; asigurarea i mbuntire continu a calitii serviciilor furnizate. 1.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calitii: structura organizatorica; procedurile; procesele; resursele. 2.Componentele managementului calitii n organizaiile de ngrijire a sntii: conductori vizionari; schimbarea n practica nursing; orientare ctre pacient; echipe de lucru; folosirea unui
161
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
model de proces recunoscut; comunicarea ntre membrii echipei. 3.Sisteme de evaluare a calitii: autoevaluarea; acreditarea; certificarea (ISO) 1.Precizeaza rolul resurselor umane i strategiile de recrutare de personal: activiti; responsabiliti; program; planificarea resurselor umane; normarea n nursing; recrutarea; selecia;anse egale la angajare; pensionare. 2.Promovarea profesional i educaia continu n nursing: motivarea; compensaii; educaia continu; creditarea; sigurana profesionitilor. 3.Rolul managerilor n sistemele de asigurare a calitii serviciilor de ngrijire: leadership n nursing; modele de formare a echipei; delegarea responsabilitilor; rezolvarea conflictelor. 1.Conceptul de imbunatatire continu a calitii: mbuntirea continu a performanelor, a proceselor, a sistemelor de lucru; audit intern; managementul riscului; aciuni corective (controlul infeciilor), aciuni preventive (prevenirea mbolnvirii) satisfacerea pacientului. 2.Srategii de mbuntire a calitii: strategia Kaizen; ciclul PDCA (planific-executverific acioneaz) principiul zero defecte 3.Documentatia pentru mbuntirea calitii: documentaia pentru sistemul de management al calitii conform standardelor ISO; manualul acreditrii-grupe de standarde specifice nursingului; acreditarea spitalelor; acreditarea JOINT Commission dosarul de ngrijire al pacientului 4.Instrumente de imbunatatire a calitii: instrumente ajuttoare: (brainstorming, stratificare, metoda ntrebrilor) instrumentele calitii: grafice; diagrame, histograme. fie de control statistic.
IV. Condiii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea coninuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral, parcurgnd tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil i difereniat, innd cont de nivelul iniial de pregtire i de nivelul de performan cerut pentru absolventul de coal postliceal cu specialitatea asistent medical generalist. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor proiecta activiti de nvare centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gndirii, formarea aptitudinilor i a deprinderilor de analiz, interpretare a sistemului ce vizeaz asigurarea calitii. Orele de instruire teoretic se recomand a se desfura n cabinete i laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunztor: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, operaionale, instruciuni de lucru, colecie de reglementri tehnice i normative specifice , fie de lucru, fie de autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaii pe tipuri de machete care vizeaz sistemul de management al calitii. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
162
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Proiectarea evalurii competenelor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a modului de evaluare. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. V. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile . Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare tehnologice are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activitilor privind asigurarea calitii serviciilor nursing, proiectarea i implementarea sistemului calitii, pe baza standardelor de acreditare a unitilor sanitare,a documentaiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calitii.
163
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
- acces in profesiune; - statut socioprofesional; - pierderea dreptului de practica; -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate, specializare in munca de echipa, coordonare, autonomie si responsabilitate) 2.3 autorizare si acreditare: - obtinere atestat libera practica; - inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali; -standarde de ingrijire bazate pe probitate, abnegatie, daruire, solicitudine, compasiune; -fisa postului; - autonomie si delegare in nursing; Invatare continua si perfectionare profesionala 2.4 competente profesionale pe baza SPP; - oportunitati de invatare( studiu individual, media, internet, continuare studii); - participare la seminarii, conferinte,prezentari conunicari; - implicare in cercetarea in nursing; Calitate in nursing C3. Acorda ingrijiri intr-un mediu 3.1 protocoale de ingrijire relatii profesionale terapeutic securizant (cooperare, colaborare), comunicare eficienta, activa; Abordare in situatii de risc: 3.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului, familiei, comunitatii (pliante, brosuri); -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata; -atitudine etica in situatii terminale; 3.3 abuzuri: verbale,fizice, sexuale, psihice; 3.5 iatrogenie:de explorare; psihogena; medicamentoasa; de institutionalizare; 3.6 eugenie; 3.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut;incredere exagerata in propriile forte; depasirea competentelor ); risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv); Bioetica 3.8 Eutanasie; inginerie genetica( genom uman si clonare); fecundare in vitro/in vivo; 3.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa, avort, SIDA)
IV. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului; elevul: invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
165
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. 2. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici) si sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; 2. Exemple de teme pentru aplicatii: Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate) (vezi Risc asumat/risc evaluat) - lucru in grup Clarificarea propriilor valori (vezi Sisteme personale de valori) autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector, culegeri de date etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association Codul pentru nurse ,1985 2. ANR, Grup national de etica (autor colectiv) - Cod de etica pentru asistenti medicali, Bucuresti,1998
166
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti,2001 5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, CN,1994 7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10. Miron,A. - Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
167
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus manie, agresivitate) 1.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri, raspunsuri calde,prietenoase); autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine); comunicarea diagnosticului de boala,empatie, motivatia de a fi pacient 1.3 Psihologiasituational-existentiala a bolnavului: dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala, neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient, nevroza de spital); 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator; grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru profesia medicala. Comportamente protectoare si de risc. 1.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati), educatie intrafamiliala, convingeri personale; comportamente adictive( consum de alcool, tutun, droguri etc) 1.6 Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralphafiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea burn-out-ului profesional)
168
