Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
25Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
3. Functiile Evaluarii Randamentului Scolar

3. Functiile Evaluarii Randamentului Scolar

Ratings:

4.5

(1)
|Views: 2,070|Likes:
Published by danaa_atl
functiile evaluarii
functiile evaluarii

More info:

Published by: danaa_atl on May 28, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

 
III.
 
FUNCŢIILE EVALUĂRII RANDAMENTULUI ŞCOLAR 
 Să concretizăm
. G. De Landsheere
, referindu-se doar la o latură a evaluării (aprecierea), îi atribuie
treiroluri.
Unul este cel
de prognosticare
, echivalent cu prevederea succesului (sau insuccesului) elevului în următoareaetapă de învăţare, pe baza achiziţiilor pe care le deţine în prezent: "este oare elevul înzestrat cu calităţile intelectuale şide caracter şi, totodată, dispune el de cunoştinţele necesare pentru a aborda o materie nouă, sau un ciclu de studiisuperioare?". Alfuncţie este cea de
cântărire
”, concretizându-se în "verificarea achiziţiilor", "aprecierea progresului" elevului prin compararea "cu el însuşi" şi prin plasarea lui într-o ierarhie, în cadrul unei colectivităţi, cumar fi o clasă, un grup de clase, o serie definită de şcoli (într-un judeţ, o regiune etc.). A treia,
de diagnosticare,
obiectivată în precizarea insuficienţelor şi a cauzelor lor: "Care materii sau procedee sunt insuficient însuşite de cel cestudiază, care sunt procesele intelectuale responsabile pentru aceasta ?". După alt autor, funcţiile apar mult maidetaliate: unele sunt
 funcţiile sociale,
altele sunt
cele pedagogice
(cf. I.T. Radu, 1981). Între cele sociale suntexprimate clar două, adică "de a confirma sau a infirma acumularea de către subiecţii care învaţă a informaţiilor şiabilităţilor necesare unei activităţi social-utile" şi a dezvălui societăţii realizarea unei anume eficienţe economice ainvestiţiilor în educaţie. Cele pedagogice trebuie să se obiectiveze în:
 stimularea elevului
să se dezvolte (ştiut fiindrolul mobilizator al aprecierii); influenţa asupra
preciziei, trăiniciei, caracterului operant 
al achiziţiilor elevului;
 formarea însuşirilor lui de personalitate
;
orientarea şcolară şi profesională 
a acestuia;
 sprijin pentru profesor 
cunoască elevul, să-l îndrume şi să-l clasifice.
 Reluate într-o lucrare ulterioară, aceleaşi funcţii aveau să apară înaltă nuanţare
:
  funcţia de control 
(controlul societăţii asupra derulării procesului); funcţia de
clasificare şi de selecţie
a elevilor; o funcţie
educativă 
(de conştientizare a elevului); o funcţie
 socială  
(informarea societăţii asuprarezultatelor instruirii); o funcţie
didactică  
(de autoperfecţionare a educatorului) (cf. P. Popescu, I.T. Radu, 1982, p.196).
Tabloul funcţiilor îşi schimbă din nou nuanţa
 
în ultimul deceniu, cel puţin pe terenul didacticii româneşti.Concret, într-o lucrare datorată unui prestigios colectiv, apare o variantă menţionând funcţiile de:
moment al conexiunii inverse
(feedback);
 
măsurare a progresului elevului 
;
 factor motivaţional 
;
 
reper al
autoevaluării;
 
 factor reglator pentru activitatea elevului, a profesorului, a părinţilor 
(I. Radu, 1995, pp.258-259). Cum se vede, deşi ideeanu este departe de sistematizările anterioare, secvenţierea explicaţiilor este alta. La rândul lui,
Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare
 
(mai departe în text, va apărea numai abreviat SNEE) difuzează în întreaga reţea de educaţievarianta sa privind funcţiile aici în discuţie, grupându-le pe două categorii:
generale şi specifice
.
Funcţiile generale
se concretizează în:
una diagnostică,
adică de depistare a minusurilor elevului, în vederea înlăturării lor;
una prognostică 
, adică de anticipare a performanţelor posibile în viitor; alta
de selecţie
, care să permită clasificareaelevilor; alta de
certificare,
adică dovada posedării unor cunoştinţe şi competenţe la încheierea unei perioadesemnificative de studiu: un ciclu, o formă de şcolarizare (aceasta din urmă nefiind specificată peste tot);
cele specifice
, în: una
motivaţională 
, constând din stimularea activităţii de învăţare prin feedback-ul pozitiv oferit deapreciere; alta
de orientare şcolară şi profesională,
obiectivată în furnizarea de informaţii utile în vederea alegeriişcolii convenabile, sau a profesiei compatibile cu înclinaţiile şi deschiderile elevului. În acelaşi timp cu acesteformulări ale SNEE, apăreau
alte propuneri 
de funcţii ale evaluării, în cadrul unei lucrări special consacrată evaluăriişcolare (Strungă, C., 1999), după cum urmează: o funcţie "
 praxiologică
"
 
(zisă şi "operaţională", adică de activizare a procesului didactic); una "
axiologică
" (de asigurare a "comunicării între lumea valorilor şi universul cunoaşterii");una "
constatativă
" (cu rol diagnostic, adică de învederare a realizărilor şi nereuşitelor, în perspectiva măsurilor deoptimizare); una "
de echilibrare
" sau ("de reglare" a procesului, graţie feedback-ului); una
 
"
 prognostică
"
 
(explicată lafel ca în celelalte surse); una "
morală
" (concretizată în ţinuta imparţială a aprecierii, care să fie transferabilă dinşcoală în toate instituţiile sociale) (lucr. cit., p.27 urm.).
O renuanţare a opiniei unuia dintre autori 
aduce o nouă configuraţie a funcţiilor în discuţie, astfel:
 funcţii generale
, "revenind acţiunilor evaluative, oricare ar fi obiectul acestora";
 funcţii specifice
, "decurgând din

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ioana Licu liked this
Cristina Ciobanu liked this
Tata Englezz liked this
Dobru Cornelia liked this
Ion Cretu liked this
Purdelea Cosmin liked this
Mocanu Iulia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->