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Tulburari functionale 1.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente, carente afective) 1.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm, hiperventilatie); cardiovasculare(tahicardie,HTA,crize anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare, hipersecretie HCL,hiperperistaltism); urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice (anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie); 1.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari menstruale,); psihologia pacientului infirm ; psihologia convalescentei Tipurile psihologice si boala 2.1 Tip de personalitate:A si C(elemente caracteristice); Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom, atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf); Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma, La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici, sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici). Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti, hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi, emotivi) 2.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala ( recunoasterea,negarea,ignorarea,resemnarea); imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine) 2.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii (pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia persoanei cu disabilitati; 2.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/ pierderea timpului de contact cu lumea,teama de necunoscut, noutatea anesteziei);interventii psihologice in preoperator, postoperator precoce si tardiv; Corelate psihologice ale bolii 2.5 Transformari psihocomportamentale induse de boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie, sedentarism, fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie sociala; regresia afectiva si comportamentala,evaziunea, exaltarea Eului,contagiunea informationala; 2.6 Psihologia medicamentului si complianta terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa, prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina alternativa); mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice; 2.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului; indicatii si contraindicatii ale E.P. Modalitati de optimizare a actului de ingrijire 3.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de informare;perfectionare
169
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
calitatii vietii
3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie;automedicatie; 3.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale; autovalorizare,gandire pozitiva; 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal; lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste; 3.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri, presiuni; Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista, dar ferma); in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului); in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional) 3.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional, a negarii, autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa; crearea unui mediu e suport social si spiritual; incredere si confidentialitae in actul ingrijirii; 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia; sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare traditii ,obiceiuri ; Psihoterapie 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului; dezvoltarea resurselor fizice conservate; favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor; sustinere in acceptarea bolii; persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun); cresterea motivatiei pentru schimbare; automonitorizarea comportamentelor legate de consum; 3.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane, de mediu stabil); terapie prin joc; verbalizarea sentimentelor si trairilor; comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere , siguranta protectie;
IV. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
170
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale,urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ex. Problema reala: interventia chirurgicala. Grup de discutii : Ideea de prejudiciu in actul chirurgical Test scris :Modalitati de crestere a compliantei pacientului; Practic: Studiu de caz-Reactia la boala, 2. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica,utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta,bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste Eseu (max.250 cuvinte):Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun) 3. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 4. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice
171
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Athanasiu,A.-Tratat de psihologie medicala,Editura Oscar Print,Bucuresti,1998 2. Bradu-Iamandescu,I.- Manual de psihologie medicala,Editura Infomedica, Bucuresti,1995 3. Bradu-Iamandescu,I Dinamica psihosociala a practicii medicale,Editura Infomedica, Bucuresti, 2003 4. Bradu-Iamandescu,I Psihologia medicala,vol I, Editura Infomedica, Bucuresti, 2005 5. Lupu,I.,Zanc,I.- Sociologie medicala- teorie si aplicatii,Editura Polirom, Iasi, 1999 6. Mitrofan,I.,Buzducea,D.- Psihologia pierderii si terapia durerii, Editura Sper, Bucuresti, 2002 7. Neculau,A.(coord)- Psihologie sociala, Editura Polirom, 1996 8. Rascanu,R.-Psihologie medicala si asistenta sociala,Editura Societatea Stiinta si tehnica, Bucuresti, 1996
172
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
173
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Sisteme de educatie si forme de comunicare: 2.1 educatie - formala, nonformala, informala; Comunicare - verbala,nonverbala, paravebala; - accidentala, subiectiva, instrumentala; - implicatii psihopedagogice; comunicare didactica - schema comunicarii (factori, distanta,cod personal,bruiaj, blocaj, distorsiune, filtrare mesaje); - caracteristici (dimensiune explicativa, logica pedagogica, pericolul transferului de autoritate, personalizarea comunicarii); Educatia adultului 2.2 obiective: dobandirea autonomiei formative; crearea unui stil de munca activ,autocontrolat); factori: accelerarea schimbarilor,explozie demografica; evolutia tehnologiei; utilizarea timpului liber; multiplicarea profesiunilor; democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare, cursuri perfectionare, training; extraeducationale-munca intelectuala, simpozioane, conferinte, mese rotunde); Strategii de formare si educatie 2.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca; extrinseca; nivel de aspiratii;recompensa meritata); 2.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului; competenta si tact pedagogic;stil de predare; tipuri de relatii profesor-elev); 2.5 educatie interculturala concept; consecinte pedagogice; Rolul educatorului: 3.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic, de tip algoritmizat; lucrari practice, lucrul in grup) 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective, elemente componente) Adaptarea evaluarii 3.3 tip de evaluare: ritmica,continua; sumativa, cumulativa; observare si apreciere verbala; chestionare orala; teste docimologice; verificare prin lucrari practice; autoevaluare; 3.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa,conditii bune de viata,spirit de independenta; de natura psihofiziologica-stare de sanatate,capacitati psihologice; de natura pedagogica-calitatea actului de predare- invatare; cauze insucces:familiale: familii dezorganizate, parinte singur, conditii precare; psihofiziologice-tulburari fiziologice, psihocomportamentale psihosociale; pedagogice- curriculum neadaptat;baza tehnico-materiala necorespunzatoare,relatii deficitare elev- profesor; OSP necorespunzatoare, evaluare subiectiva; Creativitate 3.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme; memorare, inteligenta; motivatie si vointa; 3.6 formare intelectuala: atentie;memorie de lunga durata, conditii ale memorarii facile,temeinice; 3.7 creativitate umana: factori intelectuali, volumul, experientei, factori sociali; etape-perioada de preparare, de incubatie, de iluminare, de verificare;
174
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
IV. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit); 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor ( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: - brainstorming; - sinectica; - metoda 6-3-5; - Phillips 6-6; - discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii:
175
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Argumentati de ce para- si nonverbalul sunt codificate de 4,5 ori mai repede decat verbalul (vezi Comunicarea) - lucru pe grupe Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana? (vezi Creativitatea) - grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,proiecte de tehnologie didactica etc.
176
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
sondajul de opinie. Chestionarul cu intrebari standardizate. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei, stabilirea ipotezelor de lucru, alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). 2. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren, efortul cercetatorului etc. 3. Analiza si interpretarea datelor: subiective, obiective, semne clinice etc. 4. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii, care respecta anonimatul persoanelor, a confidentialitatii informatiilor; informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata.
Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, C.D uri, folii de retroproiector. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
178
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Identific probleme de dependen i stabilete diagnosticul de ngrijire (nursing) la pacientele cu afeciuni ginecologice.
etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.2. Tulburri de static uterin i incontinena urinar definiie, manifestri, investigaii, tratament. 2.2.1. Deviaii uterine. 2.2.2. Prolapsul genital definiie, etiologie, evoluie, tratament. 2.2.3. Incontinena urinar la femeie: cauze, investigaii, tratament. 2.3. Tumori ale aparatului genital. 2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene benigne, tumori secretante. Definiie, semne i simptome, investigaii, evoluie i complicaii, principii de tratament. 2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col i corp uterin, cancerul de ovar: clasificare, simptomatologie i investigaii, stadializare, evoluie i pronostic, principii de tratament. 2.4. Patologia snului. Patologia netumoral. Cancerul de sn. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului mamar, clasificarea stadial, tratamentul. 2.5. Sterilitatea conjugal. Contracepia i planificarea familial. 2.5.1. Sterilitatea i infertilitatea. Definirea termenilor, implicaii psihologice, investigaii, tratament. 2.5.2. Contracepia hormonal. Dispozitivul intrauterin (DIU). Metode locale i de barier. 2.6. Menopauza: definiie, manifestri clinice, terapia de substituie. 1. Culegerea de date (date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu, observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital i buletine de analiz, scrisori i trimiteri medicale, reete, carnet de sntate), discuii cu membrii echipei de ngrijire i aparintorii, participarea la examenul clinic general i ginecologic, msurarea temperaturii, pulsului, respiraiei, tensiunii arteriale. Analiza i sistematizarea datelor semnificative. 2. Independena/dependena. 2.1. Manifestri de independen: stare de contie prezent, R, P, TA, T0 n limite normale, mobilitate pstrat, alimentaie i hidratare corespunztoare, somn i odihn suficiente, confort asigurat, absena durerii, eliminri urinare i intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficient la nivel motor i afectiv, sentiment de utilitate. 2.2. Probleme de dependen: durere (supraacut, acut, subacut, cronic), mobilitate limitat, inapeten, postur inadecvat, circulaie inadecvat, hipertermie sau hipotermie, vulnerabilitate crescut fa de infecii, rnire. 2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lips de cunostine, proces infecios. 2.4. Manifestri de dependen: nervozitate, iritabilitate, sngerare uterin, ameeli, fatigabilitate. 2.5 Diagnostic de ngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependen). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung).
180
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
(nursing).
2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, supravegherea scurgerilor vaginale, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru mici intervenii ginecologice, pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general i local. 1. Resurse materiale. 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve vaginale, pense porttampon lungi, pense pentru col, pense pentru biopsie, chiurete, bisturiu, foarfece, histerometru, spatula Ayre, seringi de mrimi diferite, aparat Schultze, colposcop, histeroscop, celioscop, electrocauter, aparat pentru insuflaie. 1.2. Materiale: tampoane, comprese, soluii dezinfectante, recipiente pentru produsele recoltate, soluii pentru investigaii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%, albastru de toluidin etc.), lame, lamele, manui, cmpuri, ace lungi de 10-15 cm i groase de 0,8-1 mm, soluii anestezice, substane de contrast (omnipaque, histeropaque, odiston, medicamente antihistaminice. 2. Pregtirea pacientei. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea colaborrii i acordului, respectarea pudorii). 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, asigurarea poziiei adecvate, toaleta local, evitarea splturilor, a raportului sexual i a administrrii medicamentelor local, stabilirea momentului optim. 3. Intervenii specifice. 3.1. Investigaii. 3.1.1. Examene de laborator: examenul secreiei cervicovaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PHului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babe-Papanicolau, dozri hormonale n snge i urin. 3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. 3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonana magnetic nuclear (RMN), tomografia computerizat (TC), mamografia, galactografia, xerografia, termografia. 3.1.4. Alte investigaii. Puncia vaginal (culdopuncia): definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, tehnica efecturii punciei (rolul asistentei), pregtirea produsului pentru examen, supravegherea dup puncie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente i accidente, conduit. Curba termic bazal. Histerometria: indicaii/contraindicaii, incidente, accidente. 3.2. Intervenii ginecologice. 3.2.1. Biopsia: definiie, scop, locul recoltrii (vulv, vagin, cervix-col, endometru). 3.2.2. Chiuretajul uterin: definiie, scop, pregtirea
181
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
materialelor i a pacientei, rolul asistentei n timpul tehnicii, observarea coninutului extras, recoltarea fragmentelor pentru examinare i trimitere la laborator, supravegherea dup intervenie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente, accidente. 3.2.3. Spltura vaginal: definiie, scop, indicaii i contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, executarea tehnicii, observarea aspectului, lichidului eliminat. 3.2.4. Tamponamentul vaginal: indicaii, contraindicaii, tehnic. 3.3. Pregtirea preoperatorie. 3.3.1. Pregtirea general, susinerea psihic n interveniile mutilante, bilanul strii de sntate i investigaii obligatorii. 3.3.2. Pregtirea special: aseptizarea cavitii vaginale (splare, meare), examenul secreiei vaginale, pregtirea cmpului operator, ndeprtarea pilozitii, montarea sondei). 3.3.3. Pregtirea n urgene: sarcina ectopic, chistul de ovar torsionat, necrobioza fibromului uterin. 3.4. ngrijirea postoperatorie. 3.4.1. Transportul la salon, poziia n pat. 3.4.2. Supravegherea postanestezic. 3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea funciilor vitale, a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului, reluarea alimentaiei, mobilizarea, prevenirea complicaiilor postoperatorii, educarea pacientei n vederea externrii. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau aprute perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor adaptate la capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
182
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
183
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.2. Analizeaz
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1.2.Modificari locale 2. Sarcina normala semne si simptome 2.1.Trimestrul I: amenoreea, semne digestive, manifestari neuropsihice, semne urinare, modificari de forma si volum ale uterului. 2.2. Trimestrul II amenoree, tulburari neuro- vegetative diminuate, miscari fetale, bataile cordului fetal, cresterea in volum a uterului, modificari de consistenta, cresterea excitabilitatii si contractilitatii. 2.3.Trimestrul III uter marit de volum, miscari fetale active, bataile cordului fetal, parti mici fetale palpabile, manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. 2.4.Investigatii paraclinice in sarcina. 2.4.1.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. 2.4.2.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler, ecografia. 2.4.3.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia. 3.Supravegherea prenatala 3.1.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. 3.2. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza, examenul general pe aparate, examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc, stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii; teste de laborator initiale. 3.3. Consultatiile prenatale din trimestrul II, III 3.4.Schema repetrii testelor de laborator. 4.Educatia gravidei. 4.1.Igiena sarcinii, alimentatia, igiena vestimentara si corporala, activitatea, igiena muncii, pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Medicamentele si sarcina. Adaptarea la rolul de mama. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.2.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu greurile i vrsturile, arsura epigastrica, constipatia, sangerarea gingiilor, hemoroizi si varice; deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii, nasterea, ingrijirea copilului. C.3. Supravegheaz 1.Pregatirea gravidei ptr. nastere 1.1. Examenul gravidei la termen travaliul Pregatirea propriu - zisa pentru nastere normal, 2. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si naterea dureroase, eliminarea dopului gelatinos, deschidera colului. normala si 3. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta nou nascutul 3.1. Perioadele si timpii nasterii in cazuri de 3.1.1. Conduita in perioada de dilatatie, sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea urgenta tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii, observarea comportamentului; supavegerea b.c.f, semne de suferinta fetala, modificarea caracteristicilor contractiilor, starea membranelor si colului, aspectul lichidului amniotic. 3.2.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator, respectarea asepsiei si antisepsiei, asigurarea materialelor pentru primirea copilului. 3.3.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei , controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.
185
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
3.4.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere, perioada a IV-a. 4. Primele ngrijiri acordate nou-nscutului in sala de natere: dezobstrucia, pensarea, ligaturarea i secionarea cordonului, stabilirea scorului APGAR, profilapsia oftalmiei, cntrire i msurare; - ngrijiri n apnee tranzitorie, asfixia albastr, alb, traumatisme obstetricale; - ngrijiri n primele ore i primele ore i primele zile dup externare: alimentaia i igiena, plaga ombilical, identificarea malformaiilor. C.4. 1.Lauzia fiziologica definitie. Perioadele lauziei (imediata, Supravegheaz propriu-zisa, tardiva, supravegherea functiilor vitale, refacerea fiziologica si anatomica a organismului matern). perioada de 2. Supravegherea manifestarilor lauziei: scurgerea lohiilor, lauzie si involutia uterina, secretia lactata culegerea datelor, revenirea in identificarea eventualelor probleme , intocmirea planului de familie. ingrijire. 3.Educarea lauzei pentru autoingrijire:igiena corporala si locala, igiena sanilor si a alaptarii, alimentatia lauzei, reluarea activitatii fizice si sexuale, masuri contraceptive. Plan de educatie, prevenirea complicatiilor post partum. 4. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere, adaptarea copiilor existenti, parinti cu deficiente senzoriale si motorii, adaptarea bunicilor. C.5. Particip 1. Sarcina patologica la identificarea 1.1. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile, bolile respiratorii, bolile renale, bolile endocrine, bolile i infectioase, bolile hematologice, diabetul, sifilisul si supravegherea gonoreea, intoxicatii cronice (alcoolism, tabagism, consum gravidelor cu de droguri).Influenta sarcinii asupra bolii i a bolii asupra risc obstetrical sarcinii. 1.2. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani, multiparitatea, inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice, antecedente obstetricale si ginecologice, distocii osoase. 1.3.Boli proprii sarcinii. 1.3.1.Disgravidia precoce: ptialismul, varsaturile incoercibile. 1.3.2.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina).Preeclampsia si eclampsia. 1.4.Hemoragiile din sarcina.
1.4.1.Hemoragii din prima jumatate: avortul, mola hidatiforma, sarcina extrauterina. 1.4.2.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI, placenta praevia, abruptio placentae ruptura uterin. 1.5.Anomalii de durata a gestatiei. 1.5.1.Nasterea prematura: definitie, cauze, primele ingrijiri acordate nou-nascutului prematur. 1.5.2.Sarcina prelungita suferinta fetala. 1.6.Anomalii de numar. 1.7. Distocii de dinamica si dilataie noiuni sumare. 1.8. Patologia anexelor fetale. 1.9.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. 1.10.Suferinta fetala, moartea ftului in uter. 1.11.Interventiile chirurgicale si sarcina.
186
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2. Probleme de ingrijire: hipersalivatie, varsaturi incoercibile, HTA, dispnee, edeme, albuminurie, risc de sangerare, risc inalt de pierdere a starii de constienta, risc de anemie, alterarea echilibrului hidroelectrolitic, rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie. 3. Planul de ingrijire pentru: 3.1.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). 3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). 3.3.Ruptura prematura a membranelor. 3.4.Prolabare de cordon. 3.5.Nasterea prematura. 3.6.Placenta praevia. 3.7.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). 3.8.Hemoragiile postpartum. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC. Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Cadrul didactic trebuie s structureze coninuturile astfel nct s-i permit elevului s-i nsueasc baza de cunotine care s-l ajute la dobndirea competenelor stabilite avnd n vedere numrul relativ mic de ore teoretice i pregtire practic. Asistentul medical generalist lucreaz alturi de medicul de familie care are responsabiliti deosebite n supravegherea standard i special a gravidei n perioada prenatal i postpartum (de luzie) la domiciliu precum i a nou-nscutului, ceea ce presupune cunotine i abiliti n domeniu. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, plan de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente si materiale sanitare. n cadrul pregtiri practice din spital, formatorul va alege cazuri tipice care s-i permit elevului s analizeze, s-i manifeste spiritul critic i creativ, s ia decizii corecte.
187
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire, joc de rol). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului, insistnduse asupra situaiilor n care asistentul medical generalist este pus n situaia s hotrasc i s acioneze singur. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
188
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi
polipnee, junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente, pleurezie ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulara, hiper/hipotensiune, malabsorbtie, diaree, deshidratare, varsaturi, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat, ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie, polakiurie, enurezis, hidronefroza, tenesme vezicale, hematurie, disartrie, convulsii tonice, convulsii tonicoclonice, paralizia flasca, contuzie, embolia, echimoza, petesii, purpura epistaxis, gingivoragii etc. 2. Afectiunile copilului ( definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) 2.1. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica, hemoragia cerebro-meningeala 2.2. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica, avitaminoze 2.3. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, amigdalite 2.4. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficienta cardiaca, colaps vascular 2.5. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acuta, sindromul dureros abdominal, parazitoze intestinale, hepatite 2.6. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita 2.7. Afectiuni ale SNC: convulsii, epilepsie, handicap motor si psihic 2.8. Afectiuni ale sangelui: anemii, talasemie, hemofilie, leucemii, sindroame hemoragice, anemii 2.9. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism, hipo/hipercorticism, diabet zaharat 1. Modalitati de culegere de date: observatia clinica, cercetare documente medicale, interviu apartinatori/copil, discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2.1. manifestari de independenta 2.2. manifestari de dependenta 2.3. surse de dificultate: fizica, psihologica, sociologica, lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, obstructia cailor respiratori, alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ, alimentatie exagerata cantitativ/calitativ, diaree, vulnerabilitate, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive, dezinteres fata de masurile de igiena, risc de accidente, comunicare ineficienta la nivel intelectual, comunicare ineficienta la nivel afectiv, alterarea tegumentelor si mucoaselor, deficit de cunostinte, alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. Criterii specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie
190
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
copil/apartinatori 3.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic, pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: apasator de limba, cantar de sugari, pediometru, sonda Nelaton, seringa Guyon, sursa oxigen, aspirator de secretii, sonda de aspiratie, seringi, ace de punctie, eprubete (vacutainere) trocare, ace punctie, atela pentru imobilizat bratul, trusa perfuzie, branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii, masti de oxigen adecvate, incubatoare cort de oxigen etc 1.2. Materiale comprese, tampoane, solutii antiseptice, solutii de spalaturi, anestezice, solutii perfuzabile, aerosoli, medicamente, substante de contrast 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate, igiena, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro-faringiene instalatii, drenaj postural, toracocenteza, paracenteza, punctie rahidiana, recoltari secretii buco-nazo-faringiene, recoltarea sputei/urinei/materii fecale, IDR la P.P.D., probe functionale respiratorii, ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1. Obiective stabilite: 1.1. realizate- manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. nerealizate- manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2.1. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2.2. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului
Sugestii metodologice Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PUERICULTURA, PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare
191
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. -
192
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
semnificative. 2. Independena/Dependena: 2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate bun orientare n timp i spaiu prezent, comunicarea coerent eficient, funciile vitale (R, P, TA, TO) n limite normale, somn i odihn corespunztoare. 2.2. Imobilitate, diminuarea sau absena micrii, postur in adecvat, comunicare ineficient la nivel senzorial, intelectual. 2.2. Dezorientare n timp i spaiu, somnolen, obnubilare, escar de decubit, tegumente palide reci, circulaia periferic deficitar, risc de accidente. 2.3. Surse de dificultate de mediu fizic, de mediu psihologic (stres, solicitare intelectual, de mediu social (izolare, srac) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) 1. Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, C3 realism, observabilitate (cine, ce, ce se poate face, cum n Elaboreaz ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. planul de 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i ngrijire reflective, a strii de contien, prevenirea complicaiilor (nursing) 2.1. Intervenii propii (autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru puncie rahidian, ngrijire administrarea tratamentului local i general. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: ciocan de reflex, oxigen, masc de C4 oxigen, sonde de aspiraie, sonde vezical, trocare, epubete, Aplic pense, tensiometru, oftalmoscop, oftalmodinamometru, interveniile seringi, perfuzor, irigator. proprii i 1.2. Materiale: garou, substane dezinfectante, soluii delegate perfuzabile, soluie oftalmic, uleiuri, scutece unifolosibile, muama i alez, analgezice, seringi, ace, termometru. 2. Pregtirea pacientului: 2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului optim, poziia adecvat, igiena. 3. Intervenii specifice: 3.1. Puncia rahidian (pregtirea psihic i fizic a bolnavului, poziionarea pacientului pregtirea materialului i locului de puncie) 3.2. Intervenii n crize de epilepsie ( poziionarea orizontal, introducerea ntre arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc, imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) i dup criz verificarea permeabilitii cilor respiratorii, aspirarea secreilor) 3.3. pregtirea pacientului pentru fund de ochi i TACR 3.4. Intervenii de urgen : oxigenoterapie, intubaie orotraheal 3.5. ngrijirea cavitii bucale i prevenirea uscrii corneei la comatoi 3.6. Prevenirea escarelor 3.7. urmrirea i notarea eliminrilor (vrsturilor , diurez) 3.8. Prevenirea atrofiei musculare, a stomatitei, a constipaiei, a anchilozei cauzate de imobilizarea
194
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
prelungit 3.9. Examenul radiologic ( radiografic simpl ) i tomografia computerizat 3.10. Pregtirea preoperatrie : Tumori craniene Pregtirea general bilanul clinic general funciile vitale i vegetative, sprijin psihologic pentru pacient i familie, obinerea acordului scris cerut de neurochirurg, pregtirea local (pilozitate) recoltari de laborator. 3.10.1. Pregtirea pentru intervenie ( n ziua precedent, n ziua operaiei). 3.10.2. Pregtirea n urgene 3.10.3. ngrijirea postoperatorie 3.10.4. Rentoarcerea n salon, transportul i poziia n pat. 3.10.5. Pregtirea materialelor pentru ngrijirea postanastezic ( sond de aspiraie, trus pentru traheostomie, trus pentru puncie lombar). 3.10.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general, parametrii fisiologici, pierderi lichidiene ( snge, urin, vrsturi). 3.10.7. Asigurarea confortului, igien, combaterea durerii, anxietii. 3.10.8. Prevenirea complicaiilor postoperatorii retenie urinar 3.10.9 Administrare de oxigen, transfuzii 3.11. Pentru corectarea creterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoz, sulfat de magneziu) 3.12. Se verific posibile hipotensiune postural 1. Obiective stabilite: 1.1.Realizate- manifestare de dependen absente sau analizate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestare de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE. Se pot utiliza ca metode de nvare : expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (atele, brancard, fei, comprese etc.)
195
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C 2. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli psihice
simptomatologie, principii de tratament. 2.5. Psihozele endogene: paranoia, psihoza maniaco-depresiv, schizofrenia; definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.6. Dementele: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.7. Oligofreniile; definiie, clasificare, simptomatologie, principii de tratament. 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie, examen psihic). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de independen: pacient cu mobilitate pstrata, cu semne vitale in limite normale, cu somn odihnitor, capabil s se autongrijeasc, fr durere, linitit, cooperant, fr idei halucinatorii, fr idei sa tentative de auto-, sau heteroagresivitate. 2.2.2. Probleme de dependen: deficit de autongrijire, inadaptare social, izolare social, comunicare verbal alterat, perturbarea somnului,perturbarea imaginii de sine, alterarea procesului gndirii, necomplian, anxietate, potenial crescut pentru violen, tentativ de suicid. Manifestri de dependen: lipsa de igien, neglijen, bizarerii vestimentare, negativism alimentar, insomnie, agitaie psihomotorie, halucinaii, idei delirante, stereotipii, criz de violent, sentimente de inferioritate sau megalomanie, catatonie, stare crepuscular, corifabulaie, tentative de suicid. 2.2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (traumatisme, tumori, alterarea centrilor nervoi), de ordin psihologic (traume psihice, stres, evenimente amenintoare), de ordin social (conflicte intrafamiliale, profesionale) lipsa cunoaterii mijloacelor de a face fata mprejurrilor nefavorabile ale vieii. 3.1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, igienei, alimentaiei, comportamentului, prevenirea autoagresivitii si heteroagresivitii, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, protecie si autoprotecie, profilaxie, educaie, psihoterapie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului general si local, contenia mecanic, ergoterapia. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: seringi, sonde digestive, tensiometre, stetoscop. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, soluii perfuzabile, medicamente (tranchilizante, hipnotice, neuroleptice incisive si sedative), fei de tifon, comprese, materiale pentru contenie etc.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
complianei, asigurarea unui mediu securizant fr excitani psihici. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, asepsie si antisepsie. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1.Administrarea neurolepticelor: clasificare, indicaii, efecte secundare. 4.3.2. Psihoterapia, psihanaliza:definiie, obiective, indicaii, mod de realizare. 4.3.3. Aciuni de susinere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite, apropiere deprtare, continuitatea in ngrijire, comunicarea, ergoterapia. 4.4. Intervenii de urgen: imobilizarea/contenia mecanic, sedarea, alimentaia enteral, scoaterea din sevraj, dezintoxicarea. 5.1. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, pacient compliant. . 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii, pacient necompliant. 5.2. Reformularea obiectivelor, stabilirea de noi termene: adaptate la capacitile psihice si fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video (Zbor deasupra unui cuib de cuci, Drumul spre lumin), manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performana i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in secii de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii pacienilor cu boli psihice. In stagiul clinic, elevul trebuie s-i formeze capacitile de observare reflectiv, de comunicare si relaionare cu pacienii cu afeciuni psihice, s aib experiene concrete legate de ngrijirea acestora.
198
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave.
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
inadecvata prin deficit, vulnerabilitate in fata pericolelor, afectare fizica si/sau psihica, comunicare ineficace la nivel senzorio-motor, comunicare ineficace la nivel afectiv, alimentare insuficienta cantitativ si calitativ, imobilitate, anxietate. 1.Criterii obiective: specificate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2.Prioritati de ingrijire, mentinerea functiilor vitale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale 1.1.Instrumente: tensiometru, seringi si ace sterile, truse de instrumente sterile, truse de perfuzie si transfuzie, aparatura pentru oxigenoterapie, aparatura pentru respiratie asistata, aparatura pentru monitorizare, etc. 1.2. Materiale: pat special, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiea, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro faringiene, traheotomie, resuscitarea cardio-respiratorie, perfuzii, transfuzii, oxigenoterapia, pansamente, supravegherea functiilor vitale monitorizare, mobilizare etc. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului
Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
200
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
201
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
obstrucia cilor respiratorii superioare(snge, vrstur, corpi strini, traumatisme, tulburri ale SNC, epiglotite, tumefacii la nivelul faringelui, laringospasm, bronhospasm, secreii bronice, edem al mucoasei cilor aeriene, aspiraia sucului gastric), insuficiena respiratorie(acut sau cronic, permanent sau intermitent), boli cardiace primare i secundare (primare: boala cardiac ischemic, cardiomiopatii, valvulopatii, sindrom QT prelungit, cardiopatii congenitale; secundare: hipertensiune arterial, diabet zaharat, dislipidemii, trauma cardiac non penetrant). Anafilaxia: nepturi de insecte, substane de contrast, medicamente, alimente Intoxicaii: alcooli toxici, medicamente, substane caustice, ciuperci, monoxid de carbon, pesticide, droguri Comele: neurologice ,metabolice, endocrine, din intoxicaii exogene, Arsuri grave: termice, chimice, electrice, radiaii Electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, 2.3. Afeciuni: insuficiena respiratorie acut, criza astmatic, pneumotorax, hemoptizia grav, angin pectoral, infarct miocardic, embolie pulmonar, edem pulmonar acut, disecie de aort, criz hipertensiv, disritmii severe, oc cardiogen, oc hipovolemic, oc hemoragic, oc anafilactic, oc septic, urgene metabolice hipoglicemie, coma hiperosmolar, coma tireotoxic, coma mixedematoas, intoxicaii medicamentoase, intoxicaii cu monoxid de carbon, cu alcool etilic, mucturi de arpe veninos, de insecte arsuri, hipotermia, spnzurarea, politraumatisme craniene, de coloan vertebral, toracice, abdominale, ale membrelor, maxilofaciale i orl, oculare, sindromul de strivire, sindromul de explozie, electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, rezistena, hipotermia, submersia, preeclampsia i eclampsia, stopul cardio respirator din sarcin 3. Leziuni la nivelul scalpului, feei, gtului, toracelui, membrelor, abdomenului Vrsta, terenul, timpul scurs pn la aplicarea ngrijirilor, coma, colapsul, ocul, insuficiena respiratorie acut, stopul cardiac, hipotermia sever, starea de contien, convulsii, alte semne neurologice Semne biologice: glicemie, electrolii, hematocrit, hematocrit, Complicaii: neurologice, cardiace, respiratorii circulatorii, digestive, metabolice, renale, septice 1. Materiale de urgen: canule orofaringiene, canule nazofaringiene, masc laringian, combitub, balon Ambu, sonde traheale, laringoscop, balon de ventilaie, medicamente (adrenalin, atropin, xilin, amiodarona, bicarbonat de sodiu, clorur de calciu, sulfat de magneziu, vasopresin etc) 2. Suport vital de baz (degajarea victimei, eliberarea cilor respiratorii superioare, ventilaie, ventilaie pe masc, intubaie masaj cardiac extern), poziia de siguran, manevra Heimlich, abord venos periferic, central, administrare medicaie, oxigen, ngrijire plgi, recoltri
203
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostaz chirurgical provizorie, drenaj pleural, sond gastric, msuri de prim ajutor n caz de politraumatisme, intoxicaii, come, arsuri grave, degerturi, submersie, spnzurare, electrocutare. 1. Parametri vitali: puls, TA, temperatur respiraie, , ventilaie, stare de contien, coloraie tegumente, durerea, poziie pacient 2. Parametrii biologici: glicemie, electrolii, hematocrit, presiune parial oxigen 3. Explorri: ECG, 4. Aspecte etice: sopul resuscitrii, decizii de nencepere a resuscitrii, oprire a resuscitrii,principiul autonomiei pacientului,comunicarea cu aparintorii 5. Echipa de prim ajutor
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, simularea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, protocoale resuscitare, casate video, CD - uri, retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse. Bibliografie: 1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider 2.Urgene medico chirurgicale L. Titirc Editura Medical 2002 3.Ghid practic de medicin de urgenprespitaliceasc Editura Libra 1995 4.Urgene medicale I. A. Rivi Editura Mirton 1997 5. Note de curs Consiliul Naional Romn de Resuscitare 2006
204
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.3. Patologia ischemic digestiv: refluxul gastro-esofagian, abdomenul acut, incontinena anal (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.4. Diabetul zaharat tardiv, obezitatea (definiie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.5. Aspecte de geropatologie urinar: infeciile urinare, incontinena de urin, bolile prostatei la btrni (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.6. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuie, fracturile de femur, sindromul de imobilizare, ulcerul de decubit (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.7. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2.2.8. Strile terminale: atitudinea fa de moarte, asistenta morii, ngrijirile paliative. 2.2.9. Administrarea medicamentelor in geriatrie. 2.2.10. Terapia ocupaional. Educaia sanitar in geriatrie. 2.2.11 Aspecte medico-sociale: - patologia pensionarii; - instituionalizarea vrstnicului (primirea, supravegherea, organizarea ngrijirilor, comunicarea); - ngrijirea vrstnicului in familie. 3.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic si psihic. Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative.
3.2. Independen/Dependen
3.2.1. Manifestri de independen: mobilitate pstrata, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, somn odihnitor, orientare in timp si spaiu, autonomie in desfurarea activitilor de autongrijire. 3.2.2. Probleme de dependen: scderea acuitii senzoriale, diminuarea mobilitii fizice, pierderea controlului sfincterelor, dezorientare auto-, si allopsihic alterarea integritii tegumentelor, izolare social, pierderea stimei de sine, risc crescut de accidentare, vulnerabilitate crescut fa de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: hipoacuzie, surditate, cecitate, ankiloze, incontinena de urin, de materii fecale, confuzie, amnezie, depresie, traumatisme etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice), de ordin psihologic (anxietate, stres, crizele de adaptare), de ordin social (izolare, pensionare, instituionalizare), lipsa de cunotine. 4.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 4.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotin, a alimentaiei, a orientrii in timp si spaiu, profilaxia complicaiilor si a cderilor. 4.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize,
206
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
administrarea tratamentului general si local. 5.1. Resurse materiale: 5.1.1. Instrumente: seringi, sonde vezicale, tensiometru, stetoscop, oscilometru, canul rectal, trus pentru ngrijirea plgilor. 5.1.2. Materiale: trus de perfuzie, soluii perfuzabile, soluii antiseptice, unguente de tip barier, mnui de cauciuc, pungi pentru urin, pampers, atele, fei, comprese.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie sa cuprind o gama cat mai variata: plane, casete video, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti de profil (cmine, spitale de cronici, centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii persoanelor vrstnice.
207
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.11 Cancerul organelor genitale(testicole, prostate, uter) : etipatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie tra tament. 2.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, forme clinice, tratament. 2.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, tratament. 1.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). 2. Independenta/ Dependenta 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escare, cianoza, modificari ale functiilor vitale si vegetative, sentiment de inferioritate si modificare a imaginii de sine, risc de accidente. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea starii de nutritie, de ordin psihologic(anxietate , stres), tulburari de deglutitie, de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor, acceptarea imaginii de sine modificata. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare, hidratare, alimentatie artificiala, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie, consiliere pacient, ingrijire stome, aspirarea secretiilor, etc. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie, chimioterapie, corticoterapie), pregatire preoperatorie, tratamente paleative si alternative.
209
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat, trusa de ventilatie, sonde gastrice, sonde urinare, ace punctie , trusa chirurgicala, trusa de pansat, pungi colectoare, seringi, trocare, ace punctie, canula traheala, sonde Blekmore, valve vaginale, sursa de aspiratie, seringa Guyon, tensiometru, stetoscop, monitor, electrocauter etc. Materiale: comprese, mese, tampoane, solutii antiseptice, manusi chirurgicale, transfuzoare, perfuzoare, solutii de perfuzat, medicamente, anestezice, trusa de perfuzie, manusi chirurgicale, sursa de oxigen, sange etc. 2. Pregatirea pacientului: 2.1 Pregatirea psihica : : informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, etc. 2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena etc. 3. Interventii specifice: 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea unei perfuzii, etc. 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior, pat , metode improvizate). 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. 3.4 . Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. 3.5 Masurarea TA, masurarea pulsului : pregatirea pacientului , pregatite dispozitivelor necesare, tehnica de executie, notarea in F.O. 3.6 Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, irigoscopia, mamografia, tomografii, ecografii, RMN, scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare, rolul asistentei. 3.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului, tehnica de executie. 3.8 Pregatirea preoperatorie: 3.8.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. 3.8.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua precedenta, in ziua operatiei). 3. 9. Ingrijiri postoperatorii 3.9.1 Supravegherea pacientului: aspectul general, parametrii fiziologici, pierdiri de lichide(sange, urina, varsaturi, transpiratii, ) hidratarea pacientului. 3. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3. 9.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara, constipatie, tromboflebite, complicatii pulmonare, escare. 1. Obiective stabilite: 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului.
210
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala . Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
211
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
212
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
213
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice strilor avansate i terminale de boal.
Coninuturi
Semne i simptome prezente n strile avansate i terminale de boal: Durere (localizri, intensitate, caracter), inflamaie, tulburri digestive (sete, inapeten, astenie, greuri, vrsturi, arsuri, constipaie/diaree), tulburri urinare, leziuni cutanate, (dermite, escare, prurit), "gura nefuncional", tulburri respiratorii, tulburri de somn, tulburri psihice, hipersensibilitate la frig i cald, la lumin/ntuneric, la zgomot/linite, la mirosuri etc. Incontinena, cderile, sindromul de imobilizare. Moartea: definiie, tipare de a muri trind, drepturile persoanelor muribunde, reaciile muribunzilor n faa morii, etapele adaptrii (la boal cronic, la pierderi grave, la moarte). Principalele afeciuni care determin stri avansate i terminale de boal: Cancerul (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). SIDA (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). AVC (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament profilaxie). Comele (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). Afeciuni cronice respiratorii, cardiace, renale, digestive decompensate (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). Btrneea: definiie, mbtrnirea i dependena, mbtrnirea calitativ, boli asociate mbtrnirii (etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). Modaliti culegere date (date obiective i date subiective): interviu (direct/indirect, cu ntrebri deschise/nchise), observaie clinic, cercetare documente medicale (foaie de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sntate, reete etc), discuii cu echipa de ngrijire, familia i aparintorii, examen fizic (inspectie, auscultaie, palpare). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. Sinteza informaiilor: manifestri de independen, manifestri de dependen , surse de dificultate Probleme de dependen, diagnostice de ngrijire (nursing): alterare a nutriiei, alterare a eliminrii, intoleran la activitate, alterare a mobilitii, alterare a integritii tegumentelor/mucoaselor, hiper/hipotermie, modificri ale mucoasei bucale, alterare a percepiilor senzoriale, tulburri de somn, afectare spiritual, alterare a procesului de comunicare, alterare a imaginii de sine, teama de abandon, teama de moarte, anxietat etc.
C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu stri avansate i terminale de boal.
214
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Obiective de ngrijire: criterii: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate. Conceptul de ngrijiri paliative: definiie, cauze, filozofie, principiile ngrijirii, formarea i atitudinea personalului de ngrijire. Prioriti de ngrijire: managementul durerii, controlul simptomelor, acompaniamentul relaional. Intervenii proprii i delegate: proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare pasiv, igien, asigurarea calitii vieii pn la sfrit, monitorizarea semnelor vitale, acompaniament relaional, susinerea familiei pe timpul doliului. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general i local, electroterapie, fizioterapie, ngrijirea cavitii bucale, ngrijirea escarelor. Materiale i instrumente adecvate interveniilor: aparat de electroterapie, aparate i instrumente de fizioterapie, trus de mic chirurgie, trus de perfuzie, ace, seringi, braunule, soluii perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice combaterii durerii i a simptomelor etc. Susinere psihic i fizic: susinere psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic. susinere fizic: poziie adecvat, igien etc Obiective stabilite: realizate: se menine calitatea vieii, acceptarea morii, moarte n demnitate i pace; nerealizate: alterarea calitii vieii, abandonarea muribundului. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa i starea n care se afl pacientul. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente i tiparului de a muri trind al pacientului.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul NGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test scris, fie de lucru), probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
215
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind NGRIJIRI PALIATIVE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului,, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video, CDuri, desene, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (seringi si ace, atele, brancarda, fei, comprese etc). Bibliografie recomandat: Constantin Bogdan, erban Stoianovici - "Nursing geriatric" Ghilezan N. "Oncologie generala" Editura Medicala, Bucuresti, 1992 C. Moses - "Tehnica ngrijirii bolnavului" - Ed. Medical, Bucureti, 1999 Lucreia Titirc - "Manual de ngrijiri speciale acordate pacientului de asistenii medicali" - Ed. Viaa Medical Romneasc, 2003 5. Blceanu-Stolnici - "Geriatrie practic" 6. C. Borundel - "Manual de medicin intern pentru cadre medii" - Ed. ALL, Bucureti, 1995 1. 2. 3. 4.
216
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator. 1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica, psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.
1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor. 2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirea responsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunitatii. 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire, reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei.
Culegerea datelor:
1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: - activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului. 4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta
220
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
C. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienilor cu afeciuni cronice i n stadiu terminal.
psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.
Sugestii metodologice n elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ine seama de particularitile formrii adulilor: motivarea, implicarea, legtura cu realitatea i punctele de interes ale cursanilor, participarea. n cadrul modulului elevii trebuie dirijai s foloseasc analiza i sinteza pentru a realiza o coeren ntre cunotinele nsuite anterior n alte module, in mod deosebit cele referitoare la ngrijiri. Orele de teorie se vor desfura n sli de clas sau de instruire practic dotate corespunztor cu materiale i mijloace audio-vizuale care s permit aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijat, brainstorming, studiu de caz, discuii n grup, unde elevii s poat ndeplini pe rnd rolul de moderator i animator. Elevii vor fi ajutai s-i dezvolte abilitile de comunicare, de stabilire a relaiilor interpersonale, de colaborare cu specialitii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt n comunitate. n funcie de particularitile individuale sau de grup, de cunotinele nsuite anterior i de gradul de dificultate, profesorii vor decide asupra numrului de ore repartizat fiecrei teme, urmrind n final realizarea criteriilor de performan i atingerea competenelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist n comunitate. Pentru atingerea competenelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri, discuii n grup), teste scrise, fie de lucru, carnete de apreciere care s cuprind sarcina, data i semntura, portofolii.
221
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Evaluarea pregtirii practice se realizeaz prin activiti concrete n comunitate: vizita la domiciliu, ancheta n familie, culegerea datelor semnificative, ntocmirea planului de ngrijiri i executarea unor ngrijiri, efectuarea unor activiti educative. Datele evalurii, numrul evalurilor, metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice n funcie de etapele parcurse n pregtire.
222
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
223
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
2.1. Evaluarea initiala Evaluarea nevoilor fise standard Informarea clientului/sustinatorului legal; obtinerea consimtamantului Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2.2. Planul de ingrijiri Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului Stabilirea prioritatilor de ingrijire Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.1. Norme generale prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala, distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) Reguli de siguranta la domiciliu 3.2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal; obtinerea consimtamantului informat. 3.3. Protocoale de ingrijire Obiective de nursing Echipamente si materiale adecvate Etape de interventie Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.4. Drepturile beneficiarului Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.1. Bilantul ingrijirilor aplicate analiza periodica a nevoilor examene de bilant gradul de realizare a obiectivelor satisfactia pacientului/familiei 4.2. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.
Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de complexitatea ei, de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti, Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exercitii practice. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual, rezolvand sarcinile de lucru repartizate.
224
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu, protocoale de ingrijire. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, intrebari structurate, rezolvarea de sarcini de lucru, gestionarea cazului, fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor, servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Bibliografie 1. Serviciile de ingrijiri la domiciliu - ghid de practica - Editura LEAL, 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare, (Dr. Valentin VLADU Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. Ingrijirea la domiciliu Ghid practic pentru asistentii medicali, coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN, Editura ECHINOX, Cluj-Napoca, 2001
225
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist